Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Isi revine piata de electroretail?

    “Piata de electronice, electrocasnice si IT din Romania a
    suferit anul trecut o corectie inspre zona de colaps”, rezuma
    Adrian Olteanu, directorul executiv al Flanco, compania din spatele
    lantului de magazine Flanco si Flamingo, detinuta integral de
    Flamingo International, referindu-se la scaderea de 45% din 2009 a
    sectorului. De la 2 miliarde de euro, suma in care sunt incluse
    vanzarile comerciantilor specializati, precum Altex, Domo sau
    Flanco (care detin 38% din piata), ale celor independenti sau ale
    magazinelor online (35%), dar si ale hipermarketurilor (27%), piata
    a plonjat anul trecut pana la 1,1 miliarde de euro, conform GfK
    Romania, valoare din care in jur de 300 de milioane de euro
    reprezinta vanzarile intre companii, care nu se deruleaza prin
    retelele de retail.

    De vina nu e doar puterea de cumparare mai mica, atata vreme cat
    cheltuiala medie pe cap de locuitor pentru produse electronice,
    electrocasnice si IT este de 50 de euro pe an in Romania,
    comparativ cu aproape 300 de euro, cat este in Europa Centrala.
    Intervalul de inlocuire a acestor echipamente este de 19,5 ani, de
    peste trei ori mai mare decat media de 6 ani din alte tari
    europene. O scadere era inevitabila in conditii de criza, dar
    dificultatile economice par sa-si fi pus mai puternic amprenta in
    Romania, unde minusul pietei de electroretail a fost printre cele
    mai accentuate din Europa. In Slovacia sau Rusia, scaderea a fost
    de 23%, in timp ce tari precum Franta, Italia sau Austria au
    inregistrat un minus sub 5%. Doar piata nemteasca, cifrata la 42,2
    miliarde de euro, a avut chiar o crestere de 1%. Nici macar in
    Grecia, cu toate problemele de acolo, piata nu s-a restrans atat de
    mult, diminuarea fiind de doar sapte procente, pana la 3,3 miliarde
    de euro.

    Comerciantii au fost astfel fortati sa renunte la strategiile
    agresive de extindere din alti ani si sa caute solutii pentru a
    diminua costurile si datoriile la banci sau furnizori asa incat sa
    minimizeze pe cat posibil scaderea businessului si, in unele
    cazuri, ca Flamingo sau Rombiz, sa iasa cu bine din insolventa. De
    altfel, Flamingo a avut cel mai mult de suferit anul trecut din
    cauza declinului pietei de electroretail. Injumatatirea vanzarilor
    pana la pragul de 100 de milioane de euro, la care s-a adaugat si
    adancirea datoriilor, a determinat mai intai o schimbare de
    actionariat si apoi si una de management, care ar fi trebuit sa
    vina cu alta abordare si sa rezolve macar o parte din problemele
    lantului de magazine. La sfarsitul anului, compania a intrat in
    insolventa, pentru a evita executarea silita a stocurilor initiata
    de ING, careia Flamingo ii datora 17,5 milioane de euro, miscare
    prin care au fost date peste cap toate planurile de stabilizare,
    compania pierzand jumatate din cota de piata.

  • Carmen Peli: Cum minimizam efectele crizei


    “In practica noastra, ca modalitati de minimizare a efectelor
    crizei am remarcat reducerea costurilor, incercarea de a extinde
    baza de vanzari si o masura mai drastica aplicata mai degraba celor
    mici si mijlocii din industrie, fiind o oportunitate pentru cei
    mari si pentru fondurile de investitii, anume consolidarile, din
    nevoia de resurse prin care sa fie sustinute costurile si
    vanzarile. Am vazut si oameni care au avut o abordare strategica,
    adoptand o combinatie de masuri, si oameni care au avut o strategie
    directionata pe o singura optiune”, a afirmat Carmen Peli.

    Click aici pentru mai multe
    amanunte.

  • Albert Davidoglu, Unilever: Daca consumatorul cumpara maine un sapun la un leu voi incerca sa aduc un sapun la un leu

    “Cum vom face sa crestem? Noi ne uitam la piata dintr-un alt
    punct de vedere: ne uitam la segmente de pret, ne uitam la
    categorii de dimensiuni si observam o crestere foarte mare pe
    segmentul de pret mic, scaderi pe segmentul de pret mare, vedem
    cresteri pe segmentul de 250 de grame fata de un kilogram sau doua
    kilograme sau 8 kg si practic incercam sa gasim solutii pentru a
    juca in toate segmentele de pret acolo unde piata creste”, a spus
    Davidoglu in cadrul evenimentului
    Club BUSINESS Magazin
    .

    Managerul a explicat ca daca tendintele vor arata ca se cauta,
    spre exemplu, un sapun sau o inghetata la un leu, compania sa va
    cauta sa gaseasca o solutie pentru a produce un sapun sau o
    inghetata la acest pret. “Daca se cumpara detergent la cinci sau
    sapte kilograme, voi cauta solutii sa vin cu un detergent la sapte
    kilograme”.


    Click aici
    pentru a citi mai multe despre cum cred managerii ca
    pot aduce cresterea consumului.

  • Cel mai mare magazin

    “Nu trebuia decat sa ma uit pe harta si sa vad unde putem
    deschide magazine: doua la Timisoara, tot atatea la Constanta,
    cinci in Bucuresti…”, isi aminteste Dusan Wilms despre perioada
    primului sau mandat (1999-2005) la conducerea celui mai mare
    comerciant de la noi, Metro Cash & Carry. Wilms s-a intors in
    tara de aproape un an, dupa ce a fost COO al Real International,
    divizia de hipermarketuri a grupului german.

    La un deceniu distanta de momentul cand Wilms se uita pe harta
    dupa locurile cu cel mai bun vad pentru Metro, lucrurile s-au
    schimbat radical. Reteaua a intrat deja de ani buni in consolidare,
    fiind primul comerciant care si-a incheiat aici perioada de
    expansiune alerta, asa incat deschide rar magazine. La 14 ani de la
    intrarea pe piata, comerciantul german a ajuns la 25 de magazine si
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de 1,226 miliarde de euro, cu
    260 de milioane de euro mai putin decat in 2008. “Daca ar fi dupa
    mine, as deschide inca 20 de spatii, dar trebuie sa luam decizia de
    a investi numai in functie de clientii nostri”, explica Wilms.

    Cu alte cuvinte, evolutia comerciantului este strans legata de
    afacerile revanzatorilor si ale clientilor din HoReCa. Spre
    exemplu: daca se deschid mai multe restaurante, investitia intr-un
    nou spatiu are sens. Clientii revanzatori au si ei un rol important
    in planurile Metro, in ciuda faptului ca in ultima perioada micii
    comercianti au fost aprig loviti de criza. “Comertul traditional va
    exista inca multi, multi ani, pentru ca magazinele mici de cartier
    ofera avantajul proximitatii”, puncteaza managerul retelei cash
    & carry. Iar un pret mai mare cu 10-15% la chioscul de la
    parterul blocului poate rivaliza cu brio cu cele mai mici, din
    hiper sau supermarketuri, prin prisma economiei de timp si chiar de
    benzina.

    Seful celei mai mari retele comerciale spune ca magazinele
    desfasoara permanent studii prin intermediul fortei de vanzare, dar
    si al echipelor de relatii cu clientii. Acestia intreaba in mod
    direct ce doresc si ce anume ii ajuta in afacere, iar magazinele
    incearca sa se adapteze in functie de cerintele clientilor Metro,
    care se adreseaza revanzatorilor si HoReCa.

  • Cele mai mari rate de conversie le au magazinele Carrefour si Praktiker

    Pe de alta parte, George Teleman estimeaza ca rata de conversie
    a Vitantis a fost anul trecut de 70%, influentata pozitiv de faptul
    ca proiectul este un parc de retail, avand mai multe unitati de
    sine statatoare. “Chiriasi ca Praktiker sau Carrefour inregistreaza
    de departe cele mai ridicate rate de conversie, in timp ce
    magazinele de fashion inregistreaza rate considerabil mai
    mici.”

    Citeste mai multe in
    “Cele mai vizitate malluri din Bucuresti”

  • Metro deschide cel mai mare magazin de pana acum

    Magazinul este plasat in zona de est a Capitalei si are o
    suprafata totala de 13.000 de mp, din care 8.300 sunt suprafata de
    vanzare efectiva. Investitia medie pentru deschiderea unui nou
    magazin este de 15-20 de milioane de euro, iar investitia totala a
    retelei germane ajunge la aproape 500 de milioane de euro.
    “Ca o noutate, pentru prima oara am marit suprafata de vanzare
    dedicata produselor alimentare cu 15%,

    fata de media magazinelor din tara, produsele food ajungand astfel
    sa ocupe doua treimi din magazin”, a declarat Dusan Weims, director
    general al Metro Cash&Carry Romania.
    Conform reprezentantilor Romaniei, au fost reduse suprafetele de
    vanzare din zona de textile si incaltaminte.

  • 400.000 de smartphone-uri vandute in Romania in 2009

    Functionalitatile si aplicatiile create la origine special
    pentru segmentul de business s-au dovedit, in timp, utile si pentru
    alte categorii de posesori ai telefoanelor inteligente. Mai precis,
    posibilitatile de personalizare a agendei, push e-mail-ul,
    posibilitatea de a redacta documente Word, GPS-ul sau tastatura
    similara celei de calculator sunt intre cele mai cautate atribute
    ale unui astfel de telefon.



    Pana la finalul anului 2011 vanzarile de smartphone-uri le-ar
    putea depasi la scara globala pe cele de PC-uri, reprezentand cel
    mai rapid segment de crestere de pe piata de dispozitive mobile,
    potrivit companiei ce cercetare Gartner. In cel de-al doilea
    trimestru al lui 2009, vanzarile de telefoane mobile au totalizat
    286,1 milioane de unitati, inregistrand o scadere de 6,1% fata de
    aceeasi perioada din 2008.

    Citeste mai multe in
    “Noul trend: telefonul inteligent”

  • Romanii cumpara mai des, dar mai putin

    “Prefera produse in gramaje mai mici, portionate, cumpara mai
    des, dar mai putin”, observa Timis, adaugand ca nimeni nu mai
    cumpara peste necesitati, intrucat nu-si mai permit sa arunce
    mancarea, asa cum se intampla in trecut. “Nimeni nu mai cumpara
    salam la baton, ci mai degraba o cantitate cu pana la 30% mai mica,
    feliata si infoliata, iar comportamentul este normal pentru
    perioada pe care o traversam”

    Citeste mai multe in “Cum ne-a schimbat criza”

  • 66% dintre romani nu stiu exact ce inseamna criza


    In momentul de fata, un sfert dintre romani sustin ca banii nu
    le mai ajung nici macar pentru strictul necesar, iar patru din zece
    traiesc de la o luna la alta. Inutil de comentat diferenta fata de
    2006-2007, cand oamenii se imbulzeau la credite, iar traiul pe
    datorie parea solutia perfecta pentru a face planuri pe termen de
    cativa ani, a schimba televizorul, masina, apartamentul si chiar a
    pleca in vacanta in strainatate.

    Citeste mai multe in
    “Cum ne-a schimbat criza”

  • Romanii cu rude la tara trec mai usor peste criza

    “Economia rurala si economia de subzistenta sunt apanajul unei
    tari sarace, nu al unei tari care vrea sa creasca peste media
    Uniunii Europene”, comenteaza analistul Dragos Cabat.

    Potrivit analistului, faptul ca multi romani au rude la tara si
    incearca sa traiasca din ce se cultiva si se creste acolo nu
    constituie un avantaj in fata altor tari, chiar daca la nivel
    individual e o solutie de a face fata dificultatilor economice de
    acum. “Agricultura nu este performanta, iar fermierii au ramas la
    stadiul de subzistenta, adica gradina de langa casa, trei gaini
    si-un porc”, constata Cabat, atragand atentia ca aceasta este o
    strategie de supravietuire, nicidecum una de iesire din
    recesiune.

    Citeste mai multe in “Cum ne-a schimbat criza”