BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Povestea româncei care şi-a construit propria afacere pornind de la o nevoie personală, pentru care piaţa nu oferea o soluţie

    Andreea Mogoşanu a pus bazele brandului de bijuterii Moogu dintr-o nevoie personală, aceea de a purta cercei bold, mari, diferiţi – într-o piaţă care nu oferea nimic în această direcţie. Aşa că i-a făcut singură, punând bazele unui brand de bijuterie care nu vrea să urmeze neapărat trenduri, ci să spună poveşti. Primii cercei au fost aşa cum şi-a dorit – sculpturali, cu volum şi atitudine. Ce a urmat de la aceste prime piese pentru Moogu?

     

    Brandul de bijuterie Moogu a prins formă încă din 2013 şi a crescut organic, odată cu fondatoarea Andreea Mogoşanu, dar şi cu femeile care au început să se regăsească în acest tip de bijuterie. „Am studiat artele, mai exact designul, dar cea mai valoroasă experienţă a venit din anii petrecuţi ca art director, unde am învăţat să pornesc de la o idee şi să o transform într-un concept coerent, cu identitate. O altă lecţie importantă a fost lucrul direct cu oamenii şi cu emoţiile lor – ceva ce m-a pregătit perfect pentru universul bijuteriei. Astăzi sunt antreprenor full-time, iar Moogu nu mai este doar un brand – este un spaţiu în care trăiesc, creez şi simt zi de zi”, a povestit Andreea. Pentru a crea primele piese a pus la bătaie economiile personale, mult timp şi dedicare. Însă pe parcurs, ea a reinvestit în dezvoltarea brandului tot ce a câştigat. 

    „Creşterea a fost lentă, dar sustenabilă. Nu am avut un buget imens, dar am avut claritate în viziune şi o etică de muncă sănătoasă”, a punctat antreprenoarea. Despre începuturi, ea povesteşte că au fost o combinaţie de entuziasm şi haos – ca orice start autentic. 

    „Lucram singură în atelier, iar primele colecţii au fost rezultatul a sute de ore de experimente. Materialele vin din surse atent alese, iar metalele sunt reciclate ori de câte ori e posibil. Inspiraţia vine din texturi, din forme imperfecte, din natură, din călătorii şi din conversaţiile cu oamenii care aleg bijuteriile noastre”. Mai departe, Moogu a crescut prin recomandări, prin colaborări atent alese şi cu ajutorul unei prezenţe constante în online. Astăzi, Moogu are peste 300 de modele în portofoliu, fiecare fiind parte dintr-o poveste.  

    Anul 2024, a fost pentru Moogu un an de consolidare, în care Andreea a lansat colecţii noi, a investit în atelier, în echipă, dar şi în ambalaje sustenabile. 

    „A fost un an al detaliilor, al proceselor îmbunătăţite şi al echilibrului. Am simţit că Moogu a devenit mai matur, mai ancorat şi mai pregătit pentru paşii următori”. Pentru 2025, Andreea îşi doreşte să dezvolte mai mult partea de verighete. În general, clienţii Moogu sunt sensibili la detalii, apreciază lucrurile cu poveste şi nu se grăbesc, după cum menţionează fondatoarea brandului.  Sunt femei (şi bărbaţi) care caută un obiect care să-i reprezinte, nu doar să-i accesorizeze. Astăzi, produsele se găsesc pe site-ul moogu.ro, în showroomul din Bucureşti, dar şi în câteva magazine din ţară şi din Europa. 

    „Cele mai apreciate rămân inelele statement şi verighetele noastre – fiecare pereche este unică şi încărcată de sens”. 

    Anul acesta, antreprenoarea din spatele Moogu îşi doreşte să dezvolte mai mult partea de verighete.

    „Aceste un segment în care simţim că Moogu poate aduce ceva cu adevărat diferit, iar scopul nostru este să acoperim cât mai bine această nişă şi să ajungem la cât mai mulţi oameni care caută verighete cu sens, cu personalitate. Lucrăm la o linie de verighete conceptuale, cu o estetică «raw», simbolică şi poetică. În paralel, vrem să continuăm să poziţionăm bijuteria ca un obiect de artă purtabilă şi să ne consolidăm brandul prin produse relevante şi autentice”, a punctat ea. Andreea Mogoşanu spune că în toată această experienţă profesională a învăţat că este OK să creşti încet, că disciplina bate inspiraţia în zilele grele şi că, dacă rămâi fidel viziunii tale, vei atrage exact oamenii potriviţi. „În 3-5 ani, îmi doresc ca Moogu să fie prezent , din nou, pe pieţe internaţionale, dar fără să piardă caracterul său intim şi personal. Visez la o linie-capsulă de piese unicat, poate chiar la un spaţiu-hub în care bijuteria să se întâlnească cu alte forme de artă”.    

    Andreea Mogoşanu, fondatoare, Moogu: „Anul 2024 a fost un an al detaliilor, al proceselor îmbunătăţite şi al echilibrului. Am simţit că Moogu a devenit mai matur, mai ancorat şi mai pregătit pentru paşii următori.“

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Anna Studio: atelier de bijuterie

    Fondatoare: Ana Maria Ştefănescu

    Anul lansării: 2021

    Planuri: colaborări pe zona de fashion

    Golden Party: organizator spectacole

    Fondator: Tudor Bogdan

    Echipă: 20 de membri activi 

    Număr spectacole/an: 100

    Zala Medical: centru printare 3D

    Fondator:Mihai Şelariu

    Locaţie: Cluj-Napoca

    Investiţie: 600.000 de euro

    Extindere vizată: Oradea

    Uzinex: magazin cu echipamente şi utilaje

    Fondator: Sorin Baciu 

    Număr produse: peste 300 de produse

    Investiţie: 10.000 de lei

    Venituri estimate 2025: 1,5 mil. lei

    Desene cu lumină: studio fotografie 

    Fondatoare: Ioana Rozorea

    Număr de familii fotografiate: peste 100

    Pondere fotografie de familie în business: 70%

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 71 – Ionuţ Ardeleanu, director general, Auchan Retail România

    Conduce de nouă ani Auchan Retail România, dar activează în cadrul grupului de mai bine de 16 ani. Grupul francez, unul dintre cei mai puternici actori din comerţul alimentar local atât din perspectiva cifrei de afaceri, cât şi a numărului de magazine, va închide anul 2024 pe plus, ca urmare a faptului că atât valoarea bonului mediu, cât şi numărul de clienţi au crescut. Retailerul operează în România în jur de 450 de spaţii de vânzare, în mai multe formate de magazine – hipermarket, discount, supermarket, de proximitate modernă şi online.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    „Priveşte departe cu multă încredere, dar profită de călătorie”;  puţini facem acest lucru la 20 de ani, de obicei ratăm una dintre cele două părţi.

    Apoi, m-aş implica pe mine şi compania pe care o conduc în programe de educaţie la scară largă în ceea ce priveşte meseriile din retail, consumul echilibrat, o legislaţie corectă, atât pentru populaţie, cât şi pentru partenerii de toate tipurile.

  • Un ceas, o regiune, o poveste de 150 de ani: cum a început legenda discretă a luxului elveţian

    2025 este anul în care marca de ceasuri de lux Audemars Piguet sărbătoreşte 150 de ani de la înfiinţare. Tradiţie este cuvântul cheie al acestei poveşti, începută de doi prieteni ceasornicari care au pus bazele unui atelier într-un sat elveţian în care această îndeletnicire era larg răspândită. Patru generaţii mai târziu, Audemars Piguet este un brand cunoscut în lumea orologeriei de lux, iar afacerea este deţinută de urmaşii fondatorilor.

    Unele regiuni sunt renumite pentru şampanie, altele pentru brânzeturi, altele pentru cine mai ştie ce. În satul Le Brassus din zona Vallée de Joux, în Elveţia, la o aruncătură de băţ de Franţa, tradiţia se leagă de ceasornicărie. O sumedenie de meşteşugari au transmis din generaţie în generaţie, timp de secole, pasinea pentru mecanismele de ceas.

    Mulţi dintre ei au dezvoltat şi afaceri în domeniu; unele ateliere produc arcuri, angrenaje, gonguri sau ciocane de lovire, în timp ce altele taie pietre mici. Cea mai cunoscută afacere se leagă de marca de ceasuri Audemars Piguet, înfiinţată în 1875 de doi tineri ceasornicari – Jules Louis Audemars şi Edward Auguste Piguet – care aveau să înfiinţeze primul atelier Audemars Piguet. Niciunul dintre ei nu ar fi putut imagina destinul extraordinar care îi aştepta pe cei doi şi pe viitoarea lor companie. 

    Edward Auguste Piguet a crescut în Crêt-Meylan, înconjurat de ceasornicari, şi-a făcut ucenicia cu un ceasornicar talentat care era, de asemenea, preşedintele instanţei din Vallée de Joux şi primar al satului. Aici, Edward Auguste a învăţat meseria la bancul de lucru, dar şi spiritul de implicare în societate. I-a plăcut atât meşteşugul, cât şi acest spirit comunitar, iar în viaţa sa le-a combinat pe amândouă, o practică răspândită în Vallée de Joux. Ca consilier local şi membru al corului din Le Brassus şi al multor altor asociaţii, el a continuat şi întărit implicarea familiei sale în viaţa publică a regiunii.

    În paralel, a continuat să practice meseria, lucrând pentru alţi ceasornicari şi pentru sine; a colaborat şi cu un prieten din copilărie, Jules Louis Audemars.

    Jules Louis Audemars s-a născut la sfârşitul lunii martie 1851, cu o lună înainte de deschiderea Expoziţiei Universale de la Londra, unde verişorul şi vecinul său Adolphe Audemars avea să stârnească o senzaţie cu un pistol mecanic de doar 5 mm lungime.

    Prima generaţie: Jules Louis Audemars şi Edward Auguste Piguet

    A 2-a generaţie: Paul Louis Audemars şi Paul Edward Piguet

    A 3-a generaţie: Jaques Louis Audemars şi Paulette Piguet

    A 4-a generaţie: Jasmine Audemars şi Olivier Frank Edward Audemars

    Jules Louis şi-a petrecut copilăria la ferma familiei, împărţindu-şi timpul între şcoală, cai şi, bineînţeles, ceasornicărie.

    Deşi născut în Le Brassus, Jules Audemars (1851-1918) se mută într-un alt sat după ce se căsătoreşte, dar în scurt timp se întoarce în satul natal şi alături de prietenul său din copilărie asamblează mecanisme de ceas cu complicaţii, continuând astfel afacerea părinţilor săi. 

    În general, marca Audemars Piguet duce cu gândul la Royal Oak (unul din cele mai renumite modele de ceas din lume), dar firma s-a făcut cunoscută iniţial prin modelele clasice, care includ şi unul dintre celele mai subţiri mecanisme manufacturate de ceasornicarii elveţieni, legendarul mecanism mecanic Audemars Piguet 1003 de numai 2,45 mm grosime.

    La sfârşitul secolului al XIX-lea, Audemars Piguet îşi producea toate componentele şi asambla fiecare ceas în interiorul fabricii. Atenţia pentru detaliile meşteşugului a permis mărcii să producă ceasuri de mână şi de buzunar extrem de complicate. În cadrul fabricii din satul italian, unde şi azi sunt produse ceasurile de lux, a fost dezvoltat primul ceas de mână cu repetiţie a minutelor din lume în 1892; mai târziu a vândut brevetul către Omega. Şapte ani mai târziu, Jules Louis Audemars şi Edward Auguste Piguet au realizat un ceas de buzunar complicat, care includea, între altele, un calendar perpetuu, un repetor de minute, un cronograf cu fracţiune de secundă.

    De-a lungul anilor, Audemars Piguet s-a consacrat în piaţa ceasuurilor de lux şi în 2023 a ajuns la o cifră de afaceri de 2,7 miliarde de dolari.

  • Povestea unei familii din România care a dus călătoriile la un alt nivel şi astfel s-a născut o idee pe care au transformat-o într-o afacere profitabilă

    Andreea Maier şi soţul ei aveau peste zece ani de experienţă în accesarea şi implementarea proiectelor pe fonduri europene când au luat decizia să deschidă propriul business cu suveniruri personalizate pentru obiectivele turistice din România inspiraţi din călătoriile în care mergeau şi din care veneau de fiecare dată cu un mic obiect–amintire. Care este povestea Craftlaser şi ce aşteptări au fondatorii pentru următorii ani?

    Pentru mine şi soţul meu, călătoriile au fost mereu mai mult decât simple vacanţe – au fost experienţe care ne-au inspirat, ne-au format şi ne-au conectat cu locuri şi poveşti extraordinare. De fiecare dată când ajungeam într-un oraş nou, aveam un mic ritual: căutam un tablou metalic pe care să-l adăugăm în colecţia noastră de pe terasa casei. În timp, am realizat că nu privim doar nişte obiecte, ci retrăim momente, emoţii, locuri dragi”, povesteşte Andreea Maier, cofondatoare a Craftlaser. Aşa a apărut practic ideea de a crea un business care oferă şi în România astfel de suveniruri. 

    În 2016, lucrau amândoi în domeniul fondurilor europene, ajutând alţi antreprenori să îşi transforme ideile în afaceri când l-au întâlnit pe Adrian Samoilă, un artist talentat care crea hărţi turistice desenate manual. „Când i-am văzut lucrările, am ştiut că asta e ceea ce căutăm: o modalitate de a transforma suvenirurile în poveşti vizuale. Tot atunci, printr-o coincidenţă (sau poate un semn că eram pe drumul cel bun), am aflat că cineva din Hunedoara vindea un gravator laser. Nu era ceva ce aveam pe listă, dar am simţit că trebuie să-l luăm. Fără un spaţiu de producţie, l-am instalat în living şi acolo a început totul”. 

    Aşa a luat naştere Craftlaser – dintr-o combinaţie de pasiune, oportunitate şi multă determinare, după cum mai spune Andreea Maier.  De atunci, ea şi soţul ei au creat suveniruri personalizate pentru cele mai frumoase atracţii turistice din România, colaborând direct cu obiectivele turistice şi oferind turiştilor o modalitate autentică de a lua acasă o parte din experienţele lor. „Şi nu ne-am mai oprit. Nici din călătorit, nici din creat amintiri pentru alţi oameni”, mai spune Andreea, care alături de soţul ei în activitatea de accesare şi implementare de fonduri europene au ajutat peste 100 afaceri să intre pe piaţă şi să se dezvolte.

    La început, Craftlaser a fost un proiect pe care l-au construit în paralel cu activitatea de consultanţa pe fonduri europene, dar astăzi aceasta reprezintă doar 15% din timpul celor doi antreprenori. „Soţul meu este partea tehnică şi creativă a businessului, mereu orientat spre inovaţie şi execuţie. Eu sunt cea care dezvoltă strategia pe termen lung şi mă ocup de relaţiile cu clienţii şi colaboratorii. Învăţ continuu şi cred cu tărie în dezvoltarea personală – am urmat multiple cursuri de branding, marketing şi psihologie aplicată în business, sunt coach acreditat şi am certificare NLP. Aceste cunoştinţe mă ajută să construiesc relaţii solide, atât cu furnizorii, cât şi cu clienţii noştri”, a menţionat Andreea. 

    Pentru a gestiona eficient imaginea şi promovarea, au învăţat şi partea de fotografie şi editare vizuală. ”Deţinem propriul studio foto, unde realizăm atât fotografii de produs, cât şi conţinut creativ pentru social media”. Cei doi lucrează direct cu principalele obiective turistice din România, printre care Castelul Peleş, Castelul Corvinilor, Cetatea Alba Carolina, Castelul Bran, Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Sighişoara şi multe altele. De anul trecut şi-au extins echipa  creativă şi colaborează cu mai mulţi artişti din ţară, pentru a aduce şi mai multă diversitate în designul suvenirurilor. „Pentru noi, Craftlaser nu este doar un business, ci o misiune: să contribuim la promovarea turismului românesc prin produse de calitate, care să transmită emoţie şi autenticitate”. 

    Când au început Craftlaser, totul s-a rezumat la un singur gravator laser, cumpărat prin leasing operaţional şi instalat direct în living, pentru că nu aveam alt spaţiu. În 2019, au investit 

    într-un al doilea gravator laser, de data asta printr-un credit bancar. „A fost momentul în care ne-am dat seama că afacerea nu mai e doar un proiect pe lângă job, ci un business care creşte şi are nevoie de resurse”. În 2022, au mers şi mai departe, accesând fonduri europene pentru a achiziţiona o imprimantă UV. 

    „Asta ne-a permis să adăugăm mai multă culoare şi detalii pe produsele noastre, să ducem totul la un alt nivel”.

    Iar în 2024, au câştigat premiul în cadrul programului She’s Next (program finanţat de ING Bank, împreună cu Visa, în colaborare cu Impact Hub Bucureşti), iar cu banii primiţi şi-au extins gama de produse investindu-i într-o imprimantă pentru textile (sacoşe, tricouri, folosind din nou doar grafică creată de ei). 

    „Cea mai valoroasă resursă a noastră este partea creativă. Fiecare suvenir pe care îl creăm are la bază o grafică şi desene realizate manual. Nu cumpărăm desene generice, nu folosim imagini luate de pe internet. Fiecare obiectiv turistic pe care îl reprezentăm este desenat de la zero, într-un stil unic, care reda exact esenţa locului. Avem peste 500 de desene originale în portofoliu, fiecare creat special pentru a transforma un simplu obiect într-o amintire autentică”, a punctat ea. De altfel, cei doi antreprenori spun că investesc continuu fără să se grăbească, iar una dintre investiţiile importante o reprezintă şi oamenii. 

    Astăzi, gama de produse a Craftlaser include mai multe colecţii de magneţi de frigider, semne de carte din lemn şi plută (gravate / acuarelă), tablouri personalizate (gravate / acuarelă / canvas), brelocuri, suport de pahare şi agende de călătorie din material de plută, tablouri metalice suvenirw, căni suvenir, dar şi globuri personalizate din lemn şi urmează din iunie să lanseze şi sacoşe din bumbac. 

    Cât despre 2024, Andreea Maier spune că a fost un an definitoriu pentru ea, atât din perspectiva personală, cât şi a afacerii, iar unul dintre momentele cheie a fost vizita la Casa Albă din Washington, iar al doilea a fost participarea la programul She’s Next. 

    „Pentru 2025, avem un plan clar, unul care ne inspiră şi ne motivează zi de zi. Vrem să devenim un brand reprezentativ pentru România, un brand asociat cu turismul autentic şi cu suveniruri care spun poveşti”. Cei doi antreprenori îşi doresc să se asocieze cu alte organizaţii şi asociaţii din turism, pentru a schimba mentalităţile şi abordările în acest domeniu. „Împreună, putem pune experienţa turistului pe primul loc, putem atrage mai mulţi vizitatori şi le putem oferi amintiri unice, autentice”. 

    Un alt obiectiv pentru 2025 este să diversifice oferta de suveniruri. „În plus, vrem să devenim un partener important pentru companiile din România care doresc să ofere cadouri corporate cu adevărat speciale. Oferim acces la toate desenele şi grafica noastră originală, realizate de artişti locali, fără costuri suplimentare. Companiile pot alege din modelele deja existente pe site sau putem crea un design personalizat, care să reflecte identitatea lor – de la logo-uri la mesaje speciale”, a menţionat antreprenoarea, care vrea să transforme Craftlaser într-un brand de ţară. Iar pe termen lung planul este să crească organic, să extindă gama de produse, să integreze noi tehnici de producţie şi să diversifice oferta pentru a ajunge la tot mai mulţi turişti din diferite colţuri ale lumii. Zona corporate este iarăşi un segment pe care vor să devină un jucător important. 

    „Ne vedem, de asemenea, într-o colaborare mai strânsă cu alţi actori din turism, creând o reţea de promovare a tradiţiilor şi culturii româneşti într-un mod autentic şi inovativ. Ne dorim să colaborăm cu obiective turistice, muzeele, organizaţiile şi companiile din domeniu pentru a crea o voce mai puternică, care să pună în prim-plan experienţa turistică reală şi amintirile autentice”.   

    Andreea Maier, cofondatoare Craftlaser: „Vrem să devenim un brand reprezentativ pentru România, un brand asociat cu turismul autentic şi cu suveniruri care spun poveşti.“

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Nonna’s Tiramisu – laborator de deserturi 

    Fondatori: Diana Şchiau şi soţul ei 

    Investiţie extensie business: 10.000 de euro 

    Investiţie estimată punct de vânzare: 30.000 de euro

    Deka Dance Academy – şcoală 

    de dans latino

    Fondator:Dorin Mocanu

    Investiţie:20.000 de euro

    Proiect adiacent: B2B Dance Festival

    Flori de Sare – salină

    Fondatoare: Raluca Chişu

    Investiţie: 30.000 de euro

    Alte proiecte: KinetoBebe (centre de recuperare pediatrică)

    Număr angajaţi KinetoBebe: 60 de terapeuţi, psihologi etc.

    Bucătăria Sportivilor – restaurant 

    Fondator: Ionuţ Munteanu

    Profil: susţinerea copiiilor cu posibilităţi reduse

    Investiţie:30.000 de euro

    Dia Buga Design – atelier de corpuri de iluminat

    Fondatoare: Diana Buga

    Anul fondării: 2016

    Plan de dezvoltare: mărirea echipei

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cine este Ivana Martinakova, CEO al dm drogerie markt şi cum a ajuns ea în România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 62 – Ivana Martinakova, CEO, dm drogherie markt

    A preluat rolul actual din 2016 şi îşi aminteşte că în acel an a venit pentru prima dată cu gândul de a vizita ţara înainte de a se hotărî dacă rămâne la Timişoara şi, spune ea, oraşul a cucerit-o. România rurală, la rândul ei, a impresionat-o total, cu toate că a sesizat şi aici discrepanţe punctul de vedere al dezvoltării de la o regiune la alta a ţării. „Infrastructura încă mi se pare o provocare, cel puţin atunci când vine vorba de călătorit în ţară.”

    Din punctul de vedere al locurilor de vacanţă preferate, recomandă Delta Dunării, Poiana Braşov, Cluj-Napoca sau Iaşi – oraşele sale preferate pentru un city-break. Executivul de origine slovacă consideră că majoritatea compatrioţilor săi sunt un pic mai exigenţi şi reţinuţi cu produsele nou apărute pe piaţă şi performanţa acestora. „Aici, oamenii sunt mai deschişi să încerce produse noi, chiar din primele zile ale apariţiei pe piaţă. Oamenii urmăresc lansările, sunt documentaţi şi dispuşi să le testeze.”




     

  • Cum a ajuns un atelier de hamuri, la vânzări de peste 15 miliarde de dolari

    Pornită la drum în 1821 ca o afacere specializată în hamuri, de-a lungul anilor Hermès a cunoscut o evoluţie spectaculoasă, ajungând un brand cu prezenţă în multe arii ale luxului. Produsele de sub umbrela acestui brand includ articole din piele, produse din mătase, accesorii de stil de viaţă, mobilier pentru casă, parfumuri, bijuterii, ceasuri şi îmbrăcăminte prêt-à-porter. Vânzările din 2024, la nivel mondial, au ajuns la aproape 15,78 miliarde de dolari, în creştere faţă de 2023, când s-au plasat la 14,84 miliarde de dolari.

    Thierry Hermès s-a născut în 1801, în oraşul Krefeld din Germania de astăzi, într-o regiune care făcea parte atunci din Prima Republică Franceză, fiind astfel cetăţean francez. Era al şaselea copil al familiei, iar la 20 de ani, după moartea părinţilor săi, s-a mutat în Pont-Audemer şi s-a angajat ucenic la un meşteşugar local de hamuri. 

    Ulterior a ales să-şi continue activitatea la Paris, unde a pus bazele Hermès în 1837, care iniţial era o fabrică de hamuri pentru cai, necesare pentru trăsuri, caleşti şi căruţe. S-a diferenţiat de alţi manufacturieri printr-un specific al tipului de cusătură, iar calitatea şi frumuseţea frâielor şi hamurilor Hermès erau apreciate de clientela pariziană. Printre clienţii săi se numărau chiar împăratul francez, Napoleon al III-lea, şi soţia acestuia, Eugénie de Montijo. Afacerea pe care o înfiinţase, sub conducerea succesorilor săi, s-a transformat de-a lungul generaţiilor, evoluând de la hamuri la poşete, fermoare, brandul fiind renumit acum pentru aceste produse.

    În 1828, Thierry Hermès s-a căsătorit cu Christine Pétronille Piérart (1805 – 30 aprilie 1896) şi au avut un fiu pe nume Charles-Émile, care a preluat afacerea de familie şi a mutat magazinul într-o zonă apropiată de cea în care locuiau clienţi înstăriţi. Charles-Émile a avut doi fii ai săi, Adolphe şi Émile-Maurice, care au fost implicaţi în afacerea de familie, construind o clientelă de elită în Europa, America, Africa de Nord şi Asia. Adolphe i-a încredinţat frâiele afacerii lui Émile-Maurice, crezând că firma avea un viitor limitat în era trăsurilor fără cai – începuseră deja să apară autoturismele. Émile-Maurice a observat însă dinamica în ce priveşte cererea pentru echipamente de şa, ceea ce l-a determinat să orienteze Hermès spre fabricarea produselor din piele „cusute cu şa” şi a coşurilor pentru clienţii care călătoreau cu maşina, trenul sau vaporul. 

    Din anii 1950, logo-ul brandului Hermès este o reprezentare a unei trăsuri trase de cai.

    Un moment esenţial în evoluţia firmei a fost cel în care Émile-Maurice a obţinut un brevet pentru fermoarul cunoscut sub numele de „Hermès Fastener”. Invenţia fermoarului a produs efecte şi în domeniul vestimentar, alte afaceri fiind interesate de acest produs. De pildă, una dintre afacerile din lumea modei care a inclus în producţie fermoarele este cea fondată de Coco Chanel.

    Urmaşii lui Émile Hermès, Robert Dumas-Hermès (1898-1978) şi Jean-René Guerrand-Hermès (1901-1993), au preluat conducerea afacerii în 1950. În 1993, compania a devenit publică, dar un pachet de 80% din acţiuni a rămas în mâinile membrilor familiei Hermès.

    Brandul Hermès are multe inovaţii care sunt cunoscute – şi folosite – şi în prezent. De exemplu, fermoarul Hermès, creat în 1923, este utilizat în multe dintre genţile produse în prezent. Iar mătasea Hermès folosită pentru bluzele jocheilor a dus la crearea eşarfelor din mătase, „Jeu des Omnibus et Dames blanches”, în 1923. În jurul anilor 1930, Hermès International a lansat mai multe articole care au devenit clasice, inclusiv geanta mare din crocodil cunoscută ulterior sub numele de Kelly, numită după Grace Kelly.

    Brandul s-a extins treptat în tot mai multe domenii şi pieţe. Pe plan local, s-a discutat despre aducerea francizei inclusiv despre posibilitatea ca un magazin Hermès să fie inaugurat anul acesta în zona Piaţa Revoluţiei, din Capitală, dintre Palatul Regal şi Ateneu, care atrage, conform ZF, tot mai multe branduri de lux precum Louis Vuitton şi, posibil, Cartier. 

  • Povestea tânărului care transformă moştenirea de două generaţii şi lucrurile pe care alţii le ignoră – ba chiar le aruncă pe foc – într-o afacere profitabilă.

    Sunt tineri, au studiat fie în domeniu, fie în cu totul alt sector, au mai lucrat în domeniu sau nu, au început fie în sufrageria proprie, fie în magazia din spatele casei – acesta este „portretul robot” al tinerilor antreprenori care au pariat pe un business în domeniul mobilierului din lemn sau al decoraţiunilor din acest material. Cum au început şi ce îi ţine pe o piaţă unde preţul este cel care dictează în continuare decizia de achiziţie?

    Pentru mulţi o bucată de lemn găsită în pădure ajunge pur şi simplu pe foc, însă pentru mulţi tineri o astfel de bucată de lemn a devenit o sursă de inspiraţie atunci când au decis să meargă pe cont propriu şi să-şi deschidă un business în domeniu. Pe o piaţă unde vânzările trec de 600 de milioane de euro, dacă ar fi să luăm în calcul doar mobilierul din lemn, somiere sau scaune de exemplu, şi unde consumul este dictat de preţ în general, tinerii au spart acest tipar şi au pariat deseori pe mobilier de design, premium sau pe decoraţiuni din lemn în acelaşi registru. 

    „Am ajuns în acest domeniu înainte să vreau. Bunicul meu lucrează de peste 70 de ani în industria lemnului, tata este şi el în acelaşi domeniu. Eu nu am pornit iniţial pe drumul lemnului, ci spre arhitectură, dar ulterior am înclinat către lemn. Mi-a plăcut lucrul manual, mi-a plăcut ideea de a crea ceva cu mâinile, cu lemnul”, spunea Alexandru Dobre, fondatorul Dobrea, un atelier de mobilier high-end. În proporţie de 90-95%, el foloseşte stejar masiv certificat şi verificat, cumpărat din România. “Ceea ce-mi dă curaj este ideea pe care am avut-o. Ştiu sigur că produsele sunt ce se caută în ultima perioadă şi vrem să oferim calitate. Dacă omul vede calitate, atunci vei fi recomandat. Avem însă nevoie de timp.  Sperăm la mai multe şi la mai bine, iar eu sunt 100% implicat în asta”, a punctat el. 

    La rândul lor, Renata Dălălău şi Daniel Chindea, doi antreprenori din Piatra Neamţ, au reuşit să pună bazele propriului atelier UDBI în 2020, fiind pasionaţi de acest domeniu, iar până acum produsele create în Piatra Neamţ au ajuns în America, China, Coreea de Sud, Australia, Tanzania şi Republica Dominicană. Cei doi antreprenori creează bijuterii, rame foto sau accesorii din lemn. Pentru a ajunge la consumator, o afacere are nevoie de un mesaj, de o cale, precum social media sau Google Ads, după cum spunea Daniel Chindea. În ultimii ani, însă, lucrurile au devenit dificil de gestionat pentru că promovarea este scumpă, astfel că cei doi antreprenori mizează pe recomandări şi se îndreaptă spre promovare locală, folosindu-se de târguri. Proiectul celor doi antreprenori a pornit cu doar 3.000 de euro acum patru ani, însă pe parcurs, spune Daniel Chindea, au fost făcute investiţii suplimentare, care însumează azi peste 15.000 de euro, bani care au mers către achiziţia de utilaje pentru gravarea lemnului. Antreprenorii pariază şi pe lemn masiv, o categorie care după Revoluţie a pierdut teren în faţa celui din MDF, care este mai ieftin, dar nu la fel de durabil. Un exemplu este Daniel Miljkovic, care a creat în urmă cu circa şapte ani brandul Massif. 

    „Se produce multă mobilă din lemn în România, dar, din păcate, majoritatea merge la export către vestul Europei. România importă multă mobilă din pal din Polonia şi Turcia. Cred că este o piaţă pentru astfel de produse aici”, consideră el. În 2018, când a deschis Massif în Timişoara, a pornit la drum cu 7.000 euro. Ulterior, producţia a fost mutată într-un spaţiu mai mare, ceea ce a necesitat o investiţie de circa 170.000 de euro. Astăzi, Massif numără 100 de produse în portofoliu, în special paturi, care pot fi personalizate pe diferite culori şi dimensiuni. Capacitatea de producţie a businessului este de circa 40-50 de paturi lunar. Tot pe lemn masiv au pariat Barna Gabor din Târgu-Mureş şi Daan de Groot, doi antreprenori, de origine olandeză, care au pornit proiectul Rustic Art din pasiunea pentru lucrul cu lemnul şi au deschis un atelier în satul Chirileu din judeţul Mureş, unde creează obiecte de mobilier din lemn masiv şi lemn reciclat.

    „Stilul rustic nu merge oriunde în lume. Spre exemplu, în Olanda, oamenii preferă mobilierul finisat. Însă, în zona mediteraneană, este un stil tot mai căutat”, spuneau antreprenorii care au strâns în portofoliu peste 300 de produse lucrate manual. „Într-o lună putem produce 20 de paturi şi putem finaliza în jur de 3-4 proiecte la comandă, cum ar fi un dormitor sau o bucătărie“, a mai adăugat antreprenorul. În medie, un pat din lemn masiv făcut din grinzi porneşte de la 3.000 de lei, însă preţurile pot ajunge până la 6.000-7.000 de lei.

    Pe de altă parte, Ciprian Isacovici a creat brandul Extensio Mob, sub care produce mobilier transformabil, potrivit pentru orice tip de spaţiu.

    El poate integra într-o cameră un loc de dormit, care să se transforme, totodată, şi  într-un spaţiu de lucru. „Prin această soluţie eu vreau să le transmit oamenilor că pot să trăiască într-un apartament de două camere cu confortul de la trei camere. Practic, trăieşti într-un apartament de două camere cu confortul de la trei camere, dar achiţi rata la bancă pentru două camere şi plăteşti întreţinerea tot pentru două camere pentru că ţi-ai mobilat cum trebuie”, a spus antreprenorul. El a pornit la drum cu o investiţie de 3.000 de euro, bani pe care i-a pus deoparte pentru a pune bazele acestei afaceri. Sub brandul Extensio Mob pot fi realizate paturi, birouri, canapele şi colţare, dar şi alte piese de mobilier de care clienţii au nevoie, iar toate pot fi integrate în spaţiul de care dispune clientul respectiv, astfel încât acesta să fie cât mai bine eficientizat.

    O bucată de lemn este transformată de Emma Vasile, de la Nod în Lemn, într-un obiect care poate trăi într-o casă chiar şi câţiva ani. Lemnul salvat din pădure este tratat şi „decorat” frunză cu frunză. „Aceşti arbori nu necesită mentenanţă, nu au nevoie de apă, nu au nevoie de lumină şi rămân aşa până la cinci-zece ani. Sunt nişte soluţii sustenabile de design şi să poţi să ai natura mai aproape de tine”, povestea Emma Vasile. Astfel, micii antreprenori au idei care pot umple cu mobilier şi decoraţiuni orice tip de încăpere.  

    Pe o piaţă unde vânzările trec de 600 de milioane de euro şi unde consumul este dictat de preţ în general, tinerii au spart acest tipar şi au pariat deseori pe mobilier de design, premium sau pe decoraţiuni din lemn în acelaşi registru. 

     

  • Magazine de articole sportive altfel

    Magazinele cu echipamente pentru alergare încep să se uite atent la cele de modă şi se amenajează în consecinţă. Au început, prin urmare, să dispară stivele de cutii cu încălţări şi rafturile pline cu rucsacuri, sticle de apă sau alte articole ori băncuţele pe care se aşeza lumea să probeze pantofii sport, clienţii fiind întâmpinaţi de spaţii mai aerisite, scrie Financial Times. Într-o serie de astfel de magazine deschise în ultima vreme, clienţii găsesc mese de marmură pe care se află reviste vechi sportive, vaze cu flori şi fotolii pentru cei care vor să mai stea un pic de vorbă şi un colţ de cafenea ori zone unde se testează mersul clientului pentru a-i face recomandări personalizate. Printre magazinele de tip nou se numără Distance Atheltics in Lyon, Bandit din New York, Running Wylder din San Francisco sau Runlimited din Londra ori Mettta Running House din Ciudad de Mexico, acesta având şi locuri pentru clienţii care doresc să lucreze pe laptopuri cât beau o cafea, precum şi duşuri pentru cei care tocmai vin de la tură de jogging.




     

     

  • Afacerea care a luat România cu asalt şi înregistrează un succes fulminant: în doar un an de activitate, compania a atras peste 1,3 milioane de clienţi activi, care au achiziţionat aproximativ 13 milioane de produse

    România a devenit rapid cea mai mare piaţă a Trendyol din Europa Centrală şi de Est, generând 70% din baza regională de clienţi, rezultatele fiind peste aşteptări. În doar un an de activitate, compania a atras peste 1,3 milioane de clienţi activi, care au achiziţionat aproximativ 13 milioane de produse prin intermediul platformei. Pentru acest an, planurile retailerului online turcESC Trendyol, susţinut de gigantul chinez Alibaba, vizează consolidarea acestei baze şi menţinerea ritmului de creştere.

    După un prim an realmente de succes pe piaţa din România, obiectivul nostru principal aici este să continuăm să oferim o selecţie variată de produse din cele mai noi tendinţe la preţuri accesibile şi o experienţă de cumpărare excelentă clienţilor, în paralel cu integrarea noastră în ecosistemul local de e-commerce”, declară Irem Yılandil, head of international expansion, Trendyol Group. Un pas esenţial în această direcţie, spune tot ea, a fost realizat la finalul anului trecut, când au fost intergraţi în timp record primii comercianţi locali pe platformă, din categorii precum produse pentru copii, fashion, beauty şi articole pentru casă.

    În următoarele luni acest proces va fi accelerat, cu obiectivul de a integra peste 200 de comercianţi locali până la sfârşitul anului. „Totodată, după inaugurarea hubului logistic de 50.000 mp din Ştefăneşti, ne concentrăm pe optimizarea infrastructurii pentru a asigura livrări mai rapide şi mai fiabile pentru clienţii noştri din România”, adaugă Irem Yılandil. Ea mai spune că echipa companiei din regiune creşte treptat, iar în prezent sunt mai multe poziţii deschise în domenii cheie precum comercial şi operaţiuni. „În a doua jumătate a anului, plănuim deschiderea unui birou în Bucureşti, unde ne dorim să construim o echipă care să ne sprijine nu doar în dezvoltarea operaţiunilor locale, ci şi pe cele din Europa Centrală şi de Est.” Deschiderea depozitului din Ştefăneşti, deja operaţional, va implica în jur de 250 de locuri de muncă în domeniul logistic. 

    „Românii sunt printre cei mai activi şi avizaţi cumpărători online din regiune. Pe lângă faptul că aceştia reprezintă 70% din baza noastă de clienţi din Europa Centrală şi de Est, Bucureştiul s-a clasat în top trei oraşe internaţionale din reţeaua multi-regională a Trendyol (ce cuprinde 15 ţări) în ceea ce priveşte numărul de comenzi din ultimul trimestru al anului, după Baku şi Riad”, conform reprezentantei retailerului turc.

    Ea punctează că înţelegerea comportamentului consumatorilor din diferite regiuni este un pilon esenţial al strategiei. Selecţiaeste adaptată pe specificul fiecărei pieţe în baza unor cercetări ample şi a perspectivelor locale, pentru a fi relevante în diferite zone. „Deşi există diferenţe minore în obiceiurile de cumpărare – cum ar fi frecvenţa, momentul achiziţiei sau preferinţele pentru anumite produse – aşteptările de bază rămân constante: clienţii din toate pieţele noastre caută o selecţie variată a celor mai noi tendinţe, la preţuri accesibile, însoţită de o experienţă de cumpărare impecabilă, de la uşurinţa procesului de achiziţie, multiple opţiuni şi livrare sigură”, declară Irem Yılandil. 

    Oferta retailerului se axează prioritar pe fashion, articole precum rochii, pulovere şi bluze numărându-se printre cele mai vândute produse în România pe parcursul anului trecut. Dincolo de fashion, executivul observă o cerere tot mai mare pentru categorii precum cosmetice, articole pentru casă, jucării şi electronicele de uz casnic.

    În ultimul an, selecţia de produse disponibile în România pe platforma retailerului turc a crescut la peste 4 milioane de articole provenind de la mai bine de 6.600 de comercianţi activi, inclusiv branduri locale precum Mini Prix (modă), Gerovital, Mayie (beauty), Drool şi Bebeluc (produse pentru copii). Irem Yılandil spune că până la sfârşitul anului trecut au fost înrolaţi pe platformă peste 20 de comercianţi locali într-un interval scurt de timp, iar obiectivul este ca pe parcursul acestui an să fie adăugate încă 200 de nume locale pe platformă. „Tendinţele din industrie indică o creştere a cererii pentru diversificarea categoriilor de produse, adoptarea rapidă a soluţiilor de plată digitală şi opţiuni de livrare fără întreruperi – domenii în care echipele noastre inovează constant pentru a rămâne în avangarda pieţei locale”, conform reprezentantei companiei.

    Piaţa locală de e-commerce a atins anul trecut un nou record, valoarea totală a produselor fizice achiziţionate online situându-se la 7,7 miliarde de euro, în creştere cu 8% faţă de valoarea înregistrată în 2023, potrivit studiului eCommerce Insights 2025 realizat de MerchantPro. Iar pentru anul curent perspectiva este tot de creştere, valoarea pieţei de e-commerce urmând să depăşească 8 miliarde de euro, conform estimărilor. Deşi creşterea înregistrată anul trecut de piaţa de e-commerce locală este semnificativă, aceasta este moderată comparativ cu alte ţări din regiune. Polonia conduce piaţa regională (reprezentând 100% în comparaţiile din raport), urmată de Cehia (31,6%), România (25%), Ungaria (10,5%) şi Bulgaria (7%).

    Irem Yılandil afirmă că piaţa locală este foarte atractivă pentru Trendyol, cu numeroase oportunităţi de creştere. „România, în mod special, ne-a depăşit aşteptările pe toate verticalele. În ceea ce priveşte provocările, preferăm să le abordăm ca pe oportunităţi. La fel ca în orice altă piaţă, aspectele de luat în considerare includ mediul economic care impactează consumatorii, oferta de produse şi designul platformei şi, poate cel mai important aspect, experienţa pusă la dispoziţia clienţilor.”

    Trendyol, fondată la Istanbul în 2010, este prima companie din Turcia evaluată la peste 10 mld. de euro (decacorn). Platforma conecteazâ în prezent peste 250.000 de comercianţi şi branduri cu mai mult de 40 de milioane de clienţi prin intermediul aplicaţiilor dedicate în limbile locale din multiple ţări, inclusiv Turcia, Germania, Azerbaidjan, statele din Golf, România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Grecia.   

     

    BIO

    1. İrem Çağrı Yılandil ocupă funcţia de head of international expansion la Trendyol Group, coordonând operaţiunile din Azerbaidjan, ţările din Golf şi Europa Centrală şi de Est. 

    2. S-a alăturat companiei în 2017, având iniţial rolul de a gestiona strategiile de marketing, comunicarea corporativă şi colaborarile cu influenceri. 

    3. Înainte de Trendyol, a activat în domeniul dezvoltării afacerilor la Zomato, Yemeksepeti şi Rocket Internet.

    De vorbă cu Irem Yılandil

    Care este strategia pe care o aveţi pe termen mediu? Care sunt pilonii pe care vă construiţi strategia?

     Viziunea noastră este să devenim un partener de încredere pentru consumatori şi un catalizator pentru mediul de ecommerce local. Suntem dedicaţi investiţiilor pe piaţă, iar depozitul logistic şi biroul local pe care le deschidem anul acesta sunt doar începutul. 

    Extindem oferta de produse dincolo de fashion, introducând noi categorii pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluţie ale clienţilor. Şi foarte important, ne propunem să introducem modelul nostru unic de marketplace, oferind comercianţilor locali o platformă inovatoare prin care să îşi dezvolte afacerile. 

    De câte pieţe sunteţi responsabilă? Cât de des veniţi în România? 

    Supervizez activităţile noastre de expansiune în 15 pieţe, inclusiv Germania, Europa de Est, Azerbaidjan şi regiunea Golfului. România se remarcă prin creşterea rapidă, clienţi care au adoptat rapid shoppingul online, şi comercianţi dornici să se extindă. Am fost primiţi cu multă căldură încă de la lansarea pe piaţa locală, lucru care a impactat pozitiv întreaga noastră experianţă de aici.  

    Ce apreciaţi la această ţară şi care sunt aspectele care credeţi că pot fi îmbunătăţite?

    Desigur, ca orice piaţă în creştere rapidă, există aspecte care pot fi îmbunătăţite, precum infrastructura logistică şi digitală. Însă energia şi deschiderea către noi oportunităţi fac din România un loc ideal pentru a construi pe termen lung. Ne conectăm frecvent cu echipa noastră, partenerii şi ecosistemul mai larg pentru a naviga prin aceste dinamici şi a creşte împreună.

    Care sunt pieţele pe care înregistraţi cel mai mare ritm de creştere?

    Încă de anul trecut, moment care a marcat lansarea operaţiunilor noastre în Europa Centrală şi de Est, România a devenit rapid una dintre pieţele cu cea mai mare creştere la nivel internaţional, consolidându-şi în final poziţia de cea mai mare piaţă Trendyol din regiune. Traiectoria de creştere de aici este similară cu începuturile noastre în Arabia Saudită, care între timp a devenit cea mai mare piaţă a noastră în afara Turciei, generând o creştere semnificativă în regiunea Golfului. Scena de e-commerce din România, extrem de dinamică, are un potenţial similar.

    Preferaţi cumpărăturile online sau offline? 

    Personal, prefer cumpărăturile online datorită confortului, diversităţii şi eficienţei. Consider că, pentru consumatori, comerţul electronic oferă beneficii imbatabile: acces la o gamă largă de produse, la preţuri diverse, oricând şi oriunde, economisind timp şi efort. Recenziile clienţilor ajută la luarea unor decizii informate, iar opţiunile diverse de plată şi livrare asigură o experienţă de cumpărare fără sincope. 

    Din perspectiva consumatorului, e-commerce-ul oferă acces facil la milioane de produse, compararea rapidă a preţurilor şi livrarea directă la uşă, economisind timp şi bani. În România, clienţii noştri au acces la peste 4 milioane de produse oferite de 6.600 de comercianţi, inclusiv branduri internaţionale de renume, dar şi nume locale şi turceşti.

    Care credeţi că sunt avantajele şi dezavantajele e-commerce-ului, atât din perspectiva clientului, cât şi ca model de business?

    Din perspectiva businessului, e-commerce-ul deschide oportunităţi uriaşe pentru IMM-uri, permiţându-le să se extindă dincolo de limitele locaţiei fizice şi să ajungă la o audienţă globală. Noi, ca platformă digitală cu acces la tehnologie de ultimă generaţie, le oferim comercianţilor toate instrumentele şi cunoştinţele necesare pentru a-şi scala businessurile şi a ajunge la un public global. Spre exemplu, în Turcia, am ajutat sute de mii de comercianţi, în principal IMM-uri fără prezenţă digitală anterioară, să îşi pună produsele la dispoziţia clienţilor, atât pe plan local, cât şi internaţional. Avem acelaşi obiectiv şi în România.   

  • Povestea antreprenoarei care a transformat împreună cu soţul ei un atelier cu zece angajaţi din Vicovu de Sus într-o afacere de milioane de euro

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 61 – Ana Cornea, cofondator şi proprietar, Denis

    Ana Cornea a fondat, împreună cu soţul său, producătorul şi retailerul de pantofi Denis (care deţine pe piaţa locală magazine sub brandul Anna Cori) într-un atelier cu zece angajaţi din Vicovu de Sus.

    Spune că brandul de încălţăminte şi marochinărie pe care-l reprezintă a crescut sănătos an de an pentru că a evitat scurtăturile, considerând că doar o bază solidă, formată din principii corecte, te poate ajuta să evoluezi. Crezul după care se ghidează în afaceri este că „imaginaţia conduce lumea”.

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂRĂ

    Nu te da niciodată bătută, reţeta succesului este munca, implicarea maximă şi seriozitatea.