BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Fabrique au Roumanie

    De ce Franta? Pentru Jolidon, patria lui Coco Chanel a fost mereu cea mai ravnita piata, cea mai mare din Europa in segmentul de lenjerie si articole de corsetarie, cu o valoare de peste doua miliarde de euro. Primele doua magazine ale Jolidon au fost deschise in aprilie – la Cannes, pe o suprafata de 55 de metri patrati, in centrul orasului, si la Lille, pe 61 de metri patrati in centrul comercial Saint Amand les Eaux. Din 15 octombrie, compania clujeana va avea trei magazine in Franta, dupa ce va deschide un magazin de aproape 100 de metri patrati si in centrul orasului Mulhouse. Acestea se adauga celor 10 spatii de vanzare detinute in franciza de producatorul roman.
     
    “Dezvoltarea retelei proprii de magazine, notorietatea brandului si acoperirea gamei de produse cu colectii complete ne-au crescut vizibil vanzarile”, explica Gabriel Cirlig, fondatorul companiei clujene infiintate in urma cu 15 ani, de ce a inceput in 2008 extinderea pe piata franceza si prin investitie proprie. Cirlig vrea ca in 2009 sa deschida alte trei magazine sub administrarea directa a Jolidon, doua la Lyon si unul in Paris, pentru care contractele au fost deja semnate. “Vom deschide pe suprafete mai mari, cuprinse intre 80 si 100 de metri patrati, pentru ca aceste doua orase sunt puncte cheie ale pietei franceze, atat ca aglomerare urbana si potential comercial, cat si ca imagine”, spune Olga Stanciu, director adjunct al Jolidon, adaugand ca producatorul de lenjerie este in discutii si pentru inchirierea altor cateva spatii comerciale in Franta anul viitor. Pentru 2010, obiectivul fixat este ca reteaua franceza a Jolidon sa numere 40 de magazine, proprii si in franciza.
     
    Compania clujeana a inceput in iulie 2007 sa-si vanda produsele in aceasta tara prin intermediul unor retele de francize administrate de alte firme ce comercializeaza numai produse Jolidon. Costurile deschiderii unui magazin Jolidon in franciza sunt cuprinse intre 45.000 si 75.000 de euro, in functie de ce suprafata are spatiul. Pe langa investitia initiala in deschiderea magazinului, francizatul trebuie sa plateasca si o taxa de intrare de 15.000 de euro.
     
    De ce a preferat sa intre pe piata franceza mai intai prin franciza? “A fost mai simplu asa. In Franta exista un fel de taxa de vad comercial care poate fi cuprinsa intre 100.000 si 300.000 de euro, in functie de zona. Or, pentru a ne extinde cat mai rapid si cu costuri minime, am preferat acest sistem, care este foarte popular aici”, motiveaza Gabriel Cirlig. In paralel cu magazinele proprii, Jolidon va continua sa dezvolte in Franta si reteaua de francize, “dar intr-un ritm mai lent decat pana acum”, precizeaza Olga Stanciu. 
     
    Mult mai multe deschideri – 23 de noi magazine cu investitii totale de peste 1,5 milioane de euro – au planificat clujenii in tara. Aici, reteaua numara 75 de magazine, iar in urmatoarele trei luni ar urma sa se adauge inca 15. Conform calculelor companiei, vanzarile in magazinele proprii Jolidon din Romania au crescut in primele opt luni din 2008 cu 47,3%, pana la 7,3 milioane de euro, comparativ cu perioada similara a anului trecut.
     
    Aceasta cifra trebuie raportata la piata autohtona de lenjerie, care nu depaseste 150 de milioane de euro, conform estimarilor Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) si directorul general al Pasmatex, producator de pasmanterie pentru care lenjeria intima reprezinta un procent de 35-40% din totalul productiei. In total, Jolidon opereaza o retea de 123 de magazine, dintre care 34 in Italia, doua in Ungaria si 12 boutique-uri in Franta. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 de milioane de euro. Vanzarile de pe pietele externe absorb restul de 60% din productie.
     
    In paralel, Gabriel Cirlig a continuat sa dezvolte si portofoliul de branduri si productia. In ultimii patru ani, omul de afaceri clujean a preluat cinci firme. Startul achizitiilor operate de Jolidon a fost dat in 2004, cand a cumparat principalul concurent, Argos Cluj, o companie cu peste 800 de angajati si peste 60 de ani de prezenta pe piata lenjeriei intime si a costumelor de baie. A urmat in 2006 firma de textile LCS Conf, fosta Flacara, iar odata cu pachetul majoritar de actiuni (peste 80%), Jolidon si-a adaugat in portofoliu si marca Falla, sub care producea anterior Flacara. Brandurile de lenjerie intima si costume de baie Infiore si Chiaro di Luna au intrat in administrarea Jolidon odata cu cumpararea, la inceputul lui 2007, a companiei italiene Emmeci SpA. Infiintata in 1963, firma din Lombardia (Vedano al Lambro) detinea la momentul tranzactiei peste 100 de magazine in Italia, din care 65 au fost cumparate de Jolidon. Prin Jolidon, Gabriel Cirlig a devenit, in decembrie 2007, actionarul majoritar al producatorului de articole de lenjerie in sistem lohn Tricotaje Ineu din Arad, infiintata in 1990, in urma privatizarii intreprinderii Tricoul Rosu Arad. A doua achizitie pe piata italiana a adus, in 2008, alte trei branduri in portofoliul Jolidon – Lilly, Eclizia si Kelitha. Infiintata in 1981, in Seriate (provincia Bergamo), sub numele de Erreci, compania si-a creat o retea de distributie in peste 30 de tari. Din 2003, numele firmei a fost schimbat in Lilly Italia.

  • Metro revine in lupta

    Metro Cash & Carry, cel mai mare comerciant de pe piata locala, cu afaceri anuale de peste un miliard si jumatate de euro, a deschis saptamana trecuta primul centru pentru revanzatori (mici comercianti) din sud-estul Europei.

    Informatia nu pare atat de importanta daca reperul este reprezentat de valoarea investitiei – un milion de euro, mult mai mica decat cea implicata de un magazin -, ci mai ales pentru faptul ca arata decizia lantului german de cash & carry de a intra in lupta pentru afaceri si profit cu supermarketurile si hipermarketurile, adica doua formate de magazine cu care nu concura direct.

    Practic, Metro ofera acum cursuri prin care micile magazine de cartier, care pot invata cum sa isi organizeze afacerile pentru a rezista concurentei tot mai mare pe care le-o fac Carrefour, Billa sau celelalte retele straine de retail.

    “Vedeti foarte bine, cu traficul si infrastructura, cat de greu ne este sa ajungem la marile magazine”, sustine François Oliver, directorul general al companiei Metro Cash & Carry Romania, aratand ca pentru comertul traditional zilele nu sunt numarate, chiar dimpotriva. “Cred ca magazinele de proximitate au un viitor, iar noi suntem aici pentru asta”, afirma seful Metro.

    Pe langa micile magazine de cartier, Metro Cash & Carry se bazeaza in mod deosebit si pe asa-numitul segment HoReCa (hoteluri, restaurante, firme de catering), pentru care fusese deschis un centru de pregatire similar tot in acest an.

    Pe de alta parte, operatorul cash & carry a anuntat si reluarea expansiunii, la trei ani de la deschiderea cel de-al 23-lea magazin din Romania. Prima tinta a germanilor va fi orasul Deva, “deoarece s-a dezvoltat suficient de mult, incat credem ca trebuie sa fim prezenti acolo”, dupa cum spune Oliver.

    Orasele precum Deva, cu o populatie sub 100.000 de locuitori, au fost pana acum neglijate de marii comercianti, interesati mai degraba sa acopere marile orase, cele cu putere de cumparare peste medie. Investitiile de sute de milioane de euro in deschideri de supermarketuri, hipermarketuri si magazine cu discount au facut ca aceste forme moderne de comert sa ajunga la o cota de aproximativ 40% din piata de retail, potrivit unui studiu MEMRB.

    Previziunile pentru urmatorii doi ani arata ca cele doua canale de comert – modern si traditional (magazine de proximitate, chioscuri etc.), vor ajunge sa aiba ponderi egale in structura comertului romanesc. Perspectiva pare insa destul de sumbra pe termen lung, avand in vedere ca in tari precum Franta, Spania sau Germania, magazinele traditionale au o cota de piata de doar cateva procente.

    Miscarea Metro lasa totusi impresia ca micile magazine ar putea primi ajutor acolo de unde nu se asteptau, daca avem in vedere ca grupul german detine in Romania pe langa reteaua cash & carry si un lant de hipermarketuri sub brandul real. “Comertul traditional poate deveni, in timp, si profitabil, si profesionist”, crede François Oliver.

  • Cum sa invingi numele grele




    "Din Ghencea mergeti spre Domnesti, treceti bariera si faceti la stanga. La vreo 300 de metri, pe partea dreapta, este o cladire maro. Acolo ne gasiti”, indica Olivera Mihet, fondatoare si director comercial al lantului de magazine House of Art, locul intalnirii cu BUSINESS Magazin. “Cresterea afacerii ne-a impins sa trecem la investitii intr-un sediu mai mare. Aveam nevoie sa fim toti la un loc pentru ca eram prea imprastiati: aveam birourile la Unirea, depozitele erau la Flaros, in spatiu inchiriat”, explica Mihet facand referire la investitia de patru milioane de euro pentru constructia noului sediu din Clinceni, care se intinde pe o suprafata de aproape 8.000 de metri patrati.

    In plin proces de mutare, cladirea cu trei etaje este ocupata acum de mai mult de 100 de angajati din departamentele de contabilitate, logistica, resurse umane si IT. Totodata, noul sediu gazduieste si depozitele de marfa plus o sectie de productie pentru serii scurte. In ziua interviului, Olivera Mihet si sora geamana a acesteia, Daniela Ciucilovici Berciu, erau pe ultima suta de metri cu amenajarea biroului din care vor coordona activitatea, acum integrata, a companiei pe care au fondat-o in urma cu 14 ani, impreuna cu Doru Florin Mihet, sotul Oliverei, si Ionel Petruta, varul acestuia din Alba Iulia.

    Afacerea lor de familie – Staff Collection – a ajuns anul trecut la 21,6 milioane de euro, suma obtinuta doar din productia si comercializarea de confectii. Unul dintre principalii comercianti de imbracaminte din Romania, Staff Collection are in plan pentru urmatorii zece ani, potrivit celor doua gemene, extinderea retelei de magazine in toata Europa Centrala si de Est. Prima piata noua pe lista: Republica Moldova. Un magazin House of Art va fi deschis, in toamna, in Shopping Moldova din Chisinau, pe o suprafata de aproape 500 de metri patrati, in urma unei investitii de circa 100.000 de euro.

    “Va fi primul dintr-o retea de peste zece magazine pe care urmeaza sa le deschidem acolo in urmatoarea perioada”, anunta Olivera Mihet. In paralel, compania continua politica agresiva de extindere a lantului House of Art si in tara. Planurile Staff Collection pentru urmatoarele patru luni ale anului in curs vizeaza deschiderea a inca trei magazine, cu suprafete intre 650 si 740 de metri patrati – la Pitesti (Magazin Trivale), Tulcea (Coral Plaza) si Turda (Retail Park), pe langa cele 60 detinute.

    In urma extinderii retelei de retail, afacerile companiei vor creste pana la 28 de milioane de euro in acest an. Previziunile pentru cresterile vanzarilor in retea, creionate la inceputul acestui an, sunt in grafic, conform oficialilor, Staff Collection inregistrand vanzari de 13 milioane de euro in primul semestru din 2008. Datele de la Ministerul Finantelor arata ca in 2007, Staff Collection a avut un profit net de aproape un milion de euro, adica 5% din veniturile totale realizate anul trecut.

    Mai departe, una dintre principalele probleme pentru care actionarii cauta in acest moment solutii este dublarea capacitatii de productie, astfel incat lantul de magazine sa aiba suficienta marfa pentru a sustine ritmul anual de crestere de circa 25%. Desi nu exclude nici varianta preluarii unei fabrici locale, Olivera Mihet spune ca mai intai vor fi valorificate spatiile existente. Compania detine trei fabrici, in Alba Iulia (1.500 mp), Cugir (1.500 mp) si Blaj (500 mp), unde cei 1.000 de angajati produc, lunar, circa 200.000 de articole de vestimentatie.

    “Lucram numai pentru noi. Forta firmei consta in faptul ca scoatem cate 50 de modele noi lunar, fara sa asteptam schimbarea de sezon. Am crescut deja capacitatea de productie cu o mica sectie de 50 de angajati in noul sediu. La Blaj, de asemenea, suntem in extindere”, spune directorul comercial. Mai mult, in timp ce majoritatea fi rmelor romanesti de confectii lucreaza in principal pentru branduri occidentale, Staff Collection face exact invers: inchiriaza comenzi altor fabrici din Asia si Europa.
    Valoarea contractelor de productie in lohn cu firme straine este diferita de la sezon la sezon. “Am contractat comenzi de 500.00 de euro, dar au fost si contracte de doua milioane de euro. Lucram afara strict anumite grupe de marfuri. Facem produsele de baza, in general”, tine sa precizeze Mihet.

     Cum a ajuns insa Staff Collection sa administreze cea mai mare retea de magazine de confectii din tara? “Povestea de inceput a House of Art este legata de festivalul de moda de la Baden-Baden din Germania, unde am avut ocazia sa ne imprietenim cu cativa creatori din domeniu”, isi aminteste Olivera Mihet cum a fost infiintata firma in 1994.

    Domeniul le era deja cunoscut celor doua gemene, care cu trei ani inainte au deschis prima lor firma, Flagrance, care avea activitate tot in productia si comertul de confectii. “La inceput lucram la alt nivel. Articolele erau confectionate intr-un mic atelier si vandute apoi catre diverse magazine”, completeaza Daniela Ciucilovici. Dupa trei ani, impreuna cu Doru Florin Mihet si varul lui, Ionel Petruta, au infiintat Staff Collection.

    “Varul nostru din Alba a preluat partea de productie si a dezvoltat-o acolo, iar noi ne-am ocupat aici de distributie, design, desfacere”, precizeaza Olivera Mihet. Daca House of Art a ajuns cel mai mare lant de magazine romanesc, putini stiu ca actionarii Staff Collection sunt implicati si in dezvoltarea altor branduri de magazine.

    Este cazul Fox, care se adreseaza segmentului tanar al pietei, administrat prin firma Corssa. Reteaua de 31 de magazine Fox va fi completata cu inca sapte pana la sfarsitul anului. Interesant este ca aceeasi firma opereaza si retelele Levi’s (24 de magazine), Fornarina (1), Docker’s (1), linia de cosmetice Laline (2) si brandul de accesorii si pantofi Playboy (1). Potrivit datelor raportate la Ministerul Finantelor, anul trecut Corssa a generat afaceri de 9,3 milioane de euro inregistrand un profit net de 1,4 milioane de euro, ceea ce inseamna 15% din cifra de afaceri realizata.

    Rezultatele financiare arata ca cele doua surori au inteles ca retetele care se aplica in cazul brandului dezvoltat de ele se pot aplica cu succes si in cazul altor francize internationale. In total, productia si retailul pe cele doua firme – Staff Collection si Corssa – insumeaza circa 3.000 de angajati, dintre care 1.200 lucreaza doar pentru Staff Collection. Consultantii din domeniul comertului de produse textile spun ca rezultatele de pana acum ale Staff Collection si ale altor branduri locale confirma faptul ca acestea pot face fata cu succes avalansei de marci straine intrate pe piata locala prin francize sau prin investitie directa.

    Olivera Mihet crede ca singurul mod in care firmele interne pot rezista in fata concurentei internationale este sa faca investitii serioase in dezvoltarea productiei si a marcii proprii. Conform Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare, in tara sunt aproape 6.000 de firme de confectii, din care doar aproximativ 400 de companii detin branduri proprii, care insa sunt putin cunoscute in afara Romaniei.

    Cel mai bun exemplu in acest sens, in industria textila, l-au dat clujenii de la Jolidon, care acum au nu doar o retea de 80 de magazine in Romania, dar au reusit sa-si exporte marca, avand 48 de magazine si filiale in Ungaria, Franta si Italia. Magazinele proprii detin in prezent circa 40% din totalul vanzarilor Jolidon, care anul trecut au ajuns la 60 de milioane de euro, restul reprezentand vanzarile pe pietele externe.

    Compania, care are in total in portofoliu noua branduri de lenjerie (Jolidon, Prelude, Argos, Infiore, Chiaro di Luna, Lilly, Eclizia si Kelitha) si doua marci de confectii (Flacara si Falla), ia in considerare si intrarea pe piata de confectii cu magazine sub brandul Falla. Compania are deja doua spatii de vanzare, la Cluj si la Brasov. De altfel, extinderea retelelor proprii pe alte piete din regiune este singura cale prin care poate fi asigurata cresterea companiilor locale odata ce piata romaneasca va fi acoperita.

    Pana atunci, Olivera Mihet spune ca, in ciuda concurentei tot mai mari, vanzarile vor creste in continuare, in special gratie fidelizarii clientilor fata de brand. Pe acest avantaj mizeaza acum si in lupta cu concurenti internationali, ca Peek & Cloppenburg, Steilmann, Zara, New Yorker, Takko sau Mango sau comercianti autohtoni precum TinaR, Guara, Nichi sau Dinasty. Si tot pe acelasi atu ar urma sa se bazeze si dupa intrarea noilor retele straine: elvetienii de la Charles Vogele au anuntat deja ca deschid cinci magazine pana la sfarsitul acestui an, obiectivul final fiind de peste 50 de magazine in Romania.

    Totodata, si-au confirmat sosirea pe piata in 2009 si olandezii de la C&A, care opereaza peste 1.000 de magazine si ruleaza afaceri de circa sase miliarde de euro. Si conceptul elvetienilor si cel al olandezilor propun acelasi mix de produse de vestimentatie ca Staff Collection. “Acum e competitie adevarata si o simtim si noi. Vom vedea in timp cum evolueaza piata si cum si cat se vor vinde brandurile straine. Noi vom tine pasul cu dezvoltarea lor”, conchide Olivera Mihet.




  • Unde mai este loc pe piata berii




    Pentru Octavian Cretu, presedintele Romaqua Group, producatorul apei minerale Borsec, berea pare a fi principalul obiectiv al acestui an. Chiar daca analistii atrag atentia ca ritmul de crestere al pietei se va tempera pe masura ce consumul de bere se apropie de media europeana, Cretu este optimist.








     

    “Am hotarat sa includem berea pentru ca ne lipsea din portofoliu”, spunea recent Octavian Cretu, cu ocazia inaugurarii fabricii de bere din localitatea Sebes, judetul Alba. Fabrica de 40 de milioane de euro, cu o capacitate anuala de un milion de hectolitri, este in fapt cel mai nou pariu pe care omul de afaceri l-a facut cu piata bunurilor de larg consum, dupa ce a transformat Romaqua in cel mai mare imbuteliator local de apa minerala si al doilea mare producator roman de bauturi racoritoare.

     

    “Ne dorim sa atingem cu Albacher (numele brandului lansat de Romaqua pe piata berii – n. red.) o cota de piata de 4%-5% anul acesta”, adauga Cretu, care mizeaza pe faptul ca piata va continua sa creasca suficient de mult incat noua marca de bere sa nu fie nevoita sa ia neaparat din clientii producatorilor concurenti. Pentru ca berea Albacher ar avea de infruntat in acest caz adversari redutabili. In Romania, piata este acoperita in proportie de peste 80% de patru mari producatori internationali: Heineken Romania, InBev Romania, Ursus Breweries si United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Acestia au vandut anul trecut, cumulat, 15,5 milioane de hectolitri de bere dintr-un total de 19,4 milioane de hectolitri, cat a reprezentat consumul la nivelul intregii tari. Cu 89 de litri de bere pe cap de locuitor, piata romaneasca s-a apropiat de media europeana dupa mai multi ani in care ritmul de crestere a depasit frecvent pragul de 10%. Analistii spun insa ca, incepand din acest an, ritmul de crestere se va reduce la o singura cifra, consumul urmand sa ajunga anul acesta la 95 de litri de bere pe cap de locuitor.

     

    Conform statisticilor furnizate de Asociatia Berarii Europei, in 2006, un ceh consuma 160 de litri de bere pe an, un german 116, un englez 92, iar un belgian sau un finlandez 98 de litri.

     

    Spre deosebire de aceste tari, in Romania piata berii este puternic marcata de sezonalitate, lunile de vara reprezentand, potrivit lui Constantin Bratu, directorul general al Asociatiei “Berarii Romaniei”, mai mult de o treime din vanzarile inregistrate la nivelul unui intreg an.

     

    Cu toate acestea, tot mai multi dintre jucatori incearca prin diferite strategii de marketing sa schimbe obiceiurile de consum ale romanilor. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este aparitia in urma cu opt ani a Tuborg Christmas Brew, lansat de URBB ca un antidot pentru scaderea consumului in timpul iernii, dupa cum spunea Catalin Ignat, cel care pana in aceasta luna a fost vicepresedinte in cadrul URBB, unde era responsabil pentru marketing si vanzari. “In lunile din extrasezon, tocmai datorita acestei inovatii in materie de marketing, noua ne creste mereu cota de piata de la 9% la 11% sau chiar mai mult”, explica Ignat.

     

    O alta caracteristica a pietei romanesti (si in general a pietelor din estul Europei) este ascensiunea sustinuta din ultimii ani a berii imbuteliate la PET. In prezent, peste 45% din berea vanduta in Romania este imbuteliata la PET, in timp ce vanzarile la doza ajung la abia 10% din volumul total.

     

    “E uimitor acest lucru. Inteleg ca pretul este mai convenabil, insa voi, romanii, nu va bucurati indeajuns de bere”, spunea somelierul belgian Ben Vinken, cu ocazia lansarii primului ghid al berii din Romania de catre Asociatia “Berarii Romaniei”. Spre deosebire de Romania, in tara lui de origine, berea este imbuteliata in principal in sticle de 0,75 cl, deoarece “cu cat e mai redus contactul cu aerul, cu atat gustul se mentine mai intens”, explica Vinken.

     

    Mai exista insa o explicatie pentru explozia consumului de bere la PET, spun producatorii. Lanturile de supermarketuri au decis, incepand de anul trecut, sa nu mai permita comercializarea berii
    imbuteliate in sticle returnabile, influentand astfel consumul in sine. “Cred ca PET-ul va ajunge undeva la 50% anul acesta, pe fondul cresterii vanzarilor la bere in general, nu neaparat in detrimentul altei categorii.  Pe termen lung insa, nu vad PET-ul depasind 55-60%”, estimeaza Ignat.

     

  • Avem o haina pe numele tau!




    “M-am ingrasat si nu-mi mai gaseam haine. Am inceput sa-mi fac pe comanda si m-am gandit ca daca tot fac pentru mine, sa fac si pentru altii, ca n-oi fi eu singurul gras din Romania”, povesteste Emilian Herescu (55 de ani) cum a ajuns sa vanda haine si incaltaminte “pentru grasi si grasuti”. De profesie inginer electronist, Herescu spune ca a inceput sa se ingrase pe cand avea 30 de ani si la un moment dat ajunsese chiar la 240 de kilograme.








     

    De la un mic raion cu lenjerie, pantaloni si camasi cu marimi speciale, gazduit in 2001 de magazinul de haine al sotiei lui, Herescu administreaza azi o retea care numara 13 magazine Lucy Hera in toata tara si asteapta vanzari de aproape un milion de euro pentru anul in curs, cifra apreciata de el drept normala pentru un comerciant de nisa. Clientii lui Herescu sunt “toti grasii tarii”, spune el, estimand ca in Bucuresti, de exemplu, i-au trecut pragul celor patru magazine 1.500 de barbati si vreo 2.000 de femei. Dupa statistici, aproape 30% dintre romani sufera de obezitate si alti 40% sunt supraponderali, iar astfel de procente situeaza Romania pe locul al treilea in Europa la prevalenta obezitatii, dupa Grecia si Cehia. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Endocrinologie Parhon, avertizeaza ca obezitatea este in crestere, pe de o parte din cauza alimentatiei, iar pe de alta parte din cauza lipsei de miscare: “Intai au aparut fast food-urile si apoi a inceput obezitatea. este prima realizare a globalizarii”.

     

    Cresterea numarului romanilor cu kilograme in plus a ajuns sa fie privita ca o sursa de profit pentru o industrie textila confruntata cu presiunea concurentei. “Nu mai merge sa faci productie de masa in industria textila. Firmele cauta nise pe care sa se specializeze. A produce pentru un segment ingust de consumatori poate fi un element puternic de diferentiere”, considera Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Ce nise se pot dezvolta acum? “Sunt companii specializate in confectii pentru supraponderali si obezi, pentru gravide, altele lucreaza tinute personalizate pentru spitale sau cabinete medicale sau numai echipamente de protectie”, enumera Grapini.

     

    La ora actuala, piata textilelor, estimata de FEPAIUS la aproape 3 miliarde de euro, se imparte in cateva categorii de producatori: cei care produc exclusiv in lohn, cei specia­lizati pe o nisa de piata, cei ce au in­ceput sa lucreze la colectii proprii, respectiv companiile autohtone care si-au promovat de la inceput propriile marci, asa cum au facut Jolidon si compania ID Sarrieri.

     

    Emilian Herescu recunoaste ca si-a ales nisa fortat de imprejurari si, dupa ce a testat piata, s-a convins ca tocmai faptul ca se adresa unui anumit segment de clientela i-a permis sa se mentina in business. Primul magazin “pentru grasi si grasuti” l-a deschis in 2002, in zona Garii de Nord. “Pentru ce nu aveam pe rafturi si venea omul si intreba, bagam repede in productie si includeam automat in oferta.” Intre timp, Herescu s-a asociat cu un producator de haine din Slatina cu care a inceput sa produca in cantitati mult mai mari. Asa a ajuns sa vanda de la blugi pana la lenjerie, costume de baie sau treninguri. In magazinele sale, marimile pornesc de la 60 si ajung pana la 84 pentru barbati, iar la femei sunt cuprinse intre 54 si 74. Cele mai mari vanzari sunt la articolele vestimentare tip jeans, indiferent ca este vorba de pantaloni, camasi, geci sau fuste, spune Herescu. In afara de haine, prin reteaua de magazine pe care o detine, omul de afaceri bucurestean vinde si pantofi de la numarul 46 pana la 50.

     

    In 2003, dupa ce a deschis inca doua magazine in Bucuresti, extinderea in provincie a devenit principalul obiectiv al lui Herescu. A deschis intai in Constanta, unde a inchiriat 35 de metri patrati, dupa care a continuat in principalele orase; ultimul magazin a fost deschis in urma cu trei luni la Timisoara.

    Investitia medie pentru un magazin ajunge la 25.000 de euro, sustine omul de afaceri, care spune ca nici nu se pune problema sa inchirieze spatii mai mici de 25 de metri patrati, pentru ca “trebuie sa fie cabine de proba, sa se miste oamenii, sa stea jos”. “Daca nu ar fi chiriile asa de mari, afacerea ar fi mult mai profitabila”, marturiseste Herescu.

     

    Managerul afirma ca media de vanzare pe magazin este in jur de 4.500 de euro pe luna, insa in perioada sarbatorilor de iarna intotdeauna vinde mai mult. “Noiembrie anul trecut a mers prost, decembrie a mers foarte bine, iar ianuarie si februarie au fost criminale, adica zero vanzari”, recunoaste Herescu. Vanzarile anuale ajung deci acum la 54.000 de euro pe magazin, adica peste 850.000 de euro daca luam in calcul toate magazinele din retea, cifra care pentru anul acesta ar urma sa creasca la un milion.

     

    De un milion de euro spera sa vanda anul acesta si Mihai Iliescu, directorul companiei McTex din Slatina, unul dintre putinii producatori de haine cu masuri mari din tara. Compania infiintata in urma cu 14 ani are o retea proprie de noua magazine. Pana in 2003, cand a inceput sa deschida propriile magazine, producea haine pentru persoane “care au de la 150 la 300 de kilograme” si colabora cu o firma din Bucuresti ce le vindea, explica Iliescu, precizand ca pentru fiecare magazin in parte compania a facut investitii intre 50 si 60.000 de euro. Din 2006, McTex a devenit si importator de haine masuri mari din Germania si Elvetia. “Circa 30-40% din marfa comercializata este importata. Nu mai deschidem magazine proprii, dar nu excludem posibilitatea de a vinde francize pentru magazinele ce ar urma sa fie deschise in calitatea noastra de distribuitori”, precizeaza Iliescu.

    Cu o croitorie proprie spera sa se laude, de anul acesta, si Emilian Herescu, “ca sa nu mai depind de cei circa 20 de furnizori cu care lucrez”, spune el. “Investitia va fi mica, pentru ca masini de cusut gasesti acum pe toate drumurile, din moment ce fabricile sunt falimentare. Problema este de forta de munca”, considera el, explicand ca are in plan sa-si transforme casa de la Mihailesti in croitorie.

     

    Retailerii de moda urmaresc si ei piata despre care vorbim. Steilmann, de exemplu, a lansat pe piata in aprilie un brand – Chic and More – care vizeaza exclusiv femeile cu masuri mari. Produsele sunt comercializate in primul magazin multibrand Steilmann din tara, deschis in Baneasa Shopping City, pe o suprafata de 400 mp, in urma unei investitii de circa 600.000 de euro. “Steilmann clasic are undeva la 60% din suprafata magazinului, linia exclusivista care se adreseaza segmentului de clienti cu venituri mari si foarte mari KS – 15%, diferenta fiind Chic and More”, explica Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann Romania. Brandul Chic and More ar urma sa fie comercializat din a doua parte a anului viitor si in magazine monobrand.

  • La ce sunt buni clientii mici








    Intr-un singur an, retailerul de articole pentru copii Miniblu a deschis 12 magazine. Reteaua numara acum 21, plus inca cinci deschise in franciza, iar in urmatorii trei ani ar urma sa se adauge inca 54. Pentru Florin Cislariu, directorul general al Miniblu, magazinele cu suprafete medii si mari vor fi conceptul castigator in retailul cu articole pentru copii, pe masura ce oferta devine mai variata; compania a facut deja primul pas prin deschiderea, la Cluj, a unui magazin de 1.600 mp. “Vom mai deschide inca patru sau cinci, pana in 2011. Acum cautam in Bucuresti un spatiu mare”, precizeaza Cislariu. Deocamdata, media este in jur de 300 mp, dar urmatoarele magazine ar trebui sa ajunga la 1.000 mp.

     

    In Romania, copiii reprezinta un segment de piata deloc neglijabil, de 3,3 milioane de potentiali consumatori, conform datelor Institutului National de Statistica pe 2007. Parintii lor sunt de fapt tinta producatorilor si a comerciantilor de articole si servicii pentru copii, iar faptul ca parintii castiga mai mult genereaza o crestere anuala de 20% a pietei de profil, pe care directorul Miniblu o estimeaza la 220 de milioane de euro anul acesta. Cifra include toate vanzarile din acest segment, care se impart intre farmacii, retele comerciale (hipermarketuri si cash & carry), magazinele specializate, in special retele straine, si zeci de firme romanesti medii si mici.

     

    “Intra noi competitori pe piata, iar in fata concurentei internationale vor avea de pierdut micile retele de magazine si afacerile independente”, motiveaza Cislariu graba extinderii cu magazine Miniblu in toata tara. Cea mai recenta investitie, de 100.000 de euro, a fost la Pitesti, unde luna trecuta a fost deschis un al doilea magazin Miniblu (250 mp), iar pana la sfarsitul anului ar urma sa mai apara alte cinci. Anul viitor, Miniblu vrea sa faca primul pas si peste granite. “Vrem sa deschidem un magazin in Chisinau si intentionam sa intram si in Bulgaria. Avem deja o persoana desemnata sa se ocupe de aceasta piata si am discutat si cu cativa dezvoltatori de acolo”, spune seful Miniblu, care ia in calcul pentru acest an cel putin o dublare a afacerii pe care o conduce, pana la 11,2 milioane de euro. Odata cu cresterea spatiilor de vanzare, compania si-a completat si oferta. “Extensia cu haine pentru gravide a venit oarecum firesc”, spune directorul Miniblu, facand referire la contractul de distributie pe care l-a semnat, in urma cu cateva luni, cu retailerul olandez Noppies, un brand vandut in 2.000 de magazine din 55 de tari. Pentru inceput, Miniblu vinde haine pentru gravide in patru magazine, unde au fost amenajate mini-cornere de cate 20 de metri patrati.

     

    Comertul cu articole pentru copii este o afacere profitabila – “daca stii cui vinzi, ai un obiectiv clar, te diferentiezi si aduci valoare adaugata, mai ales ca piata a devenit mai matura si mai pretentioasa”, considera Razvan Badita, directorul executiv al Chicco Romania, un brand din portofoliul grupului italian Artsana, brand importat si distribuit in Romania prin agentia de turism Paralela 45. Si extinderea Chicco va continua, dar nu prin crestere directa, ci prin franciza. “Suntem interesati de atragerea de parteneri in franciza”, spune Razvan Badita. Chicco are in prezent cinci magazine de reprezentanta, la Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara si Cluj, dar 60-70% din rulajul total al firmei, care anul trecut a fost de aproape sapte milioane de euro, reprezinta contributia retelei de distributie. “Vindem in peste 4.000 de farmacii, in toate lanturile de hipermarketuri si cash & carry, plus magazinele specializate. Deschiderea Metro in Suceava, de exemplu, e ca o vitrina pentru noi. Am putut fi vazuti”, precizeaza Badita, care estimeaza o crestere a vanzarilor Chicco in Romania de 20-23% pentru 2008. Cea mai mare investitie a companiei in 2008, de peste un milion de euro, este intr-un nou spatiu, de 260 mp, pentru magazinul din Bucuresti, deschis la 1 august. Extinderea retelelor de distributie si retail ar urma sa se reflecte in conturile companiei, iar previziunile merg spre 8,4 milioane de euro vanzari in 2008.

    “N-a fost usor sa ajungem la cifrele acestea, dar nici nu este o chestie prea elaborata. Noi vindem biberoane. Ce strategii de piata sa avem?”, se intreaba ironic managerul, afirmand incantat ca din cele peste 120 de filiale, cate are Chicco din lume, Romania ocupa locul al cincilea la vanzari, cu cea mai dinamica crestere.


    In paralel cu reteaua de magazine proprii, Miniblu o extinde la randul sau pe cea de francize. “In prezent avem semnate deja trei contracte, in Focsani, Buzau si Piatra-Neamt. Vrem sa ne extindem cu francize in orasele care au mai putin de 80.000 de locuitori”, spune Florin Cislariu.

     

    Pentru a creste si ponderea distributiei in afacerea Miniblu, care este in prezent de circa 10-15% din totalul cifrei de afaceri, Cislariu nu exclude o eventuala achizitie. “Am evaluat anul trecut posibilitatea sa cumparam o companie de distributie. Deocamdata suntem in negocieri. Vedem daca ele se vor finaliza sau nu”, comenteaza Florin Cislariu. Prin reteaua proprie de distributie, Miniblu vinde in retele ca Selgros, Cora sau Metro carucioare, scaune auto, premergatoare, jucarii, haine, incaltaminte, mobilier, patuturi si produse pentru ingrijire.

     

    Si pe harta grupului francez Zannier, unul dintre cei mai mari comercianti din lume de imbracaminte pentru copii, Romania sta din ce in ce mai bine. “Unul dintre magazinele Z din tara este acum pe locul al treilea mondial la capitolul vanzarilor, intr-un top de peste 600 de magazine din lume ale grupului. Si mai sunt inca vreo trei foarte bine plasate: unul pe locul sapte, altul pe 12, unul pe locul 20”, declara Alexandre Eram, directorul general al lantului de magazine Z in Romania. Brandul adus in tara de firma Sonya Mod numara in prezent o retea de 12 magazine.

  • Tratament de intinerire








    In retail, adica in zona de business a bancilor care se desfasoara in relatie cu persoanele fizice, “conditiile de piata sunt tot mai vitrege”, spune Nicolaie Hoanta, directorul general al bancii comerciale Carpatica, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Dificultatile despre care vorbeste Hoanta, semnalate in timp de multi bancheri, tin de contextul financiar actual, cu dobanzi in crestere si risc de curs valutar ridicat, care ii afecteaza pe toti cei ce intra in banca pentru a lua un credit. Astfel de dificultati pot ajunge, in final, sa afecteze si afacerile bancilor, si mai ales ale celor care au abordat agresiv zona de retail. La Carpatica, o banca ce detinea sub un procent din activele sistemului bancar la finele anului trecut, circa 15% din expunerea totala pe credite este reprezentata de retail, in timp ce companiile mici si mijlocii inseamna de peste patru ori mai mult (64% din expunerea totala). Volumul total de credite se ridica in prezent la 1,350 miliarde de lei (381,5 mil. euro), iar pentru finalul anului este vizata o crestere pana la nivelul de 1,7 miliarde de lei (480,4 mil. euro).




     

    Bancherii sibieni au decis insa acum sa schimbe macazul: dupa noua ani de existenta in care a fost puternic orientata spre retail, dupa spusele lui Hoanta, Carpatica vrea sa atraga mai multe companii mari si foarte mari. Astfel, corporatiile ar trebui sa reprezinte pana la finele anului in jur de 30-35% din intregul portofoliu al bancii. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) sunt clienti buni pentru banci – sunt multe la numar si cu nevoi de finantare mari – dar sunt un segment de clientela foarte volatil, comenteaza directorul general al bancii sibiene. Multe dau faliment, altele noi se infiinteaza si, ca atare, pentru o banca riscurile implicate sunt mai ridicate decat in cazul marilor companii, chiar si in conditiile in care permit o diversificare mai ridicata decat alte segmente de clienti. Chiar si asa, interesul bancherilor pentru segmentul IMM este din ce in ce mai mare, cu precadere in ultimii doi ani. Cu radacini in aceeasi zona geografica, Banca Transilvania este un competitor redutabil pe segmentul de intreprinderi mici si mijlocii, insa lista bancilor care lucreaza sau ar vrea sa lucreze cu IMM este mult mai lunga.

     

    In ce masura este insa fezabil planul unei banci mici de a concura cu jucatorii cu lunga traditie (si forta) in zona clientilor companii, asa cum sunt, spre exemplu, ING Bank sau ABN Amro? In primul rand, precizeaza Nicolaie Hoanta, in vizor sunt cu precadere companiile romanesti, “pentru ca in cazul celor multinationale este mai dificil”. Marile corporatii internationale aleg sa lucreze cu bancile internationale, avand relatii cu acestea in mai multe tari in care sunt prezente. Pe de alta parte, sustine directorul Bancii Carpatica, sunt si banci mari care au inceput sa-si piarda din clientii corporatii, iar “multi dintre acestia au inceput sa ne bata noua la usa”. Si in zona de retail, bancherul vrea o schimbare de sens, fortata mai ales de conditiile de piata: “Pe zona de consum nu vom mai acorda credite decat clientilor bine alesi”. Decizie indreptatita, de altfel, si de ponderea foarte ridicata a creditelor de consum – produse care ridica pentru bancheri si riscurile cele mai mari de nerambursare, de 88%. Schimbarea de strategie ar trebui sa conduca pana la finele anului la o crestere a procentului de credite garantate cu ipoteca pana la 30% din portofoliul bancii, fata de doar 12% in prezent. Nu in ultimul rand, banca urmareste o “intinerire” a portofoliului de clienti, in conditiile in care “acum avem o relatie foarte buna cu pensionarii”, dupa cum spune Hoanta, “dar vrem sa atragem din ce in ce mai multi tineri”. Nu de alta, dar, constata directorul Carpatica, “cu pensionarii lucrezi foarte bine in zona de economisire, dar de credite sunt mult mai interesati tinerii”. Iar consumul, cum o dovedeste mai tot ce misca in economia romaneasca, e pana la urma sursa din care creste orice business.

     




  • Planurile Elite sub umbrela Doncafé

    "Cand am venit in Romania, acum un an si jumatate, am gasit o piata grabita”, spune Matanya Schwartz, directorul general al Strauss Romania. Societatea se grabea sa recupereze decalajele fata de vestul Europei, iar adaptarea la stilul de viata occidental inseamna orientarea catre produse de tip premium, da de inteles israelianul, aratand ca tocmai de aceea Strauss a considerat ca este momentul potrivit sa faca o miscare de repozitionare a businessului pe acest segment.

    Saptamana trecuta, Strauss a anuntat oficial lansarea Doncafé in Romania, dupa ce, in luna mai, grupul cumpara de la compania italiana Doncafé operatiunile acesteia de pe pietele din Albania, Kosovo si Macedonia contra unei sume de 11,6 mil. dolari (aproximativ 7,5 mil. euro), potrivit presei internationale.

    In tara noastra, Strauss a intrat pe piata cafelei in 1997, prin achizitia unei parti din compania Elite, pentru ca, din februarie 2008, Elite sa devina Strauss Romania. Incepand cu aceasta luna, Doncafé va deveni un brand-umbrela, adoptand marcile Elite si Selected. Noua gama va cuprinde si produse premium, Doncafé Gold (cafea prajita, macinata si instant) si Doncafé Mixes (specialitati de cafea).

    Pentru noua gama, Strauss a facut o campanie de cercetare a pietei care a durat un an si jumatate, potrivit lui Schwartz, iar procesul de rebranding a costat 15 milioane de euro. Cu ce vine insa nou Strauss, lasand deoparte schimbarea numelui si a ambalajului? Raspunsul pare simplu: alta cafea.

    “Intr-adevar, ne luptam cu companii foarte mari, dar credem ca in cafea trebuie sa devii expert pentru a controla piata”, spune israelianul, vrand sa sugereze ca strategia companiei, care la nivel international are mai multe linii de business (lactate, legume, dulciuri), se axeaza in Romania strict pe cafea. Ce ii deosebeste de concurenta? “Flexibilitatea”, sustine Matanya Schwartz: “Adversarii nostri sunt atat de mari, incat se tem sa indrazneasca ceva nou pentru a nu risca sa-si piarda pozitia. Noi avem curaj”.

    Adversarii redutabili de care vorbea Schwartz sunt in principal gigantii multinationali Kraft Foods (Jacobs) si Nestlé (Nescafé), cu cifre de afaceri cumulate de peste un sfert de miliard de euro la nivelul anului trecut in Romania. Potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piata MEMRB, primii cinci jucatori de pe piata cafelei (Kraft Foods, Strauss, Nestlé, Tchibo si Cafea Fortuna) au cumulat, in perioada august 2007-iulie 2008, 88,4% din volumul de vanzari si 86% din valoarea pietei, fata de 87,1%, respectiv 85,3% in perioada august 2006-iulie 2007.

    Conform propriilor estimari, israelienii de la Strauss detin o cota de piata de 33%, intentionand sa ajunga la 50% in urmatorii trei-cinci ani. Piata cafelei ajunge in Romania la peste 250 de milioane de euro, potrivit datelor companiei. Asul din maneca celor de la Strauss il reprezinta in opinia lor categoria de specialitati Doncafé Mixes, adresata categoriei de varsta 16-25 de ani.

    Spre exemplu, 4 in 1, un produs nou pentru consumatorii romani, e un mix de cafea, zahar, lapte si guarana, un extract dintr-o planta cu efect energizant. O data la cateva luni va fi lansat un nou mix, iar campania de comunicare va fi axata in special pe mediul online. “Tinerii vad altfel cafeaua si o prefera preparata in cele mai neobisnuite moduri. O vor mai mai dulce, mai aromata, mai usoara”, spune Schwartz, adaugand ca aceasta tendinta de consum este specifica pietelor noi din estul Europei si din China si ca nu este la fel de vizibila in pietele mature.

  • Farmacia ataca hypermarketul

    “O treime dintre clientii nostri nu intra in farmacie pentru urgente sau pentru a cumpara medicamente prescrise in reteta, ci cauta cosmetice sau sfaturile farmacistului”, sustine Claudiu Opran, COO al retelei Sensiblu, remarcand ca pe unii clienti pare sa-i preocupe mai curand ingrijirea corporala decat tratarea unor afectiuni. Opran explica si prin aceasta tendinta decizia de a “remodela” fiecare unitate in parte, in functie de nevoile zonei specifice pe care o acopera – zona rezidentiala, centrul orasului sau mall.

    Procesul de schimbare a look-ului farmaciilor se va intinde pe o perioada de cinci ani, din care in primii doi ani ar urma sa fie vizate mai mult de jumatate din cele 216 farmacii ale retelei. E vorba de modificari in expunerea produselor, in structura portofoliului, a serviciilor si a interactiunii cu clientii, urmand sa fie create minimarketuri cu rafturi printre care acestia se pot plimba ca sa studieze produsele, beneficiind de consiliere din partea farmacistilor.

    “Vom organiza zona de comert in functie de nevoile clientului, si nu in functie de branduri”, explica Opran modul in care se schimba aranjarea produselor pe rafturi. Directorul de operatiuni al Sensiblu a evitat sa dezvaluie care este bugetul alocat pentru proiect, rezumandu-se sa aprecieze ca acesta costa cu 15% mai mult decat planurile initiale de intretinere a farmaciilor. Acolo unde reorganizarea a avut loc, farmaciile respective s-au bucurat deja de o dublare sau de o crestere cu cel putin 25% a afacerilor in trei-patru luni.

    “Dupa remodelarea farmaciilor, valoarea medie a cosului de cumparaturi s-a dublat”, estimeaza seful Sensiblu. In primul semestru, farmaciile Sensiblu au contorizat un numar total de tranzactii de 7,4 milioane, in crestere cu 14,3% fata de primele sase luni din 2007. Pentru A&D Pharma, grupul farmaceutic de care apartine Sensiblu, o directie de dezvoltare importanta este redresarea profitului, care in prima jumatate a anului a scazut cu 92%, prin extinderea portofoliului de produse, mai ales OTC (medicamente eliberate fara prescriptie medicala), cosmetice si dermatocosmetice.

    Asa ar urma sa fi e contrabalansate marjele mici din zona medicamentelor, potrivit reprezentantilor companiei. Segmentul dermatocosmeticelor este evaluat la circa 17 milioane de euro si inregistreaza cresteri anuale de 30-40%, potrivit estimarilor principalelor lanturi farmaceutice. In primul semestru, cresterea acestui segment in cadrul Sensiblu a fost de circa 68% comparativ cu 2007, produsele de gen acoperind 5% din vanzarile totale.

    Dermatocosmeticele au insemnat un sfert din cifra de afaceri a lantului Centrofarm de anul trecut, care s-a ridicat la 18,7 milioane de euro. Farmaciile Remedio, la randul lor, au avut in primele sase luni ale anului o crestere de 50% a vanzarilor de astfel de produse fata de aceeasi perioada a lui 2007. Totusi, baza afacerilor farmaciilor raman produsele farmaceutice, unde toate retelele au avut de suferit in ultima perioada, conform reprezentantilor lor, din pricina practicarii unor adaosuri comerciale limitate (intre 12 si 24%) si a faptului ca Ministerul Sanatatii n-a aprobat corelarea preturilor medicamentelor cu evolutia cursului leu/euro.

    Ca atare, marjele de profit ale distribuitorilor de medicamente au scazut de la 5% in 2006 la mai putin de 2% anul trecut. Orientarea tot mai multor farmacii catre parafarmaceutice (suplimente nutritive si dietetice, cosmetice, dermatocosmetice, produse pentru copii si tehnico-medicale) se explica deci prin nevoia de a face profit si prin incercarea de a face fata unei cereri mai complexe. Dar daca farmaciile au inceput sa semene tot mai mult cu magazinele, este atunci si reciproca valabila? Se pare ca da, avand in vedere ca in hipermarketuri sunt tot mai prezente parafarmaceuticele.

    Miscarea este logica, pentru ca, asa cum spune Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour, “o caracteristica importanta a hipermarketului este – am introdus parafarmaceuticele tocmai pentru a le oferi oamenilor posibilitatea de a gasi majoritatea celor necesare in acelasi loc”. Seful Sensiblu spune insa ca oamenii prefera sa achizitioneze astfel de produse din farmacii, pentru ca pot beneficia acolo de sfatul farmacistului, dar si de ceea ce numeste el “un pret corect”.

    Deocamdata, gama de produse a farmaciilor si cea a hipermarketurilor este destul de diferita in ceea ce priveste dermatocosmeticele; exista branduri cunoscute doar unui public de nisa, care se gasesc exclusiv prin intermediul unei singure retele de farmacii, precum cazul brandurilor L’Occitane, Boots sau Oxyance din Sensiblu. In privinta cosmeticelor insa, ofertele tind sa se intrepatrunda tot mai mult; in farmacii au ajuns sa se gaseasca nu numai deodorante sau lotiuni, ci si rujuri, pudre si chiar rimeluri.

  • Tara, tara, vrem farmacisti

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4



    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:"Table Normal";
    mso-style-parent:"";
    font-size:10.0pt;"Times New Roman";}

    Stan Cristian este asistent de farmacie in cadrul retelei City Pharma de trei ani si totodata student in ultimul an la Facultatea de Farmacie. Spune ca are un salariu decent, de 1.500-2.000 de lei, si ca, de curand, in preajma examenului de licenta, i-a crescut salariul, tocmai pentru a ramane in companie. Se declara multumit si spune ca nu ar fi tentat sa plece sa lucreze in strainatate, pentru ca i-ar veni greu sa se acomodeze, desi a auzit ca pentru aceeasi munca ar putea primi in Marea Britanie chiar si 3.000 de lire sterline.

     

    Intr-adevar, daca pana la inceputul anilor ‘90 absolventii facultatilor de profil puteau lucra doar in farmacii, intr-o fabrica de medicamente sau in cercetare, acum au multe alte optiuni – in cadrul reprezentantelor companiilor farmaceutice, in distributie sau peste hotare, unde salariul este de cateva ori mai mare decat cel din Romania. “Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, deficitul de farmacisti s-a accentuat si din cauza interesului altor tari pentru personalul calificat din Romania”, spune Attila Borka-Balás, directorul general al farmaciilor Richter.

     

    Ceea ce limiteaza efectul acestei deschideri este faptul ca nu atat de multi sunt dispusi sa plece din tara, atata vreme cat au si alte variante. Citand o serie de statistici privind dezvoltarea farmaciilor in tara, Valeriu Crangus, directorul general al Hermes Pharma, operatorul farmaciilor City Pharma, afirma ca in prezent sunt circa 5.380 de farmacii si 600 de absolventi pe an, din care in jur de 200 aleg sa se angajeze in afara tarii, isi deschid propriile unitati farmaceutice sau se angajeaza in domeniu, dar pe alte posturi. Daca nu pleaca in strainatate, nici in tara nu sunt dispusi prea mult sa se relocheze; Crangus apreciaza ca majoritatea absolventilor de facultati de farmacie prefera sa ramana in orasul unde au studiat sau in orasul natal, ceea ce inseamna ca in zonele care nu sunt acoperite de centre universitare de profil se resimte si mai acut aceasta criza.

     

    Orasele in cauza sunt Galati, Braila, Brasov, dar si cele din nord-est, precum Vaslui, aici principala modalitate de recrutare fiind recomandarea. “Apelam de multe ori la formula recomandarii interne, deoarece asa creste siguranta ca omul recomandat se potriveste cu politica noastra”, admite Amalia Georgescu, directorul general al lantului de farmacii Remedio. Daca pana nu demult recomandarea interna a fost modalitatea preferata a marilor companii prin care se facea recrutarea, acum cele mai multe dintre ele se vad nevoite sa recurga si la anunturi pe site-urile de recrutare, la serviciile unei companii specializate sau chiar la head-hunting-ul managerilor de farmacii concurente.

     

    Sefa Remedio mai spune ca este mare nevoie de angajati tineri, pentru ca educatia pe care o primesc este mai aproape de cerintele pietei. Dar aceasta nu inseamna ca marile companii din domeniu nu investesc masiv in cursuri de training, atat pentru noii, cat si pentru vechii angajati. Farmaciile Help Net au lansat in aprilie anul acesta un proiect de training continuu al angajatilor, denumit Universitatea Corporatista, in valoare de circa 350.000 de euro anual. Programele, cu durata de un an, sunt diferentiate pe domenii – farmacologie, marketing, limbi straine – si sustinute de specialisti din cadrul Facultatii de Farmacie “Carol Davila” din Capitala, dar si din Franta si Italia. “Noi faceam traininguri de ani buni, insa am constatat ca nu erau foarte eficiente, pentru ca nevoile fiecarui angajat sunt diferite, iar cunostintele acumulate nu erau intotdeauna puse in practica”, explica Isabelle Iacob, sefa Help Net, ideea care sta la baza programului de training.

     

    Cu siguranta unui salariu de inceput cu mult peste cel mediu, orice absolvent al facultatilor de farmacie devine tinta marilor angajatori din domeniu, daca nu a fost deja recrutat de pe bancile scolii prin diferite programe de acordare de burse de studiu. Iar aici brandul de angajator devine foarte important, mai ales in conditiile in care salariile sunt, in linii mari, cam aceleasi in cadrul lanturilor de farmacii. Madalina Didea, managing partner la compania de consultanta in resurse umane Hart Human Resources Consulting, crede ca marile companii de profil ar trebui sa-si pregateasca din timp “un anumit numar de candidati pe care sa-i creasca inca din facultate” si sa-si creeze o imagine de “angajator preferat”. De pilda, viitorii farmacisti pot beneficia de bursele de studiu oferite de retele ca Sensiblu sau Help Net, ca mai apoi sa poata chiar sa se angajeze in cadrul acestor farmacii. “Unii dintre studenti vor sa-si infiinteze propria farmacie si este normal sa vrea sa se angajeze intr-o companie unde sa invete management, de unde din farmacisti pot ajunge manageri”, apreciaza Iacob.

     

    Salariul unui farmacist variaza intre 1.000 si 3.000 de lei, potrivit aprecierilor lui Ovidiu Buluc, seful grupului farmaceutic Farmexim. Cu toate ca exista anumite diferente salariale intre angajatii marilor lanturi de farmacii si cei ai unitatilor individuale, acestea din urma lucrand cu rulaje mult mai mici si deci oferind salarii mai modeste, “salariile farmacistilor nu sunt mici, ci decente, mai ales daca vorbim despre cei din promovare, depozite si vanzari”, dupa cum subliniaza Ioana Cacoveanu, presedinta Patronatului Farmacistilor. Ea adauga ca de multe ori, salariile mari ale farmacistilor nu reflecta neaparat experienta, ci volumul de vanzari pe care-l realizeaza, ceea ce implica riscuri legate de sanatatea pacientului, daca recomandarea unor medicamente se face doar din ratiuni banesti. Iar concluzia ei merge mai departe spre ansamblul pietei: “In cazul marilor lanturi de farmacii vorbim, de fapt, despre importatorii si distribuitorii care se afla in spatele lor si care, cu reducerile aplicate medicamentelor, falimenteaza farmaciile independente, facandu-le sa dispara incetul cu incetul”.

     

    Competitia acerba dintre retelele de farmacii a dus la cresteri salariale considerabile anul trecut; angajatilor Remedio le-au sporit lefurile cu 15%, iar celor din cadrul Help Net, cu 40%. Pentru anul acesta insa, se pare ca majorarile nu vor mai fi aceleasi, estimarile fiind de 15-25%. “Nu cred ca majorarea salariilor este solutia la lipsa de personal, dar credem ca performanta trebuie rasplatita”, spune Iacob, care estimeaza ca remuneratiile angajatilor sai vor creste cu 18% anul acesta. Farmacistii din cadrul Centrofarm vor avea parte pentru tot anul 2008 de o majorare mai mare, de 25%, pentru ca “atunci cand cererea de personal este mai mare decat oferta, trebuie sa ne aliniem la nivelul pietei si chiar sa fim peste aceasta, ca sa putem atrage forta de munca specializata”, sustine Dorin Catana, directorul general al companiei.

     

    Structura minimala a personalului specializat dintr-o farmacie inseamna, in general, doi farmacisti si doi asistenti, la care se adauga dirigintele. In plus, extinderea rapida a segmentului de dermatocosmetice in cifrele de afaceri ale retelelor a dus la aparitia unui nou angajat in farmacie, acela de “consilier de frumusete”, care se ocupa cu promovarea produselor de gen si consilierea clientilor cu privire la folosirea acestora. Este mai usor sa recrutezi un astfel de consilier? Da si nu, din punctul de vedere al marilor angajatori din domeniu.