Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante
Iar din randul celor 82.000 de companii care au acumulat datorii
de 121 de milioane de euro, peste 70.000 au platit restante de 38,7
mil. euro. “|n ce priveste sectorul telecom, volumul creantelor
externalizate spre colectare companiilor specializate se plaseaza
undeva in jurul sumei de 164 de milioane de lei (39,5 milioane de
euro)”, spune Isabela Iacob, managing directorul companiei
Kruk.
Citeste mai multe in
“Recuperatorii de creante in telecomunicatii au tot mai mult de
lucru”
Eco-Rom Ambalaje si URBAN SA, in parteneriat cu Primaria
Sectorului 6, au lansat joi un model de buna practica in colectarea
selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie.
Proiectul-pilot, implementat incepand cu luna aprilie in sectorul 6
al Capitalei, consta in asumarea de catre operatorul de
salubritate, pentru prima data in Romania, a unor indici de
performanta si penalitati ce au ca scop cresterea calitatii
serviciilor de colectare selectiva de la populatie.
“Sectorul 6 a fost primul din Capitala in care s-a practicat
acest tip de colectare diferentiata pe tipuri de materiale
reciclabile. Gratie partenerilor nostri, cu care am demarat
proiectul in urma cu aproape 4 ani, au fost puse la dispozitia
locuitorilor peste 300 de containere, si numarul acestora se va
mari in curand. Ne dorim ca cetatenii sa capete incredere ca
deseurile reciclabile sunt valorificate si colectarea selectiva pe
care o fac are rezultate.”, a declarat Dl. Cristian Constantin
Poteras, Primar, Primaria Sectorului 6.
Noul acord, propus de Eco-Rom Ambalaje, asumat de URBAN SA si
sustinut de Primaria Sectorului 6, prevede o serie de proceduri noi
de organizare si operare, precum: operarea punctelor de colectare
exclusiv cu ajutorul unor masini cu remorca transparenta (doua
pentru plastic/metal, respectiv doua pentru hartie/carton), puse la
dispozitie de Eco-Rom Ambalaje, incepand cu luna aprilie, cu scopul
cresterii increderii populatiei in sistemul de operare, prin
asigurarea vizibilitatii materialului colectat; desemnarea de
personal dedicat exclusiv colectarii selective, dotat de Eco-Rom
Ambalaje cu echipamente corespunzatoare – salopete personalizate –
si care are ca scop separarea serviciului de colectare selectiva de
cel de salubritate; revizuirea amplasarii containerelor de
colectare selectiva, avand ca obiectiv accesul mai facil al
cetatenilor la punctele de colectare, prin amplasarea acestora, in
acord cu Primaria Sectorului 6, in zone dens populate;
monitorizarea traseului, prin realizarea unui grafic de operare a
containerelor, separat, in functie de gradul de umplere a acestora;
asigurarea mentinerii in cele mai bune conditii a logisticii
(masini de operare, puncte de colectare); mentinerea curateniei la
punctele de colectare.
“Cred ca in 2010 se va intampla tot ce poate fi mai rau pentru
segmentul de retail, de la inchideri de magazine la renuntari la
francize, sau preluari. Pana in toamna ar trebui sa se termine
perioada aceasta”, spune Ali Ergun Ergen, CEO Baneasa Developments.
Daca dezvoltatorii imobiliari cauta luminita de la capatul
tunelului si stiu sa citeasca semnele de iesire din criza, reactia
nu este valabila pentru consumatorii obisnuiti.
“Spre deosebire de un om de afaceri, omul de rand se uita la
consum, nu la semnele revenirii”, remarca Dragos Cabat, facand
trimitere la perioada de vara, de vacante, cand limitele puterii de
cumparare se vad mai bine. “Din pacate, fara ca ei sa perceapa
lucrul acesta, sporirea veniturilor se va petrece abia la sase-noua
luni dupa redresarea economiei si fara sa se intample brusc, ci
gradual.”
Citeste mai multe in
“Cum ne-a schimbat criza”
Programul a fost extins pentru aproape toate categoriile de
produse, iar in unele cazuri a depasit asteptarile producatorilor:
dupa prima jumatate a anului trecut, 40% din vanzarile Arctic pe
piata interna (cifrate in perioada respectiva la 80,3 milioane de
euro, cu 14% mai putin decat in aceeasi perioada a lui 2008) au
fost realizate prin programul de buy-back, fata de o estimare
initiala de 25%. Dar nici campaniile, nici chiar evolutiile mai
bune in anumite nise, cum ar fi de pilda cea a aparatelor
incastrabile, nu au reusit sa salveze intregul sector de la o
scadere abrupta, constata GfK.
Citeste mai multe in
“Romanii spun “nu” electrocasnicelor noi”
Repetarea cuvantului “trafic” nu ar trebui sa ne surprinda,
intrucat amplasarea in spatiile cu vad este definitorie in momentul
deschiderii unei farmacii. “In momentul cand cumperi o afacere de
acest gen o cumperi pentru venitul pe care ti-l poate aduce. Mai
conteaza si adresabilitatea. Cred ca mai degraba distributorii ar
putea lua o decizie de genul achizitionarii acestor farmacii”,
anticipeaza Catana.
Citeste mai multe in “Ies marile lanturi de farmacii la
cumparaturi?”
“Cei care au cumparat au facut-o anul trecut strict din
necesitate, nu din dorinta de a schimba un aparat inca functional
cu un altul mai modern sau de alta marca”, spune Mioara Bolozan,
directorul de marketing al Whirlpool Romania. Bolozan spune ca in
cazul aparaturii electrocasnice mari, studiile facute de Whirlpool
indica un ciclu de viata de 8-10 ani atat pentru masini de spalat,
cat si pentru aparate frigorifice, aceste date fiind in general
relevante pentru majoritatea populatiei urbane.
Citeste mai multe in “Romanii spun “nu” electrocasnicelor noi”
Din biroul sau, amplasat la parterul cladirii de birouri unde
isi are sediul Tiriac Holdings, din nordul Capitalei, Ion Alexandru
Tiriac pune la cale noile planuri de dezvoltare ale Holdingului, pe
toate segmentele acestuia – imobiliar, auto si financiar.
Imbracat “business”, serios, cu familie si planuri mari, Tiriac Jr,
cunoscut in urma cu 4-5 ani pentru apartiile in publicatiile
mondene, acum doreste ca dupa 2011 sa readuca in prim-plan cuvantul
“crestere” in cadrul companiei. Noi proiecte imobiliare dupa
2011-2012, noi centre auto si o posibila alianta in ceea ce
priveste Tiriac Leasing reprezinta lista de prioritati a fiului
fostului tenismen.
Cifra de afaceri a businessului Tiriac a fost in 2009 cu
aproximativ 30-40% mai mica decat in anul anterior, recunoaste Ion
Alexandru Tiriac, fericit sa se poate lauda cu faptul ca a reusit o
crestere a segmentului de piata.
“In momentul de fata am reusit sa avem o scadere mai mica decat
piata si totusi sa scriem in “negru”, adica anul trecut n-am
pierdut sau castigat bani, am fost pe zero, cel mult am realizat la
cateva companii un profit de cateva sute de mii sau 1 milion de
euro si am castigat si cota de piata”, a spus mostenitorul
imperiului Tiriac. De obicei in business exista un echilibru. Ori
castigi bani si pierzi cota de piata, ori pierzi bani si castigi
cota de piata. Spre exemplu, pe piata auto in 2009 cele mai mici
scaderi le-au inregistrat dealerii si importatorii care au scazut
cel mai mult preturile, dar care astfel si-au si redus semnificativ
profitul.
In 2011 Ion Alexandru Tiriac spera la o revenire pe plus a
businessului, cu o crestere de 5-6%. “Niciodata nu vom mai vedea
cresteri de 30-40% pe an cum erau in trecut. S-au dus. Gata. In
plus, nici nu este sanatos sa ai cresteri atat de mari. Cum este
posibil ca din 2002 pana in 2007 cu o medie de 40% pe an? Ce s-a
intamplat atat de extraordinar la noi in tara ca sa ne permita asa
ceva?” se intreaba retoric Tiriac Jr.
Anul trecut, din totalul businessului Tiriac Holdings, de
aproximativ 1,4 mld. Euro, 600-700 mil. euro l-a reprezentat
segmentul auto, reprezentat de cei patru importatori, Romcar
(Ford), Hyundai Auto Romania, M Car Trading (Mitsubishi) si Premium
Auto (Jaguar si Land Rover), alaturi de cele 65 de centre auto care
formeaza reteaua TiriacAuto, divizia de de retail auto a
holdingului, care comercializeaza 11 marci auto.
Vanzarea pachetului de la Mercedes-Benz era pregatita de ceva
vreme, potrivit lui Alexandru Ion Tiriac, in contexul in care de la
1 ianuarie 2007 Tiriac a pierdut importurile Mercedes-Benz catre
nou-infiintata DaimlerChrysler Romania, dar din care detinea 49%,
controlul asupra companiei fiind detinut de la acest punct inainte
de nemti. “Este adevarat ca termenul ar fi trebuit sa fie mai lung,
dar neavand acolo controlul operational am hotarat sa ne concentram
pe ce avem noi. {i vanzarea Mercedes-Benz a fost buna pentru ambele
parti in sensul ca ei aveau o politica total diferita fata de a
noastra legata de cum trebuie sa mearga in viitor si atunci noi
i-am lasat sa-si faca treaba”, a spus Tiriac oarecum resemnat. In
acest caz Tiriac Holdings a pierdut controlul asupra importurilor
Mercedes-Benz Romania, iar de la 1 august il va pierde si pe cel al
Ford, Compania Nationala de Vanzari a Ford Romania urmand sa preia
operatiunile de la Romcar. Chiar si asa, nu se poate discuta de un
“divort” intre Tiriac si Ford sau Mercedes deoarece in continuare
TiriacAuto reprezinta cea mai importanta retea de dealeri. Poate si
de aceea, Ingvar Sviggum, vicepresedintele Ford pe vanzari a
subliniat la Geneva intr-un interviu acordat ZF ca in continuare
Ion Tiriac va ramane un partener strategic pentru Ford, iar
colaborarea cu Tiriac Holdings este una importanta pentru Ford.
“Nici businessul Ford si nici cel Mercedes-Benz nu se pierde.
Tiriac Holdings detine peste 50% din reteaua Mercedes-Benz si peste
40% din reteaua Ford. {i suntem primii la amandoua. Nu se poate
spune ca exista cineva care sa detina mai mult din retea. Asadar in
aceste conditii nu iesi dintr-un business. Iesi doar in ceea ce
priveste importurile, sau reprezinti un filtru intre producator si
client. {i tot trebuie sa “jonglezi” si cu unul si cu altul”, spune
Tiriac Jr. subliniind ca in continuare pe lista prioritatilor este
dezvoltarea retelelor de dealeri.
In acest sens pe lista sunt deschiderea a trei noi centre deja
construite, doua dintre acestea fiind in Piatra Neamt si Buzau si
care cel mai probabil vor fi deschise dupa 2011, odata ce piata
auto va depasi un nivel de 115.000 de autoturisme. Chiar si asa,
TiriacAuto a deschis in primul trimestru al acestui an un nou
centru la Cluj pentru Ford si Hyundai, in urma unei investitii de
peste 5 milioane de euro.
Romania este cea mai ieftina tara din Europa cand e vorba de
suma platita pentru cumpararea unui produs electrocasnic, sustine
Giuseppe Parma, CEO al Indesit Romania. Clientii de aici platesc in
medie 999 de lei pentru un frigider, o masina de spalat sau un
aragaz, spune el, spre deosebire de Turcia, spre exemplu, unde
pretul este aproape dublu. Motivul este simplu – oamenii nu au
bani, iar producatorii se orienteaza dupa piata, considera
Parma.
Anul trecut, piata romaneasca a bunurilor de folosinta
indelungata a scazut cu 42,6% fata de 2008, ajungand la 1,42
miliarde de euro, potrivit companiei de cercetare de piata GfK.
Piata electrocasnicelor mari a scazut cu 37%, la 334 mil. euro.
In acest context, anul trecut a adus si o schimbare a
comportamentului de cumparare si a preferintelor in materie de
articole electrocasnice. “Cei care au cumparat au facut-o anul
trecut strict din necesitate, nu din dorinta de a schimba un aparat
inca functional cu un altul mai modern sau de alta marca”, spune
Mioara Bolozan, directorul de marketing al Whirlpool Romania.
Bolozan spune ca in cazul aparaturii electrocasnice mari, studiile
facute de Whirlpool indica un ciclu de viata de 8-10 ani atat
pentru masini de spalat, cat si pentru aparate frigorifice, aceste
date fiind in general relevante pentru majoritatea populatiei
urbane. Monica Iavorschi, CEO al Arctic, adauga ca atunci cand un
produs electrocasnic inseamna o adevarata investitie pentru o
familie si multi au nevoie sa ia un credit ca sa cumpere un
frigider sau o masina de spalat, atunci oamenii sunt foarte putin
dispusi sa incerce branduri necunoscute si reticenti in a cauta si
a experimenta noutati, aparate cu functii complexe,
neobisnuite.
“Televizoarele au evoluat succesiv de la alb-negru la color si
apoi la HD, iar asteptarile oamenilor s-au schimbat odata cu
evolutia tehnologica”, spune Alexandru Mina, din cadrul Panasonic
Romania, precizand ca anul acesta se vor lansa 50 de filme 3D.
Astazi Panasonic a lansat in Romania primul sistem 3D Full HD
din portofoliul companiei. Sistemul este format dintr-o plasma
NeoPDP Viera VT20 cu diagonala de 50 de inci (127 cm), doua perechi
de ochelari Panasonic 3D Active Shutter Lens Eyewear si un player
Panasonic Blu-ray 3D. Produsele vor fi disponibile in magazine din
luna mai a acestui an iar pretul de comercializare va fi de 10.000
de lei pentru televizor, de 2.600 de lei pentru Blu Ray, in timp ce
pretul unei perechi suplimentare de ochelari va fi de 600 de lei.
In vara, Panasonic va continua linia de lansari cu o noua plasma,
care va avea o diagonala de 65 de inch ( 165 de cm).
Anul trecut, piata de televizoare din Romania a scazut cu 28%
fata de 2008, potrivit companiei de cercetare de piata GfK Romania.
Anul acesta, oficialii Panasonic estimeaza o crestere cuprinsa
intre 5-10% a intregii piete. “Si in 2010, la fel ca in 2009 cea
mai ceruta diagonala de catre romani va fi cea de 82 de cm,
potrivit lui Gheorgiu. “Iar romanii care detin un televizor cu tub
catodic il vor inlociu cu un LCD ce are o diagonala mai mica”, a
completat acesta, precizand ca, in prezent, televizoarele
reprezinta o cota de 75% in totalul vanzarilor Panasonic.
De la inceputul anului, Guvernul a supus dezbaterii publice
proiectul introducerii unei taxe pe viciu, care se referea si la
produsele de tip fast-food. Daca aceasta ar intra in vigoare,
influenta asupra comportamentului de consum va fi cat se poate de
nesemnificativa, sustin specialistii chestionati de BUSINESS
Magazin.
“Taxa pe acest tip de produse nu are rolul de a educa, pentru
ca, in lipsa unor demersuri puternice de educare, orice masura
punitiva nu poate da efectele scontate”, sustine profesorul
Gheorghe Mencinicopschi, directorul stiintific al Institutului de
Cercetari Alimentare (ICA). Mencinicopschi aminteste de exemplul
legii referitoare la alimentele care pot fi comercializate in
incinta scolilor. In acel caz, interdictia de vanzare a produselor
fast-food nu s-a corelat cu niciun fel de educatie a parintilor si
a copiilor in privinta alimentatiei, asa incat acestia trec strada
si isi cumpara in continuare tot gustari “nesanatoase”. “Parintii
trebuie sa fie exemple, urmand ca, prin cunostintele lor si prin
exemplul lor personal sa ii instruiasca pe copii. In aceeasi
postura de educatori trebuie sa se regaseasca si gradinitele,
scolile, universitatile si mass-media”, sustine profesorul.
Intarind spusele sefului ICA, nutritionistul Marius Preda
considera ca introducerea taxei pe fast-food are in vedere numai
aducerea unor venituri suplimentare la bugetul sanatatii si nu
reflecta nicidecum o grija brusca fata de starea de sanatate a
oamenilor. “Pentru ca fast-food-ul a intrat deja in viata multora,
o eventuala crestere a preturilor ca efect al taxei nu va reusi sa
limiteze preferinta consumatorilor pentru acest gen de produse”,
spune Preda.