BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Enzo Bertini intra in Romania

    "Trecem la urmatorul nivel si facem inca un pariu", anunta Dan Pavel noua perspectiva a afacerilor sale.

    Sub sigla Enzo Bertini, Benvenuti se pregateste sa deschida doua magazine multibrand, in Bucuresti si Constanta, in care va vinde incaltaminte si marochinarie din colectiile designerilor Christian Lacroix, Laura Biagiotti, Donna Karan, Just Cavalli, G.F. Ferre, Pirelli Shoes, Pura Lopez, Marc Jacobs si Enzo Bertini.

    Primul magazin va fi deshis in luna aprilie a acestui an, in Baneasa Shopping City, pe o suprafata de 100 de metri patrati care a necesitat o investitie de 75.000 de euro pentru amenajare. Magazinul de la Constanta va avea cu 50 de metri patrati in plus si este programat sa fie deschis in mai, in urma unei investitii de aproximativ 100.000 de euro. "Stocul de marfa va costa compania circa 200.000 de euro pentru fiecare magazin in parte", completeaza directorul general al Benvenuti.

    Dezvoltarea brandului Enzo Bertini face parte din strategia lui Dan Pavel de a cuceri o alta zona din piata de incaltaminte: "prin preturile afisate tintim clientii cu venituri mari si foarte mari". Noul proiect de magazin se va dezvolta insa in paralel cu Benvenuti, concept pozitionat pe piata medie superioara. Cu 26 de magazine in retea, planurile Benvenuti pentru 2008 vizeaza "deschiderea a inca sase sau sapte magazine, atat in orasele in care suntem deja prezenti, cat si in cele mai mici, cu 80.000-150.000 de locuitori", conform lui Dan Pavel.

    Privind in trecutul de afaceri al lui Dan Pavel, Enzo Bertini este intr-adevar al treilea pariu, cum spune, dat fiind ca oradeanul a avut jumatate de contributie si la lansarea Leonardo, in urma cu 14 ani, impreuna cu Florin Panea. In 2004 insa, Dan Pavel a iesit din afacere, din cauza unor "puncte de vedere total diferite", dupa expresia sa. Astazi, reteaua Leonardo ramasa in totalitate in proprietatea lui Florin Panea, numara peste 200 de magazine in Romania, Ungaria si Bulgaria, depasind 100 de milioane de euro vanzari anual. "Cand am pornit Leonardo, compania era mult mai aproape de ceea ce este Benvenuti azi. Adica magazine cu incaltaminte italiana, care chiar se distingeau in piata prin calitate si prin imagine", sustine Pavel, nemultumit ca "treptat, fostul meu asociat a preferat sa mearga mai mult pe volum, pe incaltaminte de productie chinezeasca".

    La scurt timp dupa ce a renuntat la administrarea Leonardo, Dan Pavel a inceput o alta afacere, tot in domeniul comertului si al distributiei de incaltaminte. Pe langa firma Equipe, care se ocupa cu distributia de incaltaminte en-gros in peste 40 de orase din tara, a lansat si doua branduri care stau la baza unor retele de magazine – Benvenuti (pentru cei cu venituri medii) si Enzo Bertini (destinat clientilor cu venituri ridicate). "Nu-mi place sa fiu singur", explica Pavel de ce la cateva luni dupa lansarea afacerii s-a asociat, cedand cate 5% din actiuni lui Adrian Certezeanu, Gabriel Tepelea si Adrian Cazu.

    Odata cu extinderea afacerii, Pavel asteapta si vanzari mai mari cu 30% decat anul trecut. “Anul trecut am avut in retail o crestere de 49% comparativ cu 2006, dar in distributie o scadere cu 7%", comenteaza Dan Pavel, convins ca tendinta se va pastra descrescatoare si in viitor pentru activitatea de distributie, atata vreme cat marii distribuitori continua sa diminueze din piata pe micii independenti.

    Daca printre competitorii Benvenuti se numara retele de magazine precum Musette, Otter, Il Passo, grupul german Deichmann sau austriecii de la Leder & Schuh, pe segmentul preturilor mari si foarte mari reteaua Enzo Bertini va concura cu magazine precum Exquisit, PlusIT sau Opinions. "Cel putin pentru inceput, magazinele multibrand par o alegere buna, pentru ca ofera posibilitatea de testare a pietei. Pe parcurs, poti renunta la brandurile care se dovedesc neatractive si poti extinde comenzile pentru cele care au succes", considera Marina Leu, directorul financiar al Unirea Shopping Center, importatorul marcilor comercializate prin Exquisit. Pentru brandurile comercializate in Exquisit – primul multibrand din seria magazinelor de incaltaminte de lux deschis la sfarsitul lui 2005 – piata romaneasca s-a dovedit rentabila. Anul trecut, Exquisit a vandut pantofi de aproape jumatate de milion de euro, iar pentru anul acesta are planificat sa deschisa inca doua magazine in Bucuresti, la care se va adauga inca unul de tip outlet.

    Oferta de pantofi premium s-a diversificat si mai mult de la sfarsitul anului trecut. Atrase tocmai de perspectiva unui numar suficient de mare de clienti cu venituri considerabile, doua nume cu greutate – Itierre si Bally – si-au deschis la o zi distanta unul de celalalt magazine in Bucuresti. "Brandurile se vand bine si din ce in ce mai multi romani si le permit", constata Claudia Puiu, directorul magazinului PlusIT, deschis in decembrie anul trecut, tot la parterul Unirea Shopping Center, la doi pasi de Exquisit. Detinatorul marcii, International Retail Brands (IRB), compania italiana ce promoveaza in franciza brandul Itierre, sub care comercializeaza pantofi si genti Just Cavalli, Exte’, Costume National si GF Ferre, a investit 300.000 de euro in spatiul inchiriat de 87 de metri patrati. Pentru primul an, compania spera la vanzari de 2 milioane de euro.

    Dincolo de toate acestea, pentru francizatorii de pantofi premium, Romania pare sa nu se mai reduca la un singur oras, adica la Capitala. IRB, spre exemplu, si-a planificat sa investeasca peste trei milioane de euro pana la sfarsitul anului intr-o retea locala de zece magazine. "E cel mai bun moment sa intri pe piata cu astfel de produse. Romanii au bani si cauta calitate", sustine Claudia Puiu.

    Producatorul elvetian de pantofi de lux Bally si-a facut intrarea pe piata tot la sfarsitul anului trecut prin franciza. "Discutiile cu Bally au inceput in urma cu un an si jumatate, dar abia acum ne-au iesit cartile", spune Adrian Puiu, asociat impreuna cu Dragos Doros in firma Top Retail, detinatoarea francizei. Adrian Puiu are experienta cu brandurile de lux, fiind in acelasi timp detinatorul licentelor Furla, Fratelli Rossetti si Bruno Magli pe piata romaneasca. In planurile de viitor pe care le-a creionat Puiu pentru Bally nu apare o alta deschidere de magazin. "Este nevoie de timp pentru a consolida afacerea", apreciaza Adrian Puiu, adaugand ca o deschidere ulterioara se poate face in momentul in care exista cerere din alte orase din tara.

    Nici Dan Pavel nu are in plan alte magazine Enzo Bertini, in afara de cele doua deja anuntate. "Deocamdata nu este piata pentru mai multe. In plus, noi intotdeauna am preferat sa nu avem o dezvoltare galopanta . Un ritm intre cinci si 10 magazine pe an putem sa-l sustinem financiar. Atat". Facand referire la dinamica extinderii comerciantilor de fashion in utimii doi ani, Pavel anticipeaza ca nu va mai trece mult si vom auzi nu doar de extinderi de magazine, ci si de inchideri. Pavel da ca exemplu propria companie: in momentul in care s-a deschis centrul comercial Polus din Cluj, a scazut usor vanzarea in zona pietonala, “iar de cand s-a deschis si Iulius Mall, nu mai merge grozav nicaieri”.

    Desi nu se hazardeaza sa dea o valoare de piata a companiei pe care a fondat-o, Pavel recunoaste ca i s-au facut cateva oferte de cumparare in perioada initiala, cand a inceput constructia firmei. "Atunci nu era cazul, nici acum nu este si nu va fi. Nu intentionez sa vand parti sociale, nici sa cooptez vreun fond de investitii".

  • Puma si Decathlon fac primii pasi

    Cele peste 60 de proiecte de mall-uri anuntate nu inseamna numai noi locuri de shopping pentru clienti si afaceri pentru proprietarii spatiilor, ci si planuri noi de afaceri pentru comerciantii de tot felul. "E mult mai usor sa dezvolti un lant de magazine acum, decat in urma cu trei sau patru ani", spune Alexandru Bratu, directorul comercial al diviziei Intersport Romania, unul dintre cei mai mari retaileri de profil de pe piata romaneasca. Pana la finalul lui 2008, reteaua Intersport ar urma sa deschida inca sase magazine, ceea ce se traduce in dublarea retelei. Deocamdata sunt insa batute in cuie doar inaugurarile de la Bacau, Pitesti si inca un nou spatiu in Capitala.

    Graba extinderii e de inteles, pentru ca din piata articolelor sportive, ce a ajuns in 2007 conform estimarilor lui Bratu la 160 de milioane de euro, vor sa-si asigure o felie si alte nume noi. Puma, unul dintre cei mai mari trei retaileri de articole sportive din lume, si-a anuntat intrarea directa in tara, dupa ce a vandut in Romania timp de opt ani prin intermediul distribuitorului local Mexxem din Cluj-Napoca. Firma clujeana are sapte magazine sub sigla Puma, dar numele va fi schimbat. "Mexxem va ramâne in continuare partenerul nostru, dar din postura de clienti", precizeaza Dan Crisan, directorul general Puma România.

    Operatiunile Puma Sports Romania debuteaza chiar din aceasta luna, inceputul de an fiind momentul planificat si pentru deschiderea primului magazin propriu, la Constanta, in City Park Mall. "Reteaua va creste insa cu patru noi magazine pana in 2010", declara pentru BUSINESS Magazin Stefan Pesendorfer, directorul regional pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa. Magazinele, cu suprafete cuprinse intre 150 si 200 metri patrati, vor fi deschise cel mai probabil in centre comerciale din orase de peste 150.000 de locuitori. Puma are din decembrie un showroom de 300 mp in Capitala, spatiu in care clientii nu pot face cumparaturi, fiind destinat exclusiv partenerilor de afaceri, fie ei distribuitori, retele de magazine sau comercianti specializati.

    Pesendorfer spune ca intrarea directa a Puma in Romania este un pas cuprins de cativa ani in strategia de dezvoltare a companiei-mama, pentru ca de la inceputul anilor ’90 compania a pus la punct un program de dezvoltare in patru faze – de restructurare, de investitii in brand, consolidare si expansiune.

    Numai in ultimii doi ani, Puma a creat 10 noi subsidiare in tari diferite, in India a deschis un birou pentru Orientul Mijlociu si Africa, iar la inceputul lui 2008 are programate deschiderile birourilor din Romania si Croatia. "Planul nostru anterior pentru faza a patra era de a atinge in 2010 o cifra de afaceri de 3,5 miliarde de euro. Acum nivelul la care ne gandim este de 4 miliarde de euro", spune Pesendorfer, explicand ca tinta fixata va fi atinsa prin intermediul expansiunii geografice, prin extinderea retelei de magazine si diversificarea gamei de produse. Vânzarile Puma au crescut in 2006 cu peste 33%, la 2,37 miliarde euro, in timp ce profitul grupului s-a diminuat cu 7,9%, la 263,2 milioane euro.

    Tot de cativa ani iau in calcul piata romaneasca si francezii de la Decathlon, care declarau ca sunt interesati de deschiderea de magazine, prima zona de interes fiind Bucurestiul. Spre deosebire de celelalte magazine de profil, Decathlon se intinde pe suprafete de cateva ori mai mari, spatiul din Capitala urmand sa aiba cel putin 4.000 de metri patrati.
    La primii pasi se afla inca si Hervis, divizia de retail sportiv a companiei olandeze Spar, care a deschis anul trecut cinci magazine pe piata romaneasca. In urmatorii cinci ani, reteaua ar urma sa creasca de cinci ori, pana la 25 de magazine.

    Anul trecut, Sport Distribution Group a deschis in galeriile hipermarketului Auchan din Capitala primul magazin al producatorului de echipament sportiv Diadora. Importatorul marcii a investit 100.000 de euro in amenajarea magazinului, care are o suprafata de 120 metri patrati. SDG opereaza acum doua magazine, in Bucuresti si Pitesti, dar la sfarsitul lui 2008 numarul lor ar urma sa ajunga la cinci. "Vom deschide inca trei magazine, toate in Bucuresti. Suntem interesati insa si de atragerea de parteneri in franciza", precizeaza Ionut Tutica, director de vanzari la SDG.

    Puma si Decathlon, Hervis sau Diadora sunt insa cele mai noi nume de pe piata, nu cei ce incheie lista. "Nivelul de trai al romanilor se imbunatateste in timp, iar numarul brandurilor se va mari considerabil", este de parere Mirela Rosca, director general al Extenso, importatorul pe piata romaneasca al marcilor Lotto, Stonefly si Gas.

    In acest context, retelele "cu vechime" pe piata mizeaza la randul lor pe ocuparea cat mai multor pozitii strategice in vadurile comerciale. Odata cu extinderea retelei Intersport, pentru care sunt necesare investitii de cel putin cinci milioane de euro pentru anul in curs, Bratu spera sa dubleze si cifra de afaceri a companiei, pana la 20 de milioane de euro. La oferta tot mai larga de spatii comerciale se adauga insa si un interes mai mare al clientilor pentru articolele sportive. "Odata cu cresterea veniturilor, o mare parte dintre cumparatorii de produse contrafacute se orienteaza catre cele originale", constata Bratu, care estimeaza ca un client cheltuieste in medie 50 de euro in magazinele retelei Intersport.

    Noile magazine si cresterea consumului genereaza o crestere anuala de 20-25% a pietei articolelor sportive, pe care directorul Intersport o estimeaza la 160 de milioane de euro pentru 2007. Cifra include nu numai vanzarile la marcile consacrate precum Nike, Lotto, Reebok sau Adidas, ci si pe cele de articole no-name sau produsele chinezesti vandute in piete. Vanzarile se impart intre retele comerciale (hipermarketuri si cash & carry), magazine monobrand de profil (ca Lotto, Nike, Reebok, Adidas sau Puma) si cateva firme care reunesc mai multe branduri de profil (Intersport are peste 40 de marci in oferta).

    Cresterea retelei de distributie i-a adus in 2007 si grupului Extenso, importatorul pe piata locala a marcilor Lotto, Stonefly si Gas, vanzari cu 30% mai mari decat in 2006. In primele noua luni din 2007, grupul a realizat o cifra de afaceri de 16 milioane de euro, "contributia Lotto ajungand la 75% din total", declara Mirela Rosca. Pentru 2008, ea anticipeaza o crestere cu pana la 20% pe divizia de retail, datorita inglobarii si altor branduri in portofoliul companiei. Marca Lotto este vanduta printr-o retea proprie de 25 magazine, in Bucuresti si principalele orase din tara, ca si in alte 60 puncte de vanzare independente.

    O opinie diferita are Dan Tudose, director de vanzari la Kraus & Co Sport & Casual Distribution, distribuitorul Reebok in Romania, care spune ca "vanzarile au mai scazut un pic. Nu mai este euforia de anul trecut, semn ca piata incepe sa se stabilizeze". Cu 11 magazine proprii si in franciza, Reebok urmeaza sa deschida anul acesta noi spatii de vanzare in Baneasa Shopping City si in Constanta.

    Opinia lui Tudose este sustinuta si de Alin Popoviciu, directorul general al Sport Games, importator si distribuitor al produselor Fischer in România si in Republica Moldova, care nu are niciun dubiu ca vanzarile vor stagna inca vreme de putin inca cinci ani de acum incolo. "Noua ne merge bine pentru ca hipermarketurile chiar vand articole sportive. In ultimul an ne-au crescut vanzarile cu peste 25%", spune Popoviciu. Sport Games importa de aproape 30.000 de euro lunar si vinde in lanturile de magazine precum Cora, Selgros, Kaufland, Intersport, Carrefour sau Metro.

    Reprezentantul Sport Games crede ca "viitorul este al marilor retaileri", situatie in care vor avea de pierdut in special micile retele locale de magazine si afacerile independente. La fel crede si Alexandru Bratu de la Intersport: "Pe masura ce se innaspreste mediul competitional, micile afaceri dispar”. In tarile dezvoltate, micile afaceri detin un procent bun din piata; Bratu da exemplul Greciei, unde afaceri de familie detin 30-35% din piata de articole sportive. "Noi nu avem insa capital romanesc care sa concureze cu marii retaileri specializati”. In viziunea lui, micii independenti vor ramane sa se reorienteze spre mici nise, sau sa aleaga alte afaceri.

  • Obi ataca Praktiker in Romania

    Nu e vorba de Obi, personajul din Razboiul Stelelor, ci de o noua retea de magazine. Interesul lor pentru piata romaneasca de DIY (do-it-yourself) nu este chiar o noutate, compania inregistrandu-si marca inca din 2006 la Registrul Comertului, "pentru a o proteja". Intre timp, planurile companiei "au devenit concrete", declara pentru BUSINESS Magazin Johanna Meessen, head of corporate communications.

    Pe termen mediu, Obi, care face parte din grupul de retail Tengelmann, prezent deja in Romania cu reteaua de magazine de tip discount Plus, isi vede reteaua de pe piata romaneasca ajungand la 20 de magazine. Primele deschideri sunt planificate pentru 2008, unul dintre primele spatii putand fi in complexul comercial de la Deva, a carui prima faza va fi inaugurata in acest an.

    "Pozitia de lider de piata este tinta noastra, indiferent unde suntem prezenti", spune Sergio Giroldi, CEO al Obi, care afirma ca in urmatorii ani cifra de afaceri a companiei va creste cu peste 50% (fata de 5,8 miliarde de euro in anul fiscal 2007/2008), datorita planurilor agresive de expansiune.

    Pe piata romaneasca, pozitia de lider este inaccesibila insa in acest moment, daca Obi va miza doar pe dezvoltarea de proiecte greenfield si nu ia in considerare preluarea unei retele ce a castigat deja teren. Piata DIY este disputata intens atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore – cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe Moldova.

    La o scara mai mica, si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constanta (sud-est), ridica pretentii asupra pietei. Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de constructii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.

    Desi piata, ce a atins pragul de 1 miliard de euro anul trecut, conform estimarilor, este una dintre cele mai dinamice, principalele motoare de crestere fiind boom-ul din domeniul constructiilor – atat in segmentul rezidential, cat si in cel de birouri.

    Chiar daca piata de DIY a marcat cresteri de 30-40% in ultimii trei ani, este inca departe de punctul de saturatie, pentru ca bricolajul, ca forma de comert organizat, are inca o pondere redusa in totalul vanzarii de materiale de constructii, finisaje si decoratiuni. Pietele traditionale consacrate in vanzarea materialelor detin inca partea leului din aceasta piata.

    Transferul vanzarilor in comertul modern inflameaza planurile de afaceri ale oricarui nou pretendent la piata. Cu varste mai fragede pe piata romaneasca, ridica insa pretentii la cote de piata si alte nume straine, ca bauMax, ce a deschis deja cinci magazine in numai un an si jumatate, sau Hornbach, care are acum doar un magazin si mizeaza pe dimensiunea spatiilor sale de vanzare, mai mari in medie de doua ori fata de cele ale concurentilor.

    Cu tot spatiul de actiune pe care il mai permite (inca) piata romaneasca de DIY, pozitia de lider pentru un nou-venit se poate dovedi inaccesibila, cel putin pe termen mediu. Asul din maneca s-ar putea dovedi insa o preluare, la nivel international, a unei retele ce si-a asigurat deja si in Romania o cota de piata confortabila.

    Cine este Obi

  • Creatorul Univers’all iese din afaceri

    Intrebati de ce nu vand, multi oameni de afaceri argumenteaza ca le-ar lipsi adrenalina din viata de business. Altii prefera, dimpotriva, sa vanda pentru ca afacerea pe care au crescut-o, si de care cei mai multi se declara la fel de atasati ca si de propriul copil, ar putea inflori mai frumos sub conducerea altora.

    Mai dur este insa esecul. "Insuccesul Univers’all n-a fost deloc o experienta placuta si a lasat urme adanci", declara pentru BUSINESS Magazin Razvan Petrovici, omul de afaceri ce a controlat lantul de supermarketuri Univers’all. Acesta este de fapt principalul argument, alaturi de "cateva probleme de familie", pentru care omul de afaceri isi inchide acum si ultimele conturi cu zona de business din Romania. Afacerile conexe celei cu supermarketuri –francize sau investitii in domeniul imobiliar – i-au asigurat pana acum nu numai un loc in peisajul romaneasc al afacerilor, ci si o "aterizare" sigura, dupa ce Univers’all s-a prabusit in toamna lui 2006.

    La vremea la care stirea despre declinul Univers’all ajunsese deja publica, Petrovici se arata mai degraba amarat, insa deloc demoralizat; dimpotriva, "cocea" la rece cateva idei noi, tot in retail, zona care i se parea cea mai atractiva. Dupa un an si mai bine, planurile s-au schimbat radical, iar acum spera doar sa incheie „toate exiturile” din participatiile pe care le mai are pe piata romaneasca.

    Mai presus de orice, vrea sa vada incheiata povestea lichidarii Univers’all, care este blocat in stare de insolventa si trece acum prin proceduri greoaie. Din cele 14 spatii pe care le avea reteaua de supermarketuri, "mai avem de valorificat inca trei spatii", spune Petrovici – magazinele din Sfantu Gheorghe, Sighisoara si Timisoara. Chiar daca cel din urma nu este un spatiu in proprietatea Univers’all, "am incheiat un contract de inchiriere si nu am vandut drepturile". Cu toate acestea, acolo functioneaza acum un alt magazin (al retelei Spar) "si acest lucru trebuie clarificat, la fel ca si altele".

    Vanzarea spatiilor sau a contractelor de inchiriere pentru cele trei spatii a fost blocata de declansarea de catre creditori a procedurii de insolventa in luna mai a anului trecut, pentru ca altminteri procesul s-ar fi incheiat deja, spune Petrovici. El argumenteaza prin faptul ca toate celelalte spatii (11 supermarketuri si patru magazine de dimensiuni mai mici, sub marca Uni’all) au fost preluate de alte retele in numai cinci luni.
    Procedurile ar putea dura, in varianta optimista, inca sase luni sau, in scenariu pesimist – trei-patru ani, "daca nu sunt sustinut". Sustinerea ar insemna, in opinia lui Petrovici, un consens al tuturor partilor implicate – intre care adunarea generala a actionarilor, adunarea creditorilor si judecatorul sindic – asupra solutiilor pe care le ofera reprezentantii Univers’all.

    Deocamdata se poarta discutii si pe marginea sumei totale a datoriilor, despre care Petrovici spune ca se invart in jurul a 7 milioane de euro, dar ca exista voci care sustin ca aceasta valoare este fie mai mare, fie mai mica. "Totul ar putea fi rezolvat insa foarte simplu, pentru ca valoarea comerciala a companiei era mult mai mare la vremea intrarii in insolventa. Asta a fost si intentia: sa oprim cresterea datoriilor inainte de a ajunge la o suma prea mare", sustine Petrovici. Cauza principala a complicatiilor este, dupa el, faptul ca datoriile sunt foarte fragmentate: nu exista un creditor majoritar – "cel mai mare are cam 3-4% din masa credala". Fara a spune in mod direct, omul de afaceri lasa de inteles ca tocmai aceste tergiversari si complicatii in clarificarea situatiei creata de Univers’all il determina sa reduca acum "cat se poate de mult si cat se poate de repede toate operatiunile de pe piata romaneasca".

    Din acelasi motiv, si-a redus si participatiile pe piata imobiliara, sustine el, fara a da insa niciun detaliu. Este convins ca renuntarea la plasamente imobiliare a fost o decizie inspirata, pentru ca "am presimtit tavalugul ce va sa vina. Regresul din ultimele doua luni este doar inceputul". Totusi, analistii din piata imobiliara contrazic perceptia lui Petrovici, sustinand ca 2008 este pur si simplu un an al stabilizarii, in sensul domolirii cresterii de preturi. Un studiu Colliers arata, spre exemplu, ca pentru apartamentele in ansambluri rezidentiale noi preturile vor creste in acest an intr-un ritm de circa 15% fata de 2007, cand s-a inregistrat o medie de 1.500 de euro/mp.

    Petrovici nu a dorit nici sa faca o estimare a averii pe care o detine, spunand doar ca "nu sunt nici un om bogat, dar nici sarac". Dar in conturile sale intra si banii rezultati din retragerea din investitiile pe care grupul GFS, umbrela afacerilor sale, le avea pe piata de francize. Prin compania Etap, grupul GFS a operat mai multe magazine in sistem de franciza pentru marci de imbracaminte si de lenjerie, precum Celio sau Etam, comercializate in mall-uri – ca Plaza Romania si Bucuresti Mall – si in centre comerciale ca Unirea.

    In privinta vanzarii, omul de afaceri mai are insa experienta cedarii activitatii de import si distributie de bauturi alcoolice, in vara anului 2005, catre compania concurenta Sollers. La acel moment, desi divizia de import si distributie de bauturi a GFS avea in portofoliu marci ale liderului mondial Diageo (Johnny Walker, Baileys, Smirnoff, J&B), grupul controlat de Petrovici era doar pe locul al treilea in piata, cu mult in urma principalilor competitori, Allied Domecq si Pernod Ricard (care ulterior au fuzionat la nivel mondial). Dupa incheierea tranzactiei, a carei valoare nu a fost dezvaluita, Petrovici afirma ca aceasta miscare ii va permite sa se concentreze mai mult pe activitatea de retail.

    Afacerile cu duty-free-uri, lansate in 1998, s-au stins de la sine la inceputul anului trecut, odata cu integrarea in Uniunea Europeana. |n 2006 insa, grupul GFS mai avea inca magazine in sistem de franciza, la granita estica si de nord a tarii. Anul 2005, cand grupul numara nu mai putin de 22 de magazine la frontiera, a fost ultimul an in care grupul GFS a fost "complet", iar vanzarile firmelor ce-l alcatuiau au depasit 100 de milioane de euro.

    Greu de crezut in acest context – chiar si pentru Petrovici – ca isi poate insusi conditia de fost om de afaceri. Odata incheiate procedurile prin care trece acum societatea Univers’all, statutul de afacerist i-ar putea face din nou cu ochiul. Astfel ca fostul patron al Univers’all cocheteaza cu ideea de a face afaceri „pe piete la moda, care se ridica acum". Care anume? Deocamdata zice doar ca nu vrea sa le nominalizeze, „ca sa nu dea idei si altora”.

  • Terapia Ranbaxy se simte mai bine

    Vanzarile locale ale Ranbaxy, care a achizitionat in primavara lui 2006 fabrica clujeana Terapia, au crescut anul trecut cu 21%. O influenta importanta a avut-o cresterea cu 23% din trimestrul al patrulea.

    Terapia Ranbaxy si-a revenit astfel dupa un al treilea trimestru foarte slab pentru piata farmaceutica din Romania in general, care, in conturile companiei, s-a tradus intr-o stagnare fata de aceeasi perioada a lui 2006. „Trimestrul trei a fost prost luna de luna“, explica Dragos Damian, directorul general al producatorului de medicamente. „Iulie a fost foarte cald, in august au fost concediile, iar in septembrie a inceput povestea cu preturile“, explica el. In septembrie, Ministerul Sanatatii isi anunta intentia de a reduce preturile medicamentelor comercializate in Romania, in medie cu 15%. Masura a fost amanata de mai multe ori, nu inainte de a-si pune amprenta pe vanzarile producatorilor, dat fiind ca „nimeni nu voia sa mai cumpere, gandindu-se ca marja de profit ii va scadea puternic daca preturile vor fi mai mici dupa cateva saptamani“, dupa cum explica anul trecut reprezentantul unui distribuitor de medicamente.

    In ultimele trei luni ale anului, piata si-a revenit, iar Terapia Ranbaxy a profitat si de lansarea unor noi produse. „Partea buna este ca am lansat toate produsele pe care planificasem sa le introducem anul acesta (in 2007 – n.r.)“, spunea, la finele anului trecut, Dragos Damian intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Terapia Ranbaxy a primit autorizatii de punere pe piata pentru mai mult de 20 de noi produse.

    Rezultatele din Romania au contribuit cu circa 7,5% la vanzarile globale ale producatorului indian, care au depasit 1,6 miliarde de dolari, in crestere cu 20% fata de 2006. Ranbaxy este unul dintre cei mai mari producatori mondiali de medicamente generice (produse farmaceutice care utilizeaza substante active a caror perioada de protectie a expirat).

    Dat fiind segmentul pe care activeaza, previziunile pentru 2008 ale Terapia Ranbaxy sunt optimiste. „Premisele pentru 2008 sunt ca piata de generice va creste mai repede decat restul“, estimeaza Dragos Damian. El mizeaza pe un avans al intregii piete de 15% in lei. „Genericele, prin competitie, accesibilitate si lansarea de noi produse, vor creste cu peste 20%“.

    Dar acest procent este totusi mic raportat la ambitia Ranbaxy de a deveni lider intre furnizorii de medicamente, fie ele generice sau originale. La cateva luni dupa ce a preluat (in primavara lui 2006) Terapia, Malvinder Singh – directorul executiv al grupului – spunea ca „va face tot ce este necesar pentru a ajunge numarul unu pe piata“.

    Potrivit ultimelor raportari transmise de compania de cercetare de piata Cegedim, Ranbaxy detinea, la sfarsitul trimestrului al treilea, o cota de 5%, valoare care plasa firma pe locul 7 in piata romaneasca, in conditiile in care primul loc este detinut de GlaxoSmithKline (GSK), cu 7,8%.

    Dupa investitii de circa 20 de milioane de dolari in ultimii doi ani in facilitatile de la Cluj-Napoca, Ranbaxy transfera in Romania productia mai multor medicamente, care vor fi apoi exportate in toata Europa. „Capacitatea de impachetare din Cluj-Napoca este de patru ori mai mare decat toata piata farmaceutica din Romania“, spune Damian. Chiar si declaratiile de intentie par sa se mai fi temperat, atat timp cat vizarea pozitiei de lider s-a transformat in „consolidarea pozitiei pe piata“.

  • Catalog cu note mici

    Olivia Pamfil, managerul Adra Retail, compania prin care Otto isi desfasoara activitatea in Romania, s-a grabit sa infirme zvonurile conform carora firma si-ar fi incetat activitatea din cauza ca nu era profitabila. “Am luat o pauza pentru a putea face transferul de activitate", spune ea. Adra Retail, infiintata in iunie 2006 si detinuta pana acum in mod egal de omul de afaceri german Adrian Ragnar Thiess si de grupul RTC, au fost preluata in totalitate de partenerul german, in septembrie anul trecut. Nici una dintre parti nu a dorit sa comenteze valoarea tranzactiei, motivand ca “sunt confidentiale conditiile, dar “tranzactia in sine face parte din campania RTC de restrangere a activitatii in vederea listarii la bursa", spune Olivia Pamfil.

    RTC, grupul fondat de omul de afaceri Octavian Radu, marcheaza astfel inca un exit, dupa ce anul trecut a renuntat la mai multe afaceri mici: a inchis Depozitul de Vinuri si Depozitul de Legume si Fructe, a vandut Pay Store si Aqua Regis si a renuntat la cele 40% din actiunile pe care le detinea in firma AAV Group, care a adus in Romania brandurile de imbracaminte Esprit, Springfield si Women’s Secret, in schimbul preluarii integrale a drepturilor de franciza pentru magazinele Debenhams. Ramona Stanciulescu, CEO al diviziei de fashion a RTC, spune ca retragerea grupului din acest parteneriat trebuie pusa pe seama "concentrarii pe segmentul de retail’’.

    Cumparaturile prin corespondenta pareau insa un pariu castigator pentru RTC. Pentru anul trecut, estimarile companiilor spun ca vanzarile la distanta au atins in Romania aproape 14 milioane de euro, fata de 9 milioane de euro in 2006. Ioana Lung, director de marketing al Quelle, competitorul direct al celor de la Otto si prima companie germana de comert prin comanda postala care a intrat in tara, crede ca piata va inregistra un ritm de crestere anual de 50% pana in 2010, bazandu-se pe faptul ca vanzarile Quelle s-au dublat de la an la an. Pentru 2006, compania a considerat optimiste planurile de vanzari de 2,7 de milioane de euro, dar cifra de afaceri a trecut de 7 milioane de euro. La fel s-a intamplat si anul trecut: de la 10 milioane de euro, cat estima la inceputul anului, vanzarile nete inregistrate la final de an au fost cu 3 milioane de euro mai mari. Grupul german KarstadtQuelle si-a dublat anul trecut si numarul de clienti activi, ajugand in momentul de fata la 200.000 de cumparatori din catalog.

    De ce a renuntat deci RTC la o afacere dintr-o piata aflata in plina crestere? Odata cu lansarea din primavara trecuta a catalogului Otto, grupul german a anuntat planuri ambitioase: reprezentantii companiei declarau la acea vreme pentru BUSINESS Magazin ca asteapta un volum al vanzarilor de cel putin 2 milioane de euro pentru 2007, in conditiile in care vanzarile au inceput la jumatatea anului, urmand sa detina si o retea de patru sau cinci minimagazine, cu cabina de proba, unde sa fie expuse produse din toate categoriile din catalog. Startul hotarat nu a fost insa suficient pentru a rezista pe piata. Vanzarile companiei la final de 2007 au ajuns doar la jumatate de milion de euro, de patru ori mai mici decat estimarea initiala.

    Reprezentanti Adra Retail pun esecul de moment al Otto pe seama asocierii vanzarilor prin catalog cu ideea de produse ieftine, de calitate inferioara, desi Otto este un catalog premium. “Preturile pe care le afiseaza Otto sunt mai mari decat ar fi dispusi sa plateasca potentialii clienti prin catalog”, afirma Pamfil.

    Odata cu schimbarea proprietarului, Otto schimba acum si strategia: investeste in distributia de cataloage, dar isi construieste in paralel retele alternative de distributie. Concret, Otto va renunta temporar la tiparirea si distribuirea de cataloage in limba romana direct catre clienti si incearca vanzarea directa din cataloage prin reprezentanti – parteneri Otto, dupa modelul multi-level marketing, reprezentat in Romania de companii ca Avon, Oriflame, Amway sau Zepter. “Trebuie sa gasim metode alternative de distributie. Nu avem de ales, pentru ca altfel iesim de pe piata”, admite managerul Adra Retail. “Vanzarile principalilor jucatori din piata vanzarilor directe nu sunt de ignorat: Avon are vanzari de peste 160 de milioane de euro in Romania, Amway vinde de peste 120 milioane de euro. De ce nu ar merge si cu Otto?”.

    Deocamdata, reteaua de vanzari directe este in constructie. Otto are acum 500 de reprezentanti, dar “speram sa avem 2.000 pana in iunie si 5.000 pana la finele anului”, spune Pamfil. Iar extinderea vanzarilor prin multilevel marketing nu este singurul plan al Adra Retail. Compania pregateste si deschidrea unor magazine in franciza. “Vor fi ca oricare alt magazin din comert, cu suprafete intre 35 si 60 de metri patrati. Aceasta inseamna ca vom avea stoc de marfa si vom vinde, nu doar vom prelua comenzi”.

    Armata de reprezentanti directi, magazinele plus ofertele speciale online ar trebui sa se concretizeze in cel putin 1.000 de comenzi lunare, potrivit companiei. “Este varianta cea mai pesimista. Noi mizam pe aproape 3.000 de comenzi pe luna, ceea ce, la o valoare medie de 100 de euro per comanda, inseamna o cifra de afaceri de 3,5 milioane de euro la finalul anului”, calculeaza Pamfil.

  • Ce se intampla cu comertul in 2008?

    Ce nume noi intra pe piata in 2008?
    Deja anuntate, intr-o masura mai mult sau mai putin oficiala sunt intrarile pe piata ale retailerilor de tip discount Aldi si Lidl, a turcilor de la Tekzen pe segmentul de bricolaj si a francezilor de la Decathlon, ce vor inaugura primul magazin de articole sportive de mari dimensiuni.

    Cand vom ajunge la saturatia pietei?
    Comerciantii nu se asteapta ca acest lucru sa se intample mai devreme de 3-5 ani sau chiar mai mult, in functie de segmentul pe care activeaza. Daca pe segmentul supermarketurilor faza consolidarii a inceput, pentru celelalte formate – cash & carry, hipermarket, discount, bricolaj – va mai dura cativa ani. Desi nu a dorit sa comenteze informatiile conform carora Carrefour este interesat sa preia reteaua Plus din Romania, Jacobo Caller Celestino, directorul general al Carrefour Romania, a precizat ca este „deschis la orice oportunitate din piata“ si considera ca pe piata e loc pentru „cateva sute de supermarketuri Carrefour“.

    Cat mai rezista romanii din bricolaj  presiunii internationalilor?
    Bricolajul este singurul segment din domeniul comertului modern in care romanii au dezvoltat afaceri ce rivalizeaza cu retelele internationale. Atat Ambient, cat si Dedeman sunt curtati de investitori, dar se mentin pe pozitii. Daca reusesc sa-si securizeze pozitia la nivel national si regional (dupa exemplul Romstal sau al Arabesque), ar putea sa ramana in continuare, cel putin vreme de cativa ani, independenti.

    Unde vor fi cresterile cele mai mari in domeniul bunurilor de larg consum?
    Cea mai mare crestere o vor inregistra, si in 2008, lactatele, pe fondul redirectionarii cumparatorilor din pietele deschise (unde taranii nu-si mai pot vinde produsele) spre canalele comertului civilizat. Pe un trend ascendent vor continua insa si vedetele lui 2007: alcoolicele (plus 30%), berea (plus 20%), bauturile racoritoare (plus 15%).

    Unde se situeaza Romania pe harta expansiunii retelelor de retail?
    Felicia Vasiu, Head of Timisoara Branch, Cushman & Wakefield Activ Consulting: „Majoritatea brandurilor internationale sunt interesate de extindere pe piata din Romania, fie direct, fie prin francize. O parte au rezervat deja spatii in centrele comerciale care se vor deschide in urmatorii doi ani, o alta parte studiaza posibilitatea de inchiriere de spatii comerciale“. Desi in Romania au acum operatiuni doar 5% dintre retailerii internationali, in ce priveste preferintele de expansiune ale retailerilor, capitala Romaniei ocupa locul 7, arata International Retailer’s Survey, cercetare realizata de Cushman & Wakefield.

  • Gucci pe Calea Victoriei

    N-aduce anul ce aduce ceasul: e oficial, brandul Gucci va intra de la anul pe piata din Romania. Este vorba despre doua magazine ce urmeaza sa fie deschise in Capitala si care nu vor fi operate in sistem de franciza, ci printr-o firma unde 40% din actiuni vor fi detinute de Gucci Group, iar restul de catre omul de afaceri Rocco Santopietro si un asociat, in calitate de parteneri locali. In aceeasi formula, cei doi au adus brandul Gucci si pe pietele din Ucraina, Serbia si Bulgaria, precum si brandul La Perla in Cehia si Bulgaria. Rocco Santopietro, se afla, pana nu de mult, la carma departamentului de food & beverage al hotelului Howard Johnson. Pe langa afacerile cu produse din gama premium, Santopietro mai are afaceri si in domeniul consultantei hoteliere si al importului si distributiei de produse gourmet.

    Primul magazin va fi monobrand, destinat exclusiv vanzarii de haine marca Gucci, urmand ca al doilea sa fie multibrand, cu pantofi, genti, curele Boucheron, Yves Saint Laurent si Gucci. „Ne adresam unui public exclusivist, obisnuit sa cheltuiasca destul de mult pe astfel de produse“, spune Rocco Santopietro. Investitia se ridica la peste 1,5 milioane de euro, iar locul ales este Calea Victoriei, unde chiria lunara va fi de 22.000 de euro, in conditiile in care fiecare magazin va avea o suprafata de 550 de metri patrati, spune Rocco Santopietro.

    Tot anul 2008 va aduce in Romania si brandul Louis Vuitton. Francezii au inchiriat recent 200 de metri patrati in galeriile comerciale de la parterul hotelului JW Marriott din Bucuresti. Initial, deschiderea magazinului era programata pentru decembrie anul acesta, insa din cauza unei reorganizari interne, intrarea in Romania s-a amanat pentru inceputul anului viitor. Compania Louis Vuitton a infiintat o firma in Romania (aflata in proprietatea Louis Vuitton Malletier – 99% si a Société Des Magasins Louis Vuitton France – 1%), prin care isi va comercializa produsele. Brandul Louis Vuitton face parte din portofoliul producatorului francez de bunuri de lux Moët Hennessy Louis Vuitton (LVMH), cu o cifra de afaceri anuala de trei miliarde de euro.

    Casa de moda Armani va intra la randul sau pe piata la anul cu linia de haine si accesorii destinate tinerilor, Emporio. Nisa amatorilor de Armani a fost deja testata, dupa ce brandul a deschis in Bucuresti un magazin de mobila (Phylosophy) si unul de parfumuri. Magazinul Armani va fi operat in sistem de franciza si va fi inaugurat, cel mai probabil, la finele anului viitor. In ceea ce priveste amplasamentul, va fi vorba tot de un spatiu comercial stradal de sine statator, cel mai probabil tot pe Calea Victoriei.

    Pana acum, piata romaneasca s-a dovedit rentabila pentru brandurile premium, unele din ele avand deja preocuparea sa se extinda in provincie. Compania Alsa Boutiques, care detine francizele pentru branduri ca Max Mara, Ermenegildo Zegna, Pal Zileri, La Perla si Pianegonda, a anuntat ca vrea sa duca brandul Max Mara in alte cateva mari orase din tara, planul pentru urmatorii cinci ani fiind sa deschida sase sau sapte noi magazine, pe langa cel existent in Bucuresti. Pentru deschiderea unui magazin cu un brand nou din segmentul premium este nevoie de cel putin 2,5 milioane de euro, conform Alsa Boutique.

    Exclusivitate: Noua colectie Louis Vuitton

  • Berea Azuga merge si spre imobiliare

    Originar din Republica Moldova, Valeri Moraru a decis acum 14 ani sa-si incerce norocul dincoace de Prut. In 1993, dupa ce a obtinut cetatenie romana, a intrat in lumea antreprenorilor din Romania, infiintand compania Rombas Trans International, care avea la vremea respectiva un capital social de 1 milion de dolari.

    Urmatorul pas important l-a facut in 2006, cand a preluat controlul asupra companiei Bere Azuga, ajungand in prezent sa detina 52,36% din capitalul social ca persoana fizica si 20,02% prin compania Rombas Trans International, unde este actionar unic. Bere Azuga nu a fost insa pentru Moraru primul contact cu lumea afacerilor: intreprinza torul are in Republica Moldova o fabrica de sticla, doua unitati de prelucrare a strugurilor si imbuteliere a vinului si un combinat de morarit si nutreturi.

    Anul trecut, afacerile controlate in Moldova de catre Moraru au ajuns la o cifra de afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro. Omul de afaceri basarabean are insa de gand sa-si extinda domeniile de activitate in Romania, dincolo de productia bauturilor alcoolice. Doua dintre planurile sale de investitii se refera la sectorul imobiliar si imbutelierea de apa de izvor. Pentru investitiile in domeniul imobiliar, punctul de plecare l-a constituit un teren de 15.000 mp la Azuga, pe care Moraru il avea in proprietate.

    Proiectul vizeaza constructia a 200 de apartamente si a unui hotel cu aproximativ 150 de camere. Lucra- rile vor incepe anul viitor, cu o investitie de 27 de milioane de euro si se vor intinde pe parcursul a patru ani. O alta investitie, de 1,6 milioane de euro, este destinata lansarii unui nou produs: apa plata. Linia de imbuteliere va fi plasata tot in cadrul fabricii de bere din Prahova. „Pentru ca izvoarele folosite pentru productia de bere au un debit mai mare decat avem nevoie, am hotarat ca de anul viitor sa imbuteliem si sa lansam pe piata apa de izvor“, declara Moraru.

    Nici pentru afacerea cu bere planurile nu sunt putine. Principalul obiectiv este relansarea berii Azuga ca marca nationala si extinderea distributiei de la zona Valea Prahovei, „berea cu acest nume fiind mai putin cunoscuta sau chiar inexistenta in alte zone ale tarii“, conform lui Moraru. Pentru a sustine planurile de dezvoltare, investitiile facute de companie pe parcursul ultimului an au ajuns la 3,5 mil. euro, bani directionati in principal intr-un proces de retehnologizare.

    „In ultimii cincisprezece ani nu s-a facut nicio investitie in companie, iar Bere Azuga avea costuri de productie ridicate“, spune Moraru. Banii au fost destinati achizitionarii unei linii de imbuteliere a berii la PET, a unei centrale termice si a unor filtre de bere. Astfel, capacitatea de productie a fabricii a crescut si odata cu ea si sperantele conducerii, care se asteapta pentru 2009 la un rezultat de cinci ori mai mare fata de 2006, cand au fost produsi 124.000 de hectolitri de bere.

    Rezultatele inregistrate de companie in primele noua luni ale anului au fost cu 46% mai mari decat in perioada similara din 2006 ajungand la 7 mil. euro. Conducerea firmei estimeaza ca va incheia 2007 cu vanzari de 10 mil. euro, dubla fata de vanzarile anului trecut. Ritmul de crestere ar fi astfel de cinci ori mai mare decat al pietei (17% in 2006 si 20% anul acesta). Bere Azuga insa nici nu se afla in topul celor mai mari sase producatori, ce detin peste 95% din piata: Heineken (26,5%), InBev (23,4%), Ursus (24,2%), Tuborg (7,6%) si European Food (7,4%) si Bere Mures (5,2%). Pana in 2010 suma totala a investitiilor in Bere Azuga ar urma sa ajunga la 20 mil. euro, bani ce vor veni fie din majorari de capital, fie din credite acordate de diverse banci, dupa spusele lui Moraru. Fondurile vor viza modernizarea fabricii si instalarea unei linii de imbuteliere a berii la doza. Intre proiecte figureaza si exportul, lansat in sistem de test de doua luni, catre Spania si Italia. Pana sa cucereasca pietele externe, Bere Azuga mai are insa mult de lucru in cresterea vanzarilor in magazinele romanesti.

  • Un pariu de 100 mp

    Dan Ostahie a anuntat saptamana trecuta ca inchide magazinele Altex Digital, axate exclusiv pe vanzarea de electronice, si in locul lor aduce un alt concept, foarte asemanator, numit Digit’Up. Anuntul a ridicat cateva semne de intrebare. Primul ar fi motivul pentru care omul de afaceri din Piatra-Neamt a decis sa se intoarca la magazinele mici, in conditiile in care pana acum, acest format de magazine nu prea a avut succes pe o piata dominata de magazinele cu suprafete mari.

    „Daca au o strategie bine pusa la punct, magazinele cu suprafete mai mici ale lanturilor importante de retail de electronice si electrocasnice se vor dezvolta destul de mult in urmatorii ani, mai ales in orasele mai mici din tara“, considera Dan Ostahie, argumentand de ce Digit’Up nu a fost o decizie luata la intamplare. Compania a realizat un studiu in colaborare cu agentia de branding Landor, din care a rezultat faptul ca oamenii ar cumpara dintr-un asemenea magazin. In acelasi timp, studiul l-a lamurit pe Dan Ostahie ca brandul Altex Digital nu este vizibil si nici corect inteles de clienti, acestia cautand sa cumpere electrocasnice din magazinele respective, in conditiile in care in oferta de produse nu erau incluse decat echipamente electronice (computere, camere foto, telefoane mobile).

    Astfel incat avem, ca explicatie a deschiderii acestui nou format de magazine, al treilea din portofoliul Altex, ca retailerul are in plan sa se extinda puternic in orase mai mici, cu populatie intre 30.000 si 100.000 de locuitori. Adica acolo unde nu se justifica deschiderea unui numar mai mare de magazine Altex cu suprafete intre 800 si 2.000 de metri patrati sau a unor centre Media Galaxy, care urca si pana la 5.000 de metri patrati. „Digit’Up, concept de magazin cu suprafete de aproximativ 100 de metri patrati, poate fi dezvoltat foarte mult in orasele mai mici, dar conform planurilor noastre, va avea acoperire si in orasele mari, mai ales ca magazinele vor fi pozitionate stradal, in zone cu trafic pietonal intens, sau in centre comerciale“, spune Cristian Camara, retail manager in cadrul Digit’Up.

    Deocamdata, competitorii sunt de alta parere in privinta strategiei optime de dezvoltare. „Din experienta mea nu numai pe piata de aici, dar si in alte tari, magazinele cu suprafete medii si mari sunt conceptul castigator in retailul de electronice si electrocasnice, mai ales datorita faptului ca gama de produse este mult mai variata“, comenteaza Jiri Rizek, directorul executiv al lantului de retail Flamingo. „Nici in orasele mai mici, conceptul magazinelor de 150-200 de metri patrati nu are foarte mult succes“, adauga Rizek, explicand astfel de ce compania a inchis in 2006 un numar de 47 de magazine si inca 20 anul acesta.

    Mai mult, Flamingo a vandut recent cele sase magazine cu suprafata mai mica de 100 de metri patrati din reteaua Future Shop catre MCS Communications, compania care detine HAT Group, importator de telefoane mobile Samsung, si serviciul de televiziune prin satelit Boom TV. In cazul acesta a functionat insa si un alt criteriu, cel al unui con-cept inadecvat: „Cifra de afaceri a magazinelor era nesemnificativa si incerca sa combine doua elemente care nu prea se potrivesc – electronicele si fashion-ul“, explica Rizek.

    Este adevarat ca Domo a lansat la finalul anului trecut brandul Expert Digital, care presupune magazine de suprafata mica, specializate pe vanzarea de produse IT&C. Pana acum insa, a fost deschis un singur astfel de magazin, la Oradea, iar strategia de dezvoltare a acestui format nu este inca foarte clara, motivul fiind faptul ca Domo s-a concentrat mai mult pe deschiderea de magazine mari, iar acum se ocupa de dezvoltarea brandului Technomarket in Romania.

    Pentru Altex insa, precedentele de acest fel din piata nu au reprezentat un impediment. Dimpotriva, Dan Ostahie, presedintele companiei, vede afaceri cu potential acolo unde competitia nu a reusit sa castige sau sa se extinda. Asteptarile sale pentru noul format de magazine Digit’Up sunt atingerea unei cifre de afaceri de 30 de milioane de euro anul viitor, raportat la un total al afacerilor companiei estimat la 300 de milioane de euro anul acesta si 350 de milioane de euro pentru 2008.

    Compania a deschis deja opt magazine Digit’Up – in Bucuresti, Medgidia, Braila, Alba Iulia, Petrosani, Oltenita, Ramnicu Sarat si Rosiori de Vede, in urma unei investitii medii de 50.000 de euro pe magazin, suma in care nu sunt incluse insa si cheltuielile cu stocul de echipamente electronice. O parte dintre acestea apartin insa vechilor magazine Altex Digital, compania avand in plan ca pana la finalul acestui an toate sa fie transformate potrivit noului concept si brand. „Pana la finalul anului viitor vom investi in acest format de magazine in jur de 2,5 milioane de euro, astfel incat sa avem deschise in jur de 50 de magazine“, afirma Cristian Camara. Sa fie magazinele cu suprafete de aproximativ 100 de metri patrati o solutie pentru retelele de retail de electronice si electrocasnice de a-si creste vanzarile in orasele mici? Directorul executiv al Flamingo considera ca astfel de magazine nu sunt suficiente, chiar daca anumite companii pot decide sa-si completeze formatele de magazine si cu unul de genul Future Shop, brand pentru care Flamingo inca detine drepturi si pe care-l poate relansa daca doreste, sau de genul Digit’Up. „Dupa parerea mea, este nevoie de magazine de cel putin 500 de metri patrati chiar si in orasele cu 50.000 de locuitori“, spune Rizek.