BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cum vrea unul dintre cei mai puternici retaileri de pe piaţa locală să facă rost de angajaţi, în mijlocul unei crize acute de personal

    2.100 de noi angajaţi ţintesc germanii de la Penny Market pentru a umple cele peste 200 de magazine pe care vor să le deschidă până în 2025. Şi, fiindcă strategia extinderii este una pe termen lung, şi planurile de recrutare a personalului sunt pe măsură: încep încă din liceu, la fel ca în ţara de origine a discounterului. 

    CONTEXT:
    Piaţa forţei de muncă din România se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi. Rewe şi-a propus un ritm alert de deschideri de magazine Penny Market, de circa 20-25 anual până în 2025; necesarul de noi angajaţi ajunge la 300 în fiecare an.

    DECIZIE:
    Retailerul a hotărât să pună în aplicare un program de pregătire duală – Şcoala de Carte şi Meserii – precum şi programe de motivare şi retenţie a angajaţilor din magazinele Penny – Employee in the Spotlight, Penny Buddy, un program de leadership pentru manageri.

    CONSECINŢE:
    Un grad de retenţie mai mare a angajaţilor, precum şi pregătirea din timp a celor care vor umple cele peste 200 de magazine Penny Market deschise până în 2025.

    „Principalii piloni de creştere ai companiei sunt angajaţii, cărora încercăm permanent, pe lângă asigurarea unei remuneraţii corecte, să le punem la dispoziţie şi alte alte facilităţi, bonusuri de performanţă, de realizare, asigurare medicală privată care acoperă toate tipurile de afecţiuni etc. Investim totodată foarte mult în formarea lor profesională, atât în ce priveşte competenţa tehnică, dar şi în partea de soft skills”, descrie Daniel Gross, managing director al Rewe România, strategia companiei de motivare şi dezvoltare a resursei umane din cadrul companiei prezente pe piaţa locală prin magazinele Penny Market.
    În cadrul celor peste 220 de magazine Penny Market lucrează în prezent aproximativ 4.300 de angajaţi, iar numărul lor este în continuă creştere, în contexul în care compania şi-a propus să mărească ritmul deschiderilor pentru a atinge un obiectiv de peste 400 de magazine până în 2025.

    Numărul mediu de angajaţi dintr-o unitate Penny Market este de 15 persoane; conform planului de dezvoltare, retailerul german şi-a propus să deschidă 20-25 de unităţi în 2018 şi să angajeze aproximativ 300 de persoane anual. „Până în 2025, când ne propunem să atingem o reţea de 400 de magazine, ar trebui să creştem numărul noilor colegi cu aproximativ 2.100 de noi membri”, spun reprezentanţii Penny.

    În acest context, programele de atragere de noi angajaţi, precum şi cele de retenţie şi motivare a celor actuali sunt esenţiale în dezvoltarea companiei; cum strategia deschiderilor de noi unităţi este una pe termen lung, la fel este şi cea legată de recrutare. Astfel, Rewe începe recrutările încă din perioada studiilor liceale, numărându-se printre pionerii unui program axat pe formarea duală, realizat în parteneriat cu Camera de Comerţ Româno-Germană. În 2015, compania a demarat un program educaţional prin care tinerii primeau la finalul studiilor certificate de calificare pentru meseria de comerciant vânzător mărfuri alimentare şi nealimentare, recunoscute atât în România, cât şi în Germania. Acesta a fost primul proiect educaţional dezvoltat de Penny Market împreună cu Camera de Comerţ Româno-Germană, continuat cu Şcoala de Carte şi Meserii, începând cu 2016. „Am început cu un proiect pilot, iar acum avem acoperite cinci oraşe unde sunt şcoli pentru formare duală astfel încât să ne putem pregăti viitorii angajaţi şi mai aproape de specificul businessului nostru, şi de nevoile lor de dezvoltare”, descrie Gross programul.

    Prin proiectul Şcoala de Carte şi Meserii, angajaţi ai reţelei de comerţ devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a VIII-a în cinci oraşe din România. Programul se desfăşoară pe o perioadă de trei ani; iar prin intermediul acestuia Rewe a decis să ofere unui număr de 34 de elevi din ciclul liceal posibilitatea de a alege, începând cu anul şcolar 2017-2018, o educaţie specializată în domeniul comerciant-vânzător şi să obţină la finalul studiilor calificarea de comerciant-vânzător. În programul Şcoala de Carte şi Meserii sunt implicaţi şi retailerii Lidl şi Hornbach.

    „În cadrul proiectului, elevii pot opta începând cu anul şcolar 2017-2018 pentru şcolarizare specializată în domeniul comerciant-vânzător. Pe toată perioada şcolarizării elevii beneficiază de o bursă de 400 de lei (200 de lei din partea statului, 200 de lei din partea companiei)“, descria anterior Daniel Gross programul. De asemenea, Penny Market asigură transportul şi masa de prânz pe toată perioada stagiului de practică, care este premiat, în cazul celor mai buni dintre ei, cu un loc de muncă în cadrul magazinelor.

    Elevii provin din cinci oraşe din România, mai exact de la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – Bucureşti, Liceul Economic Barbu A. Ştirbey – Buftea, Colegiul Economic George Bariţiu – Sibiu, Colegiul Naţional Economic Andrei Bârseanu – Braşov şi Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timişoara. La finalul fiecărui semestru, evaluarea se face pe baza unor examene şi probe practice care se vor desfăşura în cele 16 magazine Penny Market implicate în program. La finalul celor trei ani de practică, elevilor li se va oferi posibilitatea de a deveni angajaţi cu drepturi depline în cadrul companiei. Anterior, programul Şcoala de Carte şi Meserii (care purta denumirea de Formare duală în retail) a avut la prima ediţie unsprezece tineri calificaţi pentru a activa în domeniul retailului şi doi dintre ei au folosit diploma internaţională de comerciant în Germania.

    În septembrie 2017, compania a debutat cu cea de-a doua ediţie a programului, iar în prezent se află în plin proces de recrutare a celei de-a doua generaţie de ucenici. „Acesta este un proiect de lungă durată, de aceea este prematur să ne pronunţăm cu privire la rezultatele ce vor urma, însă ne dorim să prelungim şi să extindem colaborarea cu Camera de Comerţ Româno-Germană”, descriu reprezentanţii companiei perspectivele lor asupra rezultatelor pe termen lung ale programului.
    În ceea ce priveşte retenţia actualilor angajaţi, compania desfăşoară mai multe programe de dezvoltare şi motivare a acestora. Spre exemplu, programul Employee in the spotlight, care  a avut ca obiectiv principal îmbunătăţirea proceselor din magazine şi construirea unor programe de dezvoltare pentru angajaţii din departamentul de vânzări. Programul a fost lansat în iulie 2016 atât pentru echipa din România, cât şi pentru cele din Austria, Italia, Ungaria şi Cehia. Doar în anul 2017, prin intermediul acestuia au avut loc 90.000 de ore de training prin intermediul cărora angajaţii Rewe au învăţat cum să interacţioneze mai bine şi mai eficient cu clienţii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Un alt program, Penny Buddy, are la bază ideea că orice activitate este mai uşoară alături de un partener, iar rezultatul echipei este întotdeauna mai valoros decât suma rezultatelor individuale. Prin acest program intern de dezvoltare profesională, un membru din centrală şi unul din magazin devin colegi şi trec împreună printr-o serie de activităţi de învăţare şi training, explică reprezentanţii retaileruilui.

    Alături de aceste proiecte, compania desfăşoară şi programe de leadership la toate nivelurile de management ale companiei şi wellbeing pentru angajaţi, pentru a-şi menţine angajaţii activi şi motivaţi. În ceea ce priveşte pachetele salariale ale angajaţilor Rewe România, reprezentanţii companiei spun că acestea sunt formate, pe lângă salariu şi un bonus de performanţă, a căror valoare nu o divulgă, din bonus de loialitate pentru recomandarea unui viitor coleg, asigurare medicală privată, tichete de masă şi tichete cadou cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, produse pentru nou-născuţi şi pachete de şcoală pentru copiii angajaţilor. Alături de acestea se adaugă beneficii precum zile suplimentare pentru concediul de odihnă sau participarea la evenimente speciale – cum ar fi, de pildă, un campionat intern de fotbal.

    Anul trecut, retailerul a avut o cifră de afaceri mai mare cu 5% faţă de 2016, până la aproximativ 3 miliarde de lei, în contextul în care în 2016 a închis magazinele XXL Mega Discount. Divizia Penny a înregistrat o creştere de 17% anul trecut, parte din aceasta adusă de deschiderile celor 26 de magazine.

    Profitul companiei a scăzut de la 23,7 milioane de lei, la 19,7 milioane de lei, scădere care, potrivit lui Daniel Gross vine mai ales din închiderea diviziei XXL. În prezent, magazinele XXL sunt într-un process de remodelare care vizează transformarea lor în centre comerciale care au, pe 40% din suprafaţă, un magazin Penny Market, restul suprafeţei fiind închiriată de alte entităţi. La finalul anului trecut, reţeaua avea 221 de magazine Penny Market, cu 13% mai multe faţă de 2016; 80% din magazinele Penny au fost dezvoltate de companie de la zero.

    Din 2005 şi până în prezent, compania a investit 2,1 miliarde de euro, iar pentru atingerea obiectivului de 400 de magazine, compania şi-a bugetat investiţii de încă 565 de milioane de euro. 

    În rândul celor mai recente proiecte ale companiei se află lărgirea depozitelor de la Turda şi Ştefăneşti, 51 de remodelări într-un nou format (future store) şi 26 de deschideri de magazine. „Pe termen scurt, în 2018, ne propunem o remodelare a magazinelor Penny (în formatul future store), ne propunem să deschidem alte 20-25 de magazine şi sperăm într-o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre, undeva la 12-13% ca şi perspectivă imediată”, descrie Daniel Gross obiectivele pentru anul în curs. Şi-au propus să deschidă în continuare noi magazine şi se află într-un proces continuu de achiziţii de terenuri pentru deschiderile din anii următori. „Lucrăm mult în avans şi, pentru a ajunge în 2025 la obiectivul de 400 de magazine, trebuie să investim mult acum. Din cei 565 de milioane de euro, cea mai mare parte a investiţiilor vor fi făcute până în 2023.”
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al Rewe, continuarea ritmului de expansiune cu 20-25 de noi spaţii pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine.

    În ceea ce priveşte regiunile în care vor deschide noile unităţi Penny Market, Daniel Gross spune că se referă la cele care au un bazin de potenţiali clienţi format din 15.000 de locuitori: „Poate să fie vorba la fel de bine despre un cartier din Bucureşti, precum şi despre un oraş mic de 10.000 de locuitori care să aibă nişte localităţi preurbane. Vrem să acoperim nu doar ruralul, ci şi urbanul pe toate categoriile, de la urbanul mare – Bucureşti – până la urbanul mic; în mod excepţional sunt alese şi comune, dar în general care au format de oraş – Floreşti sau Cluj, de exemplu”, explică Gross. Managing directorul companiei consideră că este încă loc în retailul alimentar din Capitală, în special în zona de discount, pe care activează Rewe. „Este un format care se adresează oamenilor care sunt foarte atenţi la ce cumpără; discountul există peste tot şi are loc în toate pieţele, indiferent de cât de matură este piaţa sau nu. Cert este că în Bucureşti e loc pentru discount, la fel cum este peste tot în ţară acolo unde nu am ajuns.”

    Planurile acestea nu vor fi deraiate în contextul unui scenariu economic mai pesimist din România. „Noi luăm în calcul o anumită constanţă, un anumit tren şi atunci crizele şi boomurile sunt acoperite; crizele fac parte din simulare, noi avem o simulare pe termen lung, iar crizele fac parte din scenariu. Pe termen lung se anulează”, răspunde Gross, întrebat de potenţialul unei noi crize economice pe piaţa locală. 

  • Arme în lupta cu lipsa de personal

    CONTEXT:
    Piaţa forţei de muncă din România se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi. Rewe şi-a propus un ritm alert de deschideri de magazine Penny Market, de circa 20-25 anual până în 2025; necesarul de noi angajaţi ajunge la 300 în fiecare an.

    DECIZIE:
    Retailerul a hotărât să pună în aplicare un program de pregătire duală – Şcoala de Carte şi Meserii – precum şi programe de motivare şi retenţie a angajaţilor din magazinele Penny – Employee in the Spotlight, Penny Buddy, un program de leadership pentru manageri.

    CONSECINŢE:
    Un grad de retenţie mai mare a angajaţilor, precum şi pregătirea din timp a celor care vor umple cele peste 200 de magazine Penny Market deschise până în 2025.

    „Principalii piloni de creştere ai companiei sunt angajaţii, cărora încercăm permanent, pe lângă asigurarea unei remuneraţii corecte, să le punem la dispoziţie şi alte alte facilităţi, bonusuri de performanţă, de realizare, asigurare medicală privată care acoperă toate tipurile de afecţiuni etc. Investim totodată foarte mult în formarea lor profesională, atât în ce priveşte competenţa tehnică, dar şi în partea de soft skills”, descrie Daniel Gross, managing director al Rewe România, strategia companiei de motivare şi dezvoltare a resursei umane din cadrul companiei prezente pe piaţa locală prin magazinele Penny Market.
    În cadrul celor peste 220 de magazine Penny Market lucrează în prezent aproximativ 4.300 de angajaţi, iar numărul lor este în continuă creştere, în contexul în care compania şi-a propus să mărească ritmul deschiderilor pentru a atinge un obiectiv de peste 400 de magazine până în 2025.

    Numărul mediu de angajaţi dintr-o unitate Penny Market este de 15 persoane; conform planului de dezvoltare, retailerul german şi-a propus să deschidă 20-25 de unităţi în 2018 şi să angajeze aproximativ 300 de persoane anual. „Până în 2025, când ne propunem să atingem o reţea de 400 de magazine, ar trebui să creştem numărul noilor colegi cu aproximativ 2.100 de noi membri”, spun reprezentanţii Penny.

    În acest context, programele de atragere de noi angajaţi, precum şi cele de retenţie şi motivare a celor actuali sunt esenţiale în dezvoltarea companiei; cum strategia deschiderilor de noi unităţi este una pe termen lung, la fel este şi cea legată de recrutare. Astfel, Rewe începe recrutările încă din perioada studiilor liceale, numărându-se printre pionerii unui program axat pe formarea duală, realizat în parteneriat cu Camera de Comerţ Româno-Germană. În 2015, compania a demarat un program educaţional prin care tinerii primeau la finalul studiilor certificate de calificare pentru meseria de comerciant vânzător mărfuri alimentare şi nealimentare, recunoscute atât în România, cât şi în Germania. Acesta a fost primul proiect educaţional dezvoltat de Penny Market împreună cu Camera de Comerţ Româno-Germană, continuat cu Şcoala de Carte şi Meserii, începând cu 2016. „Am început cu un proiect pilot, iar acum avem acoperite cinci oraşe unde sunt şcoli pentru formare duală astfel încât să ne putem pregăti viitorii angajaţi şi mai aproape de specificul businessului nostru, şi de nevoile lor de dezvoltare”, descrie Gross programul.

    Prin proiectul Şcoala de Carte şi Meserii, angajaţi ai reţelei de comerţ devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a VIII-a în cinci oraşe din România. Programul se desfăşoară pe o perioadă de trei ani; iar prin intermediul acestuia Rewe a decis să ofere unui număr de 34 de elevi din ciclul liceal posibilitatea de a alege, începând cu anul şcolar 2017-2018, o educaţie specializată în domeniul comerciant-vânzător şi să obţină la finalul studiilor calificarea de comerciant-vânzător. În programul Şcoala de Carte şi Meserii sunt implicaţi şi retailerii Lidl şi Hornbach.

    „În cadrul proiectului, elevii pot opta începând cu anul şcolar 2017-2018 pentru şcolarizare specializată în domeniul comerciant-vânzător. Pe toată perioada şcolarizării elevii beneficiază de o bursă de 400 de lei (200 de lei din partea statului, 200 de lei din partea companiei)“, descria anterior Daniel Gross programul. De asemenea, Penny Market asigură transportul şi masa de prânz pe toată perioada stagiului de practică, care este premiat, în cazul celor mai buni dintre ei, cu un loc de muncă în cadrul magazinelor.

    Elevii provin din cinci oraşe din România, mai exact de la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – Bucureşti, Liceul Economic Barbu A. Ştirbey – Buftea, Colegiul Economic George Bariţiu – Sibiu, Colegiul Naţional Economic Andrei Bârseanu – Braşov şi Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timişoara. La finalul fiecărui semestru, evaluarea se face pe baza unor examene şi probe practice care se vor desfăşura în cele 16 magazine Penny Market implicate în program. La finalul celor trei ani de practică, elevilor li se va oferi posibilitatea de a deveni angajaţi cu drepturi depline în cadrul companiei. Anterior, programul Şcoala de Carte şi Meserii (care purta denumirea de Formare duală în retail) a avut la prima ediţie unsprezece tineri calificaţi pentru a activa în domeniul retailului şi doi dintre ei au folosit diploma internaţională de comerciant în Germania.

    În septembrie 2017, compania a debutat cu cea de-a doua ediţie a programului, iar în prezent se află în plin proces de recrutare a celei de-a doua generaţie de ucenici. „Acesta este un proiect de lungă durată, de aceea este prematur să ne pronunţăm cu privire la rezultatele ce vor urma, însă ne dorim să prelungim şi să extindem colaborarea cu Camera de Comerţ Româno-Germană”, descriu reprezentanţii companiei perspectivele lor asupra rezultatelor pe termen lung ale programului.
    În ceea ce priveşte retenţia actualilor angajaţi, compania desfăşoară mai multe programe de dezvoltare şi motivare a acestora. Spre exemplu, programul Employee in the spotlight, care  a avut ca obiectiv principal îmbunătăţirea proceselor din magazine şi construirea unor programe de dezvoltare pentru angajaţii din departamentul de vânzări. Programul a fost lansat în iulie 2016 atât pentru echipa din România, cât şi pentru cele din Austria, Italia, Ungaria şi Cehia. Doar în anul 2017, prin intermediul acestuia au avut loc 90.000 de ore de training prin intermediul cărora angajaţii Rewe au învăţat cum să interacţioneze mai bine şi mai eficient cu clienţii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Un alt program, Penny Buddy, are la bază ideea că orice activitate este mai uşoară alături de un partener, iar rezultatul echipei este întotdeauna mai valoros decât suma rezultatelor individuale. Prin acest program intern de dezvoltare profesională, un membru din centrală şi unul din magazin devin colegi şi trec împreună printr-o serie de activităţi de învăţare şi training, explică reprezentanţii retaileruilui.

    Alături de aceste proiecte, compania desfăşoară şi programe de leadership la toate nivelurile de management ale companiei şi wellbeing pentru angajaţi, pentru a-şi menţine angajaţii activi şi motivaţi. În ceea ce priveşte pachetele salariale ale angajaţilor Rewe România, reprezentanţii companiei spun că acestea sunt formate, pe lângă salariu şi un bonus de performanţă, a căror valoare nu o divulgă, din bonus de loialitate pentru recomandarea unui viitor coleg, asigurare medicală privată, tichete de masă şi tichete cadou cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, produse pentru nou-născuţi şi pachete de şcoală pentru copiii angajaţilor. Alături de acestea se adaugă beneficii precum zile suplimentare pentru concediul de odihnă sau participarea la evenimente speciale – cum ar fi, de pildă, un campionat intern de fotbal.

    Anul trecut, retailerul a avut o cifră de afaceri mai mare cu 5% faţă de 2016, până la aproximativ 3 miliarde de lei, în contextul în care în 2016 a închis magazinele XXL Mega Discount. Divizia Penny a înregistrat o creştere de 17% anul trecut, parte din aceasta adusă de deschiderile celor 26 de magazine.

    Profitul companiei a scăzut de la 23,7 milioane de lei, la 19,7 milioane de lei, scădere care, potrivit lui Daniel Gross vine mai ales din închiderea diviziei XXL. În prezent, magazinele XXL sunt într-un process de remodelare care vizează transformarea lor în centre comerciale care au, pe 40% din suprafaţă, un magazin Penny Market, restul suprafeţei fiind închiriată de alte entităţi. La finalul anului trecut, reţeaua avea 221 de magazine Penny Market, cu 13% mai multe faţă de 2016; 80% din magazinele Penny au fost dezvoltate de companie de la zero.

    Din 2005 şi până în prezent, compania a investit 2,1 miliarde de euro, iar pentru atingerea obiectivului de 400 de magazine, compania şi-a bugetat investiţii de încă 565 de milioane de euro. 

    În rândul celor mai recente proiecte ale companiei se află lărgirea depozitelor de la Turda şi Ştefăneşti, 51 de remodelări într-un nou format (future store) şi 26 de deschideri de magazine. „Pe termen scurt, în 2018, ne propunem o remodelare a magazinelor Penny (în formatul future store), ne propunem să deschidem alte 20-25 de magazine şi sperăm într-o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre, undeva la 12-13% ca şi perspectivă imediată”, descrie Daniel Gross obiectivele pentru anul în curs. Şi-au propus să deschidă în continuare noi magazine şi se află într-un proces continuu de achiziţii de terenuri pentru deschiderile din anii următori. „Lucrăm mult în avans şi, pentru a ajunge în 2025 la obiectivul de 400 de magazine, trebuie să investim mult acum. Din cei 565 de milioane de euro, cea mai mare parte a investiţiilor vor fi făcute până în 2023.”
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al Rewe, continuarea ritmului de expansiune cu 20-25 de noi spaţii pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine.

    În ceea ce priveşte regiunile în care vor deschide noile unităţi Penny Market, Daniel Gross spune că se referă la cele care au un bazin de potenţiali clienţi format din 15.000 de locuitori: „Poate să fie vorba la fel de bine despre un cartier din Bucureşti, precum şi despre un oraş mic de 10.000 de locuitori care să aibă nişte localităţi preurbane. Vrem să acoperim nu doar ruralul, ci şi urbanul pe toate categoriile, de la urbanul mare – Bucureşti – până la urbanul mic; în mod excepţional sunt alese şi comune, dar în general care au format de oraş – Floreşti sau Cluj, de exemplu”, explică Gross. Managing directorul companiei consideră că este încă loc în retailul alimentar din Capitală, în special în zona de discount, pe care activează Rewe. „Este un format care se adresează oamenilor care sunt foarte atenţi la ce cumpără; discountul există peste tot şi are loc în toate pieţele, indiferent de cât de matură este piaţa sau nu. Cert este că în Bucureşti e loc pentru discount, la fel cum este peste tot în ţară acolo unde nu am ajuns.”

    Planurile acestea nu vor fi deraiate în contextul unui scenariu economic mai pesimist din România. „Noi luăm în calcul o anumită constanţă, un anumit tren şi atunci crizele şi boomurile sunt acoperite; crizele fac parte din simulare, noi avem o simulare pe termen lung, iar crizele fac parte din scenariu. Pe termen lung se anulează”, răspunde Gross, întrebat de potenţialul unei noi crize economice pe piaţa locală. 

  • Dermato-cosmeticele bazate pe nanotehnologie intră în România

    Produsele dermato-cosmetice şi tratamentele Sesderma sunt dedicate frumuseţii şi sănătăţii pielii. Compania a dezvoltat două linii principale: Sesderma, cosmetice accesibile direct consumatorului şi Mediderma, o marcă exclusiv dedicată profesioniştilor din domeniul dermato – estetic.

    Sectorul de igienă personală şi cosmetică din România a avut o rată medie de creştere în ultimii patru ani de 10%. În plus, perspectivele dezvoltării pentru următorii ani sunt încurajatoare. Creşterea vânzărilor în acest sector va fi determinată în principal de clasa de mijloc din ce în ce mai răspândită, de preocuparea tot mai vădită a populaţiei în ceea ce priveşte aspectul fizic şi de faptul că toţi consumatorii vor fi mai bine informaţi. În acest context, compania noastră a decis să intre pe piaţa din România.

    ,, Sesderma este una dintre companiile pionere în dermato-cosmetică ce doreşte să aducă şi în România produse dedicate tratării problemelor pielii şi a părului. Mai mult, Sesderma vine cu produse specializate cum sunt cele anti-îmbătrânire, anti pete, anti seboreice, împotriva căderii părului etc. Am remarcat că există consumatori români care cunosc marca deoarece, în călătoriile lor în afara ţării, au achizitionat sau au văzut această marcă.”, a declarat Serrano, fondatorul Sesderma.

    În prezent, compania are in portofoliu tratamente pentru numeroase afecţiuni ale pielii, dar şi pentru îngrijirea dermatologică, ce se disting prin utilizarea celor mai noi tehnologii. Este singurul laborator la nivel mondial care produce cosmetice şi dermato-cosmetice care utilizează produse încapsulate în bule lipidice (nanolipozomi) şi care aplică nanotehnologia în fabricarea produselor pentru piele. Această tehnologie favorizează stabilitatea şi, în special, transportul şi pătrunderea substanţelor active în profunzimea pielii.

    Compania a lansat recent mai multe linii de produse bazate pe geno-cosmetică, un alt pas în inovaţia dermato-cosmetică. Datorită acestei tehnologii se obţin substanţele active pentru a acţiona în structurile celulare şi sub-celulare cu scopul de a repara daunele care pot exista în acestea.

    Cea mai vândută linie a Sesderma este C-VIT, marca de vitamina C lider în farmaciile din Spania şi în toată lumea. Este linia antioxidantă favorită a clienţilor noştri care conferă luminozitate şi redă vitalitatea tuturor tipurilor de piele. De asemenea, compania este recunoscută pentru produsele cu nano retinol, care sunt cele mai eficiente şi cel mai bine tolerate pe piaţa mondială, în prezent. Se remarcă linia Retiage cu 3 tipuri de retinol încapsulate în lipozomi. În ultimii ani, sunt cunoscute în întreaga lume şi produsele cu acid tranexamic (Azelac RU, Atopises, Hidraderm TRX) care rezolvă problema petelor şi a pigmentării pielii.

    Pentru cercetarea şi dezvoltarea continuă a tehnologiilor, compania lucrează în parteneriat cu cele mai bune institute ştiinţifice ori de tehnologie, centre şi universităţi, alături de care dezvoltă programe de cercetare şi soluţii inovatoare pentru piele, dintre care amintim: IECE, Echevarne, Bionos (Spitalul Universitar La Fe, Valencia), Spitalul General Universitar din Valencia, Facultatea de Farmacie din cadrul Universităţii din Valencia, Şcoala de chimie a Universităţii din Valencia etc.

    În anul 2018, Sesderma estimează în România vânzări cuprinse între 650.000 şi 750.000 euro, iar pentru anii 2019 şi 2020, se aşteaptă la o creştere de cel puţin 35%. Produsele din portofoliu au un preţ mediu de 25 euro. Produsele Sesderma vor fi comercializate în farmacii, iar cele profesionale în clinici medicale.

    La nivel global, Sesderma se aşteaptă la o creştere a vânzărilor de 30% pentru a atinge cifre de 100 milioane euro, la finalul anului 2018.

  • O ecuaţie doar cu semne de plus

    „Dacă ar fi să ne uităm doar la modul în care a evoluat piaţa în primele luni ale anului, lucrurile arată foarte bine comparativ cu anul trecut“, spune Victor Armăşelu. ”Sunt creşteri de două cifre în toate categoriile de produse, în special pe zona de televizoare, dar trebuie să privim cu circumspecţie aceste rezultate. Fiind comparate cu cele de anul trecut, trebuie să ne gândim că în aceeaşi perioadă din 2017 am avut vreme rea, a nins, au fost zile întregi în care nu s-au putut face livrări, în care oamenii nu au avut din ce magazine să cumpere.“
     
    Una peste alta, comentează reprezentantul Samsung, creşterea este consistentă, iar previziunile pentru întreg anul 2018 se referă la plusuri: ”Ne aşteptăm la un comportament de piaţă pozitiv, alimentat de evenimentele sportive majore“. Referindu-se la Campionatul Mondial de Fotbal care va avea loc în Rusia, la finalul lunii iunie, el a constatat că de fiecare dată când există un campionat  fie el european sau mondial  piaţa reacţionează pozitiv; interesul pentru sport există, iar răspunsul consumatorului la produsele noi este pozitiv.
     
    Aşadar, reprezentantul companiei se aşteaptă ca trimestrul II al acestui an să fie mai bun decât cel din 2017, datorită evenimentelor sportive, dar concluzionează că plusul faţă de anul trecut va fi inferior celui înregistrat după primele luni ale anului. ”Segmentele care nu au mers atât de bine probabil că nu sunt în portofoliul nostru“, spune el râzând. ”Nu aş putea să nominalizez o categorie care a avut un comportament negativ sau neaşteptat dintr-un punct oarecare de vedere.“
    Piaţa românească e din ce în ce mai matură şi mai informată, crede Armăşelu.
     
    ”Fără îndoială că piaţa răspunde şi la alte elemente din exteriorul ei; dacă ar fi să comparăm cu momentele de reducere a TVA-ului sau cu cele care au dus, prin diverse decizii de ordin politic, la creşterea veniturilor anumitor categorii de populaţie, fără îndoială că acestea au reprezentat impulsuri pozitive în creşterea consumului de care am beneficiat şi noi, ca o companie cu activitate pe această piaţă.“ Dacă vor mai fi impulsuri pozitive, ele se vor regăsi şi în vânzările Samsung, crede el. ”Ne e foarte greu să estimăm impulsurile negative, pentru că nu avem cum, dar orice impuls negativ care poate afecta încrederea consumatorului sau disponibilitatea pentru creditele de consum va avea un impact negativ asupra industriei în general. Deocamdată nu avem semne în această direcţie.“
     
    Privind la evoluţia pieţei în 2017, creşterea s-a situat în jurul valorii de 10%, spune managerul de la Samsung, principalul motiv fiind impulsurile pozitive care au generat creşterea încrederii consumatorului şi, implicit, interesul pentru achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată. Victor Armăşelu se aşteaptă ca anul 2018 să urmeze acelaşi trend, nu neapărat datorită unor creşteri salariale, ci mai curând a unei inerţii pozitive venite din creşterile economice succesive ale ultimilor ani.
     
    Samsung Electronics a raportat pentru anul trecut un profit operaţional de 50 mld. dolari la o cifră de afaceri de 223,45 mld. dolari şi un venit net de 39,34 mld. dolari, acestea fiind cele mai bune rezultate financiare înregistrate de gigantul sud-coreean în cei 80 de ani de existenţă. 
     
    În România, subsidiara locală a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 3,64 miliarde de lei (811,3 mil. euro), în creştere cu 10,1% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Compania a raportat un profit net de 54,6 mil. lei (12,2 mil. euro), în scădere cu 9,1% faţă de anul anterior, în timp ce numărul mediu de angajaţi a crescut cu 48 de persoane la 163.
     
    ”Piaţa de televizoare din România e în creştere, cel puţin 30% din gospodăriile româneşti încă deţin televizoare cu tub; asta înseamnă că potenţial de creştere există“, remarcă Victor Armăşelu. ”Cota noastră de piaţă este întotdeauna în jurul a 40-45%, fără ca asta să fie însă o informaţie să spunem oficială – ţine de tipul de produs şi de segmentul de piaţă.“
     
    Electronicele în general şi electrocasnicele în particular au intrat, relativ recent, în hora Internet of Things (IoT). Conceptul se referă la ideea de a lega toate dispozitivele inteligente între ele, dezvoltând astfel un ecosistem care să uşureze treaba utilizatorilor. ”IoT e un buzz word care a tot apărut în ultimii ani. Uneori vorbim despre el imaginându-ne că ar fi ceva care ţine de viitorul îndepărtat, de nişte lucruri spectaculoase; în realitate, IoT nu înseamnă altceva decât modul în care cele mai multe dintre dispozitivele pe care noi le folosim trebuie pentru a funcţiona corect, să fie conectate la ceva prin internet  fie că e vorba de o reţea externă sau de una internă, creată ca un ecosistem al acelor produse“, opinează Victor Armăşelu.
     
    Multe dintre dispozitive sunt deja conectate, spune el, fără ca noi să ştim sau fără să avem vreun beneficiu din asta. ”Sigur, orice producător care are capacitatea tehnologică de a dezvolta o gamă largă de produse, acoperind o arie largă de utilizări, are un beneficiu suplimentar. De la bun început, din momentul de cercetare şi dezvoltare, acest device este gândit ca făcând parte dintr-un sistem. Pe de-o parte, nu există interesul niciunui producător mare de a limita, într-un fel sau altul, experienţa de utilizare a consumatorului prin obligativitatea achiziţiei de produse de la acelaşi brand.“
     
    Ca exemplu, el vorbeşte de televizoarele Samsung smart, care beneficiază de mai multe facilităţi ce ţin de conectivitate, dar care nu au nicio limitare în ceea ce priveşte sistemul de operare al dispozitivului mobil ce urmează să fie conectat la televizor. 
    ”Lucrurile trebuie discutate pe două paliere“, subliniază Victor Armăşelu. ”Unul este legat de percepţia asupra unui anumit brand – dacă vorbim de Samsung, vorbim de un brand care de ani de zile s-a stabilit în mintea şi emoţiile consumatorului.“
    Un al doilea element ţine de experienţa de utilizare – avantajele care derivă din faptul că produsele respective fac parte dintr-o familie care a fost creată, încă din faza de design, astfel încât să se poată conecta rapid şi să existe o uşurinţă în comunicarea dintre utilizator şi produse sau chiar în cea dintre produse.
     
    Prin urmare, ideea de a cumpăra de la acelaşi brand este atractivă. ”În al doilea rând, designul produselor, aspectul lor, interacţiunea dintre utilizator şi aceste produse sunt familiare sau nu. Dacă ne decidem să schimbăm dintr-o dată toate produsele din bucătărie, sigur că ne-am dori să fie din aceeaşi familie de design, aceeaşi familie a culorii, din aceeaşi familie a tipului de utilizare. Dacă eşti o companie cum e Samsung, care poate oferi întreaga gamă de produse pentru utilarea unei bucătării, atunci dai această oportunitate cumpărătorului. De aici şi modul în care observăm corelarea pieţei imobiliare – dezvoltarea de zone rezidenţiale, case, blocuri, care are o dinamică pozitivă în ultimii ani, cu achiziţia de produse electrocasnice şi mai exact produse din zona menţionată mai devreme. Ciclul de utilizare a unui produs electrocasnic variază, să spunem, între 6 şi 8 ani; e de aşteptat ca acesta să se scurteze dacă un consumator vrea să aibă toate produsele din aceeaşi familie.“
     
    În ceea ce priveşte noutăţile Samsung pentru 2018, Victor Armăşelu se referă la trei produse: a doua generaţie de televizoare QLED (Quantum Dot Light Emitting Diode – n.red.), maşina de spălat QuickDrive, care poate încheia un ciclu complet de spălare în jumătate din timpul necesar unei maşini normale, şi cuptorul Dual Cook, ce permite gătirea a două tipuri de alimente care nu sunt compatibile ca temperatură de coacere, durată de coacere sau miros.
     
    ”|n general, partea de cercetare şi testare durează între doi şi trei ani, depinde de dimensiunea inovaţiei şi modificările aduse. |n principiu, înainte de a fi lansat pe piaţă, orice produs Samsung este testat intensiv, pe loturi mai mici sau mai mari de producţie, şi trece printr-o succesiune de certificări“, încheie managerul de la Samsung.
     

  • Ce decizie ia cel mai mare lanţ de restaurante cu servire rapidă din lume

    Rotisserie Style Chicken este disponibil în restaurantele Subway în varianta de 15 cm şi 30 cm Sub, wrap sau salată. Atunci când ţi-e poftă de carne suculentă, plină de savoare, alege Rotisserie!” Este îndemnul pe care Subway îl adresează clienţilor săi. Oferta este valabilă pentru o perioadă limitată doar în restaurantele participante. SUB-ul lansat în aprilie răspunde cererii clienţilor pentru o masă consistentă, dar specială, printr-un gust original şi deosebit, diferit prin bogăţia de condimente.

    Produsele pe bază de pui, marca Subway, precum Puiul Teriyaki, se clasează şi în 2017 pe poziţii fruntaşe în clasamentul preferinţelor românilor. Alături de Falafel, sandwhich-ul cu Pui Teriakyi rămâne cel mai vândut produs Subway în România. Cele două sunt urmate de SUB Picant Italian, Ton şi  BMT.

    SUBWAY® a intrat pe piaţa din România în 2011, deschizând primul restaurant în aprilie 2012 şi ajungând în prezent la 39 de restaurante. Succesul Subway este consolidat de un model de business solid, implementat de Frederick “Fred” DeLuca în urmă cu 49 de ani. Modelul de afaceri a fost creat în jurul unor aspecte esenţiale precum: prospeţimea celor mai bune ingrediente, crearea şi servirea celor mai gustoase sandvişuri din lume chiar în faţa clientului, respectând cele mai inalte niveluri de calitate.
     

  • Cine sunt managerii care conduc cele mai mari mall-uri din România

    Sorin Scîntei, Vicenţiu Spătaru, Asi Kahana, Cătălin Cucian, Michael Bernescu, Alexandru Şuiu. Numele lor nu întorc capetele românilor care le aud şi ar putea trece frecvent neremarcate. În mâinile lor stă însă bunul mers al unora dintre cele mai mari destinaţii comerciale din ţară ca venituri din vânzări – AFI Cotroceni, Sun Plaza, Militari Shopping Center, Palas Iaşi, Mega Mall. Altfel parcă se ascut urechile la auzul acestor nume, nu-i aşa?

    Mai noi sau cu ştate mai vechi, managerii celor mai profitabile centre comerciale din România administrează businessuri de care românii par să nu se sature niciodată. Cei 11 manageri sunt responsabili de proiecte comerciale cu o suprafaţă închiriabilă cumulată de peste 700.000 de metri pătraţi, în care îşi desfăşoară activitatea magazine cu vânzări anuale de peste 1,5 miliarde de euro.

    ”Managerii de centre comerciale nu se schimbă des, pentru că sunt persoane-cheie în administrarea unui mall. Pentru un proprietar, este foarte important să aibă în poziţia respectivă un om de bază, în care să aibă încredere şi alături de care să poată construi acel business“, spune Luiza Moraru, coordonator al diviziei de administrare a proprietăţilor imobiliare pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

    Interesant şi semnificativ pentru piaţa locală este faptul că aproape toţi managerii de centre comerciale, cu două excepţii, sunt români. |n condiţiile în care expaţii şi-au făcut loc în tot mai multe domenii, trecând în faţa forţei autohtone de muncă, numirea unor şefi români la conducerea celor mai performante centre comerciale din ţară este un pas înainte în ascensiunea managerilor locali.

    Una dintre excepţii este Affan Yildirim, şeful dezvoltatorului imobiliar turc Anchor Grup, care a marcat piaţa locală prin deschiderea primelor două malluri din România: Bucureşti Mall (în 1999) şi Plaza România (în 2004). De atunci şi până acum, compania şi-a dezvoltat portofoliul, din care fac parte acum trei ansambluri rezidenţiale şi trei clădiri de birouri.
    ”Anchor Grup a investit peste

    400 de milioane de euro în România din 1997 până în 2017“, spun reprezentanţii companiei turce. Un alt expat este Asi Kahana, administratorul Militari Shopping Center, parcul de retail din sectorul 6 al Capitalei, care conduce proiectul din 2010.

    INSTRUIŢI ÎN STRĂINĂTATE

    Şi chiar dacă ceilalţi manageri sunt români, experienţa lor îşi are rădăcinile în real estate-ul din străinătate în general, mai ales că în România nu există o şcoală care să pregătească manageri pentru industria centrelor comerciale.
    Michael Bogdan Bernescu, directorul ansamblului imobiliar Palas din Iaşi, care cuprinde mallul, dar şi mai multe clădiri de birouri, cel mai important proiect din portofoliul omului de afaceri Iulian Dascălu, a lucrat mai mult de un deceniu în sectorul brokerajului imobiliar din SUA, în timp ce Sorin Scîntei, actualul general manager al AFI Cotroceni, a lucrat în Israel pentru AFI Hotels înainte să intre în industria locală a centrelor comerciale.

    ”Operarea Palas reprezintă un parteneriat cu operatorii de retail şi publicul consumator, cu partenerii internaţionali şi naţionali, succesul financiar mergând mână în mână cu responsabilitatea socială. Consider că Europa de Est este acum tărâmul oportunităţii, iar România are un potenţial uman tânăr şi creativ, căruia trebuie să i se creeze oportunitatea de a se manifesta în domeniul antreprenoriatului“, spune Michael Bernescu.

    Mallurile cu cele mai mari vânzări – AFI Cotroceni şi Băneasa Shopping City din Bucureşti –, au amândouă la conducere şefi români. Arthur Popa, actualul CEO al Băneasa Developments, care cuprinde mallul Băneasa Shopping City, cinematograful integrat mallului, dar şi galeria comercială Feeria, îl urmează însă pe grecul Georgios Argentopoulos, care a stat la conducerea mallului mai bine de trei ani. Predecesorul său în fruntea Băneasa Developments a fost un alt expat, Ali Ergun Ergen, care a început colaborarea cu Gabriel Popoviciu în 2005, urmând ca în 2008 să deschidă, împreună cu britanicul Michael Lloyd, mallul Băneasa Shopping City.

    ”Un manager de centru comercial trebuie să livreze un mix de chiriaşi interesant, să promoveze cât mai bine marfa pe care o vinde, să contribuie la creşterea veniturilor“, mai spune Luiza Moraru.

    Ea adaugă şi că managerul are rolul principal în relaţia cu firma care se ocupă de administrarea mallului, fiind persoana pe care se bazează cel mai mult. Din responsabilităţile managerilor fac parte menţinerea relaţiilor cu chiriaşii, dar şi coordonarea activităţilor care ar trebui să îmbunătăţească experienţa cumpărătorilor din malluri. Asta în condiţiile în care studiile de piaţă arată că tot mai mulţi clienţi încep să vină la mall nu pentru cumpărături neapărat, ci pentru experienţa pe care le-o oferă, indiferent că este vorba despre zona de mâncare sau de entertainment.

    ”Dacă nu ai mâncare şi ceva care să aducă oamenii în fiecare zi la mall, nu există trafic, pentru că oamenii nu cumpără zilnic ceasuri şi bijuterii. |n străinătate, această paradigmă s-a schimbat, deoarece s-a dezvoltat mai mult comerţul online, iar oamenii merg la mall doar pentru leisure (divertisment – trad.)„, spunea recent Carmen Ravon, head of retail leasing în cadrul CBRE.

    Astfel, responsabilităţile şefilor de malluri trec dincolo de graniţa managementului şi ajung într-o zonă a inovării, unde trebuie să fie mereu cu un pas înaintea preferinţelor clienţilor. Care nu încetează niciodată să evolueze.

    Maria Crăciun, center manager Veranda

    Ÿ A fost manager de marketing în cadrul Prodplast Imobiliare, companie care a finanţat dezvoltarea mallului Veranda din zona Obor.

    Ÿ A mai deţinut funcţia de director general al institutului de promovare economică WIFI România, franciză a companiei cu sediul în Austria (Wirtschaftsförderungsinstitut der Wirtschaftskammer Österreich).

    Ÿ Din decembrie 2016, este center manager al Veranda, poziţie din care coordonează activitatea tuturor retailerilor din mall.

    Ÿ Mallul Veranda are o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, la care se adaugă 15.000 de metri pătraţi de spaţii exterioare, unde sunt amplasate locul de joacă pentru copii şi un patinoar în aer liber. Investiţiile în mallul Veranda, inaugurat în 2016, au fost de circa 60 de milioane de euro. Dezvoltatorii nu au precizat până acum care sunt veniturile obţinute.

    Michael Bogdan Bernescu, 61 de ani, manager general ansamblul Palas Iaşi

    Ÿ De formaţie este chimist, însă a început să lucreze de timpuriu în management şi leadership.

    Ÿ A lucrat în real estate în SUA, unde a ocupat funcţii de sales associate, broker associate şi branch office manager la Weichert Realtors, una dintre cele mai mari agenţii de real estate din SUA, cu peste 500 de birouri imobiliare, proprii şi francizate.

    Ÿ Este manager general al ansamblului urbanistic multifuncţional Palas Iaşi din iulie 2013, când a revenit în România după aproape 20 de ani petrecuţi în SUA.

    Ÿ Dezvoltatorul Iulius Group nu a precizat vânzările ansamblului Palas din Iaşi, însă toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 afaceri de aproape 300 de milioane de lei numai din segmentul de retail. Birourile din ansamblul Palas din Iaşi au adus în acelaşi an venituri de 28 de milioane de lei.

    Asi Kahana, 48 de ani, administrator Militari Shopping Center

    Ÿ Deţine această funcţie din 2010.

    Ÿ Este responsabil de operaţiuni, dezvoltare şi management în cadrul Atrium European Real Estate, dezvoltatorul parcului de retail din Militari.

    Ÿ Are funcţia de CEO pentru România şi Ungaria în cadrul Atrium European Real Estate. Proprietăţile din cele două ţări cumulează 160.000 de metri pătraţi închiriabili.

    Ÿ Complexul Militari Shopping s-a dezvoltat treptat, după ce în prima fază, în 2003, au fost inaugurate doar magazinele Praktiker şi Domo, urmând ca în 2009 să se deschidă Decathlon, Auchan şi galeria comercială.

    Ÿ În 2015, magazinele din complex au înregistrat o cifră de afaceri de 102 milioane de euro, la un trafic de 8,9 milioane de clienţi.

    Affan Yildirim, 37 de ani, general manager Anchor Grup – Bucureşti Mall şi Plaza România

    Ÿ A studiat finanţe şi business administration la Universitatea Marmara din Turcia.

    Ÿ A fost audit manager PricewaterhouseCoopers şi CFO şi vicepreşedinte al Credit Europe Leasing IFN.

    Ÿ Conduce mallurile Bucureşti Mall şi Plaza România, dar şi un cinema multiplex, trei clădiri de birouri şi trei proiecte rezidenţiale.

    Ÿ Grupul Anchor a deschis în 1999 primul centru comercial modern din ţară, Bucureşti Mall, din Vitan, urmat de inaugurarea Plaza România, în 2004.

    Ÿ Dezvoltatorul nu a făcut publice vânzările celor două malluri, însă veniturile din chiriile obţinute din cele două centre comerciale au fost în 2016 de 35 de milioane de euro.

    Cătălin Cucian, 44 de ani, manager ParkLake

    Ÿ Lucrează în cadrul Sonae Sierra, unul dintre dezvoltatorii mallului, din 2008. A deţinut funcţiile de operations deputy manager, operations manager Sonae Sierra România şi operations & leasing manager Sonae Sierra Grecia.

    Ÿ Este manager al centrului comercial ParkLake de la deschidere şi coordonează echipa locală de management a mallului.

    Ÿ El este responsabil de relaţia cu chiriaşii, elaborează şi supervizează strategiile de marketing.

    Ÿ Dezvoltatorii ParkLake – Sonae Sierra şi Caelum Development – nu au furnizat niciodată informaţii privind veniturile obţinute din vânzările retailerilor până acum.

    Alexandru Şuiu, 40 de ani, center manager Mega Mall

    Ÿ A preluat funcţia de conducere a celui mai mare centru comercial din portofoliul local NEPI Rockcastle – Mega Mall, după o experienţă de 13 ani în managementul de centre comerciale.

    Ÿ A lucrat în domeniul consultanţei în sectorul de centre comerciale.

    Ÿ A contribuit la poziţionarea rapidă a Mega Mall în topul mallurilor din Bucureşti, cu creşteri de peste 30% ale cifrei de afaceri şi ale traficului după primul an de la deschidere şi menţinerea unei creşteri de peste 10% în cel de-al doilea an.

    Ÿ Mega Mall, inaugurat în 2015, a avut în 2016 o cifră de afaceri (din chirii) de 118,6 milioane de lei, în creştere cu 57% faţă de 2015.

    Ana Maria Leca, center manager Promenada Mall

    Ÿ A preluat funcţia de conducere a Promenada în 2015.

    Ÿ Anterior, s-a ocupat de remodelarea arhitecturală şi repoziţionarea comercială a centrului comercial Auchan Titan, fiind implicată şi în property management extern pentru Aberdeen Asset Management şi coordonând activitatea de leasing pe regiunea de sud, inclusiv Bucureşti.

    Ÿ Din 2017, a preluat în paralel rolul de asset manager în cadrul NEPI Rockcastle, supervizând activitatea a cinci centre din portofoliul companiei.

    Ÿ Promenada Mall a avut în 2016 venituri din chirii în valoare de 75,2 milioane de lei. Centru comercial Promenada, de 40.300 de metri pătraţi, a fost inaugurat în 2013, de Raiffeisen Evolution, de la care NEPI Rockcastle l-a cumpărat în 2014, cu 148 de milioane de euro.

    Sorin Scîntei, 43 de ani, mall manager AFI Cotroceni

    Ÿ Deţine o diplomă în administrarea afacerilor şi management hotelier la Universitatea Haifa din Israel şi vorbeşte fluent engleza şi ebraica.

    Ÿ Are o experienţă de 12 ani în domeniul hotelier în Israel, iar în sectorul centrelor comerciale din România activează din 2009.

    Ÿ Înainte de a lucra pentru AFI Europe România, a lucrat pentru City Park Mall din Constanţa, Mega Mall din Bucureşti şi a ocupat funcţia de operational manager în cadrul NEPI Rockcastle.

    Ÿ AFI Cotroceni a fost inaugurat în noiembrie 2009, în urma unei investiţii de peste 300 de milioane de euro. La mallul din Cotroceni se lucrează în prezent la o etapă de extindere, care îl va duce la 90.000 de metri pătraţi.

    Ÿ AFI Cotroceni a avut în 2017 vânzări de circa 240 de milioane de euro.

    Arthur Popa, 40 de ani, CEO Băneasa Developments (Băneasa Shopping City Grand Entertainment)

    Ÿ A terminat Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti.

    Ÿ A lucrat timp de cinci ani în SPP (Serviciul de Protecţie şi Pază).

    Ÿ Din ianuarie 2016, este director general al Băneasa Developments, companie controlată de Puiu Popoviciu, care administrează mallul Băneasa Shopping City, cinematograful şi galeria comercială Feeria. El este primul român desemnat să conducă operaţiunile centrului comercial din nordul Capitalei.

    Ÿ Băneasa Shopping City a fost deschis în 2008, în urma unei investiţii de 150 de milioane de euro. 

    Ÿ Vânzările retailerilor au sărit de 200 de milioane de euro în 2014, ultimul an pentru care compania a transmis această informaţie.

    Vicenţiu Spătaru, 44 de ani, center manager Sun Plaza

    Ÿ Între 2001 şi 2007, a fost directorul Carrefour Militari (Promo Centro), primul centru comercial cu un hipermarket integrat din România.

    Ÿ În perioada aprilie 2007 – august 2011, a lucrat în Republica Moldova, unde a condus proiectul Malldova din Chişinău al grupului Anchor.

    Ÿ La sfârşitul anului 2011, s-a întors în ţară ca center manager al proiectului Sun Plaza din Berceni, deţinut de grupul S Immo.

    Ÿ Sun Plaza a înregistrat în 2017 al treilea an consecutiv cu un grad de ocupare de 100%, iar mallul a trecut printr-un proces de reconfigurare care înseamnă adăugarea a 11.000 de metri pătraţi de spaţii noi de retail şi de relaxare. Mallul inaugurat în 2010 a ajuns astfel la
    81.000 mp.

    Ÿ Potrivit datelor din 2014, Sun Plaza înregistrează vânzări anuale de circa 170 de milioane de euro.

    Iulian Turuianu, director Coresi Shopping Resort, Braşov

    Ÿ A absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti, secţia Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice.

    Ÿ Înainte de a veni la Immochan România, în 2015, dezvoltatorul Coresi Shopping Resort, a lucrat
    17 ani în imobiliare – retail şi project management.

    Ÿ Are responsabilităţi de asset management, leasing şi păstrează relaţia mallului cu comunitatea.

    Ÿ Coresi Mall din Braşov a fost deschis în martie 2015, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. În primul an de funcţionare, mallul a înregistrat afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro.

     

  • evoMAG oferă acces la credite online pentru companii

    Clienţii business beneficiază de oferte dedicate, de consultanţă, prioritate în soluţionarea situaţiilor de service, livrare gratuită indiferent de valoarea comenzii, garanţie extinsă pentru produsele achiziţionate, înlocuirea produselor defecte pe perioada reparaţiei acestora etc. În prezent, clienţii corporate generează 25% din vânzările evoMAG.

    „Avem o cerere tot mai mare din partea IMM-urilor pentru soluţii de finanţare diferite şi adaptate nevoilor lor de flexibilitate, pe care antreprenorii să le poată accesa rapid şi, mai ales, de la birou. Creditul exclusiv online, oferit clienţilor evoMAG prin parteneriatul cu TBI Bank, este destinat companiilor mici şi mijlocii care vor să se dezvolte şi chiar să rezolve rapid un deficit temporar de lichidităţi”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Procesul de obţinere a creditului durează cinci minute, susţin reprezentanţii, şi are loc exclusiv online. Aprobarea se face, de asemenea, online, fără a fi necesare o vizită la bancă sau deschiderea unui cont curent la TBI Bank.

    Prin accesarea creditului exclusiv online, clienţii evoMAG pot achiziţiona în rate produse cuprinse între 8.000 de lei şi 67.500 de lei. Creditul poate fi contractat pe o perioadă de 6 sau 12 luni, rambursarea acestuia făcându-se în rate lunare egale.
     

  • În 2017, Apa Calipso a înregistrat o crestere a cifrei de afaceri cu peste 30%

    „Numai în 2017 am investit aproximativ cinci milioane de lei în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie şi ne-am extins reţeaua de colaboratori . Am pus accent pe reducerea amprentei de carbon şi am investit în tehnologii noi de ambalare care reduc consumul de plastic cu 60 de tone anual.  Creştem organic şi natural”, declară Daciana Siderache, director general Apa Calipso. 

    Ea adaugă că „2017 a fost unul bun din punctul de vedere al volumelor, dar a adus şi provocări considerabile, precum creşterea importantă a preţului ambalajelor determinată de evoluţia preţului petrolului la nivel mondial sau presiuni interne venite din zona fiscalităţii fluctuante”.

    Comăania îşi propune să investească în eficientizarea şi extinderea capacităţii de producţie si de depozitare, şi se axează, de asemenea, pe reducerea cantitatii de plastic ajunsă pe piaţă. Pentru anul acesta, compania şi-a planificat un buget de investiţii de patru milioane de lei.

    „Consumatorii încep să pună accent pe calitatea şi puritatea apei. Preţurile mici nu mai reprezintă o componentă importantă când vine vorba despre apă. Pe piaţa apelor îmbuteliate, consumatorul este atent la caracteristicile apei pe care o consumă şi se informează cu mai mult interes asupra a ceea ce scrie pe etichetă. Se face tot mai mare focus pe puritatea apei, cantitatea de nitriţi sau reziduul fix”, spune reprezentanta companiei. 

    Cele mai importante coordonate în analiza apei o reprezintă reziduul fix, cantitatea de nitriţi şi Ph-ul. Conform reglementărilor în vigoare, în România, o apă minerală este bună de băut dacă reziduul fix este mai mic de 500 mg/l, iar Ph-ul trebuie să fie cât mai apropiat de Ph-ul corpului uman.

  • Clatette, primul brand românesc de clătite ready made îşi face intrarea pe piaţa românească de retail

    Investiţia pentru intrarea pe piaţă a brandului Clatette se ridică la peste 130.000 de euro, sumă obţinută în urma a două finanţări bancare (Banca Transilvania şi BCR) în valoare de 450.000 lei şi a propriului capital. Banii au fost investiţi în amenajarea spaţiului, utilaje de producţie şi ambalare, maşină de transport, softuri de gestiune, echipamente de lucru, analize şi certificări pentru standarde food safety, branding şi marketing.

    Începând cu luna martie, produsele brandului Clatette pot fi găsite în trei sortimente pe rafturile magazinelor Auchan din Bucureşti. Produsul finit, care se regăseşte pe rafturile magazinelor, constă în împachetarea a 12 foi de clătite proaspete, produse din ingrediente naturale, ambalate în vid. Pe piaţă au fost distribuite şapte din cele zece reţete din portofoliul brandului, cinci ca baze pentru pentru deserturi şi două reţete fără zahăr. Clătitele se distribuie şi pe canale HoReCa, cu precădere în cantinele şcolilor şi grădiniţelor publice şi private.

    Produsele se adresează consumatorului tânar, modern, din mediul urban. „Am gandit acest produs avand in minte două lucruri: femeia modernă, mai mult sau mai puţin sofisticată, independentă, foarte activă, care preferă să petreacă fără griji cât mai mult timp cu familia sau cu prietenii, fără să petreacă prea mult timp în bucătărie, dar care este totuşi foarte atentă la eticheta produselor pe care le achiziţionează şi le pregăteşte pentru cei dragi. Uitându-ne la trendul crescător de consum al produselor ready meal şi fresh food din ultimii doi ani, coroborat cu atenţia sporită a românilor pentru produse autohtone şi clean label, sunt optimistă în reuşita proiectului nostru şi în dezvoltarea următoarelor sortimente pe care le avem în lucru, cu adresabilitate şi mai mare, incluzând consumatorul în mişcare, ce preferă gustări ready to go”, spune Georgiana Gheorghe, fondatoare Clatette.

  • Grupul DONA, investiţii de 5 milioane de euro în 2017 în dezvoltarea activităţii de distribuţie şi extinderea reţelei de farmacii

    Suma totală a investiţiilor realizate în 2017 s-a ridicat la valoarea de 5 milioane de euro, alocate pentru finalizarea construcţiei depozitului de medicamente, pentru achiziţia de licenţe şi reamenajări de farmacii.

    Depozitul DONA Logistică are o suprafaţă totală de peste 8.000 mp destinaţi atât spaţiului de depozitare, cât şi birourilor, o capacitate de stocare de 8.000 de paleţi, şi colaborează deja cu mai bine de 300 de clienţi. Distribuţia de medicamente este de asemenea un pilon important de creştere pentru grupul farmaceutic.

    Pentru 2018, reprezentanţii companiei îşi propun creşterea cu 21,5% a cifrei de afaceri, susţinută în special de dezvoltarea activităţii de distribuţie şi a reţelei de farmacii care operează sub brandul DONA. Bugetul de investiţii pentru anul acesta este de patru milioane euro.

    „În momentul de faţă avem contracte semnate cu producători care cumulează 70% din piaţa de medicamente. În 2018 ne vom consolida prezenţa în ţară prin deschiderea de unităţi noi în special în oraşele mici şi medii, acolo unde este încă neacoperită nevoia de servicii farmaceutice. Planurile noastre prevăd depăşirea nivelului de 330 de unităţi”, a declarat Mihaela Ungureanu, directorul general al SIEPCOFAR S.A.