BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Povestea noului şef al British American Tobacco România

    “Am fost foarte bucuroasă să accept acest post. România este o ţară în care orice director general şi-ar dori foarte mult să lucreze”, declară pentru BUSINESS Magazin Gemma Webb, noul director general al British American Tobacco România (BAT), cea mai mare companie din domeniul bunurilor de larg consum. Motivul esenţial pentru care orice executiv din cadrul multinaţionalei îşi doreşte să conducă filiala locală ţine de faptul că “România este una dintre cele mai performante pieţe pentru British American Tobacco”, spune Webb, care îi succede în funcţie lui David Waterfield.

    Cota de piaţă a companiei pe plan local, care a depăşit anul trecut 50% atât în valoare, cât şi în volum, este mai mare decât feliile deţinute de principalii săi competitori, Philip Morris România (PMI), care are în portofoliu mărci precum Marlboro, L&M sau Virginia Slims, şi Japan Tobacco International România (JTI), care fabrică Winston, Camel şi Winchester. Pe parcursul ultimului deceniu, an după an, fiecare dintre directorii generali care s-au perindat la cârma BAT au bifat recorduri şi au fost apoi promovaţi. Predecesorii lui David Waterfield – Bart Maas şi, anterior, Paul Ogborn – au avut mandate neobişnuit de scurte pentru o poziţie de acest nivel, de circa un an fiecare, păşind rapid către niveluri superioare.

    În prezent compania are o poziţie solidă în piaţă, astfel încât mandatul Gemmei Webb s-ar putea dovedi ceva mai dificil, asta dacă va vrea să crească cota de piaţă. La începutul mandatului, orice manager are un obiectiv, iar Webb punctează că al său este “foarte clar” şi se referă la “păstrarea şi mărirea potenţialului de creştere a companiei, lupta împotriva contrabandei, cu o echipă locală puternică şi dedicată”.

    Noul director general al BAT lucrează în cadrul companiei de 11 ani, ocupând anterior poziţia de trade marketing & distribution manager pe Europa de Vest, fiind numită la scurt timp general manager pentru Marea Britanie & Irlanda. Înainte de treptele parcurse în cadrul producătorului de ţigarete, Gemma Webb a lucrat în cadrul unei companii producătoare de substanţe chimice în Germania.

    Instalată de numai câteva luni în fotoliul de conducere, în birourile din Bucharest Business Park, la mai puţin de o oră distanţă de fabrica pe care compania o are la Ploieşti, noul manager are conturată o imagine clară despre afacerea din această ţară. Chiar ea admite că “provocarea în România constă în însăşi poziţia de lider pe care compania o deţine. Nu e rău să fii numărul unu, dar pentru a menţine această poziţie efortul este considerabil”. Pe de altă parte, la fel de dificil de susţinut părea şi ritmul de creştere a afacerilor şi pentru predecesorul său, David Waterfield, care a fost în ultimii trei ani director al zonei de sud-est a Europei. Altfel spus, mai multe filiale din zonă – Bulgaria, Serbia, Kosovo, Albania şi Muntenegru – au fost coordonate din birourile de la Bucureşti, dar acum compania s-a reorganizat, iar managerii din capitala românească nu mai au responsabilităţi la nivel de regiune. La venirea în România, David Waterfield declara în primul său interviu, acordat tot pentru BUSINESS Magazin, că un director general îşi poate vedea roadele strategiilor pe care le aplică abia după circa un an de la preluarea funcţiei. În 2009 compania avea o cotă de piaţă de circa 45% şi în mai puţin de trei ani a câştigat alte opt puncte procentuale. Aşa că, şi pe parcursul ultimilor ani, pe harta lumii din birourile centrale ale companiei mamă s-au afişat în conturul României doar steguleţe verzi (ce indică performanţe bune).

  • Producătorii locali de cosmetice pleacă să cucerească lumea

    Produsele Gerovital, Ivatherm şi Elmiplant se găsesc de ceva timp pe rafturile magazinelor şi farmaciilor din Europa, aşezate lângă cremele şi demachiantele giganţilor mondiali care investesc în promovare sume ce se pot apropia de valoarea întregii pieţe de cosmetice din România. În România branduri precum Gerovital sau Elmiplant sunt populare şi au în spate o istorie, dar cu toate acestea au fost devansate de brandurile externe. În aceste condiţii, cum pot ajunge produsele româneşti în coşul de cumpărături al femeilor din alte ţări? Să aibă legătură cu preţul şi cu scăderea puterii de cumpărare în toate ţările din cauza crizei?

    “Companiile româneşti au o serie de atuuri pe care le pot exploata pe pieţele străine în lupta cu multinaţionalele. Ele pot oferi produse poziţionate pe segmentul economic cu un raport atractiv calitate-preţ. În general, marile branduri din industria cosmetică au o prezenţă mai redusă pe segmentul economic care este disputat de brand-uri locare sau regionale”, este de părere Adrian Comăneci, manager în cadrul companiei de consultanţă Contrast Management Consulting. El mai spune că jucători precum Gerovital, Ivatherm şi Elmiplant pot dezvolta un produs nou adaptat la nevoile, condiţiile de utilizare şi puterea de cumpărare a segmentului de clienţi targetat. “În acest fel, companiile pot exploata o nişă de piaţă care este doar tangenţial vizată de produsele standard ale companiilor multinaţionale.” Un alt avantaj poate fi legat de elemente locale cu renume internaţional, precum apa termală Herculane. Adrian Comăneci crede că aceste elemente oferă credibilitate produselor şi îi determină pe consumatori săle încerce. Ulterior, dacă şi raportul calitate-preţ este atractiv, atunci clientul se poate transforma într-un consumator fidel.

    “Apa termală Herculane este un ingredient prezent în toate produsele noastre. Ea nu numai că vine din cea mai veche staţiune balneară din Europa, Băile Herculane, dar are proprietăţi calmante şi antiiritante pentru piele, demonstrate prin studii ştiinţifice realizate în Franţa şi România”, spune Rucsandra Hurezeanu, cea care deţine şi conduce în prezent businessul Ivatherm.

    Dacă Armani şi Burberry produc haine în sistem de lohn în România căutând costuri de producţie mai mici, Rucsandra Hurezeanu schimbă rolurile şi merge în Franţa pentru a produce sub un brand local şi cu apă de la Herculane dermato-cosmeticele Ivatherm. În timp ce lohn-ul în mod tradiţional urmăreşte diminuarea costurilor, proprietara Ivatherm îşi explică decizia de a merge în Hexagon prin faptul că piaţa are know-how şi dotări tehnologice peste nivelul României. Piaţa de cosmetice din Franţa este evaluată la peste 15 miliarde de euro, faţă de sub un miliard piaţa de profil din România.

    După ce a reuşit să aducă produsele Ivatherm în peste 1.000 de farmacii din România, fondatoarea Ivatherm şi-a propus să treacă graniţa la nord, în Ucraina în acest an. Rucsandra Hurezeanu mai spune că a primit oferte pentru export pe internet. “Am fost contactaţi de companii din Egipt, Arabia Saudită, Taiwan sau Japonia.”

    Pe aceste pieţe îndepărtate exportă şi producătorul local Farmec. Compania din Cluj-Napoca a făcut primele exporturi în urmă cu circa 40 de ani către state precum Japonia, Spania şi Dubai. La momentul acela Farmec era condusă de tatăl lui Mircea Turdean (actualul director executiv), care avea prieteni în fiecare dintre cele trei ţări. “Primele vânzări în afara ţării au fost realizate către prietenii tatălui meu din Japonia, Spania şi Dubai”, îşi aminteşte Mircea Turdean. El spune că în continuare compania are contracte cu ei, doar că, la fel ca şi în cazul Farmec, fiecare dintre aceste familii a ajuns la a doua generaţie. “Acum lucrez cu copiii prietenilor tatălui meu.” În Japonia produsele Farmec sunt vândute prin teleshopping. În Spania s-a mizat pe comerţul tradiţional, iar în Dubai produsele realizate la Cluj ajung atât în magazinele tradiţionale, cât şi în farmacii şi malluri.

  • Cum faci jumătate de miliard din Hannah Montana, Superman, Cars şi Spiderman

    “Pentru jucătorii multinaţionali, România reprezintă una dintre cele mai mari pieţe din Europa unde trebuie să fie prezenţi”, spun reprezentanţii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Piaţa de jucării din România ar putea să aibă o creştere anuală de 14% în perioada 2010-2015, fiind astfel statul din Europa Centrală şi de Est cu cea mai rapidă creştere, potrivit unui studiu al Euromonitor. Acest potenţial a fost simţit de mulţi oameni de afaceri, care au mizat pe nevoia de jucării şi jocuri a copiilor pentru a-şi deschide magazine de profil. Unul dintre aceştia este Lorand Szarvadi, fondatorul, directorul executiv şi acţionarul Domo Retail, al doilea jucător din piaţa de electronice, electrocasnice şi produse IT. El mizează şi în acest an pe expansiunea retailerului de jucării Toyplex, care a ajuns la 19 unităţi la nivel naţional. Ultimul magazin al companiei Toy Concept, care operează reţeaua Toyplex, a fost deschis în acest an în Botoşani Shopping Center. Reţeaua, în cadrul căreia Szarvadi este acţionar minoritar, mai deţine magazine în Bucureşti (5) şi în mai multe oraşe din ţară, precum Constanţa, Piteşti, Ploieşti sau Oradea.

    Szarvadi anunţa la jumătatea anului trecut că va miza pe expansiunea reţelei de jucării pentru că avea încredere în potenţialul pieţei. Omul de afaceri care a fondat retailerul de electronice si electrocasnice Domo a investit în businessul cu jucării în 2008, ultimul an de boom economic. Deşi consumul a scăzut în fiecare din următorii trei ani, omul de afaceri a continuat să investească în Toyplex, conceput ca un supermarket de jucării, targetul principal fiind copiii din segmentul de vârstă de 3-7 ani.

    Iar retailerii încearcă să se uite mai departe de păpuşile Barbie sau maşinuţele cu telecomandă, către produse care să atragă în magazine şi pe părinţii interesaţi de educaţia copiilor. “Pe piaţa locală am observat un trend crescător al vânzărilor în cazul jucăriilor educative, creative. De asemenea, tot mai mulţi cumpără licenţe, respectiv jucării Disney, Cars sau chiar Spiderman, în condiţiile în care filmul urmează să iasă în acest an”, spune Flaviu Pastor, directorul de marketing şi relaţii publice al lanţului Diverta, controlat de omul de afaceri Octavian Radu. Lanţul de librării, care numără mai multe zeci de unităţi, a intrat în insolvenţă în 2010, pe fondul scăderii consumului şi a contextului economic dificil. Reprezentantul Diverta mai spune că vânzările de jucării în cadrul lanţului vor creşte în acest an cu 3-6%, în ritm cu piaţa. “Vrem să aducem în magazine produsele în tendinţe, pentru că românii nu se uită doar la preţ, ci caută produsele potrivite pentru copiii lor, care să fie şi de calitate. În această industrie cea mai importantă este siguranţa copilului. Preţul nu este definitoriu”, crede Flaviu Pastor.

    Mircea Bivolaru, directorul general al companiei de distribuţie jucării Smart Toys, spune la rândul său că achiziţia unei jucării este de fapt o investiţie în propriul copil. “Jucăriile au rol educativ, nu sunt doar o metodă pentru divertismentul copilului timp de câteva ore.” El spune că românii ar trebui să adopte această mentalitate şi să meargă pe urmele unor ţări occidentale precum Anglia, care se află pe primul loc în topul nivelului de educaţie.

    Mircea Bivolaru mai spune că, cel mai des, când vine vorba de achiziţia de jucării, românii merg în hipermarketuri. “Când merg la cumpărături românii preferă să cumpere din magazinele cu ofertă bogată. Vor să cumpere toate produsele de care au nevoie din acelaşi loc. Mai mult, magazinele specializate nu sunt prea multe pe piaţa locală.”

  • Al 47-lea magazin Carrefour Market, la Buzău

    Magazinul, cu suprafaţa de vânzare de 600 mp, are o gamă de 6.800 de produse, din care 1.000 sunt marcă proprie Carrefour. Retailerul francez este prezent în România de peste zece ani şi operează 25 de hipermarketuri, 47 de supermarketuri şi 3 francize. Vânzările Carrefour în România au crescut anul trecut cu 4,8%, la 1,184 miliarde euro (include TVA), datorită extinderii reţelei de magazine, reiese din datele prezentate joi de retailerul francez. În condiţii comparabile, vânzările Carrefour în România au scăzut cu 0,7%, în timp ce extinderea operaţiunilor a contribuit cu plus 6,1% la afaceri. La curs valutar constant, vânzările companiei pe piaţa românească au crescut cu 5,4%, potrivit unui comunicat al Carrefour, al doilea mare retailer la nivel global după gigantul american Wal-Mart.

  • Luxul creşte în continuare. Cum să faci profit cu 1.700 de clienţi pe an

    Termometrul indica multe grade cu minus şi vântul părea hotărât să nu lase nimic să îi stea în cale. Nici măcar uşa sucursalei City Bank de la Piaţa Victoriei nu a rezistat, fiind dată de perete şi rămânând fără geam.

    Lângă sucursala acestei bănci, magazinul Hugo Boss îşi ferecase uşa cu cheia pentru a preveni repetarea evenimentului. “Altfel ar trebui să stăm toţi aici toată noaptea să păzim magazinul”, glumeşte Andrei Alecu, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au readus brandul de lux pe piaţa locală şi fiul lui Marian Alecu, cel care timp de 16 ani a condus unul dintre cele mai importante lanţuri de restaurante din România, McDonald’s. Partenerul său este Adrian Matei, fiul lui Ion Matei, cel care deţine importatorul de băuturi Lerida International.

    Angajaţii erau însă în permanenţă în alertă şi cu ochii pe uşă în aşteptarea potenţialilor clienţi, care nu au întârziat să apară, înfrun-tând eroic vremea, dar şi vremurile. “Nu există persoană care să spună că nu l-a afectat criza. Oamenii şi-au redus cheltuielile de teamă, chiar dacă aveau cu ce să meargă mai departe cu acelaşi stil de viaţă.” Pentru că se declară un optimist, Andrei Alecu spune că speră ca 2012 să fie ultimul an de criză. Aşa a sperat şi anul trecut.

    Evoluţia economică nu se reflectă însă şi în registrele Hugo Boss, care a obţinut anul trecut afaceri în creştere cu circa 20%, până la 1,5-1,7 mil. euro. “Până acum 2011 a fost cel mai bun an, iar avansul businessului a fost un mare semn de încurajare pentru viitor.” Hugo Boss are o istorie mai lungă în România: primul magazin adus de un investitor din cadrul Interbrands a fost închis în 2009, iar la câteva luni distanţă Future Fashion International deschidea primul magazin în Constanţa şi la scurt timp pe cel din Bucureşti. Future Fashion International a investit în cele două magazine 2,2 milioane de euro pentru amenajare şi stocuri.

    “Pentru a deschide un magazin de lux într-o zonă stradală ai nevoie de cel puţin 300.000 de euro pentru că amenajarea pe metru pătrat poate ajunge şi la 3.500 de euro. Şi aici e vorba doar de investiţia în magazin, fără stocuri.” Andrei Alecu ştie bine cifrele pentru că în prezent poartă discuţii cu mai multe branduri de lux pentru a le aduce în România. Nu oferă nume pentru că, spune el, discuţiile sunt, în funcţie de caz, într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat.

    “Cu unii am ajuns la nivelul semnării contractului, la alţii suntem abia în discuţii pentru locaţie. Ce este evident este că nu am fi pornit pe acest drum dacă nu am fi crezut în acest domeniu şi dacă nu am fi putut obţine profit, oricât de mic.” Deşi nu oferă nume de branduri, el spune că mai este loc de branduri de lux pentru femei în special, pentru că bărbaţii au de unde să se îmbrace. Primul magazin sub un nou brand ar urma să fie deschis în toamnă pe Calea Victoriei. Andrei Alecu spune că nu a stabilit un target – “nu ne-am propus să deschidem un anumit număr de magazine sau un anumit număr de branduri, vedem în funcţie de ce discuţii se concretizează”.

    El mai spune că toate brandurile străine au auzit de România şi vor să vină aici, dar doar în Bucureşti şi doar pe Calea Victoriei. “Orice altă locaţie nu îi interesează.” Problema pe Calea Victoriei este faptul că nu găseşti spaţiile potrivite. “Spaţiile sunt mici, chiriile nu au scăzut deloc şi asociaţiile de proprietari vin cu propriile condiţii.” Pentru un magazin de lux pe Calea Victoriei ai nevoie de un spaţiu de cel puţin 150 de metri pătraţi – magazin şi depozit. În condiţiile în care chiria medie pe această arteră se situează la 45-50 de euro pe metru pătrat, pentru un astfel de magazin trebuie să scoţi lunar din buzunar 6.700-7.500 de euro.

    Andrei Alecu spune că în prezent Calea Victoriei este zona zero, însă pe viitor s-ar putea contura o nouă arteră de shopping, şi anume Calea Dorobanţi. Multe branduri de lux internaţionale nu permit deschiderea de magazine decât în zone stradale, astfel că, după ocuparea singurei artere de această natură din România, va fi nevoie de apariţia unei alte rute de shopping. Recent Calea Victoriei a câştigat indirect un chiriaş nou, magazinul Burberry, ce se va deschide la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu în martie.

    “Cu Boss Store nu avem voie să mergem în mall, însă analizăm posibilitatea deschiderii în Băneasa Shopping Center a unui magazin de articole sportive Boss.” Magazinele Boss Store vând costume, rochii de seară şi articole casual. Pentru un nou magazin sub acest brand Alecu spune că analizează oraşe precum Timişoara sau Cluj. Cu siguranţă însă un nou magazin nu se va deschide în acest an. Planurile iniţiale vizau oraşul Iaşi, însă acestea au picat deoarece nici momentul nu era potrivit şi nici oraşul. Iaşi este unul dintre cele mai mari oraşe din România, însă PIB-ul pe capita şi salariul mediu nu se află în top.

    Clientul Hugo Boss are între 30 şi 50 de ani şi venituri de peste 2.000 de euro. “Clientul fidel brandului cheltuie în fiecare lună 1.000-1.500 de euro. Există însă mai multe tipuri de clienţi fideli, respectiv cei care vin şi se îmbracă o dată pe săptămână şi cei care vin o dată la trei luni, însă fac cumpărături în consecinţă.”
    Amândoi sunt la fel de fideli, spune Alecu. La o cifră de afaceri de 1,7 milioane de euro şi la un bon mediu de 1.000 de euro, businessul Hugo Boss are anual 1.700 de clienţi. Dintre aceştia, 60% sunt femei şi 40% bărbaţi. Ponderea nu se menţine însă şi în cifra de afaceri, deoarece “femeile cumpără şi cadouri pentru bărbaţi”. Reciproca nu se ştie dacă este valabilă.

  • Pentru comercianţi, Crăciunul a venit şi în februarie

    odurile meteo de varii culori par a avea un efect miraculos asupra vânzărilor din magazine, care cresc la fel ca şi Făt-Frumos. “Am avut vânzări mai mari chiar decât de Crăciun”, spunea o vânzătoare dintr-un hipermarket bucureştean la începu-tul weekend-ului trecut, când aşteptata înrăutăţire a vremii a mânat cumpărătorii din întreaga ţară să se aprovizioneze. Ca urmare, de când iarna şi-a intrat cu adevărat în drepturi, “traficul cumpărătorilor a crescut în magazinele real”, spune Adriana Piţa, director de comunicare în cadrul reţelei. Un rol special în această ecuaţie l-au jucat chiar anunţurile “foarte alarmiste făcute de autorităţi, aşa încât populaţia din Bucureşti, în primul rând, s-a speriat”, argumentează Ana Maria Florea, managerul de comunicare a reţelei de hipermarketuri Cora. Tot ea completează că afluxul mare de clienţi s-a datorat faptului că “lumea a venit să-şi facă provizii de teamă că vor rămâne blocaţi în case sau că magazinele nu vor mai avea mâncare pe rafturi”. Prin urmare, au fost zile când traficul a crescut cu 20%, iar în unele magazine numărul de clienţi a fost chiar dublu sau mai mare, cu până la 140% faţă de aceleaşi zile ale săptămânii anterioare venirii ninsorilor abundente şi viscolului, spune reprezentanta Cora. Cumpărătorii au pus în coşuri mai cu seamă alimente de bază, cum sunt carnea, lactatele, ouăle, cartofii sau pâinea. Situaţia s-a regăsit şi în alte magazine, iar în capul listei de cumpărături s-au plasat şi articolele auto de iarnă, lopeţile, hainele groase, aparatele de încălzit locuinţa, precizează Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România.

    Astfel, pentru unele articole de pe rafturi, vremea rea a avut un rol cât se poate de pozitiv; pe de altă parte, şi mărfurile de sezon au avut o evoluţie bună. În magazinele real şi în prima parte a iernii, pe ansamblu, vânzările de sezon au crescut faţă de perioada similară din anul anterior. Lucru care se datorează, explică Adriana Piţa, atât “acţiunilor comerciale şi de marketing susţinute”, cum a fost un discount suplimentar de 20% la toate articolele de încălzire în luna noiembrie, dar şi diversificării ofertei sau lichidărilor de stoc. În plus, pe parcursul ultimelor săptămâni, “gerul puternic a creat în unele gospodării necesitatea existenţei unor surse suplimentare de încălzire”, completează reprezentanta real.

    E drept însă că unele magazine au întâmpinat dificultăţi de aprovizionare, mai cu seamă în zonele mai afectate de condiţiile meteo nefavorabile. Andreea Mihai dă ca exemple situaţii ale unor spaţii din Brăila, Focşani şi Buzău. Pe de altă parte însă, reprezentanta Cora spune că “nu avem probleme deosebite de aprovizionare şi nici nu cred că lumea trebuie speriată că va rămâne fără mâncare”. Şi totuşi, orice situaţie are cazuri de excepţie. Dacă drumurile sunt blocate mai mult de câteva zile, alimentarea rafturilor cu mărfuri ar putea deveni dificilă. Adriana Piţa afirmă că în ce priveşte aprovizionarea “ne-am pregătit, am suplimentat stocurile şi am luat toate măsurile pentru a nu avea întreruperi în lanţul de aprovizionare”. Astfel încât magazinele pot funcţiona fără probleme cel puţin două-trei zile.

    Una peste alta, dincolo de disconfortul clienţilor, care s-au îngrămădit în magazine, şi al comercianţilor, care au fost nevoiţi să răspundă unei cereri mai mari, neaşteptate, un lucru este clar: profiturile retailerilor s-au rotunjit considerabil graţie vremii neprielnice. Cu toate acestea, atenţionează Ana Maria Florea, “în niciun caz nu trebuie confundată această situaţie, de panică, cu o reluare a consumului, iar autorităţile ar trebui să fie mai responsabile în privinţa anunţurilor aşa încât lumea să nu se streseze fără motiv”. Cumpărăturile făcute în ultimele săptămâni nu dau tonul unei tendinţe. Clienţii şi-au umplut cămările, iar cei mai mulţi dintre ei nu vor mai băga prea adânc mâna în buzunar până la epuizarea proviziilor, mai cu seamă că temperarea de care au dat dovadă chiar şi în decembrie este cea mai bună dovadă de chiverniseală.

  • Franciză pe pâine

    Daniel Plugariu are 28 de ani şi a lucrat cinci ani în asigurări – doi ani la Asiban şi trei la Generali. Anul trecut a decis că are nevoie de o schimbare şi astfel a plecat din domeniu pentru a-şi dezvolta un business propriu, o firmă de marketing, consultanţă şi vânzări de electronice şi electrocasnice. “În acelaşi an am decis şi să îmi încerc norocul într-un alt domeniu, cel alimentar, despre care mi-am dat seama că funcţionează chiar şi în contextul economic actual.” Astfel a decis să preia franciza brutăriei Backwerk de pe Magheru, deschisă în martie anul trecut de Dragoş Petrescu, cel care deţine master-franciza pentru România a lanţului german de brutării. Petrescu deţine mai multe businessuri în domeniul restaurantelor şi cafenelelor, precum City Grill, City Cafe, Hanul Berarilor şi Caru’ cu Bere (în administrare). Backwerk a fost ultima mişcare a omului de afaceri în materie de businessuri: cunoscut ca fiind unul dintre primii români care şi-au făcut curaj să intre în Centrul Vechi al Capitalei înainte ca acesta să devină “kilometrul zero al distracţiei”, Petrescu a reuşit să îi convingă pe germanii de la Backwerk să îi acorde master-franciza pentru România. Încă de la început omul de afaceri avea în plan să dea mai departe francizele, chiar şi pentru locaţiile deschise de el – Backwerk Universitate şi Backwerk Magheru. Acesta este şi modelul de business al companiei-mamă, care deţine 300 de locaţii în mai multe ţări europene. Cele mai multe dintre acestea sunt în franciză.

    Negocierile dintre Petrescu şi Daniel Plugariu au durat două luni. Întregul proces însă, de setare a companiei şi de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor, s-a întins pe şase luni. “Căutam domenii în care să investesc şi atunci am aflat de businessul Backwerk. Nu îl văzusem în străinătate şi nu pot să spun că ştiam despre el. Primul contact l-am avut chiar cu locaţia de pe Magheru”, povesteşte Daniel Plugariu. Acum se gândeşte deja la alte două locaţii în Bucureşti dacă lucrurile merg conform planului. În opinia sa, avantajul Backwerk este modelul de brutărie şi patiserie self-service. Piaţa de panificaţie în ansamblu adună mii se brutării de bloc şi patiserii de cartier, cu vânzări totale anuale de circa un miliard de euro.

    Pentru brutăria sa de pe Bulevardul Magheru, aflată în imediata apropiere a cinematografului Patria, Daniel Plugariu estimează vânzări de 180-200.000 de euro în acest an, respectiv un bon mediu de casă de doi euro. Estimările vizează o creştere cu circa 20% a businessului faţă de 2011, primul an de existenţă în acest spaţiu, timp de nouă luni.

    Brutăria de circa 80 de metri pătraţi primeşte zilnic aproximativ 300 de clienţi. Majoritatea dintre aceştia vin, cumpără de cele mai multe ori sandviciuri, produse de patiserie sau cafea şi pleacă spre următoarea destinaţie. Mult mai puţini sunt cei care se aşază pe unul dintre cele 10-15 scaune de la mese. “Acesta este şi profilul businessului, take-away (la pachet – n. red.). Este un business pentru oamenii în mişcare.” Cei care vin însă şi stau la masă sunt oameni de afaceri care preferă ca în pauza de masă să citească ziarul în altă parte decât în propriul birou.

  • Ce branduri de modă au părăsit definitiv Romania

    Cu peste 700 de magazine, peste 15.000 de angajaţi şi cu afaceri de peste 3 miliarde de euro în toată lumea, Esprit este unul dintre cele mai populare branduri mass-market pe pieţe precum Franţa sau Italia. În România povestea acestui brand are un final mai puţin fericit. Cu o istorie de cinci ani pe piaţa locală, brandul Esprit a ieşit din România la finalul anului trecut.

    Omul de afaceri Vicenţiu Zorzolan, fostul partener pe zona de fashion al lui Octavian Radu, anunţa în 2008 că va ajunge la un total de 70 de magazine până în 2011 cu cele cinci branduri de modă pentru care deţinea franciză, respectiv Esprit, Springfield, Women’Secret, Cortefiel şi Peacocks. Mai mult, el ţintea afaceri de 100 de milioane de euro.

    După trei ani de criză, Zorzolan a închis toate cele trei magazine Esprit şi mai deţine patru magazine Springfield, potrivit paginii web a brandului spaniol. În ceea ce priveşte businessul de lenjerie intimă Women’Secret, pe site-ul propriu al brandului nu mai apare nicio unitate în România. Situaţia se repetă şi în cazul brandurilor Cortefiel şi Peacocks. Mai mult, afacerile nu mai ajung nici la 2 milioane de euro, faţă de cele 11 milioane de euro din 2008. Zorzolan nu oferă însă informaţii despre businessul pe care îl mai deţine.

    Într-o situaţie similară sunt şi brandurile Etam şi Celio, aduse în franciză de omul de afaceri Răzvan Petrovici prin intermediul companiei ETP Trading. Pe site-ul francezilor de la Celio în România apar totuşi patru magazine, toate în capitală. Magazinele sunt însă toate închise, potrivit reprezentanţilor centrelor comerciale unde acestea se aflau, respectiv Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni, Plaza România şi Bucureşti Mall. Unii dintre aceştia mai scapă şi “magazinele sunt închise definitiv”. În aceeaşi situaţie sunt şi magazinele Etam din aceste centre comerciale.

    Cele trei branduri – Esprit, Etam şi Celio – au ieşit de pe piaţa din România anul trecut, după aproape trei ani de scădere a consumului. Criza financiară, tăierile salariale, eliminarea primelor şi bineînţeles pierderea locurilor de muncă sunt doar câteva dintre motivele care i-au determinat pe români să tragă fermoarul buzunarelor şi să îşi raţionalizeze achiziţiile de haine. Acest comportament precaut a determinat ieşirea de pe piaţă a acestor branduri. Înaintea lor au fost însă altele care au urmat această cale, cum ar fi Mandarina Duck sau Olsen, amândouă aduse în franciză de Octavian Radu.

    Până în 2007 Vicenţiu Zorzolan a fost partenerul lui Octavian Radu, proprietarul RTC Group, deţinând împreună AAV Group şi Fashion Retail Group, ambele cu activităţi în domeniul de modă. În urmă cu circa patru ani cei doi oameni şi-au împărţit businessurile. Astfel, Octavian Radu a cedat participaţia sa de 40% deţinută la AAV Group lui Vicenţiu Zorzolan, care a ajuns astfel la un pachet de 100% din titlurile companiei care deţinea brandurile Esprit, Springfield şi Women’ Secret. La rândul său, Zorzolan a renunţat la pachetul de 33,4% din acţiunile Fashion Retail Group (FRG), companie ce deţinea franciza brandului britanic Debenhams pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova. La momentul respectiv cei doi antreprenori români, împreună cu familia Miheţ (Staff Collection), controlau 10% din retailul local de fashion.

    În anii care au urmat însă, economia a intrat în criză, iar consumul a intrat pe o pantă descendentă. În perioada 2009-2011, declinul cumulat al consumului s-a ridicat la circa 20%. În acest context, afacerile AAV Group au scăzut la 7,5 milioane de lei (1,78 milioane de euro), faţă de 31 milioane de lei (7,3 milioane de euro) în 2009 şi circa 40 milioane de lei (11 milioane de euro) în 2008. Mai mult, piaţa locală de fashion şi-a schimbat structura, cele mai multe branduri mari, precum Zara, C&A, New Yorker sau H&M făcându-şi intrarea direct şi începând să domine piaţa.

    În aceste condiţii, AAV Group a închis toate cele trei magazine Esprit pe care le deţinea pe piaţa locală în Plaza România, Bucureşti Mall şi Băneasa Shopping City, brandul ieşind astfel din România.

  • Vedetele comerţului: magazinele online

    Obiceiurile se schimbă văzând cu ochii şi nu e de mirare că tot mai mulţi dintre noi preferă să stea confortabil în faţa calculatorului în loc să alerge pe străzi şi apoi să stea la cozi pentru a plăti dări, facturi sau rate la bancă. Iată însă că şi shoppingul “migrează” tot mai mult către internet. Chiar dacă pentru români conceputul de cumpărături online este unul relativ nou, comparativ cu ceea ce se întâmplă în multe alte ţări de ani buni, “şi la noi există deschidere şi apetit pentru acest mod modern şi facil de a face cumpărături”, spune Manuela Dănilă, senior research executive în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.

    Dovadă stă şi faptul că 42% dintre internauţi au căutat în acest mediu produse sau servicii puse în vânzare, arată un studiu de tip omnibus realizat recent de 360insights. “Este un comportament mai degrabă caracteristic unui public mai elevat, dar nu este străin nici celorlalte categorii de persoane”, spune Dănilă. Dintre cei care caută produse sau servicii în mediul online, aproape jumătate (45%) dintre utilizatorii de internet ajung să cumpere în această manieră. Mai cu seamă pe parcursul ultimului an, site-urile de reduceri au avut parte de propriul moment de glorie, înregistrând rate de creştere de câteva zeci de procente. Cu o gamă de servicii şi produse care variază de la electronice, electrocasnice sau haine şi până la vacanţe, consultaţii medicale sau tratamente cosmetice, acest tip de site-uri atrag deja unul din cinci utilizatori de internet, conform studiului. “Vânătorii de promoţii sunt în principal tinerii, iar femeile sunt, indiferent de vârstă, mai înclinate decât bărbaţii să urmărească şi să caute promoţiile din mediul online”, comentează Manuela Dănilă. Tot ea punctează că, “împotriva aşteptărilor, nu cei cu venituri mici le accesează, ci mai degrabă cei care au câştiguri medii sau ridicate”. Deocamdată, majoritatea celor care sunt interesaţi de promoţiile de pe internet au rămas doar la stadiul de vizitatori ai site-urilor de cupoane, doar 8% dintre utilizatorii de net mergând un pas mai departe, respectiv să-şi facă un cont. Cei mai mulţi cumpără de pe internet electronice şi electrocasnice, haine, şedinţe la saloane de înfrumuseţare, bilete la spectacole sau călătorii. “Pentru a găsi cele mai bune oferte, cei care accesează aceste pagini de cupoane au conturi pe două sau trei site-uri”, adaugă reprezentanta 360insights.

    De fapt, internetul a dobândit o mare importanţă în viaţa celor mai mulţi dintre noi, fiind accesibil nu numai la birou sau la calculatorul de acasă, ci şi pe telefonul mobil. Deşi la bază era doar un mijloc de comunicare, mediul online şi-a ramificat funcţiile, “ajungând să fie o replică a vieţii de zi cu zi, unde fiecare lucru primeşte un <sinonim> din spaţiul virtual”, spune Manuela Dănilă. Este, prin urmare, explicabil de ce incidenţa internetului ajunge la 70% în mediul urban, nivelul fiind chiar mai ridicat (de cel puţin 90%) în cazul tinerilor sau al persoanelor cu studii superioare.

    Piaţa de cumpărături online va ajunge, conform previziunilor, la valoarea de un miliard de euro în mai puţin de trei ani, principalele motoare de creştere fiind segmentele dedicate femeilor şi site-urile ce oferă cupoane de reduceri. Comerţul electronic cu plata online a înregistrat anul trecut o creştere de 24% faţă de anul anterior, ajungând la aproape 159 de milioane de euro, conform datelor furnizate de Romcard. Prin platforma ePayment au fost procesate plăţi în valoare de aproape 140 de milioane de euro, lunile cu cele mai mari vânzări fiind mai, iunie şi iulie, când volumul tranzacţiilor s-a ridicat la aproape 14 milioane de euro lunar. Spre deosebire de alţi ani, când doar anumite domenii înregistrau evoluţii spectaculoase, în 2011 creşterea s-a regăsit în aproape toate domeniile comerţului electronic. “Dacă până de curând asistam la creşteri de 20-30-50% sau chiar mai mari în industrii consacrate precum turism sau telecomunicaţii, în 2011 s-au înregistrat evoluţii şi la alte tipuri de produse, cu utilizare recurentă”, spune Marin Mitroi, director general al Romcard. Şi valoarea medie a coşului de cumpărături a înregistrat o evoluţie pozitivă, de la 58 de euro în 2010 la 64 de euro anul trecut, conform datelor din sistemul ePayment. Cele mai mari valori medii pe tranzacţie au fost înregistrate în turism (163 euro), software (126 euro), domeniul IT & C (114 euro) şi cel al jucăriilor (81 euro). La polul opus se situează tranzacţiile pentru produse sau servicii în general mai ieftine, cum ar fi cărţi, bilete la spectacol, cupoane de reduceri sau plata de utilităţi, al căror cost mediu se situează în jurul valorii de 30 de euro.

  • Real închide primul magazin din România. Cum comentaţi?

    “Decizia de a închide un magazin nu este niciodată una uşoară, dar, dacă este imperios necesară, atunci trebuie luată. Magazinul s-a dovedit a fi amplasat într-o locaţie ale cărei planuri de dezvoltare nu s-au materializat, ceea ce a generat pierderi importante pentru compania noastră”, declară Michel Lamoot director general real,- Hypermarket Romania.

    În acelaşi timp, reprezentanţii companiei punctează că magazinul ar urma să fie relocat, că tuturor angajaţilor din magazine li se vor oferi alte slujbe în cadrul reţelei şi că va continua “expansiunea, deschizând noi magazine atât în Bucureşti cât şi în ţară”.

    Conform comunicatului de presă, în 2012, compania va deschide un nou hipermarket în Bucureşti, în parcul comercial AFI Bucureştii Noi.

    În acest moment se afla în derulare un proces prin care li se oferă tuturor angajaţilor magazinului din Ghiroda un loc de muncă într-unul din cele două magazine din Timişoara sau – la cerere – în alt magazin din zonă sau din ţară. De la 1 ianuarie 2012, angajaţii magazinului situat în Ghiroda vor fi aplicanţi prioritari pentru posturile vacante la nivelul întregii companii. Consultări cu sindicatul au fost deja demarate. “Timişoara este orasul în care am deschis primul magazin din România şi va rămâne un teritoriu strategic pentru real,-“, mai spune Michel Lamoot.

    real,- a investit peste 500 milioane euro în deschideri şi remodelări de magazine în România. Compania va continua expansiunea în 2012 şi 2013, cu noi deschideri de magazine în Bucureşti şi în ţară. Fiecare nou magazin generează 250 de locuri de muncă, dintre care 30 sunt pe poziţii manageriale.