BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Catalog cu note mici

    Olivia Pamfil, managerul Adra Retail, compania prin care Otto isi desfasoara activitatea in Romania, s-a grabit sa infirme zvonurile conform carora firma si-ar fi incetat activitatea din cauza ca nu era profitabila. “Am luat o pauza pentru a putea face transferul de activitate", spune ea. Adra Retail, infiintata in iunie 2006 si detinuta pana acum in mod egal de omul de afaceri german Adrian Ragnar Thiess si de grupul RTC, au fost preluata in totalitate de partenerul german, in septembrie anul trecut. Nici una dintre parti nu a dorit sa comenteze valoarea tranzactiei, motivand ca “sunt confidentiale conditiile, dar “tranzactia in sine face parte din campania RTC de restrangere a activitatii in vederea listarii la bursa", spune Olivia Pamfil.

    RTC, grupul fondat de omul de afaceri Octavian Radu, marcheaza astfel inca un exit, dupa ce anul trecut a renuntat la mai multe afaceri mici: a inchis Depozitul de Vinuri si Depozitul de Legume si Fructe, a vandut Pay Store si Aqua Regis si a renuntat la cele 40% din actiunile pe care le detinea in firma AAV Group, care a adus in Romania brandurile de imbracaminte Esprit, Springfield si Women’s Secret, in schimbul preluarii integrale a drepturilor de franciza pentru magazinele Debenhams. Ramona Stanciulescu, CEO al diviziei de fashion a RTC, spune ca retragerea grupului din acest parteneriat trebuie pusa pe seama "concentrarii pe segmentul de retail’’.

    Cumparaturile prin corespondenta pareau insa un pariu castigator pentru RTC. Pentru anul trecut, estimarile companiilor spun ca vanzarile la distanta au atins in Romania aproape 14 milioane de euro, fata de 9 milioane de euro in 2006. Ioana Lung, director de marketing al Quelle, competitorul direct al celor de la Otto si prima companie germana de comert prin comanda postala care a intrat in tara, crede ca piata va inregistra un ritm de crestere anual de 50% pana in 2010, bazandu-se pe faptul ca vanzarile Quelle s-au dublat de la an la an. Pentru 2006, compania a considerat optimiste planurile de vanzari de 2,7 de milioane de euro, dar cifra de afaceri a trecut de 7 milioane de euro. La fel s-a intamplat si anul trecut: de la 10 milioane de euro, cat estima la inceputul anului, vanzarile nete inregistrate la final de an au fost cu 3 milioane de euro mai mari. Grupul german KarstadtQuelle si-a dublat anul trecut si numarul de clienti activi, ajugand in momentul de fata la 200.000 de cumparatori din catalog.

    De ce a renuntat deci RTC la o afacere dintr-o piata aflata in plina crestere? Odata cu lansarea din primavara trecuta a catalogului Otto, grupul german a anuntat planuri ambitioase: reprezentantii companiei declarau la acea vreme pentru BUSINESS Magazin ca asteapta un volum al vanzarilor de cel putin 2 milioane de euro pentru 2007, in conditiile in care vanzarile au inceput la jumatatea anului, urmand sa detina si o retea de patru sau cinci minimagazine, cu cabina de proba, unde sa fie expuse produse din toate categoriile din catalog. Startul hotarat nu a fost insa suficient pentru a rezista pe piata. Vanzarile companiei la final de 2007 au ajuns doar la jumatate de milion de euro, de patru ori mai mici decat estimarea initiala.

    Reprezentanti Adra Retail pun esecul de moment al Otto pe seama asocierii vanzarilor prin catalog cu ideea de produse ieftine, de calitate inferioara, desi Otto este un catalog premium. “Preturile pe care le afiseaza Otto sunt mai mari decat ar fi dispusi sa plateasca potentialii clienti prin catalog”, afirma Pamfil.

    Odata cu schimbarea proprietarului, Otto schimba acum si strategia: investeste in distributia de cataloage, dar isi construieste in paralel retele alternative de distributie. Concret, Otto va renunta temporar la tiparirea si distribuirea de cataloage in limba romana direct catre clienti si incearca vanzarea directa din cataloage prin reprezentanti – parteneri Otto, dupa modelul multi-level marketing, reprezentat in Romania de companii ca Avon, Oriflame, Amway sau Zepter. “Trebuie sa gasim metode alternative de distributie. Nu avem de ales, pentru ca altfel iesim de pe piata”, admite managerul Adra Retail. “Vanzarile principalilor jucatori din piata vanzarilor directe nu sunt de ignorat: Avon are vanzari de peste 160 de milioane de euro in Romania, Amway vinde de peste 120 milioane de euro. De ce nu ar merge si cu Otto?”.

    Deocamdata, reteaua de vanzari directe este in constructie. Otto are acum 500 de reprezentanti, dar “speram sa avem 2.000 pana in iunie si 5.000 pana la finele anului”, spune Pamfil. Iar extinderea vanzarilor prin multilevel marketing nu este singurul plan al Adra Retail. Compania pregateste si deschidrea unor magazine in franciza. “Vor fi ca oricare alt magazin din comert, cu suprafete intre 35 si 60 de metri patrati. Aceasta inseamna ca vom avea stoc de marfa si vom vinde, nu doar vom prelua comenzi”.

    Armata de reprezentanti directi, magazinele plus ofertele speciale online ar trebui sa se concretizeze in cel putin 1.000 de comenzi lunare, potrivit companiei. “Este varianta cea mai pesimista. Noi mizam pe aproape 3.000 de comenzi pe luna, ceea ce, la o valoare medie de 100 de euro per comanda, inseamna o cifra de afaceri de 3,5 milioane de euro la finalul anului”, calculeaza Pamfil.

  • Ce se intampla cu comertul in 2008?

    Ce nume noi intra pe piata in 2008?
    Deja anuntate, intr-o masura mai mult sau mai putin oficiala sunt intrarile pe piata ale retailerilor de tip discount Aldi si Lidl, a turcilor de la Tekzen pe segmentul de bricolaj si a francezilor de la Decathlon, ce vor inaugura primul magazin de articole sportive de mari dimensiuni.

    Cand vom ajunge la saturatia pietei?
    Comerciantii nu se asteapta ca acest lucru sa se intample mai devreme de 3-5 ani sau chiar mai mult, in functie de segmentul pe care activeaza. Daca pe segmentul supermarketurilor faza consolidarii a inceput, pentru celelalte formate – cash & carry, hipermarket, discount, bricolaj – va mai dura cativa ani. Desi nu a dorit sa comenteze informatiile conform carora Carrefour este interesat sa preia reteaua Plus din Romania, Jacobo Caller Celestino, directorul general al Carrefour Romania, a precizat ca este „deschis la orice oportunitate din piata“ si considera ca pe piata e loc pentru „cateva sute de supermarketuri Carrefour“.

    Cat mai rezista romanii din bricolaj  presiunii internationalilor?
    Bricolajul este singurul segment din domeniul comertului modern in care romanii au dezvoltat afaceri ce rivalizeaza cu retelele internationale. Atat Ambient, cat si Dedeman sunt curtati de investitori, dar se mentin pe pozitii. Daca reusesc sa-si securizeze pozitia la nivel national si regional (dupa exemplul Romstal sau al Arabesque), ar putea sa ramana in continuare, cel putin vreme de cativa ani, independenti.

    Unde vor fi cresterile cele mai mari in domeniul bunurilor de larg consum?
    Cea mai mare crestere o vor inregistra, si in 2008, lactatele, pe fondul redirectionarii cumparatorilor din pietele deschise (unde taranii nu-si mai pot vinde produsele) spre canalele comertului civilizat. Pe un trend ascendent vor continua insa si vedetele lui 2007: alcoolicele (plus 30%), berea (plus 20%), bauturile racoritoare (plus 15%).

    Unde se situeaza Romania pe harta expansiunii retelelor de retail?
    Felicia Vasiu, Head of Timisoara Branch, Cushman & Wakefield Activ Consulting: „Majoritatea brandurilor internationale sunt interesate de extindere pe piata din Romania, fie direct, fie prin francize. O parte au rezervat deja spatii in centrele comerciale care se vor deschide in urmatorii doi ani, o alta parte studiaza posibilitatea de inchiriere de spatii comerciale“. Desi in Romania au acum operatiuni doar 5% dintre retailerii internationali, in ce priveste preferintele de expansiune ale retailerilor, capitala Romaniei ocupa locul 7, arata International Retailer’s Survey, cercetare realizata de Cushman & Wakefield.

  • Gucci pe Calea Victoriei

    N-aduce anul ce aduce ceasul: e oficial, brandul Gucci va intra de la anul pe piata din Romania. Este vorba despre doua magazine ce urmeaza sa fie deschise in Capitala si care nu vor fi operate in sistem de franciza, ci printr-o firma unde 40% din actiuni vor fi detinute de Gucci Group, iar restul de catre omul de afaceri Rocco Santopietro si un asociat, in calitate de parteneri locali. In aceeasi formula, cei doi au adus brandul Gucci si pe pietele din Ucraina, Serbia si Bulgaria, precum si brandul La Perla in Cehia si Bulgaria. Rocco Santopietro, se afla, pana nu de mult, la carma departamentului de food & beverage al hotelului Howard Johnson. Pe langa afacerile cu produse din gama premium, Santopietro mai are afaceri si in domeniul consultantei hoteliere si al importului si distributiei de produse gourmet.

    Primul magazin va fi monobrand, destinat exclusiv vanzarii de haine marca Gucci, urmand ca al doilea sa fie multibrand, cu pantofi, genti, curele Boucheron, Yves Saint Laurent si Gucci. „Ne adresam unui public exclusivist, obisnuit sa cheltuiasca destul de mult pe astfel de produse“, spune Rocco Santopietro. Investitia se ridica la peste 1,5 milioane de euro, iar locul ales este Calea Victoriei, unde chiria lunara va fi de 22.000 de euro, in conditiile in care fiecare magazin va avea o suprafata de 550 de metri patrati, spune Rocco Santopietro.

    Tot anul 2008 va aduce in Romania si brandul Louis Vuitton. Francezii au inchiriat recent 200 de metri patrati in galeriile comerciale de la parterul hotelului JW Marriott din Bucuresti. Initial, deschiderea magazinului era programata pentru decembrie anul acesta, insa din cauza unei reorganizari interne, intrarea in Romania s-a amanat pentru inceputul anului viitor. Compania Louis Vuitton a infiintat o firma in Romania (aflata in proprietatea Louis Vuitton Malletier – 99% si a Société Des Magasins Louis Vuitton France – 1%), prin care isi va comercializa produsele. Brandul Louis Vuitton face parte din portofoliul producatorului francez de bunuri de lux Moët Hennessy Louis Vuitton (LVMH), cu o cifra de afaceri anuala de trei miliarde de euro.

    Casa de moda Armani va intra la randul sau pe piata la anul cu linia de haine si accesorii destinate tinerilor, Emporio. Nisa amatorilor de Armani a fost deja testata, dupa ce brandul a deschis in Bucuresti un magazin de mobila (Phylosophy) si unul de parfumuri. Magazinul Armani va fi operat in sistem de franciza si va fi inaugurat, cel mai probabil, la finele anului viitor. In ceea ce priveste amplasamentul, va fi vorba tot de un spatiu comercial stradal de sine statator, cel mai probabil tot pe Calea Victoriei.

    Pana acum, piata romaneasca s-a dovedit rentabila pentru brandurile premium, unele din ele avand deja preocuparea sa se extinda in provincie. Compania Alsa Boutiques, care detine francizele pentru branduri ca Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, La Perla si Pianegonda, a anuntat ca vrea sa duca brandul Max Mara in alte cateva mari orase din tara, planul pentru urmatorii cinci ani fiind sa deschida sase sau sapte noi magazine, pe langa cel existent in Bucuresti. Pentru deschiderea unui magazin cu un brand nou din segmentul premium este nevoie de cel putin 2,5 milioane de euro, conform Alsa Boutique.

    Exclusivitate: Noua colectie Louis Vuitton

  • Berea Azuga merge si spre imobiliare

    Originar din Republica Moldova, Valeri Moraru a decis acum 14 ani sa-si incerce norocul dincoace de Prut. In 1993, dupa ce a obtinut cetatenie romana, a intrat in lumea antreprenorilor din Romania, infiintand compania Rombas Trans International, care avea la vremea respectiva un capital social de 1 milion de dolari.

    Urmatorul pas important l-a facut in 2006, cand a preluat controlul asupra companiei Bere Azuga, ajungand in prezent sa detina 52,36% din capitalul social ca persoana fizica si 20,02% prin compania Rombas Trans International, unde este actionar unic. Bere Azuga nu a fost insa pentru Moraru primul contact cu lumea afacerilor: intreprinza torul are in Republica Moldova o fabrica de sticla, doua unitati de prelucrare a strugurilor si imbuteliere a vinului si un combinat de morarit si nutreturi.

    Anul trecut, afacerile controlate in Moldova de catre Moraru au ajuns la o cifra de afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro. Omul de afaceri basarabean are insa de gand sa-si extinda domeniile de activitate in Romania, dincolo de productia bauturilor alcoolice. Doua dintre planurile sale de investitii se refera la sectorul imobiliar si imbutelierea de apa de izvor. Pentru investitiile in domeniul imobiliar, punctul de plecare l-a constituit un teren de 15.000 mp la Azuga, pe care Moraru il avea in proprietate.

    Proiectul vizeaza constructia a 200 de apartamente si a unui hotel cu aproximativ 150 de camere. Lucra- rile vor incepe anul viitor, cu o investitie de 27 de milioane de euro si se vor intinde pe parcursul a patru ani. O alta investitie, de 1,6 milioane de euro, este destinata lansarii unui nou produs: apa plata. Linia de imbuteliere va fi plasata tot in cadrul fabricii de bere din Prahova. „Pentru ca izvoarele folosite pentru productia de bere au un debit mai mare decat avem nevoie, am hotarat ca de anul viitor sa imbuteliem si sa lansam pe piata apa de izvor“, declara Moraru.

    Nici pentru afacerea cu bere planurile nu sunt putine. Principalul obiectiv este relansarea berii Azuga ca marca nationala si extinderea distributiei de la zona Valea Prahovei, „berea cu acest nume fiind mai putin cunoscuta sau chiar inexistenta in alte zone ale tarii“, conform lui Moraru. Pentru a sustine planurile de dezvoltare, investitiile facute de companie pe parcursul ultimului an au ajuns la 3,5 mil. euro, bani directionati in principal intr-un proces de retehnologizare.

    „In ultimii cincisprezece ani nu s-a facut nicio investitie in companie, iar Bere Azuga avea costuri de productie ridicate“, spune Moraru. Banii au fost destinati achizitionarii unei linii de imbuteliere a berii la PET, a unei centrale termice si a unor filtre de bere. Astfel, capacitatea de productie a fabricii a crescut si odata cu ea si sperantele conducerii, care se asteapta pentru 2009 la un rezultat de cinci ori mai mare fata de 2006, cand au fost produsi 124.000 de hectolitri de bere.

    Rezultatele inregistrate de companie in primele noua luni ale anului au fost cu 46% mai mari decat in perioada similara din 2006 ajungand la 7 mil. euro. Conducerea firmei estimeaza ca va incheia 2007 cu vanzari de 10 mil. euro, dubla fata de vanzarile anului trecut. Ritmul de crestere ar fi astfel de cinci ori mai mare decat al pietei (17% in 2006 si 20% anul acesta). Bere Azuga insa nici nu se afla in topul celor mai mari sase producatori, ce detin peste 95% din piata: Heineken (26,5%), InBev (23,4%), Ursus (24,2%), Tuborg (7,6%) si European Food (7,4%) si Bere Mures (5,2%). Pana in 2010 suma totala a investitiilor in Bere Azuga ar urma sa ajunga la 20 mil. euro, bani ce vor veni fie din majorari de capital, fie din credite acordate de diverse banci, dupa spusele lui Moraru. Fondurile vor viza modernizarea fabricii si instalarea unei linii de imbuteliere a berii la doza. Intre proiecte figureaza si exportul, lansat in sistem de test de doua luni, catre Spania si Italia. Pana sa cucereasca pietele externe, Bere Azuga mai are insa mult de lucru in cresterea vanzarilor in magazinele romanesti.

  • Un pariu de 100 mp

    Dan Ostahie a anuntat saptamana trecuta ca inchide magazinele Altex Digital, axate exclusiv pe vanzarea de electronice, si in locul lor aduce un alt concept, foarte asemanator, numit Digit’Up. Anuntul a ridicat cateva semne de intrebare. Primul ar fi motivul pentru care omul de afaceri din Piatra-Neamt a decis sa se intoarca la magazinele mici, in conditiile in care pana acum, acest format de magazine nu prea a avut succes pe o piata dominata de magazinele cu suprafete mari.

    „Daca au o strategie bine pusa la punct, magazinele cu suprafete mai mici ale lanturilor importante de retail de electronice si electrocasnice se vor dezvolta destul de mult in urmatorii ani, mai ales in orasele mai mici din tara“, considera Dan Ostahie, argumentand de ce Digit’Up nu a fost o decizie luata la intamplare. Compania a realizat un studiu in colaborare cu agentia de branding Landor, din care a rezultat faptul ca oamenii ar cumpara dintr-un asemenea magazin. In acelasi timp, studiul l-a lamurit pe Dan Ostahie ca brandul Altex Digital nu este vizibil si nici corect inteles de clienti, acestia cautand sa cumpere electrocasnice din magazinele respective, in conditiile in care in oferta de produse nu erau incluse decat echipamente electronice (computere, camere foto, telefoane mobile).

    Astfel incat avem, ca explicatie a deschiderii acestui nou format de magazine, al treilea din portofoliul Altex, ca retailerul are in plan sa se extinda puternic in orase mai mici, cu populatie intre 30.000 si 100.000 de locuitori. Adica acolo unde nu se justifica deschiderea unui numar mai mare de magazine Altex cu suprafete intre 800 si 2.000 de metri patrati sau a unor centre Media Galaxy, care urca si pana la 5.000 de metri patrati. „Digit’Up, concept de magazin cu suprafete de aproximativ 100 de metri patrati, poate fi dezvoltat foarte mult in orasele mai mici, dar conform planurilor noastre, va avea acoperire si in orasele mari, mai ales ca magazinele vor fi pozitionate stradal, in zone cu trafic pietonal intens, sau in centre comerciale“, spune Cristian Camara, retail manager in cadrul Digit’Up.

    Deocamdata, competitorii sunt de alta parere in privinta strategiei optime de dezvoltare. „Din experienta mea nu numai pe piata de aici, dar si in alte tari, magazinele cu suprafete medii si mari sunt conceptul castigator in retailul de electronice si electrocasnice, mai ales datorita faptului ca gama de produse este mult mai variata“, comenteaza Jiri Rizek, directorul executiv al lantului de retail Flamingo. „Nici in orasele mai mici, conceptul magazinelor de 150-200 de metri patrati nu are foarte mult succes“, adauga Rizek, explicand astfel de ce compania a inchis in 2006 un numar de 47 de magazine si inca 20 anul acesta.

    Mai mult, Flamingo a vandut recent cele sase magazine cu suprafata mai mica de 100 de metri patrati din reteaua Future Shop catre MCS Communications, compania care detine HAT Group, importator de telefoane mobile Samsung, si serviciul de televiziune prin satelit Boom TV. In cazul acesta a functionat insa si un alt criteriu, cel al unui con-cept inadecvat: „Cifra de afaceri a magazinelor era nesemnificativa si incerca sa combine doua elemente care nu prea se potrivesc – electronicele si fashion-ul“, explica Rizek.

    Este adevarat ca Domo a lansat la finalul anului trecut brandul Expert Digital, care presupune magazine de suprafata mica, specializate pe vanzarea de produse IT&C. Pana acum insa, a fost deschis un singur astfel de magazin, la Oradea, iar strategia de dezvoltare a acestui format nu este inca foarte clara, motivul fiind faptul ca Domo s-a concentrat mai mult pe deschiderea de magazine mari, iar acum se ocupa de dezvoltarea brandului Technomarket in Romania.

    Pentru Altex insa, precedentele de acest fel din piata nu au reprezentat un impediment. Dimpotriva, Dan Ostahie, presedintele companiei, vede afaceri cu potential acolo unde competitia nu a reusit sa castige sau sa se extinda. Asteptarile sale pentru noul format de magazine Digit’Up sunt atingerea unei cifre de afaceri de 30 de milioane de euro anul viitor, raportat la un total al afacerilor companiei estimat la 300 de milioane de euro anul acesta si 350 de milioane de euro pentru 2008.

    Compania a deschis deja opt magazine Digit’Up – in Bucuresti, Medgidia, Braila, Alba Iulia, Petrosani, Oltenita, Ramnicu Sarat si Rosiori de Vede, in urma unei investitii medii de 50.000 de euro pe magazin, suma in care nu sunt incluse insa si cheltuielile cu stocul de echipamente electronice. O parte dintre acestea apartin insa vechilor magazine Altex Digital, compania avand in plan ca pana la finalul acestui an toate sa fie transformate potrivit noului concept si brand. „Pana la finalul anului viitor vom investi in acest format de magazine in jur de 2,5 milioane de euro, astfel incat sa avem deschise in jur de 50 de magazine“, afirma Cristian Camara. Sa fie magazinele cu suprafete de aproximativ 100 de metri patrati o solutie pentru retelele de retail de electronice si electrocasnice de a-si creste vanzarile in orasele mici? Directorul executiv al Flamingo considera ca astfel de magazine nu sunt suficiente, chiar daca anumite companii pot decide sa-si completeze formatele de magazine si cu unul de genul Future Shop, brand pentru care Flamingo inca detine drepturi si pe care-l poate relansa daca doreste, sau de genul Digit’Up. „Dupa parerea mea, este nevoie de magazine de cel putin 500 de metri patrati chiar si in orasele cu 50.000 de locuitori“, spune Rizek.

  • Un singur acoperis

    Este un pas firesc in procesul de dezvoltare a afacerii. Am crescut suficient cat sa fim capabili sa iesim din granitele Transilvaniei si sa ne extindem in toata tara. Putem face asta mult mai eficient daca suntem sub un singur acoperis“, explica Ioan Ciolan, managerul general al celui mai mare comerciant roman din domeniul bricolajului, decizia ca toate firmele zonale sa fuzioneze prin absorbtie intr-un Ambient unic. In prezent, toate cele 14 centre comerciale din reteaua Ambient sunt practic firme de sine statatoare, in care Ioan Ciolan este asociat cu 50% din actiuni. Dupa unificarea deplina a afacerilor, compania va fi controlata de cinci actionari principali: Ioan Ciolan va detine in jur de 75% din actiuni, restul de 25% fiind impartite intre asociatii acestuia din Medias, Cluj, Baia Mare si Gheorgheni, plus „inca doi sau trei parteneri care detin un procent foarte mic de actiuni“, potrivit lui Dan Olteanu, unul din viitorii actionari, care ocupa si functia de coordonator de marketing si comunicare la Ambient Sibiu.

    Ce schimbari aduce de fapt aceasta miscare? „In niciun caz nu ne pregatim sa vindem“, raspunde scurt Olteanu, infirmand zvonurile din piata privind o posibila vanzare. El recunoaste ca in ultimele trei luni s-au purtat cel putin patru discutii foarte serioase in acest sens, dar precizeaza ca „nu avem niciun interes in acest moment sa vindem, pentru ca ne putem finanta inca prin sistemul bancar“.

    Compania lucreaza in prezent cu sapte banci, de la care a contractat credite in valoare de circa 30 mil. euro, adica un sfert din vanzarile retelei Ambient din 2006 (120 mil. euro). Cifra de afaceri consolidata, ce reuneste toate operatiunile firmelor din grup, ar urma sa ajunga anul acesta la 250 mil. euro, cu 45% mai mult decat anul trecut. Pe viitor, ritmul de crestere ar urma sa se mentina, conform lui Olteanu, tot la cote de doua cifre, media previzionata fiind de 30% pe an.

    Interesul potentialilor investitori pentru companie nu se datoreaza insa doar evolutiei vanzarilor din ultimii ani, ci si proprietatilor pe care le are Ambient. Astfel, valoarea patrimoniala a companiei se plaseaza, conform unor surse din piata, la 120 mil. euro. In noul format, planurile Ambient pentru urmatorii doi ani si jumatate vizeaza deschiderea a inca 12 centre comerciale, care sa completeze reteaua actuala de 14 centre de dimensiuni mari, 17 magazine si doua depozite logistice. In total, compania si-a bugetat pentru acestea investitii de 139 de milioane de euro. Planurile vizeaza deschiderea unuia sau a doua centre comerciale mari, cu o suprafata de peste 15.000 mp, restul spatiilor urmand sa fie de dimensiuni medii (intre 10.000 si 15.000 mp) sau mici (sub 10.000 mp).

    Tinta celei mai recente investitii a fost Capitala, unde in octombrie a fost deschis un depozit logistic pentru sudul tarii. Clientii vizati sunt firmele de constructii, antreprenorii si dezvoltatorii de proiecte imobiliare. Este al doilea depozit dupa cel de la Sibiu, inaugurat in urma cu trei ani. „Nu a fost o investitie foarte mare, pentru ca este intr-un spatiu inchiriat“, precizeaza Dan Olteanu. Acum, compania are deja in Bucuresti o suprafata totala de vanzare de 25.000 de metri patrati, peste 50 de angajati si o flota de peste 30 de masini. Centrul logistic este doar primul pas, urmand ca magazinele cu sigla retelei sibiene sa completeze peisajul bucurestean de bricolaj. Pe o piata estimata la peste 700 mil. euro, retelele romanesti de bricolaj isi impart teritoriul in functie de regiuni: Ambient Sibiu (Transilvania), Dedeman Bacau (Moldova), Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constanta (sud-est). Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de constructii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua Mr. Bricolage.

    Evolutia Ambient este insa comparabila, cel putin in ce priveste volumele de vanzari, cu cea a principalilor competitori straini. Reteaua germana Praktiker a realizat in 2006 o cifra de afaceri de peste 153 de milioane de euro, in crestere cu 56,4% fata de 2005, iar vanzarile francezilor de la Bricostore au crescut in acelasi interval cu circa 70%, ajungand la 142 de milioane de euro. Au pretentii la o cota de piata cat mai mare si alte companii ca Baumax sau Hornbach, ultima deschizand primul magazin in Capitala in urma cu patru luni. „Noi nu suntem in competitie cu magazinele de tip do-it-yourself, iar Praktiker sau Baumax reprezinta pentru noi o concurenta in mica masura“, sustine Dan Olteanu. El spune ca Ambient se adreseaza mai cu seama firmelor de constructii si specialistilor in domeniu – de la ingineri si pana la arhitecti sau zugravi. „Adevaratii nostri concurenti nu sunt retailerii multinationali, ci magazinele specializate – gen Mobexpert pe segmentul de mobila, Romstal – pe instalatii, Delta Design – pe ceramica“, considera Dan Olteanu.

    De anul viitor, Ambient va marsa si pe partea de productie, iar Ioan Ciolan vrea sa convinga furnizorii straini sa produca intr-un parc industrial la Marsa, la 12 km de Sibiu. „Vindem 20% din productia de mobila a Panador Germania, de exemplu, care are fabrici in Germania si in Finlanda. De ce sa nu produca si in Romania?“, se intreaba Dan Olteanu. Cresterea eficientei, atat pentru furnizor cat si pentru Ambient, ar fi argumentul principal pentru instalarea unor linii de productie in apropierea centrului logistic din Sibiu. Productia este de fapt un exercitiu deja aplicat de grupul Ambient, care a infiintat de mai bine de doi ani o societate mixta cu o companie austriaca din domeniul produselor metalurgice, Voestalpine Ambient Stahlhandel. „Am inceput sa tatonam acest domeniu“, spune Olteanu, care adauga ca in curand vor fi lansate invitatii furnizorilor sa dezvolte in parteneriat spatii de productie in parcul industrial de la Marsa. Ca interval de timp, reprezentantul companiei estimeaza ca un an-doi ar fi suficienti pentru a pune pe roate si acest proiect.

    Noua structura

     

  • Pragul celor 200 de magazine

    Dimitris Blatsios e un manager care conduce cu viteza, mai ales cand nu se afla la volan. Pana acum un an, cand era manager al retelei internationale a Germanos, avea si 8 calatorii cu avionul pe saptamana intre tarile in care isi dezvolta reteaua activitatea, de la Polonia si Ucraina la Bulgaria si tari din fosta republica iugoslava. Spune ca a trecut si prin momente cand din cauza ritmului calatoriilor chiar uita in ce tara se afla. Acum, de cand este general manager al Germanos Romania, si-a redus ritmul deplasarilor, iar vizitele sunt mai ales intre orase din tara si mai ales intre doua perioade ale anului, aprilie-mai si septembrie-octombrie, luni cand e intr-un adevarat turneu pentru a vizita aproape toata reteaua de magazine a Germanos.

    „Nu poti simti piata stand intr-un birou“, spune Blatsios, adaugand ca o parte din deciziile pe care le-a luat pana acum au fost urmari ale unor discutii cu oamenii din teritoriu sau ale purei observatii. Ultimele privesc numarul de zile pana la returnarea catre client a unui telefon aflat in service sau faptul ca in magazine sunt pozitionate acum, pe rafturile cu cea mai mare vizibilitate, 4-5 aparate GPS, pentru care a crescut in ultima perioada cererea.

    Un alt scop al vizitelor e examinarea concurentei sau a variantelor de achizitie ale unor retaileri GSM. Ultima achizitie a fost operata saptamana trecuta, la un pret, spune Blatsios, de 45.000 de euro per magazin, adica un contract de 855.000 de euro. E vorba de Tel Sim SRL, o retea de 19 magazine din 18 orase care vindea pentru Orange sub brandul Verba. Afacerea, detinuta de patru persoane, e un bun exemplu al situatiei generale de pe piata micilor retaileri GSM. Cifra de afaceri a Tel Sim a stagnat la 2,08 milioane de euro in 2006, cu un profit de 6.000 de euro, conform Ministerului de Finante, deci nici 3% profitabilitate. E o perioada dificila pentru aventuri antreprenoriale intr-o piata in care mari retele ca Germanos, Avenir Telecom, Euro GSM au sute de magazine si investesc puternic in publicitate si spatii in centre comerciale. Aceasta fara a mai adauga si extinderea directa pe retail a operatorilor de telefonie mobila, dintre care Vodafone a fost anul acesta cel mai activ, ajungand la aproximativ 150 de magazine, 57 dintre ele fiind rezultat al achizitiei lantului de retail GSM Petrocom.

    Un indiciu este faptul ca, spune Blatsios, numarul magazinelor specializate pe GSM era la inceputul anului de aproximativ 3.000, iar acum e in jur de 2.700. „Cred ca piata se restrange putin. Pentru ca 3.000 de magazine pentru o tara ca Romania este destul de mult. In Polonia, de exemplu, erau anul trecut 3.000 de magazine, dar la o populatie de 38 de milioane de oameni.“ Nu mai trebuie sa mire faptul ca in aceste conditii Germanos remarca o scadere a preturilor in achizitiile de acest tip. „Cred ca preturile cerute pentru achizitii sunt acum mai mici, nu pentru ca nu ar merge afacerile GSM, dar pentru ca exista mai multi dealeri interesati sa vanda. E un joc de cerere si oferta, iar acum sunt mai multi cei care vor sa vanda decat cei care cumpara“, remarca Dimitris Blatsios.

    Profitabilitatea e un subiect inchis pentru Blatsios, in asteptarea cifrelor ce urmeaza a fi anuntate la nivel central, in Grecia. Spune doar ca de regula, un magazin Germanos trece pe profit in cateva luni dupa infiintare/achizitie si ramane profitabil de la acel moment incolo.

    Stabilirea pretului in cazul preluarilor operate de Germanos nu se face dupa vanzarile inregistrate, ci mai degraba punand fata in fata costurile de achizitie cu cele necesare deschiderii unui magazin nou in acea zona. Iar ca regula, pentru ca un alt magazin sa fie transformat intr-unul Germanos, spatiul trebuie sa fie de 10-25 de metri patrati in cazul cartierelor si de 50-60 de metri patrati pentru zonele centrale. Si, cel mai important, logica unei achizitii apare doar daca reteaua de cumparat nu se suprapune peste cea existenta. „Acum suntem in principiu acoperiti in majoritatea zonelor, facem «fine-tuning» si ne ducem si spre periferii sau spre orasele cu mai putin de 50.000 de locuitori.“

    Obiectivul de 200 de magazine Germanos pana la sfarsitul lui 2007 va fi cel mai probabil atins, ultima tranzactie ducand numarul total la 194, iar contractele de inchiriere deja semnate, pentru spatii noi, vor asigura indeplinirea misiunii lui Blat-sios pentru acest an.

    In perioada urmatoare, extinderea va continua, dar nu prin achizitii sau crestere directa, ci prin franciza. Dupa ce Grecia a fost prima piata in care s-a pus accentul pe acest tip de crestere, e randul Romaniei si Bulgariei. „Avem deja 25 de magazine in franciza, dar suntem departe inca de unde vrem sa ajungem peste 2 ani in Romania. Avem planuri de a avea cel putin inca 50 de magazine in franciza in 2008, pentru a ajunge la 70-80 de magazine in franciza in 2009“, spune oficialul Germanos.

    Ultima achizitie a Germanos inseamna 19 puncte de vanzare mai putin pentru Orange si tot atatea in plus pentru Cosmote, Germanos fiind preluat anul acesta de operatorul grec in majoritatea tarilor unde opereaza, inclusiv Romania. Nu are atunci mai mult sens pentru actionarul comun sa dezvolte mai degraba reteaua de magazine proprii sub brandul Cosmote? Blatsios spune ca nu. „E o decizie luata la nivelul Cosmote Grecia, prin care dezvoltarea retelei de vanzari in Romania va veni de la Germanos si nu de la Cosmote. Germanos e un brand in care lumea are incredere, foarte bine vazut in piata. De altfel, unul dintre motivele achizitiei Germanos a fost brandul, nu doar reteaua“, spune Blatsios.

    Iar un motiv pentru cifrele bune pe care le-a gasit Cosmote la retailerul din acesta regiune a Europei se datoreaza operatorului. Vodafone si Orange au o politica diferita in relatia cu dealerii. Cei doi lasa la vanzatori o cota-parte din pretul platit pentru un produs de un nou client atras de dealer, in vreme ce Cosmote ofera un procent din veniturile lunare generate de noul client, pe toata durata contractului. E modelul de business pe care ar urma sa-l utilizeze Apple in relatia cu operatorii europeni. Potrivit unor informatii din presa internationala, operatorii care vor avea in oferta iPhone vor plati 10% din factura lunara generata de la un telefon al Apple catre compania americana.

    Chiar si fara iPhone, Blatsios asteapta insa un decembrie profitabil. De regula, in aceasta luna se inregistreaza 20% din vanzarile de peste an. Iar Blatsios spune ca acest decembrie va fi cu cel putin 20% mai bun decat precedentul. A pregatit deja cateva oferte.

     

    Tranzactiile anului

  • Una mie, una tie

    Parteneriatul nu mai aducea valoare adaugata, incepusem sa avem viziuni diferite. Acum situatia e foarte clara si fiecare ia deciziile asa cum doreste“, comenteaza Octavian Radu, explicand de ce crede ca afacerile dezvoltate de el si de Vincentiu Zorzolan vor merge mai bine separat. „Eu eram actionar majoritar intr-o parte, Radu in cealalta. Cand venea vorba de investitii, aparea problema unde merg banii. Evident ca din vitezele diferite cu care se dezvoltau cele doua companii au existat discutii pe tema suportului financiar“, adauga Vincentiu Zorzolan.

    In firma AAV Group, care a adus in Romania brandurile Esprit, Springfield si Women’s Secret, 60% din actiuni erau detinute de Zorzolan. In cealalta firma, Fashion Retail Group (FRG), care detine franciza pentru brandul britanic Debenhams pentru Romania, Republica Moldova si Bulgaria, actionarul majoritar era RTC Holding (66,6%). In urma schimbului de actiuni dintre cei doi parteneri, drepturile de franciza Debenhams au intrat integral in proprietatea RTC, in timp ce Zorzolan a devenit actionar unic al brandurilor luate in franciza de AAV Group. Despre tranzactia in sine, in care fiecare din cei doi oameni de afaceri si-a vandut celuilalt actiunile detinute, Octavian Radu spune ca „am facut o evaluare, iar procentajul obtinut de cele doua firme a fost aproape egal. Nu au fost diferente de pret foarte mari“.
    De la zero, in urma cu aproape doi ani, cele doua companii au ajuns anul acesta la o cifra de afaceri estimata la 20 de milioane de euro, suficient incat fiecare dintre ele sa se sustina pe cont propriu, crede Zorzolan. „Miscarea asta a avut sens tocmai pentru ca s-a atins o masa critica de 20 de milioane de euro. Altfel era o discutie pur teoretica, pe care am avut-o si la inceputul afacerii, cand m-am dus si i-am propus lui Radu proiectul meu si mi-a spus ca as putea sa ma apuc si eu de ceva mai serios, nu de francize“, povesteste Vincentiu Zorzolan. La randul sau, fondatorul RTC spune ca afacerea „nici nu ar fi existat daca nu ne-am fi asociat. Eu n-as fi intrat pe un astfel de segment, iar el nu s-ar fi dezvoltat probabil in viteza cu care a facut-o“.

    Dupa ce in cursul acestui an a scos din grup mai multe afaceri mai mici (a inchis Depozitul de Vinuri si Depozitul de Legume si Fructe si a vandut Pay Store si Aqua Regis), grupul RTC isi consolideaza deci prezenta pe zona de retail de moda. „Impreuna, Diverta si cu Debenhams fac deja foarte mult din businessul RTC. Acum, grosul veniturilor le avem din retail, nu din distributie“, afirma Radu. RTC Holding planuieste sa investeasca, in urmatorii trei ani, 25 de milioane de euro in deschiderea a zece magazine Debenhams. Suprafata totala de vanzare va trece de 23.000 de metri patrati. In primele luni de prezenta pe piata romaneasca (aprilie-decembrie), rulajul estimat pentru Debenhams depaseste 9 milioane de euro, iar ritmul de dezvoltare ar urma sa creasca astfel incat in 2010, cifra de afaceri a RTC provenita din franciza Debenhams sa se ridice la 50 de milioane de euro. „Suntem deja in discutii avansate cu alte trei marci de fashion, pe care le vom aduce in Romania din primavara si care vor mari cu inca 5.000 de metri patrati spatiul de retail si cu 15 milioane de euro rulajul in 2010“, completeaza presedintele grupului RTC.

    Deocamdata, RTC detine doua magazine Debenhams, unul in Mall Vitan si celalalt in Polus Center din Cluj, acesta deschis saptamana trecuta in urma unei investitii de doua milioane de euro. „Retailul va fi motorul de crestere a grupului RTC in urmatorii 10 ani, iar pe piata de fashion posibilitatile de dezvoltare sunt foarte mari. Consumatorii renunta la produse »no name» in favoarea brandurilor si a calitatii. In plus, proiectele de mall-uri sunt din ce in ce mai generoase“, argumenteaza Octavian Radu. El nu exclude posibilitatea sa aduca in tara si o franciza de cafea. „Ma gandesc la ceva de genul Coffee Shop, dar nu am nimic atat de avansat incat sa dau vreun nume. Suntem in faza de flirt.“

    In ce-l priveste pe Vincentiu Zorzolan, acesta spune ca in urmatorii trei ani obiectivul lui e sa aduca cat mai multe branduri internationale pe piata din Romania. AAV Group va finaliza in urmatoarele saptamani semnarea contractelor pentru achizitia a inca cinci francize de moda, care ar putea mari rulajul in 2009-2010 cu 10 pana la 15 milioane de euro. Dupa primul an de activitate in Romania, reteaua numara trei magazine Esprit, tot atatea Springfield, plus doua magazine Women’s Secret. Zorzolan planuieste sa administreze o retea de 40 de magazine, cu toate brandurile din portofoliu actuale si viitoare, si sa atinga in urmatorii trei ani o cifra de afaceri de 80 de milioane de euro, de trei ori mai mult decat rulajul estimat pentru 2008.

    Planul de extindere are in vedere in special provincia, respectiv marile orase – Brasov, Timisoara, Iasi, Cluj, Constanta sau Oradea. „Vom investi peste 10 milioane de euro in francizele pe care le detinem. In Chisinau am semnat deja sa deschidem cate un magazin pentru fiecare brand in parte“, spune Zorzolan, care nu exclude posibilitatea sa deschida si un magazin multibrand. Vrea insa mai intai sa vada cum le va merge nemtilor de la Peek & Cloppenburg, care vor deschide in Baneasa Shopping City primul magazin unde vor prezenta colectii de moda. Din punctul de vedere al lui Zorzolan, piata de moda, pe care o estimeaza la cel mult 3 miliarde de euro, este departe de a-si fi epuizat apetitul pentru branduri noi. „Cred ca mai devreme de 2010-2011 nu putem discuta de o piata concurentiala in adevaratul sens al cuvantului. Mall-ul din Baneasa o sa se deschida, dar o sa fie un fel de IKEA. Si cu o floare nu se face primavara“, crede Zorzolan, convins ca „n-o sa poata sa schimbe Baneasa radical comportamentele de cumparare a 2,5 milioane de locuitori ai Bucurestiului“.

    El spune ca deocamdata ramane fidel retailului, pentru ca mai are multe de facut pe aceasta piata, dar nu exclude posibilitatea sa-si mai refaca din calcule. „Poate ca va veni momentul in doi-trei sau cinci ani sa unim din nou cele doua companii. Asa cum a avut sens sa ne asociem, astazi spun insa ca avem sens sa le punem separat“. La randul lui, Octavian Radu lasa sa se inteleaga ca ar putea bifa inca un exit. „Cand vom decide amandoi ca vrem sa vindem, o vom face probabil in oferta publica. Daca eu ajung la 50 de milioane si el la 100 de milioane, atunci cu o companie de 150 de milioane de de euro are din nou sens sa ne unim si sa iesim pe bursa. Orice este posibil.“

  • Zece negri mititei

    Pericolele pot sa apara daca tendinta de concentrare ce se manifesta deja pe piata pensiilor private va lua amploare, „in sensul in care peste 80% din participanti s-ar cumula la nivelul a trei jucatori“, declara pentru BUSINESS Magazin Marius Floarea, presedinte al OTP Fond de Pensii. Compania lui se plaseaza, la jumatatea perioadei legale de vanzare, pe locul 11 dintre cei 18 administratori autorizati, cu putin sub 14.000 de adeziuni adunate in portofoliu.

    In situatia unei concentrari excesive, pericolele la adresa clientului deriva din doua cauze, in opinia lui Floarea. Pe de o parte, acestea tin de capacitatea administratorilor de a gestiona investitiile, intr-o piata unde instrumentele de investitii sunt insuficiente. Pe de alta parte, riscurile provin din faptul ca o evolutie nesatisfacatoare a unuia dintre acesti administratori ar discredita intreaga reforma a sistemului de pensii. Pana una-alta, constata presedintele OTP Fond de Pensii, „exista o tendinta de concentrare in piata pensiilor private, dar in acest moment nu este periculoasa pentru participantii la fonduri“.

    Perspectiva se schimba semnificativ privita din varful clasamentului de pana la jumatatea lui noiembrie. „Existenta pe piata a catorva companii foarte puternice, cu un numar mare de participanti, este fara doar si poate benefica pentru contributori“, spune Radu Vasilescu, directorul ING Fond de Pensii, liderul clasamentului de pana acum, ce detine circa 35% din contractele semnate. Paradoxal, argumentele sale tin, in esenta, tot de aspectele aduse in discutie de Floarea – doar ca unghiul se schimba. In primul rand, spune Vasilescu, un fond cu foarte multi participanti va avea, pe masura, si un volum mai mare de active pe care sa le investeasca. Ca atare, „posibilitatile de investitii sunt mult mai mari, plaja plasamentelor accesibile fiind mai larga“, sustine directorul ING, adaugand ca acest lucru permite si o dispersie mai mare a riscului (dat fiind ca banii sunt plasati in mai multe instrumente). Al doilea argument tine de costurile fixe implicate de participarea la un fond de pensii si care, impartite la un numar mai mare de participanti, diminueaza povara fiecaruia dintre ei.

    Pe masura investitiilor mai mari si cu un grad mai mare de diversificare, randamentele pe care le poate obtine un fond mare pot fi mai consistente decat ale celor cu putini participanti, considera si Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-Tiriac, care sustine ca nu vede in concentrarea pietei un pericol pentru participantii finali. Dupa primele doua luni de vanzare, Allianz-Tiriac Pensii Private se claseaza pe locul secund, cumuland mai bine de un sfert din numarul de adeziuni semnate.

    La politica de investitii a unui fond ce ar ajunge sa aiba o greutate prea mare se refera si Silvia Sarb, director al companiei de pensii create in comun de Banca Transilvania si Aegon, care detine in prezent locul sapte in randul administratorilor. „Un pericol demn de luat in seama tine de puterea acestor companii de a influenta semnificativ atat viitorul participantilor, cat si economia Romaniei in ansamblu“, atrage atentia Sirb. In opinia ei, o astfel de concentrare majora a pietei ar echivala cu existenta unui numar mai mic de zece companii de administrare, „iar modul in care s-a conceput, elaborat si ulterior completat legislatia pensiilor private obligatorii faciliteaza tendinta de concentrare a acestei industrii“.

    Statisticile de la jumatatea perioadei legale de vanzare – campanie ce se va incheia pe 17 ianuarie 2008 – lasa sa se intrevada o piata dominata de cativa mari jucatori. Zece dintre cele 18 companii autorizate sa vanda pensii private obligatorii au atras peste 98% din totalul celor 2,2 milioane de adeziuni ex-primate, alti opt administratori impartindu-si mai putin de doua procente. Restrangand insa calculul doar la primii trei, gradul de concentrare a pietei este si mai evident: ING, Allianz-Tiriac si Generali strang aproape 70% din totalul semnaturilor. Este adevarat ca, cel putin teoretic, mai e inca suficient timp pentru ca aceia ce au luat startul mai tarziu ori s-au mobilizat mai greu sa poata recupera macar in parte aceste diferente – dar este totusi greu de crezut ca mai poate avea loc o rasturnare dramatica a clasamentelor. Mai ales ca, pana in prezent, mai bine de jumatate din clientii potentiali (sau chiar spre 70%, in functie de estimarea mai optimista sau mai pesimista privind piata totala) si-au ales deja un administrator sau altul.

    Numarul optim de administratori care sa isi imparta piata fara a ridica riscuri de concentrare, dar si fara societati care sa nu aiba capacitatea de a administra bine banii clientilor lor, ar trebui sa fie „undeva intre sapte si zece“, crede Roxana Vasiliu, director operatiuni la Bancpost Fond de Pensii. Daca piata va ajunge insa sa fie dominata de 4-5 administratori, „nu cred ca acestia vor fi foarte interesati de obtinerea unor randamente mari pentru clientii lor, preferand sa joace un joc cat mai sigur“, anticipeaza directorul Bancpost Fond de Pensii – companie ce a raportat la jumatatea lunii noiembrie aproape 12.500 de contracte semnate, corespunzator unei cote de circa 0,6% din total.

    Mergand pe aceeasi idee, „e stiut ca atunci cand sunt putini jucatori care «fac piata», pot sa apara diverse intelegeri intre acestia, fie in privinta investitiilor, fie in cea a randamentelor“, spune si Cristina Nitescu, director general al Omniasig Pensii, companie plasata dupa doua luni de vanzare pe locul al zecelea. „Iar astfel de intelegeri nu sunt in beneficiul clientilor finali, pentru ca pur si simplu omoara concurenta.“ Un numar optim de jucatori pentru o piata de marimea celei romanesti – unde piata potentiala este de circa 3,5-4 milioane de participanti, in estimarile optimiste – ar fi undeva intre 8 si 10 administratori „si probabil ca pe aici se va ajunge nu in foarte mult timp“, crede Nitescu.

    Asteptarile administratorilor privind eventuale fuziuni si achizitii s-au schimbat destul de mult in ultima vreme, pe masura ce au inceput sa apara rezultatele de vanzari. Daca in urma cu cateva luni se discuta mai degraba despre declansarea acestui proces undeva in urmatorii doi-trei ani (pe masura ce apareau primele informatii despre randamentele obtinute de fonduri), acum parerile converg aproape in totalitate spre un start foarte rapid.

    Primele fuziuni si achizitii vor aparea, potrivit acestor noi pareri, „destul de rapid, probabil ca imediat dupa incheierea «loteriei»“, crede Roxana Vasiliu, proces ce va avea loc undeva la sfarsitul lunii ianuarie, potrivit calendarului actual. Practic, dupa finalizarea celor patru luni de vanzare, angajatii cu varsta de maxim 35 de ani care nu si-au ales un fond (desi au aceasta obligatie) si participantii ale caror adeziuni au fost, dintr-un motiv sau altul, invalidate vor fi automat redistribuiti aleatoriu spre cele 18 fonduri – direct proportional cu cota de piata a acestora. Altfel spus, fondurile ce vor reusi sa atraga in perioada de campanie cel mai mare numar de contributori vor primi si cea mai mare parte dintre indecisi. Si, crede Roxana Vasiliu, „circa 20% din piata va ajunge, probabil, in loterie“.

  • Mapa cu hartii va priveste

    CONTEXTUL: Xerox presteaza servicii de management al documentelor de zece ani, dar pe masura ce piata s-a dezvoltat, au fost fie adaptate, fie diversificate. In urma cu trei-patru ani a aparut cererea pentru servicii de management al documentelor pentru evenimente speciale, de mare amploare.

    DECIZIA: In toamna anului trecut, Xerox Romania a anuntat formarea unui pachet de servicii de nisa, dedicat evenimentelor speciale sau companiilor care au nevoie de o solutie temporara de externalizare a fluxului de procesare a documentelor.

    EFECTELE: Datorita acestui nou tip de servicii, Xerox Romania a incheiat noi contracte pe termen lung, care au adus diviziei de servicii venituri importante.

    Xerox Romania a lansat in toamna anului trecut un pachet de servicii dedicat evenimentelor speciale sau companiilor care au nevoie de o solutie temporara de externalizare a fluxului de procesare a documentelor.

    Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania este unul dintre clientii Xerox care au nevoie de un astfel de serviciu. Atunci cand organizeaza examene pentru atestare, institutia are nevoie de imprimarea, in conditii de confidentialitate absoluta, a catorva sute de fise de examen. In plus, imprimarea are loc exact in noaptea dinaintea sustinerii examenului propriu-zis.

    Xerox a lucrat si pentru Congresul Mondial al Postelor, organizat la Bucuresti in septembrie 2004 si la care au participat peste 2.400 de persoane. „Organizatorii au avut nevoie de o retea impresionanta de echipamente de imprimare, de operatori foarte bine pregatiti si de posibilitatea de tiparire si finisare speciala, data fiind participarea internationala la eveniment. Limbile arabe, de pilda, folosesc un alt sens de citire a textelor, iar capsarea documentelor trebuia facuta in concordanta cu acest detaliu“, explica Razvan Botezatu, manager al Xerox Global Services pentru Romania si Republica Moldova.

    Ulterior, acest gen de servicii au fost solicitate si de alte companii sau organizatori de evenimente care cautau, urgent si pentru perioade scurte de timp, echipamente de tiparire si operatori care sa-i ajute. Astfel, observand nisa de piata, Xerox a decis in urma cu un an de zile sa formeze o echipa dedicata serviciilor de suport pentru evenimente speciale. „Organizatorii de evenimente si o parte din clientii obisnuiti cauta solutii la cheie pentru tot ce inseamna tiparirea de documente“, spune Botezatu.

    Atunci cand se confrunta cu un eveniment de o asemenea amploare, Xerox incepe cu o evaluare preliminara a necesarului de echipamente, de consumabile si de personal specializat. Echipa asigura apoi transportul si instalarea echipamentelor, precum si asistenta tehnica pe tot parcursul evenimentului. Echipamentele pot fi instalate atat la compania-client, cat si intr-un alt amplasament ales de acesta. In situatii deosebite, cand organizatorul are deja propriile masini, Xerox poate realiza o configuratie de echipamente.

    Echipa Xerox a mai lucrat si pentru Eurovision-ul Copiilor sau pentru Congresul Francofoniei – organizat la Bucuresti intre 24 si 29 septembrie 2006 si care a avut peste 3.000 de participanti, printre care sefi de state si ministri de externe. „In acest caz, Xerox a mobilizat 24 de persoane si a instalat 12 echipamente de multiplicare, in doua locuri, timp de 20 de zile. La eveniment au participat peste 3.000 de persoane si au fost tiparite aproximativ 150.000 de documente“, isi aminteste Botezatu.

    Ulterior, Xerox a mai identificat ca potentiali beneficiari ai acestor servicii si companiile care au nevoie de back-up pentru managementul documentelor in situatii de forta majora sau companiile ce au nevoie de externalizarea temporara a productiei de documente. Datorita acestui tip de contract, spune Botezatu, compania a castigat clienti importanti din zona bunurilor de larg consum. „Intr-o prima instanta, ne-au solicitat pentru conferinte nationale sau intalniri regionale, dar apoi am incheiat contracte de servicii mai complexe de management al documentelor pe termen lung“, spune Razvan Botezatu.

    Xerox Romania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 39,8 milioane de euro, in crestere cu 16% fata de 2005. Dupa cum spune Razvan Botezatu, pentru acest an divizia de servicii continua sa fie principalul motor de crestere a veniturilor companiei, miza cea mai mare fiind externalizarea serviciilor de pe piata companiilor.