BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Tranzactia care a spart gheata

    Anul 2009 va fi unul cu multe tranzactii pe piata romaneasca de retail, spunea la sfarsitul anului trecut analistul Milos Ryba de la compania de cercetare de piata Planet Retail: “Avand de-a face cu rate mici de crestere in vestul Europei, comerciantii internationali se vor concentra pe dezvoltarea retelelor din Europa Centrala si de Est, incluzand Romania. Unii ar putea cumpara retele locale pentru a-si consolida pozitia pe piata”.

    Ratele mici de crestere din vestul Europei nu ar mai fi insa singurul motiv pentru care marile lanturi de retail ar merge la cumparaturi de magazine, daca au lichiditati. Situatia economica in sine, dar si presiunea cu care se confrunta antreprenorii pe o piata dominata de giganti ii pot face pe primii sa nu mai ceara preturile de anul trecut atunci cand vine vorba de a-si vinde afacerea. “Nu cred ca 2009 este un an bun pentru tranzactii, deoarece piata este speriata si foarte emotionala. Parerea mea sincera este ca niciun moment nu e bun pentru a vinde o retea pe care poti sa o dezvolti”, e de parere Ion Soloman, proprietarul unuia dintre cele mai mari lanturi romanesti de supermarketuri, Ethos.

    Soloman a primit la randul sau mai multe oferte de preluare, insa acum crede ca a facut bine ca nu a vandut. “Poate ca anul trecut as fi vandut daca as fi primit vreo oferta din partea unei mari companii interesate sa imi dezvolte reteaua, de aceea nu am vrut sa vand unui fond de investitii, iar in acest moment sunt absolut sigur ca nu vreau sa vand”, explica Soloman, care investeste in continuare in reteaua pe care a adus-o la 26 de supermarketuri si vorbeste de “investitii formidabile” in rebranding, modernizare tehnologica si pregatire pentru angajati.

    Desi primele lanturi de retail au inceput sa-si faca simtita prezenta pe piata in urma cu aproximativ un deceniu, marile tranzactii au avut loc abia in ultimii doi ani. Startul a fost dat de operatorul de magazine de tip discount Profi (parte a companiei belgiene Louis Delhaize), care in 2007 a platit aproape opt milioane de euro pentru cele noua magazine ale retelei bucurestene Albinuta, detinuta de un grup de investitori lituanieni. Exemplul Profi a fost repede urmat de Carrefour, care a cumparat in 2008 cele 21 de magazine Artima de la un fond de investitii polonez, care la randul sau cumparase lantul de la antreprenorul Florentin Banu.

    Aceasta a fost cea mai mare tranzactie a anului trecut atat datorita notorietatii cumparatorului, cat si prin prisma pretului – 55 de milioane de euro, cea mai mare suma oferita pana acum pentru o retea comerciala. Ultimele luni ale lui 2008 au adus vanzarea celor 14 magazine din cea mai veche retea a Bucurestiului, La Fourmi, catre Mega Image, pentru 18,6 milioane de euro, suma care i-a asigurat pozitia de lider pe segmentul supermarketuri in capitala. In cazul Auchan insa, lucrurile stau diferit, desi din reteta fac parte cele doua componente esentiale ale povestilor de mai sus – antreprenorii locali si marea companie internationala de retail.

    Numele Auchan a fost adus in Romania de Regis Mougel, primul director general al retelei de hipermarketuri Cora in Romania. In 2004, la trei ani de la venirea lui Mougel in Romania, toata echipa manageriala de la Cora, in frunte cu Mougel, a fost demisa, ceea ce l-a determinat pe francez ca, impreuna cu fostii sai colegi si cu alti investitori, sa demareze o noua afacere in domeniul pe care il stiau cel mai bine. Astfel, investitorii au incheiat un parteneriat cu grupul francez Auchan, urmand ca MGV Distri-Hiper, compania infiintata de ei, sa opereze in Romania hipermarketuri sub numele Auchan.

    Inca de la semnarea parteneriatului, Auchan detinea 29% din compania MGV Distri-Hiper. Potri vit comunicatului remis presei de catre companie saptamana trecuta, retailerul francez si-a marit participatia in noiembrie anul trecut prin achizitionarea a 20% de la un grup de investitori privati romani. La inceputul saptamanii trecute, compania a anuntat oficial ca Auchan a cumparat si restul de 51% din MGV Distri-Hiper, preluand astfel intregul pachet de actiuni al companiei.

    Potrivit estimarilor facute de Ziarul Financiar saptamana trecuta, valoarea tranzactiei Auchan- MGV Distri-Hiper s-ar ridica la aproximativ 40 de milioane de euro, ceea ce inseamna ca Regis Mougel, care ramane in continuare directorul general al retelei, a primit in jur de 15 milioane de euro pentru 19% din pachetul majoritar. “Eu cred ca pentru acest moment suma este una corecta”, comenteaza Ion Soloman. In ceea ce priveste pretul cu care se vinde, de obicei, o astfel de afacere, Soloman explica faptul ca negocierea se face pornind de la cifra de afaceri, limitele fiind 20% si 40% din aceasta. “Cazul Artima a fost o exceptie”, spune Soloman, facand referire la faptul ca retailerul Carrefour a oferit pentru cele 21 de magazine 55 de milioane de euro, adica aproape jumatate din cifra de afaceri a lantului de supermarketuri.

    Magazinele Artima, actualmente Carrefour Express, au fost insa o tinta mult dorita de toti operatorii din retail, fiind primite oferte din partea mai multor comercianti, printre care si Interex. “E adevarat ca ne-am dorit sa preluam noi reteaua Artima, dar suma pe care a oferit-o Carrefour a fost mult prea mare”, declara vara trecuta Philippe Lavalard, presedintele CDE Franta, proprietarul Interex. Este posibil ca preluarea de catre compania mama sa accelereze ritmul de expansiune a retelei Auchan, destul de lent daca ne raportam la evolutia altor retaileri de pe acelasi segment.

    Spre exemplu, operatorul de hipermarketuri real, – (care a deschis, ca si Auchan, primul magazin in Romania in 2006) a ajuns la sfarsitul lui 2008 la 20 de magazine, apropiindu-se de Carrefour, care a incheiat anul cu 21 de magazine. Pentru 2009, oficialii Auchan au anuntat doar doua noi deschideri de hipermarketuri, la Timisoara (unde opereaza deja singurul supermarket al retelei) si la Constanta. Dupa anuntarea tranzactiei, reprezentantii retelei nu au dorit sa comenteze in legatura cu eventualele schimbari de strategie in ceea ce priveste expansiunea retelei, odata aprobat si definitivat procesul de preluare.

    “Daca as fi in locul lui Mougel, cu siguranta ca as continua sa investesc in Romania”, spune Ion Soloman, adaugand ca piata e la un nivel de subdezvoltare si exista inca multe oportunitati de afaceri in ciuda situatiei economice. Proprietarul Ethos spune ca in multe domenii, inclusiv in zona comertului, micii antreprenori sunt supusi unor mari presiuni si sunt decisi sa vanda cat mai repede, convinsi ca nu vor mai rezista mult timp.

    Mai mult, intrarea comerciantului german Lidl pe piata, cu intentia declarata de a deschide primele magazine in 2010, ii sperie pe multi, este de parere Soloman, care crede ca prezenta lantului Lidl va determina o reasezare printre retelele comerciale. “Noi avem multe propuneri de la mici operatori care vor sa fie cumparati, de noi sau de altcineva. Stresul este mare, presiunea la fel, ratele de profit cu siguranta nu mai sunt ce au fost in trecut”, explica Soloman, convins ca lanturile autohtone de retail vor rezista cu greu pe piata si ca multe dintre ele vor fi cumparate in 2009.
    “Nu cred ca peste cinci ani vom mai vedea comercianti autohtoni pe piata”, incheie Soloman. Iar daca “o achizitie intre comercianti internationali deja prezenti in Romania este putin probabila”, potrivit lui Milos Ryba, reteta de achizitie ar putea fi exact cea folosita pana acum in aproape toate tranzactiile de pe piata locala.

  • Pariu pe o lada de whisky

    “De anul acesta nu mai distribuim Heinz, pentru ca planurile noastre si ale lor de crestere nu s-au potrivit. Modelul de distributie asigurat de noi a fost bun pana acum, dar nu si de acum incolo, asa ca Heinz va merge la un distribuitor de produse alimentare”, spune Petru Berciu, cel care detine impreuna cu partenerul sau Ion Biris, compania de import si distributie BDG, ce are in portofoliu marcile Jack Daniel’s, Finlandia, Jägermeister, Cutty Sark, Metaxa sau Evian.

    Distributia brandului de ketchup i-a adus anul trecut lui Berciu incasari de circa 1,5 milioane de euro, iar diferenta pana la cele peste 26 de milioane de euro incasate in total in 2008 a venit in special de pe urma distributiei de bauturi alcoolice. Un factor care a contribuit masiv anul trecut la cresterea BDG a fost preluarea, la sfarsitul lui 2007, a gamei Remy Cointreau si Metaxa, distribuite anterior de firma Sollers PPD.

    Cu incasari de 2,5 milioane de euro, marca Metaxa a recuperat din distanta fata de principalul competitor, marca locala Alexandrion, chiar daca volumele vandute s-au situat sub estimarile initiale (30.000 de baxuri de 9 litri, in loc de 40.000). “Metaxa nu performa dupa asteptari din cauza strategiei de marketing a principalului competitor, care se pozitionase foarte bine pe tot ce inseamna valorile Metaxa”, explica Berciu.

    Pentru 2009, compania are in vedere investitii de circa 800.000 de euro in marketing pentru marca Metaxa. In ceea ce priveste whiskyul Cutty Sark, preluat tot in 2007, Berciu nu se declara multumit: “Piata este foarte aglomerata, iar pretul este usor mai mare fata de restul marcilor din aceasta categorie. Nu e un produs aflat pe val, iar cresterea a fost mai mica decat cresterea pietei”.

    Surpriza anului 2008 a fost insa Jägermeister – “un exemplu de ce poti face cu o strategie bine pusa la punct”. In 2008, BDG a investit 100.000 de euro in promovarea produsului, iar principalul obiectiv a fost popularizarea acestuia in randul consumatorilor, prin organizarea de samplinguri in tara. Jägermeister a inregistrat in 2008 o crestere a volumelor vandute de 250% fata de 2007. Evolutia a fost mai buna decat cea a principalului produs distribuit de BDG, whiskyul Jack Daniel’s, care a avut vanzari totale de 16 milioane de euro in 2008, reprezentand o crestere de peste 60%.

    Una peste alta, cresterea de 37% a companiei in 2008 n-a mai fost la fel de mare ca in anul precedent (in 2007, vanzarile au urcat cu circa 60%, la 19 milioane de euro), dar BDG si-a consolidat pozitia alaturi de principalii distribuitori de bauturi de import, respectiv Cristalex (care estima vanzari de 26 mil. euro pentru 2008), Pernod Ricard si Sollers PPD (care estima pentru 2008 afaceri de 30 de milioane de euro).

    Anul 2009 va fi dificil insa pentru importatorul Finlandia, care trebuie sa isi mentina cota de piata, in contextul in care principalul sau competitor, Pernod Ricard, cu afaceri de circa 30 de milioane de euro in 2008, a preluat recent distributia pentru vodca concurenta Absolut, un brand cu vanzari semnificative pe piata romaneasca. “Mergem in continuare cu businessul de fiecare zi, iar daca vom avea o crestere de 20-30%, voi fi foarte fericit”, afirma Berciu.

    Piata de bauturi din import, estimata la circa 100 de milioane de euro in 2008, a fost caracterizata in ultimii ani de schimbari majore in portofoliile principalilor companii. Dupa mutarile din martie 2006 atrase de tranzactia la nivel mondial intre Pernod Ricard si Allied Domecq, Cristalex, importatorul Teacher’s, si-a adaugat pe lista coniacul Courvoisier in martie 2007, renuntand in schimb la distributia Cointreau, care a fost preluat de catre Sollers PPD.

    In noiembrie insa, la jumatate de an dupa preluarea whiskyului Cutty Sark (distribuit anterior de Heinrig), BDG a castigat distributia Metaxa si a gamei Remy Cointreau (ambele din portofoliul Sollers), in urma unui parteneriat cu producatorul francez Remy Cointreau prin intermediul caruia a devenit unicul distribuitor al acestuia pe plan local. Nici Pernod Ricard nu s-a lasat mai prejos si a venit cu sampaniile Mumm si Perrier Jouet, iar la sfarsitul lui 2008 a preluat si distributia Absolut de la Cristalex.

    Cum va arata piata bauturilor alcoolice de import in 2009, un an care va sta sub semnul crizei? “Chiar daca e criza, lumea va continua sa bea”, spune franc actionarul BDG Import. “Noi trebuie sa determinam consumatorul sa cumpere de la noi.” Si pentru ca lupta pe cotele de piata se da la distribuitor, in teren, cum spune Berciu, atentia se va concentra anul acesta pe o noua strategie de key accounts, segmentul care reprezinta peste 30% din cifra de afaceri a companiei, ca si pe un control riguros al distributiei.

    Pana acum, BDG a cumparat trei companii de distributie in Bucuresti, Timisoara si Cluj, iar in urmatorii doi ani mai vrea sa angajeze oameni pentru merchandising si sa cumpere inca doi distribuitori. “Din cauza crizei, aceste companii se confrunta cu probleme de capital de lucru, de brand, de portofoliu; de aceea noi nu le dam bani, ci venim cu produse si termene de plata avantajoase – practic o investitie de circa 500.000 de euro-marfa”, explica el.

    Berciu spune ca nu resimte o tentativa de incetinire a cresterii ca urmare a crizei, dar atentia acordata incasarilor de la distribuitori a sporit: “N-am simtit diferente la vanzari, dar suntem mult mai atenti la distributia din tara, la incasari. Controlul distribuitorilor, cash-flow-ul este cel mai important, nu marja de profit. De aceea nu renegociem termenele de plata”.

    Cat despre scenariul pentru 2009, actionarul BDG crede ca efectele crizei se vor resimti cu adevarat abia din martie. “Fluctuatiile de curs sunt comparabile acum cu cele din 1999. Dar sa nu uitam ca in ultimii ani au fost castiguri suplimentare, provenite din diferentele de curs de la inceputul, respectiv sfarsitul anului”, comenteaza Berciu. Nu preconizeaza o anumita valoare pentru cursul euro in 2009, dar nu crede ca “guvernul va fi linistit”, iar aceasta va afecta cursul: “Daca nu exista suficienta incredere, cursul creste. Nici nu cred ca vom avea un guvern care sa inceapa treaba, dar sper sa ma insel. Cert este ca n-o sa ne plictisim”.

  • Burger King: Pentru inceput e bine

    Intalnirea reporterului BUSINESS Magazin cu directorul general al lantului de restaurante Burger King, Remus Tiuca, a avut loc in restaurantul din Cora Lujerului inaintea unei intrevederi pe care Tiuca urma sa o aiba cu unul din reprezentantii companiei la nivel international.

    “Burger King Romania este foarte bine vazut de catre compania-mama”, spune Tiuca, multumit ca a reusit, in mai putin de un an de la intrarea pe piata, sa creasca reteaua de restaurante la sase, al saptelea fiind deja in pregatire. “Sunt alte tari care in acelasi interval au reusit sa deschida doar doua restaurante”, completeaza el. In estul Europei, Burger King a facut primul pas cu aproape doua decenii in urma, cand a deschis un restaurant in Ungaria. In 2008, primele restaurante au fost deschise in paralel in Romania si Bulgaria.

    “Planurile initiale au fost sa deschidem cinci restaurante intr-un an calendaristic, adica din aprilie 2008 pana in aprilie 2009”, spune Remus Tiuca. Pana in prezent, toate cele sase restaurante se afla in Bucuresti, urmand a fi deschis al saptelea in Constanta. Potrivit lui Tiuca, numarul mai mare de restaurante se datoreaza oportunitatilor aparute in piata si vanzarilor inregistrate pana acum. “Am grabit ritmul pentru ca ne-am dat seama ca putem sa crestem mai repede”, afirma directorul general al lantului de restaurante, marturisind ca a avut prea putine emotii privind rezultatele brandului in Romania.

    “Veneam dupa 14 ani in industria de quick service, cunosteam foarte bine industria si renumele international al Burger King”, spune el. Tiuca apreciaza ca posibil ca in cinci ani sa ajunga la un numar de 50 de restaurante deschise de companie in Romania – o aproximatie facuta in contextul actual, care ar putea fi modificata in functie de evolutia pietei.

    “Eu unul sper sa fie nu 50, ci 150 de restaurante”, adauga el, subliniind ca anul acesta cu siguranta vor mai fi inaugurate alte 10 restaurante, pentru fiecare fiind necesara o investitie de minim 500.000 de euro. In continuare, compania se va axa pe o cat mai buna acoperire a Bucurestiului, care ar trebui sa aiba in jur de 25 de restaurante pe termen lung, in opinia lui Tiuca. In restul tarii, reprezentantul Burger King tinteste toate orasele cu peste 100.000 de locuitori, fara a se limita insa la ele.

    Grupul Burger King, al doilea lant de fast-food de pe piata americana dupa McDonald’s, a avut in ultimul anul fiscal (incheiat la 30 iunie 2008) venituri totale de 2,45 miliarde de dolari, in crestere cu 10% fata de anul anterior, si un profit net de 190 de milioane de dolari, in crestere cu 28%. Spre deosebire de McDonald’s, care a intrat pe piata romaneasca in 1995 printr-o investitie directa, Burger King a venit in Romania in sistem de franciza. Aceasta este operata de compania Atlantic Restaurant System, controlata de oamenii de afaceri Marius Nasta si Eli Davidai.

    Francizarea poate permite lantului o dezvoltare mult mai rapida, toate restaurantele urmand a se afla pe suprafete inchiriate. Mai mult, daca pana nu de mult majoritatea companiilor declarau ca ritmul de expansiune e incetinit de pretul mare al chiriilor, scaderea preconizata a acestui cost ar putea fi una din putinele consecinte pozitive ale crizei. Pentru Burger King, pretul ridicat al chiriilor a insemnat imposibilitatea de a deschide pana acum restaurante la strada (toate cele sase restaurante deschise pana acum se afla in centre comerciale).

    “Evident ca daca vor scadea chiriile, vom deschide mai multe restaurante, inclusiv la strada si in sistem drive through”, explica Remus Tiuca. In lume, mai mult de 90% dintre restaurantele Burger King (peste 11.000) sunt in regim de franciza.

    De altfel, in Romania, cu exceptia McDonald’s, unde doar trei din cele 56 de restaurante au fost deschise in regim de franciza, majoritatea lanturilor internationale de restaurante sunt prezente in aceasta forma, inclusiv KFC sau Pizza Hut. Desi afirma ca rezultatele financiare realizate pana acum de cele sase restaurante Burger King din Romania sunt “foarte bune, asa cum ne asteptam”, Remus Tiuca se fereste sa dea cifre exacte sau estimari.

    “A fost un an in care am investit foarte mult, de la anul vom incepe sa ne gandim si la profit”, spune el, adaugand ca pentru Burger King nu a trecut nici macar un an de la intrarea in Romania, ceea ce inseamna ca mai asteapta pana sa traga linie: “Este primul nostru an, nu ne putem compara cu niciun rezultat anterior, abia de la anul vom putea sa avem anumite asteptari din acest punct de vedere”. In orice caz, Tiuca se declara increzator in evolutia pietei de profil, estimata la doua miliarde de euro anul trecut si care, sustine el, va continua sa creasca si anul acesta in ciuda crizei.

  • Manageri cu demisia scrisa

    In decembrie 2008, l-am intrebat pe Vivian Diaconescu daca il voi mai gasi si in 2009 la A&D Pharma. “Depinde de companie daca ma tine conectat, dar, din cate vad, nu duc lipsa de proiecte”, a raspuns atunci managerul si a profitat de ocazie pentru a schimba subiectul si a vorbi despre planurile de viitor ale companiei. Un raspuns care, privit prin prisma celor mai recente evolutii, s-a dovedit a fi pe jumatate valabil.

    O luna mai tarziu, Diaconescu anunta ca renunta la functia executiva, dar ca ramane in cadrul companiei in calitate de consultant al consiliului director si actionar. “Am zece ani de lucru in A&D Pharma, timp in care am lucrat pe mai multe pozitii si, acumuland ceva experienta, vreau sa ma axez acum pe zona de creare de valoare si pe cea de consultanta”, spune acum Diaconescu. Schimbarile la A&D Pharma au inceput din ianuarie 2008.

    Compania a fost atunci reorganizata in trei linii de business (distributie, retail, respectiv marketing si vanzari), Vivian Diaconescu fiind numit director general al liniei de business marketing si vanzari, numire care a fost interpretata de piata ca o penalizare. Interpretarea este argumentata de CV-ul lui Diaconescu, care enumera nu mai putin de 14 pozitii detinute vreme de zece ani in cadrul companiei, dar si experienta de trei ani ca presedinte al Asociatiei Distribuitorilor si Importatorilor de Medicamente (ADIM). “Dar, de fapt, a fost un bonus; ma pot concentra pe marketing si vanzari pentru ca erau oportunitati la coada, iar distributia are un om de calibrul lui Popescu (Robert Popescu – n.red.)”, explica Diaconescu la sfarsitul lui 2008.

    Miscarile din top management au culminat vara trecuta, cand A&D Pharma a anuntat plecarea lui Dragos Dinu din functia de CEO al companiei. Demisia lui Dinu si a directorului financiar Roger de Bazelaire (venit in A&D Pharma din 2007) au survenit, potrivit speculatiilor din presa de la acea data, din cauza rezultatelor financiare slabe, care au adus prabusirea actiunilor companiei la Bursa de la Londra, in conditiile unei scaderi dramatice a profitului, determinata de faptul ca preturile la medicamente au fost inghetate de Ministerul Sanatatii la cursul de schimb de 3,3 lei/euro, inregistrat in 2007. Dupa demisia lui Dinu, actionarii fondatori (Walid Abboud, Ludovic Robert, Roger Akoury si Charles Michel Eid) au inceput sa se implice tot mai mult in viata companiei, operand modificari si la nivelul consiliului director.

    Atunci a fost momentul cand au aparut primele zvonuri cu privire la posibile schimbari in “vechea garda” din A&D Pharma, printre care si Diaconescu. Intre timp, Dinu a devenit partener al firmei de consultanta in domeniul sanatatii Link Resource, in fiintata de Nicolae Voiculescu, fostul sef al Novartis, in colaborare cu casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP). Acum, si Diaconescu vrea sa-si continue cariera in domeniul consultantei, analizand propunerile de colaborare pe care le-a primit de-a lungul timpului “din partea unor companii si din industrii distincte de cea farma – din mass market, din industria alimentara”.

    Diaconescu subliniaza insa ca plecarea din functia de director operational al diviziei de marketing si vanzari nu inseamna parasirea companiei, acesta semnand un nou contract cu A&D Pharma pentru noile atributii in calitate de consultant al consiliului director. Prin noul sau statut, acesta ar dori sa se ocupe mai mult de partea creativa a businessului, supervizand insa in continuare implementarea proiectelor la care a lucrat. Cel mai important si cel despre care a vorbit cu avant in interviul din decembrie anul trecut este strategia de regionalizare a companiei. Este vorba despre faptul ca A&D Pharma vrea sa-si extinda parteneriatele de marketing si vanzari pe care le are in Romania peste granite, profitand de faptul ca producatorii care isi externalizeaza operatiunile local vor sa continue cu acelasi partener de marketing si vanzari si in regiune, explica atunci Diaconescu.

    Motivul: “Romania este pe mapamond prea mica pentru producatori”. Acelasi principiu functioneaza, in special intr-o perioada de criza ca aceasta, inclusiv in cazul Romaniei. Cu alte cuvinte, producatorii farmaceutici care vor dori sa intre pe piata romaneasca vor prefera sa-si externalizeze operatiunile, iar pentru aceasta vor apela la o divizie de marketing si vanzari, asa cum este si cea a A&D Pharma. In pietele mature, spunea managerul, externalizarea este la ordinea zilei, cu atat mai mult in situatiile de criza, cand “primul lucru pe care il fac producatorii, pana sa ajunga la o masa critica, este sa caute solutii de outsourcing; nu se mai muta intr-o casa la rosu, ci intr-una mobilata, cu tot ce-ti trebuie”.

    Revenind la extinderea regionala, aceasta nu e o noutate pentru A&D Pharma. Acum doi ani, compania a infiintat joint-ventureul Elantis Farm in Republica Moldova, filiala specializata in marketing si vanzari. Pentru moment, firma moldoveneasca se ocupa si de propriul lant de aprovizionare si distributie, dar oficialii A&D Pharma sunt, incepand de anul trecut, in “discutii avansate” cu doi distribuitori locali in scopul de a-l externaliza. “In Republica Moldova nu exista distribuitori cu oameni de promovare pe teren. Daca nu avem acesti oameni si daca dureaza prea mult pana se face o echipa, atunci ii voi invita pe colegii mei de la distributie din Romania sa vina in Republica Moldova”, spunea Diaconescu, adaugand insa ca Mediplus dispune de un numar limitat de angajati si ca exista “anumite calcule de oportunitate”.

    Iar la acest capitol, Republica Moldova nu pare a fi foarte ofertanta – o piata la nivelul celei romanesti din anii ‘90, cu diferente majore intre marjele de profit din distributie si cele din marketing si vanzari si cu un risc mai mare la cursul de schimb valutar. Nu acelasi lucru se poate spune despre Ungaria, a doua tara in care A&D Pharma este prezenta, incepand cu iunie 2008, printr-o reprezentanta de marketing si vanzari. Diaconescu caracteriza piata ungara ca fiind “provocatoare, extrem de dificila si foarte matura din punctul de vedere al concurentei”. Un exemplu este piata de distributie, dominata de doar doua mari companii – Hungaropharm si Phoenix. In afara de Republica Moldova si Ungaria, intentiile anterioare ale oficialilor companiei indicau ca tinte pentru extindere si alte tari din regiune, precum Serbia, Macedonia, Bulgaria si Ucraina.

    Daca dezvoltarea in piata moldoveneasca urmeaza modelul celei din Romania (businessul debuteaza cu activitatea de marketing si vanzari, apoi isi poate adauga activitati de distributie si retail), specificul diferit al pietei de consum din Ungaria in raport cu cea din Romania impune o alta abordare. In speta, A&D Pharma se va concentra, pentru inceput, pe exploatarea nisei dermocosmeticelor (produsele destinate ingrijirii pielii, realizate la standarde de fabricatie similare cu cele ale medicamentelor). “Ungurii nu prea se duc in farmacii sa cumpere dermocosmetice; ei sunt obisnuiti sa cumpere mai curand cosmetice din drogherii”, sustinea Diaconescu.

    In Romania, in schimb, dermocosmeticele s-au impus tot mai mult in cosul de cumparaturi drept produse de folosinta uzuala, procurate din farmaciile cu sectiuni speciale pentru acest tip de produse, organizate dupa modelul unor raioane de supermarket. Acest model de organizare a inceput sa dea roade; datele din piata arata ca vanzarile de dermocosmetice pot genera un sfert din cifra de afaceri a unei farmacii, contrabalansand astfel marjele reduse din zona medicamentelor.

  • Minimax se bucura de criza

     

    Intr-un moment cand toata lumea se intrece in previziuni rele pentru 2009, Rainer Exel, directorul general al lantului de magazine Minimax Discount, gaseste loc de optimism. “Cred ca aceasta criza va avea si efecte pozitive, cum ar fi o normalizare in anumite segmente ale pietei, cu precadere in cel imobiliar”, sustine el.
     
    De ce se refera la piata imobiliara? Din momentul infiintarii companiei, in 2005, si pana in prezent, una din principalele piedici in expansiunea lantului de magazine condus de Rainer Exel a fost pretul foarte ridicat al terenurilor. “Supraevaluarea proprietatilor imobiliare a fost, alaturi de costul ridicat al fortei de munca, unul din principalele dezavantaje ale Romaniei”, spune el, aratand ca i s-au cerut preturi de 200 de euro pe metrul patrat in anumite zone rurale. “Cu acesti bani poti cumpara lejer teren in New York, Viena sau Berlin. E absurd. Din fericire insa, proprietarii pot cere acum oricat, nimeni nu va mai cumpara”, crede Exel.
     
    De altfel, odata cu decizia de a pune bazele companiei Minimax, dupa o cariera de douazeci de ani in grupul Rewe (prezent in Romania prin lanturile Billa, Selgros, Penny Market XXL si Penny Market), dintre care patru ani in Romania, Exel a dezvoltat in paralel, alaturi de partenerii sai de afaceri, si o companie care activeaza in sectorul imobiliar si care se ocupa de achizitia terenurilor pentru magazine. Astfel, cea mai mare parte a magazinelor Minimax se afla pe terenuri proprii, restul fiind concesionate de la stat pe o perioada mare de timp.
     
    “Proiectul initial, dupa inaugurarea primului magazin, la Slatina, a fost sa deschidem minim 20 de magazine pe an”, spune Exel. Aceste estimari se bazau insa pe experienta din Ungaria, unde, ca manager de tara pentru grupul Rewe, a reusit sa deschida 120 de magazine Penny Market in doar trei ani si jumatate. A descoperit insa rapid ca socoteala din Ungaria nu se potriveste cu cea din Romania si planurile au fost revizuite radical, astfel incat la sfarsitul lui 2008 lantul Minimax a ajuns la 20 de magazine, dintre care 7 deschise in ultimul an. De fapt, nici estimarile pentru anul trecut, cand Exel spera sa deschida 15 magazine, nu au fost indeplinite; totul a depins foarte mult de constructori, terenurile fiind deja achizitionate, spune el. Pentru anul acesta au fost bugetate cel putin 10-12 deschideri de magazine noi, terenurile fiind deja pregatite. “Nu pot vedea acum finalul expansiunii pentru Minimax, sunt multe orase de peste 10.000 de locuitori unde putem merge. Toata lumea vrea sa fie peste tot si va fi foarte dificil sa ai doua-trei magazine de tip discount intr-un oras mic”, spune Rainer Exel.
     
    In prezent, cea mai mare retea de magazine de acest tip ii apartine discounterului Plus, care la sfarsitul anului trecut ajunsese la 71 de magazine, fiind estimate alte 25 de noi deschideri pentru 2009. In total, anul trecut au fost deschise in Romania 42 de magazine noi de tip discount, la care se adauga rebrandingul celor noua magazine Albinuta cumparate de catre Profi, proces ce urmeaza sa fie finalizat la sfarsitul lunii februarie.
     
    Daca anul trecut segmentul de discount avea o cota de putin peste 5% din piata bunurilor de larg consum, companiile estimeaza chiar o dublare a acesteia pana in 2010. Pe o astfel de estimare mizeaza si Rainer Exel, care pare a renunta, cel putin pentru moment, la planul de a vinde lantul Minimax, enuntat cu un an inainte.
     
    “Sunt convins ca piata va creste in favoarea discounterilor. Aceasta nu se intampla doar in Romania, iar in conditiile crizei cresterea va fi si mai mare”, crede Exel, subliniind ca deocamdata cota de piata a magazinelor cu discount este mica. Piata de discount e departe de a fi aglomerata, ceea ce lasa loc de noi intrari pe piata, cum ar fi cea anuntata de Lidl pentru 2010. Rainer Exel e convins ca vom mai asista si la alte intrari in Romania ale unor discounteri internationali.
     
    Cresterea magazinelor de discount este prognozata peste tot in lume. Milos Ryba, analist al companiei internationale de cercetare Planet Retail, a declarat pentru BUSINESS Magazin ca retailerii orientati catre preturi mici vor avea de castigat de pe urma incetinirii cresterii economice. “Pe piata romaneasca, Carrefour, Kaufland si Penny ar putea fi comerciantii care vor profita de pe urma acestei situatii, vanzarile lor urmand probabil sa creasca mai repede decat cele ale competitorilor”, e de parere Ryba. Analistul Planet Retail crede ca in urmatoarea perioada vor avea de pierdut in special micii comercianti din comertul traditional, incapabili sa ofere consumatorilor produse mai ieftine sau preturi promotionale.

     

  • Romanul va merge mai rar la casa

    Mai putina mancare? 

    “Mancarea e ultimul lucru la care renunta oamenii”, afirma la unison majoritatea producatorilor si comerciantilor din industria bunurilor de larg consum, in aparenta optimisti pentru anul acesta. “Romanii se vor uita mai atent la ce cumpara si cat cumpara, dar nu vor renunta la placerea consumului pe care au descoperit-o social si cultural doar in ultimii ani”, e de parere Mihaela Mitroi, partener in cadrul PricewaterhouseCoopers. Potrivit acesteia, cea mai negativa previziune, furnizata de Business Monitor, estimeaza contractarea consumului cu 2% in 2009 fata de 2008, dupa ce in ultimii patru ani a crescut in medie anual cu 12,8%. 

    Va disparea segmentul mediu de pret? 

    Daca nu vom manca mai putin, atunci cu siguranta vom manca produse mai ieftine, e de parere Haluk Akdemir, directorul general al producatorului de mezeluri Caroli Foods. Daca in prima parte a lui 2008 producatorii se concentrau pe lansarea de produse pe segmentul premium, pentru anul acesta strategiile se schimba inspre economic.

    Continua extinderea? 

    Daca anul trecut retailerii au continuat ritmul agresiv de expansiune, pentru 2009 se anunta o temperare a ritmului in care se vor mai deschide magazine. “Ritmul de ex pansiune incetineste, acesta este un lucru cert, dar expansiunea ar putea sa continue”, crede Mihaela Mitroi de la PricewaterhouseCoopers. Cu toate acestea, planurile comerciantilor ar putea fi afectate de dificultatea obtinerii de finantare, dar si de problemele dezvoltatorilor imobiliari. Pe de alta parte, scaderea preconizata a chiriilor ii poate avantaja pe unii comercianti. 

    Se mai inchid fabrici? 

    2008 a fost anul in care cei mai multi producatori straini din industria bunurilor de larg consum au decis sa inchida o parte din fabricile pe care le aveau in Romania. Acestea au fost rezultatul unor decizii de restructurare luate de companiile-mama, in urma cu unul sau doi ani, pentru eficientizarea proceselor. “Chiar si o simpla componenta a politicii administrativ-fiscale a guvernului, cum este politica de rambursare a TVA, poate reprezenta o bariera atat de serioasa in activitatea unei companii, incat poate determina decizia de relocare intr-un mediu de afaceri mai prietenos”, explica Mihaela Mitroi. Pe de alta parte, Bogdan Belciu, directorul general al companiei de consultanta A.T. Kearney, e mai optimist si crede ca Romania este in continuare o piata atractiva pentru productie: “Nu anticipam un exod al producatorilor din Romania, ceea ce nu inseamna ca nu putem asista in continuare la cazuri punctuale de inchidere de fabrici”.

  • Retetele se simt bine

    Cat de afectata va fi industria farma in contextul actualei crize financiare si care ar fi posibilele riscuri? Exista si un revers al medaliei? 

    Sanatatea este poate ultima taiata de pe lista de prioritati. Industria farma este mai putin ciclica decat alte industrii, deci si mai putin vulnerabila. Cu toate acestea, riscurile vin mai degraba dinspre partea de finantare, intrucat termenele lungi de plata, care se intind, in medie, pe mai bine de 200 de zile, vor avea si in 2009 un impact negativ asupra capitalului de lucru si a costurilor. “Este posibil ca unele companii mici sa caute un exit pragmatic la cotatii realiste, existand astfel posibilitatea ca jucatori fara prezenta locala sa-si faca intrarea printr-o achizitie tactica”, crede Adrian Lakatos, presedintele companiei de consultanta in domeniu AL Pharma Consulting.   

    Topul celor mai mari companii farmaceutice prezente ar putea suferi noi modificari? 

    “Topul companiilor farmaceutice va suferi in continuare modificari, desi surprize majore nu se vor inregistra decat in conditii exceptionale. Majoritatea companiilor pot castiga sau pierde unu-doua locuri, dar componenta top cinci, top zece si top douazeci va ramane, in mare, aceeasi. In top cinci, prin achizitia Zentiva, Sanofi -Aventis va lua in 2009 o pozitie greu de atacat ca locul unu pe piata locala. In lipsa altor achizitii semnificative, lupta pentru locurile doi-patru se va da in continuare intre Roche, GlaxoSmithKline si Novartis, iar Servier pare sa stea confortabil pe locul cinci. In top zece ar putea intra anul viitor AstraZeneca si/sau Bayer, iar in top douazeci ar putea intra Abbott”, spune Petru Craciun, directorul general al firmei de cercetare a pietei farmaceutice Cegedim Romania. 

    Dupa un an in care s-a remarcat, per total, o incetinire a ritmului de crestere, de la 11% in 2007 la circa 8%, ce avans se preconizeaza pentru 2009?  

    Specialistii Cegedim spun ca definitorie pentru evolutia pietei in 2009 va fi combinatia dintre noua abordare guvernamentala si impactul crizei financiare globale pe plan local, prudenta fiind cuvantul care uneste cele doua variabile. Ca atare, acestia anticipeaza pentru piata farmaceutica o crestere de o singura cifra in lei si stagnare in euro. In plus, exista si riscul contractarii veniturilor Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin scaderea numarului de contribuabili, ca urmare a cresterii ratei somajului, si a intarzierii platilor de catre agentii economici afectati de criza.   

  • Mobila se intoarce spre cei saraci

    Decizia de deschidere a unui prim outlet, in centrul comercial de profil Fashion House de pe autostrada Bucuresti-Pitesti, poate parea neobisnuita pentru Mobexpert, cel mai puternic grup din industria autohtona a mobilei. Intr-un magazin de tip outlet se vand produse din colectiile anterioare la pret redus – or, Mobexpert se adreseaza prin excelenta segmentului mediu si mediu-inalt al veniturilor. Se incearca deci prin acest nou magazin abordarea categoriilor de potentiali clienti cu venituri mai modeste?

    Bogdan Staicu, directorul de retail al companiei, raspunde ca nu este vorba despre vreo noua pozitionare pe piata, ci doar de un format introdus pentru a prelungi accesul clientilor la produse din colectiile mai vechi, deja inlocuite in magazinele din retea. Produsele din outlet au preturi cu 30% pana la 70% mai mici fata de cele initiale. De fapt, prin noul magazin, un format cunoscut mai ales in comertul de imbracaminte si incaltaminte, Mobexpert se apropie de industria de fashion – si aici se vorbeste despre colectii de sezon, despre tendinte si despre o perimare rapida a modelelor de mobilier si de decoratiuni.

    O astfel de evolutie coincide cu intensificarea concurentei din piata de retail, mai ales dupa intrarea de noi mari grupuri internationale care, in contextul cresterii puterii de cumparare in Romania, au stimulat sofisticarea gusturilor clientilor si o conectare la tendintele occidentale din domeniu. “Ca proces, putem vorbi de o similaritate cu industria modei; aici, schimbarea colectiilor de primavara-vara cu cele de toamna-iarna e intotdeauna urmata de un destocaj masiv, prin care colectiile vechi sunt propuse la vanzare la preturi mult mai mici”, explica Bogdan Staicu. Faptul ca in primavara s-a decis deschiderea outletului a urmarit deci, spun oficialii grupului, ca odata cu lansarea noii colectii din toamna, sa accelereze ritmul de innoire a produselor din retea.

    “Vom da astfel posibilitatea celor care nu urmaresc neaparat noutatea sa aiba acces la aceste produse la preturi reduse”, adauga directorul de retail al Mobexpert. Totusi, ideea in sine a outletului nu este complet noua, pentru ca exista deja inca din 2001, de cand s-a deschis hipermagazinul din Pipera, o zona de discount in fiecare din cele opt hipermagazine din reteaua Mobexpert. Fiecare din aceste zone are o suprafata de aproximativ 200 de metri patrati (outletul cel nou are 275 de metri patrati), unde clientii pot cumpara produse mai ieftine din colectii mai vechi. Despre ce fel de produse este vorba? Intrucat colectiile se schimba la fiecare sase luni, prototipurile, capetele de serie, cele care si-au epuizat valoarea de noutate sau cele care nu au inregistrat vanzari conform asteptarilor (indiferent ca este vorba despre articole din import sau provenind din productia proprie) vor fi gasite in oferta outletului.

    Pentru inceput insa, data fiind suprafata destul de limitata a magazinului, retailerul se axeaza pe o oferta dedicata decoratiunilor interioare (covoare, tesaturi, lampi, tacamuri, lenjerie, sticlarie, ceramica, tablouri), iar acestea vor ramane preponderente in portofoliu chiar daca pe viitor se urmareste si introducerea la vanzare a mobilierului de casa si birou. “Consider ca decoratiunile reprezinta un segment cu mare potential de dezvoltare si pot deveni un motor de crestere a vanzarilor”, apreciaza Staicu, adaugand ca, in prezent, decoratiunile reprezinta in jur de 20% din vanzarile unui hipermagazin din retea (20% dintr-o valoare care poate atinge aproape 35 de milioane de euro – cifra de afaceri a magazinului din zona Pipera, care are cele mai mari vanzari din grup, asa cum apare pe site-ul Ministerului de Finante).

    Iar tendinta arata o crestere a ponderii decoratiunilor, odata cu orientarea ofertei Mobexpert catre zona produselor de lifestyle. Cresteri ale incasarilor din decoratiuni au inregistrat si alti actori importanti din piata mobilei.

    Din incasarile de aproape 100 de milioane de euro realizate de magazinul IKEA din zona Baneasa in perioada septembrie 2007-august 2008, vanzarile de decoratiuni si accesorii au insemnat circa 40 de milioane de euro. In contextul in care in perioada de toamna si iarna incasarile comerciantilor de mobila intra pe o panta descendenta, pentru a urca din nou in primavara, in functie de suisurile si coborasurile pietei imobiliare, decoratiunile constituie acum cel mai bun palier de competitie. Iar lupta pentru buzunarul cumparatorului devine cu atat mai acerba in preajma sarbatorilor de iarna – ne putem face o idee numai navigand pe site-urile marilor comercianti sau rasfoindu-le brosurile.

    Modelul outletului din Romania ar putea fi exportat si in celelalte piete unde Mobexpert este prezent – in Bulgaria si in Serbia, dar oficialii grupului declara ca nu iau in calcul deschiderea de noi astfel de unitati, “cel putin atat timp cat nu exista inca structura capabila sa le integreze, asa cum a fost cazul in Bucuresti, cu Fashion House” (este vorba de niste centre comerciale care sa poata integra magazine de tip outlet). Intr-o discutie anterioara cu BUSINESS Magazin, Dan Sucu, proprietarul grupului, preciza oricum ca extinderea retelei in regiune depinde de dezvoltarea imobiliara din aceste tari, nu de dorintele Mobexpert.

    De altfel, nici pentru Romania nu sunt bugetate investitii in noi outleturi in urmatorii doi ani, sustin reprezentantii companiei, motivand ca zonele de discount deja existente in magazinele Mobexpert, care functioneaza intr-un mod asemanator cu outletul, pot acoperi de fapt cererea pentru produsele de marca la preturi reduse.

  • Din ce in ce mai rau

    “Direct sau indirect, criza financiara internationala afecteaza pe toata lumea”, reflecteaza Joseph Seroussi, un sudanez care face afaceri in Romania de mai bine de 40 de ani, la gandul ca, in mai putin de o luna, comenzile de lohn i-au scazut cu cel putin 20%. “Acum impactul pare mic, dar se va simti serios prin somaj si mai putin export”, continua proprietarul J&R Enterprises, companie de confectii pe care a infiintat-o in 1990 si care exporta 95% din productie.
     
    Concret, cele trei fabrici ale J&R – Ikos Conf si Norada din Odorheiul Secuiesc si Serconf din Botosani – vor lucra acum 800.000 de costume, fata de un milion, cat era comanda initiala a clientilor externi, plus inca 1,2 milioane de perechi de pantaloni, cu 800 de bucati mai putin decat anul trecut. “Este prima data cand colaboratorii diminueaza cantitatile. De obicei voiau mai mult”, subliniaza Seroussi, explicand ca actuala criza financiara vine pe fondul celei a materiilor prime, a scumpirii utilitatilor si a invaziei de produse ieftine din Asia. Numai ca pana acum nu se punea problema ca n-ar avea pentru cine sa produca, ci mai degraba ca nu avea suficienti angajati care sa lucreze in fabrici. Acum, fabricile folosesc doar 40% din capacitatile de productie, iar numarul de angajati a scazut pana la 5.900, avand in vedere ca in ultimii doi ani au plecat de la fabricile J&R Enterprises in jur de 2.000 de angajati, conform lui Seroussi. Prin urmare, si incasarile grupului au scazut cu aproape 40% in ultimii patru ani, ajungand anul trecut la circa 42 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor.
     
    Privind retrospectiv, lipsa fortei de munca ramane cea mai mare problema din industrie, pe care o recunosc toti producatorii. Cifrele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) arata ca, de doi ani incoace, productia industriala a scazut cu circa 26% si aproape 80.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor sau au plecat de buna voie. “Paradoxal, contextul economic actual va avea si un efect pozitiv, in sensul stabilizarii personalului, din cauza ca s-au inchis multe din fabrici, in special cu actionariat strain, orientate strict pe export. Iar angajari nu mai face nimeni”, arata Sorin Chiriac, directorul general al producatorul de confectii Caremil Roman. Una din fabricile inchise recent din lipsa de comenzi este Toscano din Turda, care lucra lunar peste 10.000 de perechi de incaltaminte destinate exportului, in special in Italia. Toti cei 105 angajati au fost disponibilizati.
     
    Caremil, o companie care directioneaza la export 90% din productia lunara de 70.000 de articole de confectii (bluze, fuste, pantaloni sau rochii), se numara printre primele afectate de restrangerea comenzilor. “Cantitatile au scazut cu 20% in februarie si martie si la jumatate in lunile octombrie si noiembrie. Prin urmare nu am mai avut nici comenzi pentru firmele care subcontractau de la noi”, spune Sorin Chiriac, explicand ca in aceste conditii fabrica a trebuit sa lucreze pentru piata interna intr-un procent mai mare decat de obicei. Caremil detine marca Senso, pe care o vinde prin 15 magazine proprii. “Incercam sa castigam aici o cota cat mai mare de piata”, sustine Chiriac, care intentioneaza sa mai deschida inca doua magazine pana la sfarsitul anului in curs si sa le relocheze pe cele care nu au traficul si vanzarile asteptate. Cand vine vorba de noi magazine in 2009, Chiriac nu se lanseaza insa in estimari. “Greu de spus ce si cum din cauza dificultatilor de finantare. Strict din surse proprii nu putem deschide mai mult de trei magazine”, recunoaste directorul Caremil. Revenind la vanzarile pe pietele exter­ne, Chiriac se linisteste la gandul ca “in decembrie si ianuarie suntem acoperiti suta la suta. Este pentru prima data in cei 12 ani de functionare cand vom lucra la capacitate maxima”.
     
    Compania, care a inregistrat in primele noua luni ale anului in curs afaceri de 2,6 milioane de euro, este controlata in procent de 50% de Bogdan Toporas Pitigoi, restul actiunilor fiind impartite in mod egal intre sotii Sorin si Cristina Chiriac. Cei trei par­te­neri detin impreuna si fabrica de tricotaje Smirodava, care produce lunar 30.000 de pulovere, jachete, veste sau com­pleuri, pe care le exporta tot in procent de 90%. Comenzile de tricotaje au scazut cu circa 30%, ca urmare si a cresterilor de preturi pe care a trebuit sa le opereze com­pania “din cauza majorarii salariului minim si a scumpirii utilitatilor”, motiveaza mana­gerul. In primele noua luni din 2008, fabrica de tricotaje a rulat 1,8 milioane de euro.
     
    Cel putin cateva luni de acum incolo vor avea de lucru si cei 2.200 de angajati care lucreaza la Braiconf Braila, asigura directorul general Anca Nisioi. Compania exporta 80% din productia lunara de 250-300.000 de camasi barbatesti si bluze de dama in Germania, Franta, Danemarca, Suedia sau Italia, iar restul productiei este vanduta in tara printr-o retea de 16 magazine administrate direct de Braiconf. “In strainatate, vanzarile de imbracaminte au scazut. Ne asteptam si noi sa avem sur­prize de genul acesta”, admite Nisioi, precizand ca deja unul din clientii externi
    si-a redus cu 80% cantitatea comandata initial. Braiconf, care lucreaza lohn pentru peste 20 de companii externe, si-a bugetat afaceri de circa 13,6 mil. euro pentru 2008. Chiar daca sustine ca nu i-au scazut comenzile de la clientii straini, Laszlo Dobra, directorul Secuiana, cel mai mare producator de pantaloni din tara, se declara convins ca acoperirea pietei interne poate contrabalansa regresul pietei de exporturi. Cei 700 de angajati ai fabricii Secuiana produc lunar 65-70.000 de perechi de pantaloni. Pentru 2008, compania, care exporta 80% din productie, are semnate contracte de lohn de 4,5 milioane de euro. Piata interna a ajuns sa detina in prezent putin peste jumatate din totalul vanzarilor Secuiana, care anul trecut au ajuns la 6,7 milioane de euro.

  • Aveti grija cat consumati

    “Recomandam consumatorilor cumpatare”, suna recomandarea apasata a lui Mihai Meiu, directorul Asociatiei Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC), referindu-se la dificultatea oamenilor de a trece rapid de la un model de consum bazat pe asteptari de crestere a economiei si a salariilor la unul bazat pe prudenta.

    Cu prilejul unui forum de teme de retail organizat saptamana trecuta de agentia Mediafax, Meiu a anuntat ca ANPC a creat un site (www.bugetulfamiliei.ro) cu informatii, sfaturi si chiar oferte de consiliere online pentru cei ce incearca sa-si gestioneze propriul buget in conditii de criza. Insistenta lui Meiu pentru prudenta in privinta cheltuielilor de consum a fost sustinuta si de ceilalti participanti la forum.

    “Romania a ajuns intr-o etapa in care putem vorbi de supraconsum”, a declarat Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicata, adaugand ca exista riscul ca oamenii sa se dovedeasca prea optimisti chiar si in actualele conditii de incertitudine: “Daca romanului i-a crescut salariul cu 25-30% pe an, a crezut ca va fi la fel si in urmatorii 25-30 de ani, ceea ce cu siguranta nu se va intampla”.

    La anul, afirma Voinea, oamenii vor trebui sa se gandeasca bine inainte de a cumpara un produs, fiind recomandabila trecerea la categorii mai ieftine sau o reducere pur si simplu a consumului. In acest context, cat de mult vor fi afectati comerciantii?

    “Cred ca marile retele isi vor revizui expansiunea in 2009, insa aceasta nu tine doar de reducerea consumului, ci si de imposibilitatea lor de a obtine finantare. Isi vor mentine planurile poate doar cei care beneficiaza de autofinantare”, a declarat Alexandru Vlad, vicepresedinte al Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRC) si director general al operatorului Selgros.

    “Daca va bazati pentru 2009 pe rezultatele din ultimii opt ani, faceti o mare greseala”, le spune Liviu Voinea comerciantilor, comentand faptul ca, in special dupa 2000, cifrele de afaceri ale comerciantilor au crescut foarte mult, ajungandu-se ca in prezent, intre primele 100 de companii din Romania, aproape o treime sa fie din domeniul comertului.

    Cu precadere ultimii doi ani au fost foarte buni pentru comertul din Romania, a carui valoare a ajuns la aproape 40 de miliarde de euro anul trecut. Anul acesta, Metro a decis sa reia expansiunea, la trei ani de la deschiderea ultimului sau magazin, iar Carrefour a atins cel mai mare ritm de expansiune, 10 magazine noi deschise in 2008, in paralel cu remodelarea fostelor magazine Artima, acum supermarketuri Carrefour Express.

    Pentru anul viitor insa, planurile operatorilor de retail vor ficu siguranta afectate de cele ale dezvoltatorilor imobiliari, una din categoriile cele mai lovite acum de dificultatea de a obtine finantare. “In urmatorii doi-trei ani vom asista la o scadere drastica a consumului”, e de parere Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania).

    In acest context, spune Cabat, e nevoie de o reducere drastica a marjelor de profit in comert, dar si de o adaptare a spatiilor de vanzare la noile conditii de piata. “Ramane de vazut cine va inchiria spatiile ce vor ramane”, adauga Cabat pe un ton pesimist. Pe termen scurt, comerciantii raman totusi optimisti, mai ales ca se apropie sarbatorile.

    Delia Cucu, directorul reprezentantei Metro Grup in Romania, a citat recentul studiu al Deloitte bazat pe un sondaj care releva ca 45% dintre romani cred ca vor cheltui in perioada sarbatorilor de iarna mai mult fata de anul trecut. Mult mai putin optimist se arata Alexandru Vlad, care e convins ca pana la sarbatori situatia se va inrautati: “Cred ca pentru sarbatori se va schimba substantial cosul de cumparaturi al romanilor”.