BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Louis Vuitton in Romania

    Deschiderea primului Louis Vuitton din tara era programata initial pentru decembrie anul trecut, insa “intrarea in Romania s-a amanat pentru 2008 din cauza unei reorganizari interne”, cum motiva pentru BUSINESS Magazin Konstanze Wachter, directorul de comunicare al Louis Vuitton pentru Europa. Planurile Louis Vuitton pentru Romania au ramas insa aceleasi, dat fiind ca in tot acest timp compania a pastrat cei 200 de metri patrati pe care i-a inchiriat in galeriile comerciale ale hotelului JW Marriott din Capitala, acoperind vitrinele goale cu o panza pe care, alaturi de emblema “LV”, a fost scris mesajul “Coming soon”.

    In aceasta saptamana, francezii deschid in sfarsit magazinul unde vor vinde faimoasele genti de lux prin intermediul unei firme infiintate anul trecut in Romania, aflata in proprietatea firmei Louis Vuitton Malletier, care detine 99%, si a Société des Magasins Louis Vuitton France, cu restul de un procent.

    Pentru producatorul de bunuri de lux Moët Hennessy Louis Vuitton (LVMH), piata din Romania nu este o necunoscuta: Vuitton este cel care a adus lantul Sephora in Romania, in parteneriat cu compania elena Sephora Marinopoulos, lant care numara in prezent 11 magazine. Dar interesul Louis Vuitton pentru Romania confirma inca o data faptul ca piata de lux castiga in atractivitate, in conditiile in care oferta locala de produse de lux se diversifica treptat, cele mai recente deschideri in Bucuresti, dar prin franciza, fiind doua nume cu greutate – Valentino si Mariella Burani.

    “Chiar daca este inca la inceput, retailul de moda de lux din Romania are perspective mai mult decat promitatoare”, constata Gianluca Sirotti, director de export al grupului italian Mariella Burani Fashion Group, care detine 226 de magazine in lume, dintre care 170 in franciza, si are vanzari anuale de circa 700 de milioane de euro. Sirotti spune ca principalul obiectiv al grupului este acum extinderea in tarile est-europene, iar “Romania este prima dintre ele in care deschidem un magazin. Urmeaza, in septembrie, un monobrand in Polonia, dupa ne indreptam catre alte piete, precum Cehia si Ungaria”.

    Primul magazin Mariella Burani (150 mp), deschis pe Calea Victoriei, in urma unei investitii de 500.000 de euro, fara a include si valoarea stocului de marfa, este operat de Alsa Boutiques, care mai importa si brandurile Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri si La Perla. Contractul de franciza a fost semnat pentru o perioada de zece ani, iar Sirotti se asteapta pana la sfarsitul acestui an la vanzari de pana la 1,5 milioane de euro in magazinul din Bucuresti.

    “Noi vrem sa participam activ la crearea unei <high street>”, sustine Daniel Rosner, managing director in cadrul Alsa Boutiques, justificand de ce sase din cele sapte magazine operate de Alsa Boutiques au fost deschise pe Calea Victoriei. Aceasta artera este intr-adevar un magnet pentru marci renumite la nivel mondial, dar retailerii de lux iau in calcul si alte variante. Bally, spre exemplu, are un magazin pe bulevardul Magheru, Canali a deschis pe Calea Dorobantilor, iar Louis Vuitton a preferat sa-si faca intrarea nu stradal, ci intr-o galerie comerciala pe care o imparte cu nume precum Bang & Olufsen, producatorul de sisteme de sunet de lux, sau Rolex.

    Pe Calea Victoriei, lipit de magazinul Mariella Burani, Alsa Boutiques a deschis saptamana trecuta si un monobrand Marela, din portofoliul Max Mara. Daniel Rosner afirma ca “urmeaza sa mai aducem un brand tot exclusivist, iar de anul viitor incepem sa deschidem spatii de vanzare secundare in provincie”. Alsa Boutiques vrea sa duca brandul Max Mara in alte cateva mari orase din tara, planul pentru urmatorii cinci ani fiind de deschidere a sase sau sapte magazine. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 2,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta estimeaza vanzari de pana la patru milioane de euro. Desi se declara convins ca brandurile de lux nu au ce cauta in mall-uri, Daniel Rosner ia in calcul si alternativa centrelor comerciale. “Cautam amplasamente, in special stradale, dar Max Mara poate intra si in mall-uri cu o serie de linii de produse”, spune el.

    A deschide un magazin pe Calea Victoriei nu garanteaza insa automat succesul, este de parere Laszlo Forray, directorul diviziei de fashion a Otter Distribution, care detine franciza M Missoni pe piata romaneasca. Distribuitorul brandurilor Otter, Geox si Fila pe piata interna a semnat un acord de franciza pe trei ani cu Valentino Fashion si a deschis primul boutique M Missoni (130 mp) in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 800.000 de euro. Cel de-al doilea monobrand, programat sa fie deschis in urmatorii trei ani, va fi insa pe o artera comerciala, tine sa precizeze Laszlo Forray, anticipand ca pana atunci si piata de lux va fi mai diversificata.

    Lista marcilor de lux proaspat intrate in Romania nu se incheie aici, chiar daca nu e nici foarte lunga. Primul magazin din afara Italiei al grupului Mengotti, specializat in vanzarea de haine, incaltaminte si accesorii de lux, a fost deschis in martie pe Calea Victoriei, in urma unei investitii de 1,2 milioane de euro. Multibrandul (700 mp) vinde accesorii de lux din colectiile Prada, Valentino, Dolce Gabbana, Versace sau Giorgio Armani. “In functie de cum va merge acest magazin, vom mai deschide si altele. Cel de-al doilea multibrand din Bucuresti va fi probabil pe Lipscani”, spune Adriano Mengotti, presedintele companiei, adaugand ca are in plan sa deschida inca trei magazine in afara Bucurestiului in urmatorii cinci ani. Grupul Mengotti detine azi o retea de 12 magazine in Italia, anul trecut inregistrand vanzari de 30 de milioane de euro.

    Totusi, cea de-a doua piesa de rezistenta a acestui an dupa Louis Vuitton va fi Gucci, brandul italian care si-a fixat pentru 2008 termenul de intrare pe piata din Romania. Este vorba despre doua magazine ce urmeaza sa fie deschise pe Calea Victoriei: un multibrand cu pantofi, genti, curele Boucheron, Yves Saint Laurent si Gucci si un monobrand, destinat exclusiv vanzarii de haine marca Gucci.

    Ce inseamna LVMH

  • Traiasca accesoriile

    Cam 30% in mai putin de un an: atat inseamna accesoriile in vanzarile de produse pentru femei din magazinele Debenhams, operate de Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu. Acesta este unul dintre motivele pentru care compania a decis sa importe si Mandarina Duck, un brand italian de posete, genti de calatorie si accesorii vandut in peste 1.000 de magazine pe trei continente. Primul magazin a fost deschis pe 80 mp in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 100.000 de euro.

    “Accesoriile se vand bine si deocamdata nu sunt suficiente magazine specializate”, explica Ramona Stanciulescu, CEO al Rafar, de ce a semnat contractul de franciza cu grupul italian Finduck, care produce peste un milion de genti pe an si are vanzari anuale de peste 100 mil. euro. Mandarina Duck e al treilea brand care intra in portofoliul Rafar, dupa Debenhams si brandul german Olsen. Alaturi de Mandarina Duck, tot in Baneasa au deschis primul magazin din Capitala si conationalii de la Colours & Beauty, dupa ce si-au facut intrarea anul trecut in tara cu magazinul deschis in Polus Mall din Cluj, dar si turcii de la Assortie, care opereaza deja magazine la Sibiu si in Targu-Mures.

    Sub acelasi acoperis vand si branduri de accesorii “cu vechime” pe piata bucuresteana, precum Parfois, ITACC, La Pink, Dada, Sun Glass Hut sau Accessorize. “Inmultirea acestor magazine demonstreaza ca piata devine mai matura si mai pretentioasa”, considera Nicoleta Baciu, director de franciza la Accessorize Romania. Prezent de un an pe piata, brandul englez vinde genti, posete, bijuterii, curele, palarii, esarfe si alte accesorii prin cinci magazine, urmand ca pana la sfarsitul anului in curs reteaua sa numere cu doua in plus.

    Comertul cu accesorii este o afacere profitabila, “dar numai daca esti atent la ce comanzi, pentru ca altfel investitia poate deveni daunatoare indiferent de notorietatea brandului. Regulile generale ale jocului sunt acelelasi ca si in cazul hainelor”, puncteaza Florin Gherasoiu, directorul firmei Gherasos Concept, care detine franciza pentru brandul francez Lollipops in Bucuresti. Desi recunoaste ca a ales un brand de genti si accesorii tocmai in ideea ca sunt mai simplu de vandut, Gherasoiu n-a mai deschis niciun magazin Lollipops din 2006. “Ne-a luat doi ani ca sa facem cunoscut brandul pe piata”, explica directorul de franciza, completand ca abia acum se gandeste si la extindere. Planurile sale sunt sa deschida inca trei magazine Lollipops in centrele comerciale Lake Park Plaza, Cotroceni Park si Sun Plaza, investitiile necesare fiind de aproximativ 100.000 de euro. Vanzarile primului si singurului magazin Lollipops din Bucuresti au depasit anul trecut 110.000 de euro. Pentru anul in curs, Gherasoiu spera la o crestere de cel putin 50%.

    Indiferent de activitatea de baza, comerciantii de moda trebuie sa fie atenti la tot ce se cere la un moment dat si ar putea fi rentabil. Musette, spre exemplu, o afacere de familie de sase milioane de euro anul trecut, isi imparte in mod egal marfa intre incaltaminte si accesorii. “Gentile pot fi purtate doua-trei sezoane fara probleme. De aceea sunt si mai scumpe decat pantofii”, spune Cristina Batlan, care conduce afacerea alaturi de sotul ei, Roberto.

    Retailerul de incaltaminte si accesorii Aldo a mizat pe un concept nou de magazin pe piata romaneasca; lipit de magazinul de incaltaminte si marochinarie, Aldo a deschis un al doilea magazin destinat exclusiv accesoriilor. Compania numara trei astfel de magazine “compacte”, dupa cum le descrie Bianca Alexandru, director al diviziei de business a Aldo Romania, intre care unul este cel din Baneasa Shopping City. In ceea ce il priveste, Dan Pavel, directorul general al Benvenuti, afirma ca in magazinele din reteaua proprie, care au avut anul trecut vanzari de 9 milioane de euro, segmentul de genti si accesorii a ajuns in prezent la 15-20% din stocul de marfa. In paralel cu retelele Benvenuti si Enzo Bertini, Pavel s-a apucat sa dezvolte si o retea de magazine exclusiv de marochinarie si alte accesorii, sub brandul Oxus. Primul magazin a fost deschis deja la Oradea. “Vom mai deschide unul in Trident Plaza din Constanta si probabil inca unul in Bucuresti”, apreciaza Pavel.

    Accesoriile au o contributie deloc neglijabila si in afacerile retailerului de incaltaminte si marochinarie Leonardo. “Desi a pornit ca o afacere complementara pentru o mai buna valorificare a spatiului de vanzare, azi marochinaria aduce in jur de 6-7% din totalul vanzarilor”, spune Gratian Ivan, directorul comercial al Leonardo. Compania urmeaza sa deschida pana la sfarsitul anului peste 50 de noi magazine Leonardo in Romania, Ungaria, Bulgaria si Moldova. Leonardo estimeaza ca va incheia anul 2008 cu afaceri de 190-200 mil. euro, in crestere cu 30-40% fata de anul trecut.

  • Strategia de atac Oresa Ventures

    “Romania era un teritoriu virgin. Nu existau companii, atunci erau doar antreprenori care vedeau oportunitatile. Nu existau nici foarte multe banci la acel moment, pentru a obtine finantare”, descria saptamana trecuta Jonas af Jochnick, fondatorul fondului suedez de private equity Oresa Ventures, situatia din Romania anilor 1996-1997.

    Intr-un astfel de mediu nu este de mirare ca fondurile de private equity au devenit principala sursa de capital pentru dezvoltarea afacerilor, numai investitiile Oresa Ventures depasind pana acum 60 de milioane de euro.
    Alte 100 de milioane de euro sunt deja pregatiti pentru investitii viitoare in urmatorii ani, numai ca datele problemei sunt cu totul altele.

    “A urcat pretul de intrare in companie, ca urmare a competitiei tot mai acerbe si a dezvoltarii companiilor. Daca la inceput investeam pana la patru milioane de euro, acum ne uitam la companii unde trebuie sa investim intre 10 si 15 milioane de euro. Alaturi de preturi s-au triplat si multiplii de evaluare. Acum se incheie tranzactii la de zece ori EBITDA (profit operational – n.red.)”, explica fondatorul Oresa Ventures.

    Fondul a intrat pe piata in anul 1997, prin achizitia retailerului de electronice Flanco, ce avea o cifra de afaceri de 3 milioane de euro. In momentul exitului, in 2006, retailerul avea afaceri de 120 de milioane de euro. Dar cele mai spectaculoase perfomante le-a inregistrat compania de servicii financiare Credisson, infiintata prin externalizarea activitatii de creditare a Flanco. In acest caz, multiplicatorul investitiei fondului suedez a fost de 15, de aproape doua ori mai mult decat in cazul investitiei in compania La Fantana, cel mai mare imbuteliator de apa in sistem watercooler. In urma vanzarii, Oresa a incasat de 8 ori mai mult decat suma investita.

    In paralel cu vanzarea, fondul a incheiat si alte achizitii – firma de constructii Bau Profil in 2008, investitia in brokerul de credite Kiwi Finance in 2007 si producatorul de vopseluri Fabryo in 2006. Multe dintre fondurile care au spart gheata in perioada 1996-1998 si-au incheiat durata de activitate. Dar managerii acestora au ridicat noi fonduri si au revenit puternic pe piata romaneasca. Alaturi de Oresa, Romanian American Enterprise Fund (RAEF), Enterprise Investors, GED Capital au planuri mari.

    GED Capital Development a anuntat pentru anul acesta investitii de 40 de milione de euro, Oresa Ventures are de cheltuit 100 de milioane de euro in urmatorii cinci ani, polonezii de la Innova Capital scot din buzunar intre 10 si 25 de milioane de euro pentru investitii locale, in timp ce fondul 3i arunca in lupta intre 100 si 200 de milioane de euro in urmatorii ani. Mai mult, daca piata se stabilizeaza, Romania poate genera circa 500 de milioane de euro pe an investitii private equity. Cele mai vizate sunt domenii precum IT, constructii, imobiliare, servicii financiare.

  • Pescarii incep sa faca sport

    “Sportul va fi a doua mare divizie din cadrul Gipo, dupa cea de pescuit si vanatoare”’, explica Horia Galateanu, directorul general al Gipo, de ce din doua firme separate va ramane pe piata una singura.

    Din 2006, de cand a fost preluata de fondul de investitii Gemisa, Gipo s-a dezvoltat pe patru directii: pescuit si vanatoare, sport, camping si gradinarit, dintre care segmentul de produse de pescuit si vanatoare inseamna in jur de jumatate din afacerile companiei.

    “Iar intarirea in special a diviziei de sport ar asigura venituri ridicate companiei indiferent de sezon”, afirma Galateanu. Sport Distribution Group a avut vanzari de 1,6 milioane de euro anul trecut.

    Cele doua companii urmeaza sa finalizeze proiectul de fuzionare in cel mult trei luni, in functie “de cat dureaza birocratia oamenilor din birouri”, spune directorul general al Gipo.

    In noul format, tinta Gipo pentru urmatorii trei ani vizeaza afaceri de 50 de milioane de euro, de peste trei ori mai mari decat obiectivul de circa 15 milioane de euro fixat pentru anul in curs. Astfel de cifre sunt extrem de ambitioase, dat fiind ca in 2007, compania a avut o cifra de afaceri de doar circa sapte milioane de euro.

    Pentru a-si urmari aceasta tinta, Gipo are in plan sa isi extinda reteaua de magazine proprii, dar totodata si pe cea de francize. Compania a deschis luna trecuta primul magazin in franciza la Petrosani, iar Galateanu sustine ca pana in 2011 va mai deschide alte 30 de francize, plus circa 25 de magazine proprii, care sa completeze reteaua actuala de 19 magazine.

    Cea mai recenta investitie a Gipo este insa la Baneasa Shopping City, unde vor fi deschise saptamana viitoare doua magazine. Unul dintre ele va fi primul monobrand al producatorului japonez de echipament sportiv Asics, care ocupa un spatiu de 50 de metri patrati, iar cel de-al doilea va comercializa exclusiv brandul Diadora pe un spatiu dublu. Ambele magazine au necesitat o investitie totala de aproximativ 200.000 de euro.

    Sport Distribution Group opereaza deja doua magazine Diadora, in Bucuresti si Pitesti, iar in trei ani numarul lor ar urma sa se dubleze. “Vom deschide inca trei magazine, toate in Bucuresti, in Lake Park Plaza, Sun Plaza si probabil Grand Arena. In primele doua dintre aceste centre comerciale intram si cu brandul Asics”, precizeaza Horia Galateanu. In ceea ce priveste magazinele Gipo, compania si-a bugetat investitii de circa jumatate de milion de euro pentru deschiderea a trei magazine proprii in acest an, pe suprafete de 200-400 mp.

    Dezvoltarea prin magazine proprii si prin francize urmareste sa creasca ponderea retailului in afacerea Gipo, de la 25%, cat este acum, la 50% in urmatorii trei ani. Anul trecut, contributia distributiei a fost de 75% din totalul cifrei de afaceri. Prin retea proprie de distributie, compania vinde in retele ca Selgros, Carrefour sau Metro atat produsele care au consacrat-o, adica articole de pescuit, cat si schiuri, role, produse de gradinarit sau de camping. Divizia sportiva a Gipo concureaza cu magazine precum Nike, Lotto, Reebok, Adidas, Puma sau Hervis, in timp ce in segmentul ustensilelor de pescuit si vanatoare, Gipo isi imparte piata cu Arrow International (vanzari de peste 9 milioane de euro anul trecut) si Energofish (vanzari de circa 3 milioane de euro anul trecut).

  • Razboiul mut din supermarketuri

    E o perioada cand supermarketurile se afla mai mult ca oricand sub lupa atenta a concurentei, care le studiaza orice miscare.

    Comerciantii isi pun la bataie tacticile de negociere pentru a obtine pretul pe care-l considera corect, iar odata cu uscarea cernelii pe contracte, anunturile invadeaza piata. Nu mai departe de saptamana trecuta, Mega Image, cea mai mare retea de supermarketuri de pe piata romaneasca, a preluat lantul La Fourmi de la fondul de investitii Global Finance, intr-o tranzactie de aproape 19 milioane de euro.

    Pretul este insa supus “ajustarilor contractuale”, cum a precizat grupul belgian Delhaize, cel ce opereaza supermarketurile Mega Image. Dupa ce la inceputul anului reteaua belgiana anuntase ca are in intentie sa deschida in medie doar 4-5 magazine pe an, acum si-a majorat brusc numarul de magazine de la 23 la 37, cu cele ale La Fourmi.

    “Am abordat proactiv La Fourmi, deoarece am considerat ca aceasta afacere e o buna oportunitate”, declara John Kyritsis, director general al Mega Image. Mega Image este prima retea de supermarketuri aparuta pe piata Capitalei, bazele afacerii fiind puse, in 1992, de investitori de origine libaneza, pentru ca ulterior sa fie preluata de Delhaize.

    Fondul elen de investitii Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in anul 2005, prin achizitia a 80% din compania care la acea data numara 11 supermarketuri. Ulterior, fondul a ajuns sa detina aproximativ 90% din operatorul La Fourmi si a extins reteaua cu trei unitati dupa ce a cumparat trei supermarketuri The Best.

    Cu cele 14 spatii ale sale, La Fourmi era inainte de preluare a doua retea de supermarketuri din Bucuresti ca marime, dupa Mega Image, iar vanzarile pentru anul trecut sunt estimate la circa 30 de milioane de euro.

    Din cele 37 de spatii pe care le controleaza acum Mega Image, doar trei sunt in afara Capitalei – doua la Constanta si unul la Ploiesti. Compania si-a consolidat astfel pozitia de lider detasat pe segmentul supermarketurilor in Capitala, mult inaintea unor concurenti ca Albinuta, Ethos, Primavara, Angst sau Cris-Tim. 2008 promite sa continue insa sirul anunturilor de achizitii.

    “Supermarketurile reprezinta cel mai dinamic domeniu in acest an”, declara pentru BUSINESS Magazin Jose Caller Celestino, director general al Carrefour Romania, care a preluat anul trecut reteaua de supermarketuri Artima. Carrefour va schimba numele magazinelor in Carrefour Express si le va reorganiza cu investitii de 6 milioane de euro.

    In ce priveste extinderea retelei, Caller spune ca “se vor intampla multe lucruri aici, dar nu vreau sa dam prea multi bani pe o operatiune, vreau sa crestem, dar sa fim si profitabili”. Segmentul supermarketurilor va mai oferi oportunitati vreme de cativa ani, apreciaza el; deocamdata insa, anul acesta are prioritate pentru companie segmentul de hipermarket, unde Carrefour trebuie sa mareasca ritmul extinderilor pentru a-si mentine pozitia de lider in functie de volumul vanzarilor, respectiv 866 de milioane de euro anul trecut.

    Un criteriu ce determina daca un spatiu este sau nu atractiv e dimensiunea: “ne intereseaza tot ce e suficient de mare”, afirma Caller, pentru care “prea mic” inseamna un spatiu de vanzare cu dimensiune mai mica de 700 de metri patrati. Pentru magazinele de proximitate, aflate in cartiere si cu suprafete mici de vanzare, francezii nu au deci niciun interes, “cel putin deocamdata”; castigurile sunt acum de partea magazinelor de dimensiuni mari (supermarketurile) si foarte mari (hipermarketurile).

    Preluarea La Fourmi de catre Mega Image era intr-o oarecare masura previzibila, macar din perspectiva vanzatorului, fondul Global Finance, care trebuia sa-si lichideze participatia la investitia in retail pana cel mai tarziu in toamna, conform unor surse din piata. Dintr-un unghi de vedere, vanzarea La Fourmi calca pe urmele tranzactiei prin care Artima a fost preluata de Carrefour.

    Pana saptamana trecuta, Artima era singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de Enterprise Investors in 2005 (pentru 12 magazine insa).

    Pe reteta preluarii de magazine, dar mai degraba la bucata, mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 14 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont.

    “Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii”, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Faptul ca reteaua are acum doar 14 spatii nu confirma declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului trecut ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate.

    “Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare”, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.

    Un interes (cel putin) la fel de viu pentru spatiile comerciale ale altor operatori manifesta si Billa, cea mai mare retea de supermarketuri din tara. Directorul general al retelei, Wolfgang Janisch, a declarat in repetate randuri ca este interesat de orice oportunitate de preluare, pentru un pret corect. Pretul corect pare a fi insa principalul punct de divergenta intre comerciantii ce au afaceri suficient de atractive pentru a fi curtati, dar suficient de stabile pentru ca vanzarea sa nu fi e singura alternativa.

    Reteaua Alcomsib din Sibiu, de pilda, ce opereaza in prezent sase supermarketuri, a fost curtata de posibili cumparatori, dar “n-am trecut la pasul doi, pentru ca n-am primit pana acum nicio oferta convingatoare”, sustine Ciprian Aldea, director de marketing al companiei. “Am primit oferte din partea retelelor internationale”, precizeaza el.

    Familia Aldea detine compania Redal, ce grupeaza, in afara de operatiunile supermarketurilor, si o afacere cu produse de panificatie si patiserie, precum si cateva cafenele. Pentru cele sase magazine, ale caror vanzari “au crescut anul trecut, dar nu in acelasi ritm cu cel al retelelor internationale care au spatii in Sibiu”, un impact pozitiv l-a avut numarul mare de turisti ce au vizitat anul trecut orasul, ce a avut statut de capitala europeana.

    Cu sediul central tot in Sibiu si tot in asteptarea pretului corect se afla si reteaua Trident, care a fost gandita inca din start pentru a fi vanduta, afirma reprezentantii companiei Trident Trans Tex, operatorul retelei. Infiintata in 2004, reteaua Trident are in prezent sase spatii de vanzare cu suprafete cuprinse intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, iar pana la finalul acestui an vrea sa deschida inca patru.

    Ion Soloman, fondatorul retelei de supermarketuri Ethos, spune “un nu ferm vanzarii cel putin pentru doi ani”. Motivul tine de faptul ca in urmatorii doi ani mai vrea sa deschida magazine (“mai cu seama in orasele de dimensiuni mici, care sunt inca neatractive pentru marile retele”) si sa-si extinda gama de produse proprii Ethos. Reteaua numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, si se va mari anul acesta cu inca patru, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.

    Soloman adauga ca spre deosebire de alti comercianti romani, ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care ii ofera acum siguranta supravietuirii pe piata. Anul trecut, compania a ajuns la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro.

    Pe lista de posibile achizitii se plaseaza la loc de cinste si reteaua de supermarketuri Primavara, ce are o suprafata totala de vanzare de aproape 12.500 de metri patrati. Compania fondata de omul de afaceri Ion Avram a avut anul trecut vanzari de 35 de milioane de euro, iar declaratiile oficiale sustin ca reteaua nu e de vanzare. Declaratiile raman in picioare pana la proba contrara, insa un pret bun pentru Primavara ar putea schimba lucrurile, mai ales ca reteaua de supermarketuri este doar o divizie din afacerile detinute de antreprenorul roman, alaturi de restaurante si de o fabrica de paine.

    Recent, Ion Avram s-a lansat si in dezvoltarea de proiecte imobiliare in segmentul rezidential, iar nevoia de fonduri pentru ele s-ar putea dovedi cel mai bun imbold. In categoria supermarketurilor de cartier joaca si retele ca Angst sau Cris-Tim. O retea puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un veritabil as din maneca, pentru ca asigura piata de desfacere, in conditiile in care conditiiile impuse de marile retele de magazine sunt pentru furnizori tot mai impovaratoare.

    Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii lantului Angst, care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia de mezeluri a fabricilor grupului. Angst a vandut anul trecut de 60 de milioane de euro, fata de 50 de milioane de euro in 2006. Angst nu pare deloc dispus la vanzare – desi a primit oferte de preluare, “e putin probabil ca vreuna sa primeasca raspuns pozitiv”, afirma Stefan Padure, vicepresedinte al companiei, care este detinuta in proportie de 80% de un investitor elvetian.

    Divizia de retail ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. Ceea ce nu-i putin, avand in vedere ca la masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si isi stabilesc intotdeauna propriile conditii de expunere pe rafturi.

  • Romania, tara expatilor fericiti

    Mai in gluma, mai in serios, Romania a fost numita de multe ori “paradisul expatilor”, iar managerii care nu adera la aceasta opinie sunt mai degraba exceptii. Dincolo de curtoazia raspunsului cand sunt intrebati cat de mult le place Romania, raman faptele: de regula, managerii care vin din alte tari isi doresc sa ramana, chiar daca pentru asta trebuie sa paraseasca firma care i-a adus aici.

    Gunter Grieb este un bun exemplu al expatilor ce nu vor sa paraseasca Romania: dupa ce a plecat de la Kaufland, nici macar nu l-a interesat sa discute pe marginea ofertelor care l-ar fi dus in alte tari. Printre cei care au ramas se numara si alti top manageri din retail – François Oliver (Metro), Ali Ergun Ergen (Baneasa Development), Regis Mougel (Cora), Clemens Petschnikar (Artima) sau Rainer Exel (miniMax Discount).

    “Piata romaneasca este foarte dinamica, permite unui manager sa faca lucruri interesante”, declara Gunter Grieb pentru BUSINESS Magazin. A avut mai multe oferte, dar in final a avut de ales intre patru propuneri, toate apropiate comertului, domeniu in care a capatat cea mai multa experienta. A preferat, dupa propriile spuse, tot o firma nemteasca, “pentru ca m-am inteles cel mai bine cu ei”.

    Asa ca saptamana trecuta, in aceeasi zi in care a semnat pentru incheierea contractului cu Kaufland, Grieb a batut palma cu nemtii de la Obi.

    Reteaua de bricolaj va deschide in cateva luni primul magazin de pe piata romaneasca, iar fostul manager de la Kaufland este responsabil de vanzari si achizitii, din functia de COO – atributii care se aseamana destul de mult cu ceea ce facea si la Kaufland. Totusi, pentru a se integra in echipa retelei de tip do-it-yourself (DIY), este “cantonat” deocamdata vreme de patru saptamani in Germania, unde face un training intensiv.

    Un alt punct comun cu functia pe care a ocupat-o anterior este accentul pe viteza in extindere, pentru ca si Obi vrea sa deschida multe magazine in timp scurt – strategie pe care a aplicat-o si Kaufland, care are acum, la circa doi ani si jumatate de la lansare, nu mai putin de 32 de magazine.

    Reteaua Obi are planificate pentru acest an doua-trei deschideri, “dar suntem pregatiti pentru cel putin zece noi magazine anul viitor”, declara pentru BUSINESS Magazin Dieter Messer, membru al board-ului Obi International, responsabil cu expansiunea.

    Chiar daca la Kaufland era director general, iar pe cartea de vizita la Obi va scrie COO (italianul Romano Quinzi fiind managing director), Grieb declara ca acum il intereseaza mai putin titlul si crede ca “e mai important sa ai libertate de actiune”, acesta fiind si cauza principala a despartirii sale de Kaufland.

    In cadrul Obi, “care e o organizatie mai descentralizata”, neamtul de 39 de ani spera sa-si poata manifesta mai liber spiritul intreprinzator, fata de Kaufland, unde “de multe ori deciziile au fost luate in Germania, chiar daca nu am fost de acord cu ele”.

    Despartirea de Kaufland nu s-a petrecut insa in termeni neprietenosi, iar conditia esentiala pe care au pus-o fostii angajatori a fost clauza de non-combat, altfel spus sa nu intre intr-o organizatie concurenta, in domeniul alimentar. Poate asa a si fost exclusa o alta oferta pe care Grieb o avea pentru piata romaneasca, la o retea de cash & carry.

    Pentru acordul asupra despartirii, negocierile au durat mai bine de noua luni, timp in care Grieb si-a incasat insa salariul negociat cu Kaufland, care se plasa, conform unor surse din piata, la circa 20.000 de euro lunar. Banii i-au oferit suficienta libertate, iar neamtul a cochetat in urma cu cateva luni chiar cu ideea de a-si dezvolta o afacere proprie in Romania – un restaurant la Bucuresti, impreuna cu un partener.

    “Am renuntat insa, pentru ca investitia intr-un restaurant este destul de riscanta: azi poate sa fie in voga si peste sase luni nu-i mai trece nimeni pragul”, spune Grieb. A preferat in schimb sa investeasca, impreuna cu fratele sau, intr-un teren de 12.000 mp in sudul Germaniei, unde urmeaza sa dezvolte un proiect de retail, dar inca nu s-a hotarat ce anume.

    Neincheierea socotelilor cu Kaufland a avut insa si parti mai putin roz, pentru ca fara sa fi terminat contractul cu ei nu putea accepta o alta oferta. Oricat de bune erau conditiile angajatorilor precedenti, oferta Obi a fost mai tentanta. De altfel, intr-un interviu recent acordat BUSINESS Magazin, seful Obi afirma ca “pentru ofertele salariale nu avem competitie pe piata romaneasca”.

    Iar motivatia e simpla: intrarea Obi pe piata este deja tarzie si reteaua nu-si mai permite sa-si creasca oamenii in cadrul organizatiei proprii. Are de recuperat un decalaj imens fata de marii jucatori – ca internationalii Praktiker si Bricostore sau autohtonii Ambient si Dedeman -, iar de mare folos sunt oamenii deja scoliti in alte companii concurente.

    Astfel ca Obi stimuleaza acum si mai mult cresterea salariilor din retail, care “s-au majorat constant in ultimii ani, ajungand sa se dubleze”, declara Alexandru Talmazan, managing partner al firmei de executive search Wrightson Romania. Astfel, spune el, in momentul de fata salariile pentru un director de retea nationala in acest segment variaza intre 10.000 si 30.000 de euro net lunar, “majoritatea directorilor fiind expatriati”.

    Pentru nivelul imediat urmator, spune George Butunoiu, director general al GB Consulting, salariile nete variaza intre 6.000 si 10.000 de euro, plus prime pentru performante, masina si asigurari. In al treilea nivel de management, veniturile nete se plaseaza in intervalul a 3.000-5.000 de euro lunar.

    Astfel, un director de magazin are un salariu anual de baza de 120.000 de lei (circa 32.500 de euro), iar pachetul total pentru acest post este de 143.500 de lei (aproape 39.000 de euro), din care bonusul variabil reprezinta 21,6%, declara Ioana Tot, human resources consultant la Consulteam, reprezentanta in Romania a grupului Mercer, companie ce realizeaza studii salariale.

  • Poate schimbam coperta

    Iren Arsene, coproprietara editurii Curtea Veche, a inceput anul cu mari sperante in Jamie, bucatarul britanic care a adunat cu zambetul lui cuceritor o avere de 25 de milioane de lire. Iren Arsene l-a adus pe britanicul Jamie Oliver in Romania din 2006, i-a lansat trei titluri, iar vanzarile cartilor lui de bucate, impreuna cu alte titluri, precum cele ale lui Orhan Pamuk, castigatorul premiului Nobel pentru literatura de anul trecut, au adus editurii un salt al afacerilor de 50% in 2007.

    Aceeasi crestere o asteapta Iren Arsene si pentru acest an, desi considera ca Jamie, Pamuk sau cartea cu dieta South Beach mai au inca un potential de crestere imens: „In tarile vestice, o editura face avere doar din copyright-ul pentru dieta South Beach, nemaiavand nevoie sa mai scoata si alte titluri, iar in Marea Britanie din cartile lui Jamie se vand intr-o saptamana mult mai multe decat in Romania intr-un an“ (in 2007, cartile scrise de Jamie Oliver s-au vandut in Romania in 25.000 exemplare). E mult, e putin? Iren Arsene exemplifica prin faptul ca tirajul considerat mediu de statisticile Ministerului Culturii este de 2.000 de exemplare si ca, practic, orice e peste acest prag poate fi considerat bestseller. „Este mult daca luam in calcul faptul ca e vorba de o carte destul de scumpa (pretul de lista este de 90 de lei – n.red.), ceea ce imi confirma teoria ca vanzarile de carte nu sunt mici pentru ca oamenii nu au bani, ci pentru ca acestea nu sunt pe lista lor de prioritati“, spune Iren Arsene. Iar cartile bucatarului britanic nu sunt scumpe pentru ca asa a vrut editura, ci pentru ca acestea au fost conditiile agentului: „Noi am fi vrut sa scoatem si o varianta mai ieftina, sa atragem cat mai multi cumparatori, dar conditiile copyright-ului sunt foarte dure si nu te lasa sa te abati deloc de la politica lor de marketing“.

    Tocmai potentialul de crestere rezultat din drepturile de autor pe care le detine editura a fost si motivul pentru care un fond de investitii a intrat in negocieri cu familia Arsene, la sfarsitul anului trecut, pentru a cumpara Curtea Veche. Iren Arsene spune ca negocierile cu fondul de investitii, al carui nume prefera sa nu il spuna, s-au si incheiat, deoarece ea si sotul ei, Grigore Arsene, au preferat sa refuze oferta. „Au fost doua variante – achizitia unui pachet minoritar sau a intregii edituri -, insa nu am ajuns la o varianta avantajoasa pentru ambele parti“, spune coproprietara editurii, care nu exclude insa o vanzare a editurii, daca vor fi oferte avantajoase pentru a da un impuls de crestere afacerii. Editura Curtea Veche, ca si majoritatea celorlalte edituri din Romania, sunt afaceri mici (cifra medie de afaceri in acest domeniu fiind de 3-4 milioane de euro, in conditiile in care intreaga piata este evaluata la 60 de milioane de euro). „Sunt cateva edituri care au o crestere destul de interesanta, insa in general sunt afaceri mici si care au nevoie de investitii mici, ceea ce face ca foarte putine astfel de companii sa intre in atentia fondurilor de investitii“, spune Dragos Rosca, CEO al fondului de investitii Gemisa Investments, care spune ca nu a fost interesat pana acum de editurile romanesti. Infiintat in 2004, Gemisa vizeaza start-up-urile si afacerile de mici dimensiuni si este in prezent singurul fond de investitii ce detine in prezent o companie cu activitati de editare (este vorba despre Press Pro International, care editeaza zece publicatii medicale).

    Cu toate ca nu a intrat inca in segmentul editurilor de carte, Dragos Rosca nu exclude aceasta posibilitate in viitor: „Depinde de companie, de managementul ei si de posibilitatile de dezvoltare pe piata pe care activeaza“. Oferte de achizitie au mers si spre editurile mai mari: in 2006 Gabriel Liiceanu a facut public faptul ca nu intentioneaza sa vanda editura Humanitas dupa ce avusese mai multe oferte, iar editura Polirom a primit de asemenea oferte de achizitie. Adrian Butuca a preferat insa sa consolideze afacerea, preluand editura Cartea Romaneasca, iar discutiile despre vanzare au fost deocamdata refuzate.

    Posibilitatile de dezvoltare sunt de fapt principalul „activ“ pe care se bazeaza acum editurile: „Piata este foarte jos si va creste cu doua sau poate chiar trei cifre multi ani de acum inainte, bazandu-se pe o cerere din ce in ce mai mare, pe vanzarile online (internetul a ajuns acum la 15% din vanzarile totale si estimam ca vor creste din ce in ce mai mult), dar si pe vanzarile din hipermarketuri, care de asemenea au avut o crestere importanta in ultimii doi ani“, considera coproprietara de la Curtea Veche. In aceste conditii, ce valoare are o editura? Iren Arsene spune ca valoarea este egala cu cifra de afaceri plus depozitul de carte, evaluat la jumatate din cifra de afaceri. „Cifrele finale ale valorii pot fi ajustate ulterior cu elemente ce tin cont de ritmul de crestere a afacerii, atractivitatea sectorului in ansamblu, tipul de clienti pe care ii vizeaza si natura veniturilor generate“, mai spune Dragos Rosca.

    Iren Arsene spune insa ca si cresterea organica este o optiune la fel de buna, dat fiind ca numai aceasta a fost modalitatea de crestere de pana acum. Este drept, editura a ajuns la acest nivel in zece ani (a fost infiintata in 1998), intr-un moment cand Iren Arsene, care avea pe atunci o firma de tehnoredactare si lucra cu alte edituri, a citit o carte a lui Dale Carnegie („Secretele succesului“) si a decis sa o aduca in Romania pe cont propriu. „Acum e multumita de doua lucruri: ca prima carte pe care a decis sa o aduca in Romania se indreapta spre 200.000 de exemplare vandute, dar si ca activeaza intr-o piata unde fiecare isi vede de treaba lui: „Piata este evaluata grosso modo la 50-60 mil. euro, dar de fapt nu se stie dimensiunea exacta, si asta imi da un confort incredibil“.

    Viata la curte

  • Boutique-ul, viitorul retail-ului GSM?

    „Pana la sfarsitul lunii martie vom avea 40 de magazine Say, iar in aprilie estimam ca vom incheia procesul de remodelare a magazinelor achizitionate, astfel incat intreaga retea de magazine va fi exclusiv Say“, declara Alina Duna, directorul de marketing al MCS Communications. Alaturi de HAT, importatorul telefoanelor mobile Samsung in Romania, si de Boom TV (DTH Television), MCS se afla sub umbrela grupului israelian Milomor Trade & Communications.
    Brandingul magazinelor presupune o investitie totala de aproximativ 10 milioane de euro, suma care va include si costurile de promovare pe TV, radio, print, outdoor si internet. Compania estimeaza anul acesta venituri de 60 de milioane de euro din magazinele Say, pragul de profitabilitate urmand a fi atins in a doua jumatate din 2008. Reteaua de magazine Say comercializeaza produse din zona telefoniei mobile, a televiziunii prin satelit, foto, IT si multimedia. Conceptul de retail Say vizeaza suprafete intre 25 si 80 mp, strategie gandita de compania britanica Brandinstinct, in timp ce identitatea, imaginea si strategia de comunicare au fost trasate de agentia de publicitate Cap.
    Un model similar de business a adoptat la finalul anului trecut Dan Ostahie, omul de afaceri care detine lantul de retail de electronice, electrocasnice si IT Altex, prin lansarea conceptului de magazine Digit’Up, pe o suprafata de aproximativ 100 mp. Desi aceasta lansare a ridicat multe semne de intrebare, conceptul de magazine mici neavand succes in ultimii ani pe o piata dominata de magazine cu suprafete mari, numarul magazinelor Digit’Up a ajuns deja la 12.
    Pentru 2008, MCS si-a propus sa ajunga la cca 200 de magazine, atat prin crestere organica, avand deja mai mult de 50 de contracte si precontracte semnate pentru spatii, dar si prin achizitii. „Unul dintre motivele pentru care am achizitionat magazinele Turbo GSM si Future Shop a fost spatiul si pozitionarea favorabila, in centre comerciale sau in zone cu trafic intens“, explica directorul de marketing al MCS, desi din vechile magazine Turbo nu s-a pastrat absolut nimic. „Vom cauta lanturi de magazine care sa ne ofere aceleasi avantaje.“
    Compania are in vedere localitatile cu peste 50.000 de locuitori, prioritara fiind acoperirea tuturor resedintelor de judet, si are in plan sa lanseze si Say Flagship Store, un model de magazine pe suprafete mai largi, de 120 mp, in principalele centre comerciale din orasele mari.
    Principalii retaileri gsm

    Retea
    Nr. magazine
    Germanos
    206
    Fonomat
    154
    Euro GSM
    120
    Avenir Telecom
    103
    Proton
    73
    Say
    62

    Sursa: companiile

  • Otter paseste dincolo de pantofi

    "Aveam doua posibilitati de extindere: sa deschidem mai multe magazine Otter si Geox in tara sau sa ne dezvoltam cu alte branduri si in alte domenii in Bucuresti. Am ales a doua varianta“, spune Filip Schwartz, care isi acorda o perioada de timp de cinci ani ca sa-si dea seama daca a luat decizia corecta sau nu.

    Primul pas l-a facut la sfarsitul lui februarie, cand a deschis la Brasov primul magazin de pe piata romaneasca al brandului italian de articole sport Fila. „Al doilea va fi in Cotroceni Park, in 2009“, anunta fondatorul Otter Distribution.

    Pana atunci, Schwartz va deschide saptamana viitoare in Baneasa Shopping City doua magazine de haine de lux: primul monobrand M Missoni (130 mp) si un multibrand Selections (350 mp). Cele doua magazine au necesitat investitii de doua milioane de euro, cam cat bugetul pentru deschiderea a 13 magazine Otter sau Geox.

    Schwartz vizeaza totodata si o schimbare de perspectiva – in afara de clientii cu venituri medii si superioare, pe care a mizat pana acum, Otter Distribution ataca segmentul cu venituri mari si foarte mari. „Trei sferturi dintre brandurile pe care le aducem intra pentru prima data pe piata romaneasca. Pentru ei a contat mult ca s-a creat un spatiu de vanzare pe masura exigentelor lor“, sustine Filip Schwartz.

    In acelasi timp, pregateste o versiune pentru copii a multibrandului Selections – un magazin de 120 mp ce va fi deschis la sfarsitul lunii aprilie in complexul comercial Feeria, in urma unei investitii de 175.000 de euro. In paralel insa, compania continua dezvoltarea retelei de incaltaminte.

    „N-am ajuns la numarul de magazine pe care ni-l dorim pentru brandurile Otter sau Geox. Continuam extinderea, dar nu intr-un ritm asa de alert cum o fac unii dintre concurentii nostri“, apreciaza omul de afaceri.

    Pana la sfarsitul anului urmeaza sa fie deschise cinci magazine Otter, plus inca trei magazine Geox. Pentru fiecare nou magazin deschis, Otter Distribution investeste in jur de 50.000 de euro in amenajare, la care se adauga stocul de marfa de peste 100.000 de euro.

    Cresterea retelei de magazine a adus companiei, anul trecut, vanzari de 12,5 milioane de euro, contributia multibrandurilor Otter ajungand la 70% din total, declara Filip Schwartz.

    La 36 de ani, Schwartz are in spate aproape 16 ani in retailul cu incaltaminte. Domeniul in care a facut milioane de euro nu are insa nicio legatura cu profesia pentru care s-a pregatit in facultate. „Cand am inceput Facultatea de Stomatologie, nu credeam ca o sa stau in Romania. Voiam sa plec in Germania sau in America si la vremea respectiva a fi medic oferea siguranta oriunde in lume“, spune omul de afaceri, marturisind ca a practicat stomatologia intr- un cabinet particular doar opt luni.

    Cum a ajuns dentistul sa vanda pantofi?

    „Am antecedente in familie. Tatal meu a adus Otter in Romania acum 45 de ani“, raspunde Schwartz, facand referire la faptul ca intre 1968 si 1992, o parte din productia firmei germane a inceput sa fie realizata in Romania, la o fabrica de incaltaminte din Jimbolia, langa Timisoara, care lucra sub licenta Otter exclusiv pentru export.

    In 1992, Comex Otter, firma producatoare, a inceput sa vanda si pe piata interna. „Dupa Revolutie ne-am hotarat sa profita m de notorietatea numelui si am obtinut licenta de unic producator sub aceasta marca“, spune Schwartz. Cinci ani mai tarziu a fost infiintata Otter Distribution, avand initial ca obiect de activitate distribut ia nationala a pantofilor Otter.

    Investitia a fost de circa 500.000 de dolari. „Cu banii astia am cumparat marfa. Pentru ca noi eram si producatori, o puteam lua pe credit fara probleme.“

    Dupa doi ani, odata cu deschiderea primului multibrand Otter, in portofoliul companiei au intrat si alte branduri de incaltaminte. Cand s-a decis sa aduca in magazin un alt brand german – Ara, prietenii l-au intrebat daca nu cumva nu se pripeste si l-au sfatuit sa caute branduri „mai generale“.

    „Mi s-a spus ca sunt nebun ca aduc pantoful Ara in Romania, pentru ca avea un pret relativ ridicat pentru segmentul de clienti caruia se adresa – de la 35 de ani in sus.“

    Acum, Schwartz sustine ca vinde anual circa 100.000 de perechi de pantofi Ara, cam un sfert din vanzarile totale ale companiei. Consumul mediu anual de incaltaminte in Romania este de circa trei perechi, nivel comparabil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana, potrivit statisticilor Organizatiei Patronale a Pielariei si Incaltamintei.

    La fel de inspirat considera Schwartz ca a fost si in 2002, cand a semnat acordul de colaborare cu Geox, brandul cunoscut pentru mecanismul special de aerisire a pantofilor.

    Lucrurile au evoluat; 2007 a fost primul an cand vanzarile magazinelor proprii au depasit cifra de afaceri a diviziei de distributie si au tins undeva spre 57%. Anul acesta retailul va ajunge probabil la 65%. Printre competitorii Otter Distribution se numara retelele de magazine Benvenuti, Musette, Il Passo, Bata, Aldo, Office Shoes sau germanii de la Deichmann, cel mai mare lant comercial de incaltaminte din Europa, care a deschis anul trecut patru magazine la Pitesti, Arad, Roman si Floresti.

    Si competitia creste: anul acesta si-au fixat termenul de intrare Reno si Salamander, dar si austriecii de la Leder & Schuh AG. „Am devenit o piata usor accesibila pentru ei, nu neaparat interesanta. Oricum, concurenta nu ne sperie. Pe langa orice retea mare isi gaseste loc si una mai mica“, spune Schwartz, explicand ca nici in tari ca Germania sau Austria nu exista o retea de monopol.

    Extinderea Otter Distribution si pe alte segmente ale pietei de fashion este o consecinta a cresterii numarului de proiecte de mall-uri anuntate. „Se construieste mult si de-abia acum poti sa te dezvolti. Si cand sunt spatii, se gasesc si chiriasi. Cine a intrat recent in Ungaria sau Polonia vine mai mult ca sigur si in Romania“, este de parere Dan Pavel, directorul general al Benvenuti, companie care a vandut anul trecut pantofi de 9 milioane de euro.

    Cu 26 de magazine in retea, planurile Benvenuti pentru 2008 vizeaza deschiderea a doua multibranduri Enzo Bertini, plus inca sase sau sapte magazine Benvenuti. Cand a decis sa intre, anul trecut, pe piata din Romania, retailerul de incaltaminte si accesorii Aldo a mizat in plus si pe inclinatia consumatorilor romani pentru numele sonore.

    „Romania are o asemenea sete pentru produse noi, incat putem spune ca e ca si cum am turna apa peste un teren arid“, crede Bianca Alexandr, director al diviziei de business a Aldo Romania.

    Compania detine, in prezent, doua magazine Aldo, unul de incaltaminte si accesorii, al doilea destinat exclusiv accesoriilor. Al treilea magazin va fi deschis la sfarsitul acestei luni in Baneasa Shopping City.

    La explozia de mall-uri, asteptata sa creasca numarul spatiilor de inchiriat in urmatorii trei ani pana la 3,5 milioane de metri patrati, avand in vedere planurile anuntate de dezvoltatorii imobiliari, directorul Otter Distribution adauga si lipsa de diversitate din piata de moda.

    „Suntem inca avizi de elemente de noutate si departe de o piata matura“, spune el. Schwartz afirma ca nu are idee cat valoreaza afacerea lui, pentru ca nu si-a pus problema sa vanda si nici nu a avut pana acum vreo discutie „serioasa“ in acest sens.

    Desi admite ca, la fel ca si in cazul celorlalti comercianti romani, Otter Distribution a facut obiectul unor oferte de preluare sau al unor oferte de parteneriate strategice, Schwartz sustine ca nu are intentia sa-si vanda afacerea deocamdata, dar lasa totusi o portita deschisa: „Nu suntem in discutii cu nimeni, dar nu excludem posibilitatea de a accepta si alti parteneri in aceasta afacere pentru a o dezvolta“.

  • E Oasis, dar nu canta

    Cele doua magazine, care vor fi deschise in Baneasa Shopping City luna viitoare, in urma unei investitii de aproximativ 200.000 de euro, sunt operate de Solmar Grup, care detine printre altele franciza Mango in Romania.

    Contractul de franciza a fost semnat pentru un termen de cinci ani. „Negocierile au durat mai putin decat ne asteptam. Au fost destui interesati sa aduca aceste branduri, insa noi am avut avantajul ca lucram de opt ani cu branduri mari“, spune Irina Ivan, retail manager pentru brandurile noi din portofoliul Solmar. Pana la sfarsitul anului in curs, Ivan estimeaza vanzari de peste 750.000 de euro pentru primul magazin Oasis (166 mp) si aproape jumatate de milion de euro pentru Karen Millen (90 mp).

    Solmar importa de anul acesta in Romania si brandurile Max & Co., Max Mara Weekend si Marina Rinaldi din portofoliul grupului italian Max Mara, adaugandu-le celor sapte branduri vestimentare si de accesorii pe care le are deja in portofoliu – Mango, Promod, Castro, Jennyfer, Parfois, IT Fashion si IT Accessories. „Cu Marina Rinaldi, de exemplu, va fi «punct ochit, punct lovit», pentru ca atacam un segment de piata mai putin acoperit“, explica Ivan, referindu-se la faptul ca marile centre comerciale nu ofera haine cu masuri mari.

    Spre deosebire de Mosaic Fashions, Max Mara cunoaste deja piata romaneasca. Compania are o colaborare de mai bine de zece ani cu Alsa Boutiques, care pe langa Max Mara mai detine in franciza si brandurile premium Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, La Perla si Pianegonda.

    Cu 2.145 de metri patrati inchiriati si un total de 11 magazine, Solmar va fi al doilea mare chirias din Baneasa dupa germanii de la Peek & Cloppenburg, care au un spatiu de vanzare de 4.000 de metri patrati, pe doua niveluri. Urmatorii mari chiriasi ai mall-ului care urmeaza sa fie inaugurat luna viitoare sunt Inditex, proprietarul brandului Zara, si Azali Trading, companie a grupului de retail libanez Azadea Group. Pe langa Zara – cel mai mare lant de magazine din portofoliul sau – Inditex aduce in Capitala alte sase marci. Totodata, Azadea Group isi va extinde reteaua cu sapte magazine cu brandurile Piazza Italia, Oviesse, Colours & Beauty, Salsa Jeans, Xanaka, Sunglass Hut si Andre.

    In afara de Baneasa Shopping City, unde investeste peste doua milioane de euro in noile magazine, Solmar si-a mai planificat sa deschida anul acesta un magazin Mango si in City Park Mall din Constanta, unde a inchiriat 257 de metri patrati. „In general, unde nu suntem foarte siguri de amplasament intram cu branduri cu traditie. Vedem cum si ce face Mango acolo, dupa care vom intra si cu celelalte branduri din portofoliu“, explica Irina Ivan. Mango are o contributie de 38% la veniturile Solmar Grup, care a inregistrat anul trecut vanzari de 20 de milioane de euro. Extinderea planificata ar urma sa creasca afacerile companiei pana la 33,3 milioane de euro.