BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Clatette, primul brand românesc de clătite ready made îşi face intrarea pe piaţa românească de retail

    Investiţia pentru intrarea pe piaţă a brandului Clatette se ridică la peste 130.000 de euro, sumă obţinută în urma a două finanţări bancare (Banca Transilvania şi BCR) în valoare de 450.000 lei şi a propriului capital. Banii au fost investiţi în amenajarea spaţiului, utilaje de producţie şi ambalare, maşină de transport, softuri de gestiune, echipamente de lucru, analize şi certificări pentru standarde food safety, branding şi marketing.

    Începând cu luna martie, produsele brandului Clatette pot fi găsite în trei sortimente pe rafturile magazinelor Auchan din Bucureşti. Produsul finit, care se regăseşte pe rafturile magazinelor, constă în împachetarea a 12 foi de clătite proaspete, produse din ingrediente naturale, ambalate în vid. Pe piaţă au fost distribuite şapte din cele zece reţete din portofoliul brandului, cinci ca baze pentru pentru deserturi şi două reţete fără zahăr. Clătitele se distribuie şi pe canale HoReCa, cu precădere în cantinele şcolilor şi grădiniţelor publice şi private.

    Produsele se adresează consumatorului tânar, modern, din mediul urban. „Am gandit acest produs avand in minte două lucruri: femeia modernă, mai mult sau mai puţin sofisticată, independentă, foarte activă, care preferă să petreacă fără griji cât mai mult timp cu familia sau cu prietenii, fără să petreacă prea mult timp în bucătărie, dar care este totuşi foarte atentă la eticheta produselor pe care le achiziţionează şi le pregăteşte pentru cei dragi. Uitându-ne la trendul crescător de consum al produselor ready meal şi fresh food din ultimii doi ani, coroborat cu atenţia sporită a românilor pentru produse autohtone şi clean label, sunt optimistă în reuşita proiectului nostru şi în dezvoltarea următoarelor sortimente pe care le avem în lucru, cu adresabilitate şi mai mare, incluzând consumatorul în mişcare, ce preferă gustări ready to go”, spune Georgiana Gheorghe, fondatoare Clatette.

  • Lidl inaugurează un nou magazin. Unde se va afla acesta

    Magazinul va avea o suprafaţă de 1.368 m² şi peste 120 de locuri de parcare. Formatul noului magazin Lidl este unul diferit, pentru a se încadra în peisajul arhitectural al zonei situate în proximitatea Cetatăţii Sighişoarei, inclusă pe lista Patrimoniului UNESCO ca fiind singurul oraş-cetate medieval locuit.

    Printre elementele arhitecturale distincte, se numără faţada realizată din cărămidă aparentă şi acoperişul din ţiglă.

  • Anuntul facut de IKEA azi. Designerul noii colecţii are în spate colaborări cu nume celebre ca Rihanna şi Beyoncé

    Colecţia OMEDELBAR este compusă din 35 de produse care marchează individualitatea şi creativitatea. Pe lângă dungi şi culoarea roşie, un alt element cheie al designului colecţiei OMEDELBAR este jocul dimensiunilor – cum ar fi transformarea unui ceas de buzunar într-un ceas mare pentru perete şi crearea unei oglinzi pentru machiaj supradimensionate.

    „B. who  you are, motto-ul colecţiei, înseamnă să te accepţi aşa cum eşti, indiferent de ce gândeşte lumea despre tine. Este vorba despre individualitate şi creativitate – două elemente esenţiale ale OMEDELBAR. Am vrut să fie distractivă, recognoscibilă şi accesibilă tuturor”, a explicat Bea Åkerlund, care se descrie ca o activistă a modei şi este cunoscută drept unul dintre cei mai influenţi stilisti şi designeri de costume din industrie, colaborând cu nume precum Madonna, Beyoncé, Lady Gaga şi Rihanna.

  • Anuntul facut de IKEA azi. Designerul noii colecţii are în spate colaborări cu nume celebre ca Rihanna şi Beyoncé

    Colecţia OMEDELBAR este compusă din 35 de produse care marchează individualitatea şi creativitatea. Pe lângă dungi şi culoarea roşie, un alt element cheie al designului colecţiei OMEDELBAR este jocul dimensiunilor – cum ar fi transformarea unui ceas de buzunar într-un ceas mare pentru perete şi crearea unei oglinzi pentru machiaj supradimensionate.

    „B. who  you are, motto-ul colecţiei, înseamnă să te accepţi aşa cum eşti, indiferent de ce gândeşte lumea despre tine. Este vorba despre individualitate şi creativitate – două elemente esenţiale ale OMEDELBAR. Am vrut să fie distractivă, recognoscibilă şi accesibilă tuturor”, a explicat Bea Åkerlund, care se descrie ca o activistă a modei şi este cunoscută drept unul dintre cei mai influenţi stilisti şi designeri de costume din industrie, colaborând cu nume precum Madonna, Beyoncé, Lady Gaga şi Rihanna.

  • Cum vrea cel mai nou jucător din piaţă, Sbarro, să cucerească iubitorii de pizza din România

    Lanţul de pizzerii şi mâncare italiană Sbarro a intrat pe piaţa din România în toamna anului trecut, cu un spaţiu în Bucureşti Mall, iar la mai puţin de două luni de la prima inaugurare a deschis un al doilea restaurant în centrul comercial Mega Mall, tot în Capitală. Potrivit lui David Karam, CEO-ul Sbarro, investiţia într-un restaurant Sbarro variază în funcţie de ţară, situându-se între 200.000 şi 400.000 de dolari. Recuperarea unei astfel de investiţii se face într-o perioadă de circa trei ani. ”Dar aici, în România, probabil că va dura puţin mai mult, din cauză că brandul este foarte nou.“

    David Karam a lucrat mai mult de 30 de ani la Cedar Enterprises, companie ce operează restaurante în regim de franciză în mai multe state din SUA. Între 2008 şi 2011 a fost preşedinte la Wendy’s International, iar din ianuarie 2012 este preşedinte şi CEO la Sbarro, companie ce a pornit ca o afacere de familie în New York în 1956, pornită de imigranţi italieni din Napoli ca alimentară, iar azi lanţul de restaurante, cu peste 650 de localuri, s-a extins în 30 de ţări şi are peste 3.500 de angajaţi. În timp au existat membri ai familiei Sbarro care au deţinut francize, însă astăzi niciun membru al familiei nu mai este implicat în afacere.

    Prima deschidere într-un mall a avut loc în 1970, iar de atunci centrele comerciale au fost un punct principal în strategia de expansiune. Astăzi, în jur de 80% dintre restaurante sunt localizate în malluri, iar restul în gări, aeroporturi sau campusuri universitare. Compania se bazează în principal pe vânzarea de pizza la bucată, de aceea este important pentru companie să găsească zone cu trafic pietonal intens. ”Unul dintre lucrurile care ne-au atras la România a fost numărul de malluri pe care îl are ţara, mai ales Bucureştiul. Cred că sunt mai multe malluri aici decât în multe ţări în care operăm deja. Deşi piaţa este una relativ mică, sunt multe malluri şi multe oportunităţi de dezvoltare“, consideră David Karam, CEO-ul Sbarro.

    Lanţul de restaurante Sbarro este adus pe plan local în sistem de franciză de către grupul Happy, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de restaurante şi cafenele din Bulgaria. Petko Zahariev, administrator al Happy Franchise, intenţionează să deschidă locaţii noi şi în alte malluri, precum Băneasa Shopping Center, AFI Palace, Promenada, ”apoi probabil ne vom duce în zonele de trafic mare precum centrul vechi, dar nu în interior, ci mai degrabă în jurul centrului, precum Unirii, Universitate, Hanul lui Manuc“, spune Zahariev. El menţionează că ”lista de aşteptare în AFI sau Promenada este mare“.

    Întrebat despre ritmul concret de extindere, Bogdan Ioanide Guzga, CEO innovative restaurant solutions, official franchisee of Happy, răspunde: ”Ca să fim realişti, aş spune încă două locaţii în fiecare an odată ce stabilim formatul potrivit“.

    Piaţa locală de restaurante clasice rulează anual afaceri estimate la 6 miliarde de lei, la care se adaugă cei circa 2 miliarde de lei cheltuiţi în localurile de tip fast-food. Lanţul Sbarro se bate atât cu alte lanţuri internaţionale, precum Pizza Hut şi Domino’s, cât şi cu companii locale precum Jerry’s Pizza sau Trenta, alături de jucătorii mici de cartier.  ”România este o piaţă importantă, de creştere. Aş spune că una din provocările locale se leagă de faptul că este o piaţă foarte competitivă, unde participă atât branduri internaţionale, cât şi cele locale“, spune David Karam. ”Ne concentrăm pe Bucureşti, apoi vom merge şi în alte oraşe mari precum Timişoara, Braşov, Constanţa“, îl completează Petko Zahariev.

    Bulgarul creionează planuri ambiţioase pentru România şi spune că ”am deschis în două malluri diferite pentru a vedea diferenţele şi a înţelege comportamentul clienţilor“ şi menţionează că este prea devreme pentru orice fel de comentarii legate de performanţa afacerii până acum.

    Mai departe, David Karam ia în considerare şi extinderea în spaţii din afara centrelor comerciale; menţionează însă că această direcţie va fi abordată prudent, deoarece este un segment nou.

    Strategia Sbarro se bazează pe vânzarea de pizza la bucată în zone de trafic intens, însă este cunoscut faptul că piaţa locală se bazează foarte mult pe livrări, drept urmare Sbarro a început să testeze acest serviciu prin intermediul Oliviera, platforma de comenzi online de mâncare. ”Va fi ceva pe care să ne concentrăm, însă odată ce facem cunoscut brandul. Acum vrem să testăm reacţia pieţei, iar semnalele sunt bune. Avem rezultate promiţătoare până acum: cinci comenzi pe fiecare magazin în primele două săptămâni“, spune Bogdan Ioanide Guzga.

    În opinia şefului lanţului de pizzerii, mâncatul în oraş este strâns legat de puterea de cumpărare a unei persoane; în timp ce venitul disponibil al românilor este mai mic decât al celorlalţi europeni, acesta se află pe o traiectorie ascendentă ”Aşa că, pe măsură ce acest venit va creşte, şi sectorul restaurantelor va avansa într-un ritm rapid, probabil mai repede decât PIB-ul ţării.“

    În SUA, industria restaurantelor are o valoare de aproape 950 de miliarde de dolari, iar 75% din aceasta este compusă din spaţii cu servire rapidă, conform lui Karam. ”Piaţa restaurantelor din România nu este încă matură, deoarece venitul disponibil este mic. Am auzit că mulţi angjatori nu găsesc oameni, ceea ce înseamnă că piaţa muncii este foarte robustă şi acest fenomen va duce la creşterea veniturilor şi, implicit, a sumelor disponibile pentru ieşiri în oraş“, spune şeful Sbarro.

    La nivel mondial, cel mai mare segment din industria mâncării este cel al hamburgerilor, urmat de cel al puiului sau de cel al pizzei, în funcţie de piaţă. |n unele ţări precum India sau China, puiul este numărul unu, iar hamburgerul este pe locul doi sau pe trei. ”Segmentele de pui şi hamburgeri sunt de obicei dominate de lanţurile internaţionale, dar pizza este unică în ideea că este dominată de jucătorii independenţi. Asta pentru că există bariere foarte mici de intrare pe piaţă“, spune Karam.

    Sbarro vinde pizza şi alte feluri de mâncare italiană, dar pizza este cea mai importantă componentă din punctul de vedere al veniturilor. David Karam spune că principalele trei ingrediente ale unei pizza sunt făina, sosul şi brânza; în cazul Sbarro, aceste ingrediente provin din Belgia, Italia şi respectiv Polonia. Singurele componente care diferă de la o ţară la alta sunt topping-urile, proteinele, băuturile şi ingredientele specifice pentru supe. 

    Pentru a putea reuşi pe piaţa locală, Sbarro va trebui să câştige clienţi noi, dar şi să ia de la competiţie. Cea mai mare afacere în segmentul de pizza din România este Pizza Hut; American Restaurant System, cea care deţine brandul pe plan local, a avut în 2016 o cifră de afaceri de peste 181 de milioane de lei şi un profit net de peste 3,3 milioane de lei, potrivit informaţiilor Ministerului de Finanţe. Conform aceleaşi surse, compania cu cea mai mare cifră de afaceri cu acelaşi cod CAEN este Premier Restaurants Romania SRL, cea care deţine McDonald’s pe plan local, cu afaceri de peste 606 milioane de lei, urmată de US Food Network, deţinătoarea KFC, cu afaceri de peste 405 milioane de lei.

    Cum are de gând Sbarro să pătrundă în acest peisaj? Cum poate câştiga cotă de piaţă?

    ”Când construieşti un brand, trebuie să o faci bine şi una dintre cele mai bune decizii ale unui brand de succes este strâns legată de alegerea locaţiei şi negocierea contractului. Dacă alergi să atingi un obiectiv, de multe ori faci greşeli şi alegi locaţii inferioare sau accepţi chirii mari“, spune Karam. El este încredinţat că metoda cea mai bună de a câştiga cotă de piaţă ”este prin publicitate, dar, mai important, prin creşterea numărului de unităţi şi pentru asta e nevoie de timp“.

  • Cobălcescu 45, cel mai nou concept store Mega Image

    “În 2017, am continuat să ne extindem: am deschis 69 de noi magazine, am renovat în acelaşi timp în jur de 200 de locaţii; dar momentul crucial pentru noi a fost intrarea pe piaţa din Cluj, al doilea cel mai mare oraş din România“, a declarat Vassilis Stavrou, director general al Mega Image, într-un discurs ţinut cu prilejul deschiderii noului concept store aflat chiar în inima Capitalei. Locaţia, situată într-o vilă interbelică, este ultima adăugată reţelei locale de supermarketuri Mega Image şi al treilea magazin adăugat reţelei anul acesta; 599 de spaţii numără în acest moment reţeaua controlată de retailerul care face parte din grupul Ahold Delhaize.

    În privinţa evoluţiei pieţei de profil de anul acesta, aşteptările grecului de la conducerea Mega Image nu sunt foarte mari, dar rămân, totuşi, optimiste: ”|n 2018 mă aştept ca, per total, piaţa să rămână în creştere, însă nu cu acelaşi avânt ca în ultimii doi ani, deoarece nu putem să avem aceleaşi creşteri an de an“, a spus Vassilis Stavrou. Compania a avut în 2016 o cifră de afaceri de 4,325 miliarde de lei, cu un profit de 134,8 milioane de lei profit; ambele valori marchează plusuri faţă de rezultatele din 2015, când cifra de afaceri a fost de 3,6 miliarde de lei şi profitul a fost de 102,8 milioane de lei. Deşi şeful Mega Image nu a dorit să dea detalii despre rezultatele din 2017, dat fiind că anul trecut retailul alimentat a marcat plusuri importante, cel mai probabil reţeaua belgiană a depăşit pragul de 1 miliard de euro.

    Pe plan local, Mega Image a deschis cinci supermarketuri de tip concept store, toate în Capitală: Piaţa Gemeni, Piaţa Sudului, Băneasa, Barbu Văcărescu şi, ultimul deschis, cel din strada Cobălcescu. Acestea diferă de magazinele Mega Image obişnuite prin suprafaţa extinsă, design, varietatea produselor şi gamelor premium, dar şi prin serviciile oferite; în plus, fiecare dintre aceste spaţii are o anumită tematică.
    Astfel, noutatea adusă pe piaţă de cel mai recent deschis concept store al reţelei Mega Image este serviciul de valeţi, care stau la dispoziţia clienţilor pentru un număr de 38 de locuri de parcare, din totalul de 68 de locuri disponibile. Parcarea însăşi este neobişnuită pentru un supermarket, fiind interioară, după modelul Ciclopului de pe bulevardul Magheru, o altă clădire istorică a Capitalei.

    O altă noutate este deschiderea chiar în incinta magazinului a unei pizzerii napoletane, Pane & Pomodoro, cu ingrediente aduse din Napoli, Italia. ”Ne-am gândit cum să avem, în centrul istoric şi în cartierul creativ al Bucureştiului, un magazin altfel“, spune Adrian Nicolaescu, VP marketing în cadrul Mega Image. Retailerul deţine pe piaţa locală brandurile Mega Image (supermarketuri), Shop & Go (proximitate), Gusturi Româneşti (magazine de brand). Cele 599 de unităţi sunt deschise în Bucureşti şi în Cluj-Napoca, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară. Încă de la început Mega Image a pariat pe Bucureşti şi judeţul Ilfov, cele două concentrând circa 80% din toate unităţile reţelei.

    Investiţiile de 14 milioane de euro pe care compania le-a făcut anul trecut au fost direcţionate în special pe deschiderea celor 69 de locaţii noi, dar şi pe modificări aduse unui număr de aproximativ 200 de magazine aflate în funcţiune. |n 2018, compania plănuieşte să se extindă cu un număr similar de supermarketuri. Prin numărul de deschideri de anul trecut (69) şi din 2016 (60), Mega Image, prezent pe piaţa româneasă din 1995, a fost al doilea cel mai activ chiriaş de pe piaţa de retail alimentar.

    Deschiderile de magazine implică şi creşterea numărului de angajaţi; în prezent, reţeaua are aproximativ 10.700, cu 1.300 mai mult decât la finalul lui 2016.

    |n ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor, Vassilis Stavrou spune că observă unele schimbări: ”Clienţii preferă să achiziţioneze un tip de produse puţin diferit decât ce cumpărau în trecut, însemnând că sunt mai scumpe, iar calitatea acestora este mai ridicată“, spune grecul care a preluat funcţia de conducere a companiei locale în vara lui 2015. Când i s-a propus poziţia actuală, primul gând care i-a trecut prin minte a fost ”Da“, povestea el anterior pentru Business Magazin.

    Stavrou lucrează în cadrul afacerii de peste 24 de ani şi povesteşte că a fost în România de multe ori, având diverse roluri de-a lungul timpului. ”Nu locuiam aici, dar veneam o dată pe lună în România“, motiv pentru care a urmărit îndeaproape evoluţia afacerii, a pieţei de retail şi a ţării în general. Acum nu mai călătoreşte la fel de mult, dar spune că a petrecut mult timp în Indonezia şi în diverse ţări europene, ca Belgia, Grecia, Serbia, Muntenegru, România, Bosnia, Bulgaria şi Indonezia. Şi în SUA. Fără a include Grecia în această comparaţie, din pricina subiectivismului dat de faptul că e ţara sa natală, România este preferata lui Stavrou, spune el, din pricina faptului că se apropie cel mai mult de mentalitatea lui. Este născut în nordul Greciei şi spune că asemănările cu România sunt multe. Pe de altă parte, dacă ar fi să aleagă un loc din întreaga lume, spune că din punct de vedere profesional SUA este o destinaţie foarte interesantă.

    Upgrade-ul de consum menţionat de şeful Mega Image este un fenomen aflat, desigur, în relaţie directă cu puterea de cumpărare, care a crescut anul trecut la nivel naţional, fapt datorat în mare parte majorărilor salariale ale angajaţilor din sectorul public. Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că, până în noiembrie 2017, vânzările în sectorul alimentar au crescut cu 6,1% faţă de primele luni ale anului 2016.

  • 530 de mici producători români vând online prin programul eMAG „Deschide România”

    Aceştia au listat peste 120.000 de produse făcute în România, iar categoriile cele mai populare din „Deschide România” sunt: produsele pentru casă şi grădină, hainele şi încălţămintea, jucăriile şi accesoriile.  

    „Deschide România este un proiect pe termen lung, care vrea să îi promoveze pe micii producători români, dar şi să stimuleze alţi antreprenori să investească în producţia locală, având garantat acces la un canal de vânzare modern şi beneficiind, conform regulamentului proiectului, de comisioane preferenţiale. Interesul pe care producătorii români l-au arătat pentru program în acest an ne-a depăşit aşteptările şi credem că piaţa are un potenţial imens, în special prin efectele în lanţ pe care le poate genera, de la crearea de noi locuri de muncă în comunităţi şi până la stimularea industriei materiilor prime. Micii producători au nevoie atât de o piaţă de desfacere, cât şi de know-how şi suport pentru vânzarea online ”, a declarat Florin Filote, director eMAG Marketplace.

    Familia Buta a deschis Handmade Butic, un magazin de produse handmade: aceştia produc genţi şi accesorii pentru femei şi bărbaţi, bijuterii, accesorii de păr şi butoni. Produsele lor au fost vândute pe Facebook şi în urmă cu puţin timp au deschis şi propriul website, dar cele mai mule comenzi vin prin intermediul platformei eMAG Marketplace. Cu ajutorul programului „Deschide România” această afacere a devenit principala sursă de venit a familiei, iar colaborarea cu eMAG „ne-a adus venituri peste aşteptări”, spune Emil Buta.

    Adriana şi Lucian Saftiuc, proprietarii magazinului Fabrica din sat produc lenjerii de pat, pilote, cuverturi şi perne. Afacerea lor este la început, iar listarea pe eMAG Marketplace i-a ajutat să îşi creeze o reputaţie bună în mediul online. În plus, Adriana crede că cel mai important beneficiu al acestui program este că el creează o legătură între micii producători din România şi clienţi, cei care astfel îi pot susţine să îşi dezvolte afacerea.

    Mircea Ursu creează oglinzi decorative de peste 16 ani, iar colaborarea cu eMAG a avut „un impact pozitiv asupra afacerii”. Deşi HolzArt are un canal propriu de vânzare online, comenzile directe de pe eMAG au stimulat afacerea.

    Alberta Dan, administratorul unui magazin de familie, care produce mobilier tapiţat, spune că vânzările au „început să prindă viteză din luna iulie”. Înainte de a începe colaborarea cu eMAG, magazinul vindea produsele doar offline, iar folosirea unui nou canal de vânzare, prin listarea pe eMAG, a generat o creştere vizibilă. Alberta spune că faptul că au beneficiat de un comision mai mic a fost, de asemenea, de ajutor pentru magazinul Albert Casa.

    Proprietarii magazinului Koson, care vinde produse unicat din piele (genţi, curele, portofele) au observat rapid avantajele programului Deschide Romania: „clienţii apreciază că produsele noastre sunt făcute manual, iar noi resimţim efectele pozitive ale colaborării cu eMAG,” au spus Trifan Gabriel şi Aurelian Galice, proprietarii magazinului.

    Programul „Deschide România” a fost creat pentru mici producători, ONG-uri cu activităţi de producţie din care se autofinanţează şi PFA-uri care realizează produse meşteşugăreşti. Acestea pot avea orice domeniu de activitate, cu excepţia industriei alimentare. Pentru ca un magazin să fie eligibil, cifra de afaceri înregistrată în anul fiscal încheiat nu trebuie să depăşească 500.000 de lei. Magazinele înscrise în acest program beneficiază de un regim special de comisionare redus cu 50%, iar ONG-urile au comision zero.

    Comercianţii care doresc să vândă pe platforma eMAG Marketplace în cadrul programului „Deschide România” trebuie să producă exclusiv în România, cu respectarea tuturor normelor şi prevederilor legale, iar produsele lor pot fi inclusiv produse meşteşugăreşti, realizate în serii mici.

     

  • Cum arată noul magazin Kaufland din Bucureşti şi ce premieră aduce în Capitală – GALERIE FOTO

    Hipermarket-ul este localizat în cartierul Odăi, pe şoseaua Alexandriei, nr. 152, sector 5 şi are o suprafaţă de vânzare de 3.414 metri pătraţi, încadrată într-o suprafaţă totală de 5.201 metri pătraţi. Parcarea oferă 239 de locuri pentru maşini, dintre care 6 locuri pentru familii şi 10 pentru persoane cu dizabilităţi. Cei care folosesc bicicleta ca mijloc de transport au la dispoziţie 12 rastele. În urma deschiderii se creează 130 de locuri de muncă. Programul de lucru este de la 7.30 la 22.30 de luni până sâmbătă, iar duminică de la ora 8:00 la 20:00.

    „Ne menţinem dinamici şi continuăm extinderea reţelei în întreaga ţară, inclusiv în Capitală, unde considerăm că mai există potenţial de dezvoltare. Este unul dintre hipermarket-urile cu cel mai mare număr de angajaţi şi ne bucurăm că astfel reuşim să creăm noi locuri de muncă. În acelaşi timp, şi acest magazin oferă un sortiment axat pe produse din România, în proporţie de peste 50%, iar sprijinind cumpărarea acestora, încurajăm economia locală”, spune Valer Hancaş, Director Comunicare & Corporate Affairs, Kaufland România.

    Galeria comercială din cadrul magazinului este dotată cu Food Court integrat, unde clienţii vor descoperi un spaţiu special amenajat pentru servirea mesei, ce cuprinde Fornetti Food and Beverages. Tot în cadrul galeriei se află şi un punct de difuzare a presei Tabac Xpress, farmacie Help Net şi bancomat BRD.De asemenea, magazinul va avea şi un punct Grill în exterior.

    De asemenea, acesta este primul magazin din Bucureşti prin care Kaufland România implementează proiectul de extindere a raioanelor de peşte proaspăt, după un concept cu sortiment îmbogăţit, şi care va fi adus în 34 de magazine din reţea. Printre specialităţile care vor fi disponibile se numără: ton roşu, scoici Saint Jacques, vongole vii, langoustine, somon bio etc.

    Printre raioanele disponibile se numără cele de legume – fructe, vitrină cu servire asistată, ce include şi raionul de peşte proaspăt amenajat după noul concept cu sortiment extins – cu 24 de tipuri de peşte şi specialităţi, dar şi raioanele de brutărie, alimente de bază, dulciuri, băuturi, produse nealimentare şi drogherie.

     

  • Lichidări de stoc şi reduceri importante la unul dintre cei mai mari retaileri online din România

    „Lichidările de stocuri sunt printre cele mai de succes campanii de reduceri şi sunt aşteptate cu interes de clienţii noştri. Ne aşteptăm ca Winter Black Friday să fie cel mai mare eveniment de reduceri al acestui sezon de iarnă, atât pentru clienţii evoMAG, care pot cumpăra produse din toate categoriile listate în site, cu cele mai mari cu discounturi, cât şi din punctul de vedere al vânzărilor înregistrate.

    În mod obişnuit, o campanie de reduceri generează o creştere medie a vânzărilor cu 30%, faţă de o perioadă obişnuită”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Clienţii vor putea cumpăra componente PC cu reduceri de până la 40%, telefoane mobile cu discounturi de 43%, televizoare cu reduceri de 60%, aparate de încălzire de la 55,99 lei, fiare de călcat de la 69,99 lei,  maşini de spălat de la 799 lei.

    O reducere importantă o va avea smartphone-ul Samsung Galaxy S8, care va putea fi achiziţionat la preţul de 2.699 lei, clienţii beneficiind de un discount de 23%.

    Pe fondul unui apetit crescut pentru achiziţii de produse dedicate activităţilor sportive, specific începutului de an, o categorie vedetă a campaniei va fi Sport&Fitness – cu reduceri de peste 50%. Clienţii vor putea cumpăra, astfel, căşti de alergare cu 18,99 lei, gadgeturi de monitorizare de la 74,99 lei, biciclete pentru fitness cu discount de 53% şi biciclete Pegas cu 30% reducere.

  • Answear.ro şi-a crescut cifra de afaceri cu 160% în 2017 la 9,3 milioane de euro

    În 2017, pe platformă s-au plasat cu 220% mai multe comenzi faţă de 2016, cu o valoare medie anuală a coşului de cumpărături de aproximativ 290 de lei. Cea mai mare comandă procesată anul trecut a fost în valoare de 3.200 lei, fiind şi clienţi ce au realizat de-a lungului anului peste 200 de comenzi.

    „Anul trecut, ne-am concentrat foarte mult pe personalizarea experienţei pentru clienţii noştri, de la navigara în site la folosirea platformei answear.ro pe mobil. Mai mult, am căutat să îmbunătăţim procesul şi timpii de livrare şi politica de retur, dar şi să răspundem proactiv sugestiilor primite. Avem o creştere susţinută, motivată de servicii mai bune, produse şi branduri variate şi preţuri competitive”, menţionează Raluca Radu, Country Manager Answear.ro.

    Femeile au achiziţionat anul trecut cel mai des pantofi sport, sandale, rochii, geci şi paltoane, bărbaţii optând pentru cămăşi, tricouri şi jeanşi.

    În 2017, categoria de accesorii de site a înregistrat cea mai mare rată de creştere, femeile optând pentru genţi, bijuterii şi ochelari de soare. ”În 2017, peste 15% dintre produsele comercializate pe site-ul Answear.ro au fost din categoria accesorii. Pentru 2018 vrem să dezvoltăm şi mai mult acest segment şi ne uităm la produse noi, premium, de la brand-uri ce nu sunt încă comercializate în Romania”, continuă Raluca Radu.

    Oraşele de unde se înregistrează cele mai multe comenzi pe site-ul www.answear.ro sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Constanţa. În materie de branduri, românii au preferat nume precum Liu Jo, Tommy Jeans, Tally Weijl, Le Coq Sportif şi Pierre Cardin.

    Lunile din an în care s-au plasat cele mai multe comenzi au fost octombrie – noiembrie, promoţiile acordate în cadrul campaniei de Black Friday fiind în continuare cele mai atractive pentru clienţii români. ”Beneficiind şi de o campanie media puternică, anul trecut am înregistrat cu 200% mai multe vizite pe site şi am procesat cu 180% mai multe comenzi decât în aceeaşi perioadă din 2016”, completează Raluca Radu.

    Cei mai mulţi dintre cumpărătorii Answear.ro au vârste cuprinse între 25 şi 44 de ani, fiind în proporţie de 65% femei.