Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Povestea omului supranumit „Regele Diamantelor” – cunoscut pentru că a revoluţionat industria şi a donat un diamant în valoare de 250 de milioane de dolari

    Supranumit Regele Diamantelor, despre Harry Winston se spune că a revoluţionat stilul de şlefuire a pietrelor preţioase şi este renumit pentru faptul că a donat Muzeului Smithsonian Diamantul Hope, evaluat la 250 de milioane de dolari, după ce s-a aflat în posesia lui timp de un deceniu. El a construit un imperiu în domeniul bijuteriilor, vânzările brandului Harry Winston, aflat acum în portofoliul grupului Swatch, depăşind anul trecut 274 de milioane de dolari.

     

    Tatăl lui Harry Winston, Jacob, a pus bazele unei mici afaceri cu bijuterii, după ce el şi soţia sa au emigrat din Ucraina în Statele Unite. Provenind dintr-o familie de imigranţi evrei, Winston, născut în 1896, la New York, a crescut în atmosfera atelierului părintesc, unde a învăţat de mic tainele pietrelor preţioase. La doar 12 ani, a dat dovadă de un instinct remarcabil pentru bijuterii: a descoperit un smarald de două carate într-un magazin de amanet, l-a achiziţionat pentru doar 25 de cenţi (laolaltă cu o piatră oarecare, pentru a nu trezi suspiciunile anticarului) şi l-a revândut două zile mai târziu pentru 800 de dolari, deşi iniţial tatăl său a crezut că era vorba de o simplă bucată de sticlă. Cariera sa antreprenorială a început în 1920, iar în 1932 şi-a deschis primul magazin în New York, marcând începutul unui nume legendar în industria bijuteriilor de lux.

    Imperiul bijuteriilor construit de Harry Winston a prins contur în 1926, odată cu achiziţionarea colecţiei de bijuterii a Arabellei Huntington, pentru suma de 1,2 milioane de dolari. Arabella, soţia magnatului feroviar Henry E. Huntington, reuşise să adune una dintre cele mai prestigioase colecţii de bijuterii din lume, formată în mare parte din piese create de bijutieri parizieni renumiţi, precum Cartier. După moartea acesteia, Winston a cumpărat colecţia, însă a considerat că bijuteriile au un aer demodat. Prin urmare, le-a reimaginat în stiluri moderne. Aproape 90 de ani mai târziu, moştenirea familiei Huntington avea să inspire Belle Collection, una dintre liniile emblematice lansate de Casa Harry Winston.

    Până în 1932, Harry Winston îşi construise deja o reputaţie, iar afacerea sa se impunea în elita comerţului cu pietre preţioase din New York. La cererea clienţilor, începe să creeze bijuterii sub propriul nume şi înfiinţează compania Harry Winston, Inc., punând bazele unui brand care avea să devină sinonim cu luxul absolut.

    În 1933, antreprenorul se căsătoreşte cu Edna Fleischman, care are o influenţă asupra afacerii, ea punându-şi amprenta mai cu seamă în campaniile publicitare ale companiei. Mai mult de-atât, se spune că Edna şi soţul său au reuşit să salveze diamante în valoare de milioane de dolari din sudul Franţei, chiar înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Se spune că Edna a ascuns bijuteriile sub haine înainte de a se îmbarca pe vaporul care părăsea Europa.

    La moartea sa, în 1978, Harry Winston, care în timpul vieţii sale purta permanent într-un buzunar de la piept o piatră preţioasă, le-a lăsat fiilor săi, Ron şi Bruce, un adevărat imperiu al pietrelor preţioase, evaluat la aproximativ 150 de milioane de dolari. Însă moştenirea a devenit curând miza unui conflict acerb între cei doi fraţi; lupta pentru controlul casei de bijuterii s-a întins pe parcursul unui deceniu şi a fost comparată de experţi cu celebrul Război al Rozelor. În urma acestui conflict, spre finalul anului 1999, valoarea companiei Harry Winston a scăzut dramatic, ajungând la doar o treime din suma estimată în timpul vieţii fondatorului.

    În prezent, bijuteriile Casei Harry Winston strălucesc adeseori pe covorul roşu, fiind între preferatele vedetelor de la Hollywood. 

  • Cine este femeia din România care, alături de soţul ei, a reuşit să transforme un magazin deschis în anii ’90 într-un lanţ de 120 de magazine şi o afacere de sute de milioane de euro?

    100 Cele mai puternice femei din business. Dorina Mutu, Owner, co-founder, general manager, SC Annabella SRL

    Cifră de afaceri (2022): 480,4 mil. lei

    Profit net (2022): 20,3 mil. lei

    Număr de angajaţi: 1.083


    ► Încă din copilărie m-am simţit atrasă de lumea comerţului, mi-am dorit să devin lider şi să conduc propria afacere sau să fiu/fac parte dintr-o afacere de familie. Am cultivat de-a lungul timpului această pasiune, care şi-a găsit expresia în afacerea pe care am fondat-o alături de soţul meu, în 1994. Am pornit cu un prim magazin în care se vindeau fructe şi legume. Acum, grupul Annabella are 120 de supermarketuri, două fabrici de conserve de legume şi fructe, precum şi alte proiecte şi afaceri în domeniul agriculturii.

    ► Mi-am urmat pasiunea din copilărie, iar acum pot confirma că ceea ce trăiesc astăzi corespunde cu aspiraţiile mele de la acea vreme. Desigur că au fost şi multe provocări, inevitabile atunci când îţi propui să dezvolţi un business de anvergură, dar pasiunea, ambiţia personală, sprijinul familial şi echipa consolidată în timp a Annabella mă ajută, de fiecare dată, să depăşesc cu succes situaţiile dificile sau provocatoare cu care mă confrunt în lumea afacerilor.

    ► Digitalizarea şi mediul online vor înregistra progrese semnificative, însă cred că proximitatea şi interacţiunea personală vor rămâne esenţiale, chiar dacă pe spaţii mai restrânse. Observăm schimbări semnificative în comportamentul consumatorilor. Clientul modern pune foarte mare accent pe eficientizarea timpului. În ceea ce priveşte viitorul afacerii Annabella, suntem hotărâţi să scriem noi capitole şi să avem un impact durabil în evoluţia peisajului comercial din ţară.


     

  • Povestea celui mai mare faliment din Europa. Cine este miliardarul care a pierdut tot şi a ajuns la puşcărie după ce a lăsat compania cu datorii de 14 miliarde de dolari

    De numele lui Calisto Tanzi se leagă atât naşterea, cât şi prăbuşirea unui imperiu. El este fondatorul Parmalat, asociat cu unul dintre cele mai cunoscute falimente ale Europei. Compania a reuşit însă, ca o pasăre Phoenix, să renască din propria cenuşă, făcând astăzi parte din portofoliul gigantului Lactalis.

    Calisto Tanzi s-a născut pe 17 noiembrie 1938 în Collecchio, Parma, Italia. Părinţii săi deţineau o mică afacere cu produse alimentare, pornită de bunicul său. În 1961, Tanzi a renunţat la studiile universitare şi la visul de a deveni contabil pentru a-şi ajuta tatăl, grav bolnav, să conducă businessul familiei. La doi ani distanţă, după ce obţinuse controlul deplin al companiei, a extins activitatea acesteia prin deschiderea unei mici fabrici de lactate în oraşul natal, numind noua unitate Dietalat, denumire schimbată ulterior în Parmalat. În urma unei călătorii făcute în Suedia, antreprenorul a venit cu ideea lansării de produse UHT, al căror ambalaj era mult mai ieftin şi versatil. Mai târziu, a adoptat acest model de fabricare şi pentru restul articolelor din portofoliu – conserve şi sucuri, devenind un jucător internaţional.

    Între anii 1970 şi 1980 Tanzi a investit sume importante în publicitate, în paralel cu susţinerea mai multor echipe sportive, în special din fotbal, schi şi Formula 1, fiind inclusiv proprietar al echipei de fotbal AC Parma. Până în 2001, ajunsese la o avere de circa 1,3 miliarde de euro. Politica de achiziţii rapide a mai multor producători alimentari, inclusiv companii din SUA precum Beatrice Foods, şi lipsa unei recapitalizări adecvate a adus însă probleme financiare majore companiei.

    În 2003, businessul a intrat într-un faliment răsunător, având datorii de peste 14 miliarde de dolari. Fondatorul a fost condamnat la 18 ani de închisoare, ca urmare a celei mai mari fraude corporative din istoria Europei, estimată la 800 de milioane de euro. După doi ani de ispăşire a sentinţei a fost mutat în arest la domiciliu. În 2005, compania a renăscut, fiind în prezent subsidiară a grupului francez Lactalis, care a achiziţionat-o în urmă cu 11 ani. Cu 140 de centre de producţie şi 16.000 de angajaţi, Parmalat S.p.A. îşi desfăşoară operaţiunile la nivel global. În România compania este prezentă încă din 1991. Prima zi a acestui an a adus un val de reacţii în presa internaţională, care a anunţat moartea lui Calisto Tanzi, în Parma, în urma unei pneumonii.

  • Care sunt noile criterii după care românii îşi aleg televizorul – şi cum răspunde la aceste cereri unul dintre cei mai mari producători din domeniu?

    Românii nu mai cumpără televizoare doar pentru imagine. În era digitalizării accelerate, criteriile de alegere au evoluat: integrarea cu locuinţa, sustenabilitatea şi experienţele personalizate au devenit elemente-cheie. Despre cum răspunde Samsung acestor schimbări povesteşte Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria.

    Comportamentul de consum din România a trecut printr-o transformare importantă în ultimii ani, mai ales pe segmentul produselor premium. Consumatorii nu se mai uită doar la specificaţiile tehnice ale unui televizor, ci şi la valoarea reală pe care acesta o aduce în viaţa de zi cu zi. Funcţiile inteligente, conectivitatea cu alte dispozitive din casă şi designul adaptat spaţiului personal au devenit factori decisivi în procesul de achiziţie. „Românii caută produse care combină tehnologia de vârf cu utilitatea cotidiană – iar segmentul premium răspunde exact acestor nevoi”, spune Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria. Stilul de viaţă tot mai digitalizat şi dorinţa de a investi în calitate şi confort alimentează această evoluţie. În acest context, modelul de business Samsung mizează pe investiţii constante în cercetare şi dezvoltare, o abordare integrată a ecosistemului şi un angajament puternic pentru sustenabilitate: „Nu oferim doar produse, ci experienţe complete, adaptate nevoilor reale”. Centrele de cercetare joacă un rol central în acest proces. Ele colaborează cu pieţele locale – inclusiv din România – pentru a dezvolta soluţii adaptate regional, contribuind astfel la relevanţa şi adaptabilitatea produselor la nivel global. Tendinţele în zona smart home confirmă această direcţie.

    Tot mai mulţi români sunt interesaţi de automatizarea locuinţei şi de soluţii integrate, sigure şi eficiente energetic. Platforma SmartThings permite nu doar integrarea produselor Samsung, ci şi a altor echipamente compatibile, transformându-se într-un hub central al locuinţei conectate. Inteligenţa artificială devine o altă componentă importantă a experienţei. Cei mai receptivi la personalizarea oferită de AI sunt tinerii, familiile cu copii şi pasionaţii de tehnologie – categorii care caută soluţii rapide, intuitive şi adaptate nevoilor lor. Iar dacă în trecut televizorul era doar un mijloc de divertisment pasiv, în 2025 el devine un adevărat partener digital. Noua generaţie de televizoare Samsung integrează tehnologii de inteligenţă artificială care transformă radical modul în care utilizatorii interacţionează cu ecranul. „Televizorul Samsung devine mai mult decât un simplu ecran – devine un partener inteligent”, explică Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria. Prin tehnologia Vision AI, televizorul analizează comportamentele şi preferinţele utilizatorului, optimizează imaginea şi sunetul în timp real şi oferă sugestii personalizate de conţinut. Practic, experienţa devine dinamică şi intuitivă, fără ca utilizatorul să intervină constant. Mai mult decât atât, televizorul devine un hub central al locuinţei, integrând funcţii multiple dincolo de divertisment: gaming, artă digitală, controlul casei sau chiar managementul eficienţei energetice. Funcţia Art Store, de exemplu, transformă ecranul într-o piesă de artă, afişând opere celebre atunci când nu este utilizat activ – un detaliu care transformă tehnologia într-un element de design. La baza acestor transformări stă tehnologia AI Picture Optimizer, care se bazează pe reţele neuronale pentru a ajusta constant luminozitatea, contrastul şi culorile fiecărui cadru. Totul se adaptează automat în funcţie de tipul de conţinut şi condiţiile de vizionare, oferind o imagine optimizată pentru ochiul uman, fără setări manuale complicate.

    Pe lângă inovaţia vizuală, Samsung aduce şi o garanţie de durabilitate software: 7 ani de actualizări prin One UI Tizen, care includ îmbunătăţiri de performanţă, patch-uri de securitate şi funcţii noi. Este un angajament pentru longevitate şi încredere în produs, completat de Samsung Knox Matrix, o soluţie de securitate avansată care protejează datele şi conexiunile între dispozitive într-un ecosistem smart. Iar integrarea cu platforma SmartThings aduce şi mai mult control. De pe televizor, utilizatorul poate monitoriza şi gestiona luminile, temperatura, electrocasnicele şi alte echipamente din casă – toate dintr-un singur punct de comandă. Este un pas clar spre un stil de viaţă integrat, sigur şi sustenabil, în care tehnologia lucrează discret în fundal pentru a simplifica viaţa de zi cu zi. Astfel, piaţa de televizoare premium din România reflectă o schimbare importantă în comportamentul de consum: românii nu mai caută doar specificaţii tehnice, ci un plus de valoare în fiecare produs. Funcţionalităţile inteligente, compatibilitatea cu alte dispozitive din locuinţă şi un design care se integrează natural în spaţiul personal sunt acum elemente esenţiale în decizia de cumpărare. „Românii caută produse care combină tehnologia de vârf cu utilitatea de zi cu zi – iar segmentul premium răspunde exact acestor nevoi”, explică Victor Armăşelu. Este o evoluţie alimentată de un stil de viaţă tot mai digital şi de dorinţa de a investi în calitate şi confort. În acest context, Samsung îşi consolidează poziţia de lider printr-o strategie clară: inovare constantă şi adaptare la specificul local. „Pentru Samsung România, a păstra statutul de lider înseamnă să fim mereu un pas înainte în inovaţie şi să răspundem rapid la nevoile consumatorilor locali”, subliniază Armăşelu.

    Calitatea, performanţa şi încrederea sunt elementele pe care compania le consideră fundamentale în menţinerea acestui statut. Rolul României în strategia regională este unul central, iar lansarea noii game Vision AI la nivel local confirmă acest lucru. „România joacă un rol esenţial, fiind una dintre cele mai dinamice pieţe din Europa de Sud-Est. Ne dorim să plasăm România în centrul inovaţiilor noastre, susţinuţi de interesul şi încrederea consumatorilor români în tehnologiile avansate”, adaugă el. Privind spre 2025, direcţiile de dezvoltare sunt clare: Samsung va continua să extindă ecosistemul smart home şi să faciliteze o integrare tot mai completă a AI în viaţa de zi cu zi. Obiectivul este ca fiecare utilizator din România şi Bulgaria să simtă beneficiile concrete ale acestor inovaţii: mai mult timp câştigat, mai puţin efort în gestionarea locuinţei, mai mult confort. „Pentru noi, succesul nu se măsoară doar prin vânzări, ci prin capacitatea de a construi un ecosistem care îmbunătăţeşte viaţa consumatorilor. Ne concentrăm pe creşterea numărului de utilizatori care adoptă tehnologia Samsung şi pe consolidarea poziţiei noastre în segmentul premium”, punctează Victor Armăşelu. Cu AI integrată în toate funcţiile, experienţa devine fluidă, personalizată şi, mai ales, sustenabilă.   

     

    Cinci întrebări şi răspunsuri din interviul cu Victor  Armăşelu, Vicepreşedinte, Samsung Electronics România şi Bulgaria

    1. Este televizorul viitorului un hub de entertainment sau un centru de comandă?

    Este ambele. Noua gamă echipată cu Vision AI oferă atât divertisment de înaltă calitate, cât şi funcţionalităţi smart care îl transformă într-un punct central al locuinţei conectate.

    2. Cum vedeţi evoluţia entertainmentului acasă în 3-5 ani? Ce rol are AI?

    Experienţa de home entertainment va trece printr-o transformare profundă, iar AI este catalizatorul principal. În următorii 3-5 ani, ne aşteptăm ca televizoarele să devină nu doar mai inteligente, ci şi mai proactive – capabile să anticipeze ce vrem să vedem, cum ne place să arate imaginea şi cum preferăm să interacţionăm cu conţinutul. Samsung Vision AI marchează acest nou început, în care tehnologia nu doar răspunde comenzilor, ci învaţă, se adaptează şi oferă sugestii relevante. Astfel, AI-ul face diferenţa între o experienţă de vizionare standard şi una care simte, practic, stilul de viaţă al fiecăruia dintre noi.

    3. Devine televizorul un dispozitiv de încredere, asemenea telefonului?

    Absolut. Cu AI integrat, funcţii de securitate avansate şi actualizări constante, televizoarele Samsung devin la fel de sigure şi indispensabile precum telefoanele. Sunt gândite să interacţioneze inteligent cu întreaga casă.

    4. Cât de importantă este adaptarea televizorului la stilul de viaţă al utilizatorului?

    Este esenţială. Vision AI poziţionează televizorul ca un partener digital care înţelege rutinele şi preferinţele utilizatorului. Personalizarea experienţei creează un plus de confort şi relevanţă – două aşteptări majore ale consumatorului modern.

    5. Este AI un diferenţiator real sau doar un bonus?

    AI este deja un diferenţiator-cheie. Nu mai este doar o funcţie auxiliară, ci un factor decisiv în alegerea unui televizor – mai ales pentru tineri şi pasionaţii de tehnologie.

  • Cine este omul care a construit în România unul dintre primele magazine de materiale de construcţii şi care astăzi conduce un gigant cu afaceri de miliarde?

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 98 – Cezar Rapotan, fondator şi proprietar, Arabesque

    Cezar Rapotan a studiat la Facultatea de Mecanică din Galaţi înainte de 1989 şi povesteşte că a avut şansa de a face parte, în 1992, din prima generaţie de ingineri care nu au fost repartizaţi de stat. În acea perioadă, a deschis în Galaţi primul său magazin, cu o suprafaţă de 200 de metri pătraţi, dedicat distribuţiei de materiale de construcţii, în zona cunoscută ca Ultimul Leu. Pe măsură ce cererea pentru construcţii pe piaţa locală a crescut, afacerea sa s-a extins semnificativ. Anul trecut, compania sa, Arabesque, a atins o cifră de afaceri de 2,76 miliarde de lei.




     
  • Povestea omului care a transformat o micuţă afacere într-unul dintre cele mai mari imperii din istoria ciocolatei

    Într-un colţ elegant al Zürich-ului, în prima jumătate a secolului XIX, un cofetar elveţian cu spirit antreprenorial deschidea o mică afacere care avea să pună bazele unuia dintre cele mai mari imperii din istoria ciocolatei. Se întâmpla în 1836, iar cofetarul se numea David Sprüngli-Schwarz. Împreună cu fiul său, Rudolf Sprüngli-Ammann, a fondat o cofetărie modestă, ce s-a transformat într-un imperiu al ciocolatei care se dezvoltă şi astăzi.

    Antreprenorul a deschis cofetăria David Sprüngli & Son pe Marktgasse, în centrul oraşului vechi al oraşului Zürich. La vremea respectivă, ciocolata era încă o delicatesă rarefiată, consumată aproape exclusiv în formă lichidă – un lux rezervat celor înstăriţi. Dar tatăl şi fiul au sesizat o oportunitate: aceea de a aduce ciocolata într-o formă solidă, mai accesibilă, păstrând însă ideea de exclusivitate şi calitate. În 1845, devin unii dintre primii producători din Elveţia care reuşesc să creeze ciocolată solidă, într-o epocă în care tehnologia alimen-tară era limitată, iar metodele de procesare – rudimentare. Acest pas nu a fost doar tehno-logic, ci şi strategic: a permis standardizarea produsului, ambalarea lui, vânzarea la scară mai mare.

    A fost, fără să ştie, o primă lecţie de scalare într-un business care abia se năştea. După moartea lui David Sprüngli, Rudolf preia controlul afacerii şi o conduce timp de decenii, cu o viziune care îmbină tradiţia artizanală cu perspectiva industrială. Într-o mişcare surprinzătoare pentru finalul secolului XIX, în 1892, împarte businessul între cei doi fii ai săi: unul rămâne cu cofetăria originală, care va deveni Confiserie Sprüngli, iar celălalt, Johann Rudolf Sprüngli, moşteneşte secţiunea de producţie şi pune bazele unei fabrici moderne în Kilchberg, pe malul lacului Zürich. Dar adevărata explozie a imperiului Sprüngli vine în 1899, când Johann Rudolf face o achiziţie vizionară: cumpără afacerea şi secretele lui Rodolphe Lindt, inventatorul metodei conching.

    Această tehnică, care pre-supunea amestecarea îndelungată a ciocolatei pentru a-i rafina textura şi gustul, a trans-format produsul într-o experienţă nouă. Lindt fusese deja recunoscut ca un inovator, iar maşinile şi reţeta lui erau la acel moment un „secret industrial” de top. Achiziţia nu a fost doar tehnologică – a fost şi o decizie de branding: numele Lindt era deja asociat cu cali-tatea. Astfel, noua companie, Lindt & Sprüngli, a păstrat ambele identităţi – Sprüngli pentru moştenirea elveţiană a excelenţei şi Lindt pentru inovaţie. În deceniile care ur-mează, compania creşte organic, intră pe pieţele internaţionale şi devine un model de business integrat: de la selectarea boabelor de cacao la producţie, distribuţie şi retail pro-priu. Într-o epocă în care multe branduri externalizează totul, Lindt rămâne fidel unei filosofii interne stricte: totul trebuie controlat. Gustul, textura, ambalajul, atmosfera din magazine – fiecare detaliu este supravegheat cu rigurozitate elveţiană. Lindt & Sprüngli devine sinonim cu ciocolata premium, nu doar prin produs, ci prin mesajul luxului ac-cesibil. Portofoliul se extinde, iar achiziţiile – precum cele ale Ghirardelli (SUA) şi Russell Stover – transformă compania într-un gigant global, cu peste 14.000 de angajaţi şi prezenţă în 120 de ţări. 

    Surse: Lindt & Sprüngli – Official Company History; Swissinfo.ch; Deborah Cadbury – “The Chocolate Wars”; Lindt Home of Chocolate (Kilchberg, CH); Museum of Communication (Bern).   



    Traducere şi adaptare: Ioana Matei
  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 97 – Vanya Panayotova, General Manager, România şi regiunea Adriatică-Balcani, L’Oréal

    Vanya Panayotova are o carieră de peste 20 de ani în sectorul FMCG, ocupând în prezent funcţia de General Manager al L’Oréal pentru 11 pieţe, inclusiv România, ţara pe care o numeşte „acasă” după mulţi ani petrecuţi aici. Originară din Bulgaria, Vanya şi-a început cariera la Procter & Gamble, iar ulterior a ocupat poziţii de leadership la Mondelez International, gestionând operaţiuni în Europa de Est şi Africa & Orientul Mijlociu. Din 2018, coordonează operaţiunile L’Oréal în România şi Republica Moldova şi conduce regiunea Adriatică-Balcani, care include Bulgaria, Croaţia, Serbia, Slovenia, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Kosovo. Pasionată de natură şi sport, a finalizat două maratoane şi promovează cu entuziasm frumuseţea României în lume, la fel cum îşi asumă misiunea de lider în industria frumuseţii.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂRĂ

    Cultivă cu grijă şi atenţie relaţiile umane. „Afacerile se fac între oameni” este o maximă extrem de valoroasă, care merge mult dincolo de simplul networking. Investeşte timp şi energie în construirea unor conexiuni autentice, bazate pe încredere, respect şi empatie. Alege-ţi cu grijă mentorii şi colegii, înconjoară-te de oameni care te inspiră şi de la care poţi învăţa. 




     
  • Cine este tânărul care a intrat în afaceri de la doar 16 ani şi care acum are o afacere de milioane euro, cu peste 72 de magazine în România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 91 – Daniel Crăciun, Fondator şi CEO, Lensa

    Daniel Crăciun a testat antreprenoriatul încă de la 16 ani în mai multe industrii, însă a făcut performanţă în sectorul de optică medicală.

    El a transformat retailerul de optică într-unul dintre principalii jucători din industria de profil din România. Începând în 2013 ca magazin online, Lensa s-a extins sub conducerea sa la peste 80 de unităţi fizice la nivel naţional şi, recent, a pătruns pe piaţa externă prin deschiderea primelor magazine în Chişinău, Republica Moldova.

    Strategia Lensa include şi consultaţii oftalmologice gratuite, menite să educe publicul despre importanţa îngrijirii vederii. Sub conducerea sa, Lensa şi-a propus să ofere peste 10 milioane de consultaţii gratuite, consolidându-şi astfel poziţia pe o piaţă fragmentată, unde ochelarii de vedere reprezintă aproximativ 70% din vânzări.




     
  • Florăria care nu doarme niciodată: Povestea Mariei din Târgu-Mureş şi a automatului de flori 24/7 sau, cu alte cuvinte, de ce a renunţat o tânără la profesia de inginer şi a ales antreprenoriatul

    De formaţie inginer şi cu o pasiune pentru design floral, Maria Bunea a fondat în 2021 florăria Marié din Târgu-Mureş. Îmbinând munca creativă cu o viziune organizată şi orientată spre digitalizare, ea a reuşit să creeze un model de business adaptat la realităţile locale, dar deschis inovaţiei – cel mai recent exem-plu în acest sens fiind lockerul de flori cu temperatură controlată, ce poate fi accesat la orice oră din zi sau din noapte.

    Maria Bunea a început activitatea antreprenorială în domeniul floral în 2021, cu florăria ce îi poartă nu-mele, Marié, după mai bine de un deceniu de experienţă în aranjamente pentru evenimente. De profesie inginer, şi-a propus să aducă un plus de funcţionalitate şi inovaţie în acest sector. „Sunt inginer la bază, dar legătura mea cu florile a început încă din 2008, când am început să lucrez aranjamente florale pentru nunţi şi evenimente. Antreprenoriatul a devenit cu adevărat serios în 2021, odată cu înscrierea mea la EMC Belgia – un program internaţional de specializare în floristică.

    Acel curs mi-a schimbat complet perspectiva şi mi-a dat încredere să fac paşi înainte. M-a făcut să înţeleg cu adevărat ce înseamnă: If you know your medium, you can do anything”, îşi descrie ea începuturile antreprenoriale. Chiar dacă nu a ales să îşi dezvolte profesia în domeniul în care s-a format, pregătirea de inginer pare că a ajutat-o în business – în 2024, Maria Bunea a lansat un sistem de lockere pentru flori – funcţional 24/7, cu tempera-tură controlată de până la 10°C, pentru a menţine prospeţimea aranjamentelor. „Ideea a venit din dorinţa de a aduce ceva nou şi util clienţilor mei.

    Am simţit că oamenii sunt tot mai deschişi la inovaţie şi au nevoie de soluţii care se potrivesc stilului lor de viaţă. Aşa a apărut automatul de flori valabil 24/7, cu temperatură controlată, unde florile sunt păstrate la maximum 10 grade şi sunt mereu proaspete. A fost un pas firesc pentru mine, o combinaţie între grija pentru detalii şi dorinţa de a moderniza un gest clasic: oferirea unei flori.” Valoarea totală a investiţiei în automat a fost puţin peste 20.000 de euro, sumă aco-perită integral din fonduri proprii. Lockerele sunt amplasate în exteriorul florăriei şi sunt accesibile oricând, printr-un cod unic trimis clienţilor după plasarea comenzii. „Automatul de flori a fost gândit ca o extensie a florăriei, dar şi ca o modalitate de a creşte veniturile. Practic, este o florărie nonstop, am-plasată în exterior, accesibilă 24/7 pentru oricine are nevoie de flori, oricând.

    Pentru mine, e un sistem «doi în unu»: oferim flexibilitate clienţilor, dar ne oferim şi nouă, ca echipă, puţin spaţiu – weekenduri, duminici sau seri târzii, când şi noi vrem să fim alături de familiile noastre.” Implementarea tehnologică nu a fost cea mai dificilă etapă, potrivit antreprenoarei. Provocarea principală a fost însă decizia de a investi. „Cea mai complicată parte nu a fost nici tehnologia, nici implementarea locală şi nici mentali-tatea clienţilor. Cea mai grea decizie a fost, de fapt, să am curajul să investesc în acest automat.

    Din fer-icire, am colaborat cu oameni deschişi şi profesionişti, iar clienţii – indiferent de vârstă – s-au adaptat uşor. Trăim într-o perioadă în care oamenii sunt tot mai deschişi la soluţii moderne, iar reacţiile pozitive m-au confirmat că am făcut alegerea potrivită.” Pe termen scurt, Maria Bunea estimează recuperarea investiţiei într-un an. „Estimez că voi recupera investiţia într-un an, dar, desigur, totul depinde de evoluţia pieţei.

    În ceea ce priveşte extinderea, există un plan de a instala încă un automat în oraşul nostru. Nu am în vedere extinderea în alte oraşe din ţară pentru moment, însă sunt reprezentantul în România al firmei producătoare, aşa că pot sprijini colegii din alte locaţii să implementeze acest sistem.” Modelul de busi-ness propus de Maria Bunea îmbină experienţa tehnică cu specializarea în floristică şi oferă un exemplu local de aplicare a soluţiilor automatizate în retailul tradiţional. „Motivul pentru care am ales să fac această investiţie a fost flexibilitatea – atât pentru mine, cât şi pentru clienţi. Ne îndreptăm spre digi-talizare, iar acest lucru ne oferă flexibilitatea de care vorbeam. Clienţii ştiu că în acest automat găsesc flori proaspete, frumoase, aranjate cu grijă într-un mediu controlat, disponibile 24 din 24”, explică fonda-toarea. Totuşi, Maria nu crede că tehnologia va înlocui complet interacţiunea umană – mai ales într-un domeniu creativ.

    Automatizarea este complementară, nu substitutivă: „Cred că un astfel de model au-tomatizat va completa normalitatea, dar nu va deveni neapărat o nouă normalitate. Oamenii vor avea întotdeauna nevoie de interacţiune, mai ales într-un mediu creativ. Sunt multe situaţii când clienţii vor prefera să interacţioneze cu un designer, pentru a-şi exprima nevoile şi pentru a obţine un produs per-sonalizat.” Această combinaţie de eficienţă şi empatie este cu atât mai importantă într-un oraş mic pre-cum Târgu-Mureş, unde relaţiile directe cu clienţii contează enorm. „Într-un oraş mic, oamenii apreciază o abordare prietenoasă şi personală.

    Echipa noastră este întotdeauna deschisă, ceea ce ne ajută să construim legături puternice cu clienţii. În plus, pentru a ieşi în evidenţă, trebuie să te provoci mereu”, îşi descrie Maria filosofia de afaceri. De asemenea, ea încearcă să încurajeze aceste principii şi în rândul colegilor. „Le spun mereu colegelor mele că astăzi trebuie să fim mai buni decât ieri. Aşa cum un soft-ware se actualizează constant, şi noi trebuie să ne îmbunătăţim continuu. Mergând pe această premisă, ne provocăm constant şi, astfel, creativitatea noastră creşte.

    Oamenii observă acest lucru şi îl apre-ciază.” Florăria Marié nu este astfel doar un spaţiu de vânzare – este un loc cu personalitate, pe care Ma-ria îl defineşte drept „spaţiul care mă reprezintă cu adevărat”. Din acest motiv, nu are în plan deschiderea mai multor unităţi, ci o dezvoltare mai profundă a celei existente: „Vreau ca locul nostru ac-tual să rămână acelaşi spaţiu cochet, cu suflet, care ne reflectă pe noi. Îmi doresc, însă, să extind atel-ierul într-un spaţiu 2-in-1 sau 3-in-1, unde să pot organiza workshopuri, ateliere de relaxare şi activităţi creative.

    E modul meu de a rămâne aproape de oameni şi de a crea experienţe care ating emoţia, nu doar privirea”. În paralel, echipa florăriei se ocupă şi de organizarea de evenimente private şi corporate, printr-o divizie de event planning care completează activitatea principală. „Nu urmărim extinderea în volum, ci în profunzime. Vrem să rămânem pasionaţi, autentici şi să îmbunătăţim continuu ceea ce facem cu drag.” Referindu-se la rezultatele financiare, ea spune că estimările pentru anul trecut indică o cifră de afaceri de aproximativ 900.000 de lei şi un profit de circa 130.000 de lei, cu o echipă formată din patru angajaţi.

    Cât despre investiţia necesară să înceapă afacerea, Maria subliniază că nu a fost nevoie de un buget uriaş, ci, mai degrabă, de multă implicare. „Am început acum exact patru ani cu o linie de credit de doar 35.000 lei. A fost greu la început, dar cu paşi mici, multă implicare şi pasiune, am reuşit să cresc florăria pas cu pas. Aşadar, investiţia nu trebuie neapărat să fie mare, ci bine gândită.”   

    Trei întrebări şi răspunsuri din interviul cu Maria Bunea, fondatoARE, Florăria Marié

    Ce sfat ai oferi unui antreprenor care vrea să intre în domeniul floristicii?

    Să nu pornească la drum fără o bază solidă de cunoştinţe. Floristica nu înseamnă doar aranjamente frumoase, ci şi o înţelegere a plantelor, a tendinţelor, a gestionării stocurilor şi a relaţiei cu clienţii. E im-portant să te pregăteşti, fie prin cursuri, fie prin practică. Totodată, cred că este posibil să porneşti şi cu un buget minim, dacă ai o idee clară şi eşti dispus să munceşti mult. Eu, de exemplu, am început acum exact 4 ani, cu o linie de credit de doar 35.000 de lei. A fost greu la început, dar cu paşi mici, multă im-plicare şi pasiune, am reuşit să cresc florăria pas cu pas. Aşadar, investiţia nu trebuie neapărat să fie mare, ci bine gândită.

    Cum arată o zi obişnuită în activitatea ta de antreprenoare?

    O zi obişnuită din viaţa mea este plină de activităţi diverse. Încep dimineaţa cu întâlniri şi discuţii cu cli-enţii pentru a crea concepte personalizate şi a înţelege nevoile lor. În paralel, mă ocup de partea admin-istrativă – gestionarea finanţelor, contabilitate, economie şi alte aspecte organizatorice. Avem două site-uri – unul dedicat aranjamentelor funerare şi altul pentru florărie – plus automatul de flori. Împreună cu echipa, lucrăm constant la campanii de marketing şi planificăm evenimente. Eu stabilesc şi finalizez taskurile şi le dau mai departe echipei, care este coordonată de un shop manager minunat.

    Care a fost cea mai bună decizie de business pe care ai luat-o? Dar cea mai grea?

    Cea mai bună decizie a fost atunci când am deschis florăria. A fost momentul în care mi-am creat pro-priul loc, un loc care mă reprezintă cu adevărat. Cea mai grea decizie a fost când m-am înscris la Euro-pean Master Certification în Belgia. A fost un curs destul de scump, dar nu regret nimic. A fost o in-vestiţie valoroasă, care mi-a consolidat profesionalismul.

  • Cine este românca specializată în microbiologie, un adevărat pionier al industriei cosmetice din România, şi ce probleme a întâmpinat aceasta cu afacerea ei?

    Specialist în microbiologie, un pionier al industriei cosmetice din România, Adriana Goleanu a ales calea antreprenoriatului de peste un sfert de secol. A construit afacerea Lotus Cosmetics şi a înfRuntat tot soiul de dificultăţi, dar n-ar ezita nicio clipă să o ia din nou de la capăt, pentru că „iubeşte infinit acest domeniu”. Şi, povesteşte ea, antreprenoriatul nu înseamnă numai investiţie, cheltuială, vânzare, venit, profit, taxe interminabile. Înseamnă libertatea de a comunica într-un fel inedit cu consumatorii.

    „Nu ai voie să dormi”, în sensul figurat al exprimării – este cea mai importantă lecţie pe care a învăţat-o în antreprenoriat Adriana Goleanu, care în parcursul său a întâmpinat o gamă variată de piedici – de la cele legate de a-şi pune produsele pe rafturi până la finanţări, a ţine pasul cu legislaţia în permanentă schimbare sau chiar percepţia consumatorilor, în ochii cărora produsele de import sunt de calitate mai bună decât cele fabricate local. În ciuda momentelor în care a crezut că pierde tot ce reuşise să construiască, nu numai că a răzbit, ci are planuri de investiţii, în continuare.

    Una dintre ele – de dimensiuni mai mici prin prisma valorii de investiţie, declară antreprenoarea –  este actualizarea aparaturii de măsură şi control, actualizarea softului şi a aparatelor de skin-diagnostic din laboratorul CTC (control al calităţii). Iar cel mai mare proiect este relocarea spaţiului de producţie pe o suprafaţă mai mare şi deschiderea unui institut de beauty – de diagnosticare şi tratamente personalizate”, afirmă fondatoarea Lotus Cosmetics. Cât priveşte rezultatele financiare de anul trecut, antreprenoarea nu dă detalii, dar spune: „Aş fi vrut mai mult.

    Un profit pe măsura eforturilor, dar suntem într-o piaţă care, cumva, este insuportabil de nedreaptă. Nedreaptă pentru că, oricât de bun este un produs cosmetic românesc, încă primează produsele de import. Consumatorul trebuie să ştie că, din punctul de vedere al legislaţiei de fabricaţie, al controlului, evaluării siguranţei produsului, al ingredientelor, cosmeticele româneşti au proceduri identice cu cele ale marilor branduri internaţionale. Consumatorul mai trebuie să ştie că termenul de garanţie al produselor cosmetice româneşti este la început.” O altă dificultate – nu numai pentru Lotus Cosmetics, ci şi pentru alte firme din industrie, conform antreprenoarei – se leagă de procesul de penetrare a pieţelor externe.

    Cum a fost drumul până aici? „Dacă privesc în profunzimea amintirilor mele, pot spune că din momentul în care am descoperit, în 1980, magia fabricării produselor cosmetice, mi-am dorit şi în adâncul meu am decis să-mi scriu propriul drum în această industrie. Dorinţa s-a prefăcut în realitate în 1995 când am început să creez primele schiţe ale propriei mele linii de cosmetice. Entuziasmul, bucuria de a-mi crea propria linie de produse cosmetice a fost mai mare decât cea de a controla balanţa financiară pentru punerea în mişcare a tot ceea ce însemna producţie – vânzare”, îşi aminteşte zâmbind Adriana Goleanu. 


    Antreprenoarea spune că a ţinut cont, permanent, de noutăţile din industria producătorilor de ingrediente active şi a materiilor prime. Înainte de a formula un produs cosmetic, studiază foarte bine documentele şi cercetările ce stau la baza efectului dovedit al ingredientelor active şi le coroborează cu nevoile de îngrijire şi igienă ale consumatorilor


    Cheltuielile de la debutul afacerii au fost mari, etapizate pe măsura dezvoltării şi, ca în orice început, profitul oricât de mic sau mare ar fi fost, cerea mereu chibzuire şi reinvestire în următorii paşi de dezvoltare. „Am urmat cu sfinţenie această regulă, am reuşit în timp să achiziţionăm sediul de producţie, am reuşit să cumpărăm utilaje, să le modernizăm, să cumpărăm propria flotă, să investim în dezvoltarea laboratorului de analiză şi control.

    Pe lângă dotări, mijloace de producţie, o altă investiţie extrem de importantă a fost implicarea în studii de cercetare cu privire la evoluţia ingredientelor active, a materiilor prime, a cerinţelor şi nevoilor consumatorilor, a trendului în domeniu şi, să nu uităm, identificarea pieţelor de desfacere.” Producţia de produse cosmetice este un proiect mare, costisitor şi asumat. Asumat, pentru că un produs cosmetic trebuie să răspundă cerinţelor şi să respecte legile în vigoare. „Mai mult, consumatorilor trebuie să le oferi produse de igienă şi îngrijire care să corespundă nevoilor şi aşteptărilor lor, conform recomandărilor de pe ambalajul cosmeticelor”, punctează antreprenoarea.

    În dezvoltarea companiei, conform Adrianei Goleanu, cel mai nebunesc, dar şi decisiv pas a fost atunci când a hotărât să se desprindă de tot şi toate şi să facă ceea ce ştia mai bine. „Restul, priorităţile dezvoltării, a venit mai mult sau mai puţin ordonat. Spun asta, pentru că în acei ani de început, când balanţa cerere/ofertă era înclinată către ofertă şi consumatorul era mai mult aplecat şi dornic de produse de import decât româneşti, cucerirea unui loc pe piaţă a fost o adevărată luptă. Ambalaje competitive nu existau, designeri, nici pe departe. Produsul cosmetic românesc era eclipsat de cel de import. Conţinutul produselor cosmetice româneşti era foarte bun, însă imaginea încă amintea de epoca pe care foarte mulţi o doreau uitată.”

    Din punct de vedere financiar, un pas esenţial a fost intrarea în primul lanţ de supermarketuri, moment în care produsele au devenit mai vizibile, iar ulterior au fost căutaţi şi de alte lanţuri de retail în momentul intrării lor pe piaţa românească. Dezvoltarea lanţurilor de supermarketuri a schimbat total faţa procedurilor de vânzare, a fost începutul modernizării, dar şi al maturizării companiei ca producător.

    Important a fost şi momentul achiziţionării spaţiului de producţie. „Atunci, am avut o reducere a cheltuielilor, de la chiriaş am devenit proprietar responsabil, gestionând direct consumurile cu utilităţile, costuri care se reflectau şi se reflectă direct în preţ.”

    Antreprenoarea povesteşte că la început a mizat pe produse al căror preţ (dar nu şi calitate) era destinat pentru cei cu venituri mici – a fost o nişă în acest segment de piaţă şi mai uşor de accesat, dar nu foarte inspirat din punct de vedere al profitului. Pentru a face profit cu preţuri mici ai nevoie de volume de vânzări, dar chiar şi aşa nu e suficient pentru dezvoltare şi investiţie. „Prin urmare, eşti obligat să susţii activitatea cu alte surse – în general, linii de credit.” A pornit pe drumul antreprenoriatului cu 15 produse şi foarte repede portofoliul a ajuns la 120, vândute în magazine de profil, în Bucureşti şi ţară, cu agenţi comerciali şi firme de distribuţie şi, povesteşte Adriana Goleanu, a căutat să ofere cât mai multe produse pe care le cerea piaţa. Pe lângă şampoane, balsam, creme de tratament, apă de colonie, fond de ten, detergenţi, antigel – a realizat cam tot ce ştia să facă pe structura cererilor de atunci, a anilor ’80-95. În momentul apariţiei hipermarketurilor, registrul de produse a fost modificat pe profilul sortimentului dorit de magazin, cât şi al trendului din industrie. „În pandemie, am produs igienizanţi şi dezinfectanţi. Industria cosmetică este una evolutivă, inovativă alertă, chiar mai alertă decât cea de fashion.

    Astăzi, avem în portofoliu 74 de produse active pe lanţurile de supermarket şi eMAG, şi 15 produse pe segmentul Luxury. În martie, la Cosmoprof Bologna, am lansat o gamă nouă de dermatocosmetice – RoutinoDerm care, pentru început, are 12 produse.” O altă linie de produse create recent este şi cea dedicată animăluţelor de companie (şampoane, produse de întreţinere). Compania a lansat recent gama Natural Botulinic, creată pentru a oferi o rutină completă de îngrijire a tenului şi, spune Adriana Goleanu, „este alternativa vegană şi sustenabilă la soluţiile invazive, cum ar fi Botoxul. Ingredientele active susţin bioritmul natural al pielii, oferind un efect restructurant şi revigorant. Fiecare produs pe care l-am creat spune o poveste, o poveste despre viaţă, timp şi armonie. Gama Natural Botulinic este rezultatul pasiunii mele pentru ştiinţă şi al respectului pentru natură. Cred cu tărie că frumuseţea naturală nu e doar o alegere, ci un dialog constant între cunoaştere, inovaţie şi dorinţa de a oferi soluţii sigure şi eficiente.” 

    Antreprenoarea spune că a ţinut cont, permanent, de noutăţile din industria producătorilor de ingrediente active şi a materiilor prime. Înainte de a formula un produs cosmetic, studiază foarte bine documentele şi cercetările ce stau la baza efectului dovedit al ingredientelor active şi le coroborează cu nevoile de îngrijire şi igienă ale consumatorilor. „La elaborarea unei reţete de produs am mare grijă ca funcţia de produs să fie susţinută de ingrediente atent studiate şi selecţionate pe criterii ştiinţifice. De exemplu, pentru o cremă hidratantă, antirid, de noapte sau de zi, caut să folosesc mai multe ingrediente active ale căror acţiune sinergică şi cumulativă fac ca produsul să fie potrivit pentru consumator.”

    În opinia Adrianei Goleanu, piaţa produselor cosmetice a evoluat foarte frumos, în sensul că oamenii au realizat că folosirea produselor cosmetice este necesară pentru menţinerea sănătăţii lor şi pentru conturarea frumuseţii. Oamenii au înţeles că folosirea un produs cosmetic nu este un moft, ci o necesitate. Accesul la informaţii a fost şi este o sursă bună de învăţare şi selectare în orice domeniu.

    Astăzi, când circulaţia informaţiei este atât de rapidă, când progresul tehnologic este de mare ajutor în fabricarea produselor cosmetice, în testarea şi diagnosticarea pielii sau a părului, putem vorbi despre produsele cosmetice personalizate pe tipuri de probleme identificate, pe tipuri de efecte, pe vârstă şi, nu în ultimul rând, de produse cosmetice strict personalizate. „Faci un skin-diagnostic şi îţi comanzi exact produsul destinat rezolvării problemei tale. Putem defini şi alege o rutină cosmetică începând de la întrebările: de ce, pentru ce, când, cum, cât şi ce aleg? Când mă gândesc la acest lucru, realizez cât de mult iubesc ceea ce fac, cât de mult îmi iubesc meseria. Viitorul, aşa cum îl privesc eu şi prin prisma AI, pot spune că este unul promiţător. Toţi ne dorim să fim tineri, frumoşi şi, mai presus de orice, sănătoşi. Eu cred că bătrâneţea tegumentară sau organică este o boală şi sunt multe soluţii pentru a o trata. Mai cred că tinereţea vine din interior şi trebuie întreţinută din exterior!”, conchide Adriana Goleanu.   

     

    Carte de vizită

    1. Adriana Goleanu, specialist în microbiologie, un pionier al industriei cosmetice din România, a făcut parte din echipa care a pus bazele primului laborator modern de microbiologie cosmetică în anii ’80.

    2. Studiile sale au început la Universitatea Pierre et Marie Curie din Paris şi au continuat cu Facultatea de Biologie din Bucureşti. Ulterior, a petrecut 14 ani la Miraj, cea mai modernă fabrică de produse cosmetice din România la acea vreme. Miraj a contribuit la formarea unei expertize solide în controlul calităţii şi formularea produselor.

    3. În 1995, Adriana Goleanu a fondat Lotus Cosmetics cu dorinţa de a lăsa în urmă o moştenire bazată pe cunoştinţele sale de biologie şi biochimie.

     

    De vorbă cu Adriana Goleanu

    Care sunt cele mai importante decizii pe care le-ai luat de-a lungul timpului?

    Decizii au fost multe, dar cea mai importantă a fost cea de a-mi responsabiliza angajaţii, de a-i face să iubească şi să respecte produsele noastre, să înţeleagă că suntem o familie, că munca şi atenţia lor este nevoie să fie de calitate.

    Care au fost cele mai mari dificultăţi cu care te-ai confruntat de-a lungul timpului? Cum le-ai depăşit?

    Producţia este grea, dar vânzarea şi mai grea.

    Munca de a convinge un buyer că produsul tău este bun, că este nevoie de el pe raft, că este competitiv în raport calitate/preţ, că răspunde nevoilor unui segment de consumatori este, de cele mai multe ori, emoţionant de grea. Spun emoţionant, pentru că nu de multe ori, după o întâlnire de contractare fie eram în al nouălea cer de fericire, fie durerea nereuşitei era aşa de copleşitoare, încât mă sufocam. Retrăiesc şi acum cu strângere de inimă acele momente. Dar şi mai greu de suportat este avalanşa de întrebări ce-ţi inunda mintea – ce am greşit, de ce nu am convins, ce fac cu angajaţii, trebuie să le asigur salarii, taxele au crescut, preţurile la materii prime au crescut, îmi trebuie vânzare mai mare.

    „Ce fac?” este întrebarea la care trebuie găsit urgent răspunsul. Şi, ulterior, de pus în practică soluţia. Tot urgent.

    Care sunt cele mai importante lecţii pe care le-ai învăţat în antreprenoriat?

    În primul rând, că „nu ai voie să dormi”, apoi nu ai voie să spui că tu ştii totul. E obligatoriu să cunoşti legislaţia ce implică bunul mers al afacerii, să cunoşti şi să apelezi cât se poate de mult la programele de susţinere antreprenorială derulate de ministerele economiei, dezvoltării şi fondurilor europene. Ceea ce regret cel mai mult este faptul că nu am avut din şcoală sau din facultate o educaţie minimă antreprenorială. Această educaţie făcută din mers este de cele mai multe ori greoaie şi poate cu lipsuri!

    Ar fi excelent ca programa de liceu să cuprindă şi ore de antreprenoriat.

    A fost vreun moment în dezvoltarea afacerii când ai avut impresia că nu o mai poţi scoate la capăt? Ai regretat vreodată că ai mizat pe antreprenoriat?

    Ooo, da. Momente când am crezut că totul se prăbuşeşte. În astfel de clipe mă întreb ce aş face şi ce aşteptări aş avea dacă m-aş afla în prima zi de producţie şi de vânzare. După aceste întrebări, reuşesc să privesc mai cu încredere şi speranţă totul.

    Antreprenoriatul mi-a dat libertatea de a formula, inova produse cosmetice aşa cum eu le-am gândit prin prisma profesiei mele de biolog cu specializare în biochimie. Antreprenoriatul nu înseamnă numai investiţie, cheltuială, vânzare, venit, profit, taxe interminabile. Înseamnă libertatea de a comunica într-un fel inedit cu cei cărora te adresezi prin codul CAEN ales. Antreprenoriatul înseamnă să laşi ceva în urma ta.

    Dacă ai fi din nou în momentul T zero, ai alege acelaşi domeniu?

    Categoric! Iubesc la infinit acest domeniu.

    Cred că tot ceea ce fac mă reprezintă, este modul meu de a mă exprima, de a comunica şi mă bucur când văd că mai sunt şi alţii care-mi împărtăşesc dragostea de a crea frumos pentru suflet şi chip. În plus, nu mă sperie concurenţa, ştiu că generează calitate, mă obligă să creez şi mai mult calitate. În România, istoria a arătat că industria produselor cosmetice a fost un brand de ţară şi aşa trebuie să rămână!

    Nu uitaţi, „dragostea de frumuseţe este Gust, crearea de frumuseţe este Artă” (Ralph Waldo Emerson).

    Trei generaţii, aceeaşi poveste. Antreprenoarea Adriana Goleanu, alături de fiica sa, Ana Maria Goleanu, implicată în conducerea firmei şi mama sa, Maria Niculescu care i-a oferit sprijin permanent