BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cât de important este gulerul paharului de bere

    Franck Evers, expert olandez în servirea berii, a explicat de ce e important ca berea să fie prezentată într-un pahar rece, foarte curat, iar spuma să aibă grosimea potrivită. ”Sunt olandez noi suntem recunoscuţi pentru zgârcenie. E dovedit însă că dăm cu 70% mai mult bacşiş dacă un chelner are contact vizual cu clientul”, spunea anterior Evers pentru Business Magazin. El susţine că 93% din comunicare este nonverbală iar contactul vizual este principalul element al ”discuţiei” cu un consumator la terasă, restaurant sau bar. Un lucru esenţial, pentru că în funcţie de el un client se poate întoarce, sau nu, în acelaşi loc.

    Un pahar perfect curat este esenţial în servirea acestei băuturi (”problema cu rujul de buze este că mai întâi îi simţi gustul şi apoi îl vezi”, glumeşte olandezul Franck Evers,), pentru că un consumator nemulţumit poate acuza îndeobşte barul sau marca. O halbă sau un pahar cu o licoare oxidată – amăruie, cu gust de fier, mai închisă la culoare – aruncă, cel mai adesea, vina pe produs. Oxidarea berii, considerată popular <răsuflată>, ţine însă de felul în care a fost formată – sau nu, după caz – spuma groasă de două degete, al cărei rol principal este să protejeze berea de oxigenul din aer.

    La fel de bine însă spuma menţine şi dioxidul de carbon în băutură, lucru important, spune olandezul, pentru că astfel se păstrează prospeţimea, iar bulele ajută la digestie” (”de aceea ne este mereu foame după ce bem bere iar dieteticienii intezic apa carbogazoasă”). La fel de bine, tratamentul neplăcut al unui chelner acru poate îndepărta clienţii de o terasă anume. ”Nu este însă niciodată vina berii”, spune Evers care argumentează că cel mai adesea şi barmanii dau vina pe băutură (din ciclul ”presiunea din butoi e de vină”, ”e nouă, nu m-am obişnuit cu ea”) dacă gulerul de spumă nu e conform standardelor.

  • Câţi bărbaţi beau bere la meciuri, după ce fac sport şi în concediu?

    Aproape 80% din bărbaţii români care obişnuiesc să consume bere au declarat că o aleg şi atunci când sărbătoresc victoria echipei favorite după încheierea unei competiţii sportive, berea fiind principala băutură consumată cu această ocazie, arată un studiu efectuat de compania de cercetare de piaţă GfK România la solicitarea Asociaţiei Berarii României.

    Potrivit studiului, 80% din bărbaţii români care obişnuiesc să consume bere sărbătoresc în compania ei şi victoria echipei favorite, la finalul unei competiţii sportive.

    “Competiţiile sportive au darul de a aduce prietenii împreună, iar berea completează perfect aceste momente, adăugându-le bună dispoziţie”, a declarat Onno Rombouts, preşedinte Asociaţia Berarii României.

    Aproape 55% din barbaţii români au afirmat că obişnuiesc să consume bere şi după ce au petrecut o seară făcând sport cu prietenii, berea ocupând şi în acest caz primul loc în rândul băuturilor preferate. Aproape 60% din bărbaţii români afirmă că aleg să consume bere şi atunci când sunt în concediu, inclusiv când sunt în concediu la mare.

    “Consumată cu moderaţie, berea este o prezenţă constantă în vieţile românilor. Indiferent de modul în care îşi petrec timpul liber – alături de familie sau prieteni -, românii aleg să consume bere”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    |ntrebaţi care sunt motivele pentru care optează pentru iubita băutură, 60% din consumatorii de bere români bărbaţi au afirmat că o aleg pentru că însoţeşte cel mai bine întâlnirile cu prietenii, afirmând în aproximativ acelaşi procent că aleg să consume bere şi pentru că o consideră o modalitate de  hidratare a organismului.

    Cu zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie, 76.700 de locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate, industria berii are o contribuţie importantă la economia României. Peste 97% din berea consumată de români este produsă la ei în ţară, iar nivelul cumulat al investiţiilor membrilor Asociaţiei Berarii României s-a ridicat până în prezent la peste 1,25 miliarde euro. 

    Sectorul berii contribuie cu aproape 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă taxele virate la bugetul României.

    Potrivit unei analize a companiei de consultanţă AT Kearney, creşterea accizei la bere în 2013 se estimează că a condus la o diminuare cu 155 milioane lei a încasărilor bugetare provenite din acciză şi TVA pentru bere, comparativ cu varianta în care acciza ar fi rămas la nivelul anului precedent.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt: Bergenbier sa, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod şi Ursus Breweries, alături de microberăria Clinica de Bere. |mpreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi  Asociaţia Producătorilor de Hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

  • Baxter: în România există aproximativ 2.000 de pacienţi cu hemofilie

    Compania americană Baxter, lider mondial în tratamentul hemofiliei, a anunţat că sediul din Bucureşti a devenit în totalitate funcţional. |n prezent, în România există aproximativ 2.000 de pacienţi cu hemofilie, dintre care în jur de 400 sunt copii. La nivel internaţional, 1 din 10.000 de persoane se naşte cu hemofilie.

    |ntr-o iniţiativă recentă, Ministerul Sănătăţii a crescut cu 40% bugetul pentru hemofilie şi talasemie, şi a introdus pentru prima dată a programe de tratament profilactic pentru copii.

    “Considerăm că momentul în care am devenit operaţionali este unul favorabil, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al mediului de afaceri”, a declarat Ivan Tomov, drector gneral Baxter România & Bulgaria. De prrofesie medic, Tomov are o experienţă de 18 ani în farma; a fost numit la conducerea filianei bulgare în ianuarie 2012 iar din vara anului trecut responsabilităţile sale includ şi operaţiunile din România.

    “Tratată corespunzător, hemofilia este o boală care poate fi ţinută 100% sub control, prin urmare, pacienţii pot fi uşor de integrat în societate ca oameni normali”, a subliniat Ivan Tomov.

    Tratamentul profilactic al hemofiliei trebuie administrat din copilărie şi continuat periodic pentru a preîntâmpina sângerările. | acest fel pot fi evitate sângerările spontane şi complicaţiile invalidante. Accesul la tratament, devreme şi în cantitate normală, poate oferi pacienţilor şansa la o viaţă absolut normală.

    “Creşterea recentă a bugetului Ministerului Sănătăţii în ceea ce priveşte tratamentul hemofiliei va mări cota de sub o unitate per capita, la 1,5 unităti, ceea ce într-adevăr reprezintă o mare realizare. Cu toate acestea, pentru fiecare pacient hemofilic ar trebui să avem un tratament personalizat, şi aici putem avea o contribuţie majoră, prin expertiza şi know-how-ul pe care putem să le oferim atât medicilor cât şi autorităţilor”, a conchis Ivan Tomov.

    Pentru anul 2014, Tomov estimează o cifră de afaceri de peste 10 milioane USD generată de activităţile de pe piaţa românească şi investiţii de aproximativ  1 million USD.

    Compania Baxter a fost fondată în SUA în 1931, fiind primul producător de soluţii intravenoase.  axter International Inc (NYSE: BAX), prin intermediul filialelor sale, dezvoltă, produce şi comercializează produse care se adresează persoanelor cu hemofilie, tulburări ale sistemului imunitar, boli infecţioase, boli de rinichi, traume şi a altor afecţiuni medicale cronice şi acute.

    Baxter a înregistrat în 2013 vânzări de 15,3 miliarde dolari şi are aproximativ 61.500 de angajati. Compania produce în 27 de ţări şi  comercializează produse în peste 100.

    Produsele Baxter au fost prezente în România încă din 2003, având până acum vânzări de şapte milioane de dolari.

  • Dinozauri la mall

    GTC România, unul din cei mai mari dezvoltatori imobiliari locali, a lansat în Arad expoziţia de dinozauri ”Am revenit! Mister. Aventură. Surpriză”, evenimentul fiind prezentat în parteneriat cu National Geographic.

    Expoziţia, care poate fi vizitată gratuit în centrul comercial Galleria Arad, este organizată într-un spaţiu de 800 de metri pătraţi în care sunt prezentate 15 machete de mari dimensiuni, înfăţisând dinozauri într-o reproducere a mediului în care aceştia au trăit acum sute de milioane de ani. Fiecare specie este prezentată în amănunt printr-o serie de informaţii disponibile pe touch screen-uri iar copiii vor putea participa pe toată durata expoziţiei la o serie întreagă de activităţi educative, de la ateliere de creaţie la vizionarea de filme despre dinozauri.

    „Mall-ul trebuie să fie o parte activă din comunitate. Componenta de cumpărături nu va rămâne cea mai importantă funcţie a unul centru comercial pe termen lung, în contextul în care comerţul online creşte vertiginos de la an la an. Mall-ul trebuie să fie vatra comunităţii, de la servicii la activităţi cu rol educativ, precum expoziţia de faţă. |n plus, centrul comercial a preluat în multe oraşe componenta socială a comunităţii, fiind locul unde oamenii se întâlnesc şi se cunosc mai bine, iar noi dorim să fim cât mai bine adaptaţi la acest nou context”, afirmă Danny Bercovich, CEO GTC România.

    Galleria Arad are o suprafaţă închiriabilă de 32.500 de metri pătraţi, cele mai importante ancore comerciale ale proiectului fiind Cora, grupul Inditex (Zara, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear), Cinema City, Flanco, Fitness Pure şi Intersport.

    Expoziţia se incadrează într-o serie întreagă de activităţi pe care GTC România le desfaşoară în cele trei centre comerciale pe care le deţine în Arad, Buzău şi Piatra Neamţ, de la cursuri gratuite de programare pe calculator, ateliere de creaţie pentru copii, cursuri de karate şi de fitness sau diferite concursuri la nivel de oraş, până la promoţii destinate anumitor categorii sociale, precum pensionarii.

    Investiţia în realizarea machetelor de dinozauri a fost de aproximativ 80.000 de euro, la care se vor adăuga costurile logistice. Anual, GTC România organizează sute de evenimente şi campanii destinate comunităţilor locale din care fac parte cele trei centre comerciale pe care le deţine pe plan local, bugetul total alocat acestor evenimente putând să ajunga în acest an la un milion de euro.

    Expoziţia de dinozauri ”Am revenit! Mister. Aventură. Surpriză” este cel de al treilea eveniment realizat în parteneriat cu National Geographic şi va putea fi vizitată în Arad până la finalul lunii iunie, urmând ca ulterior să fie găzduită de Galleria Piatra Neamţ şi Galleria Buzău.

    GTC România este unul din cei mai vechi dezvoltatori imobiliari de pe plan local, cu investiţii totale de peste 400 milioane de euro. Compania deţine proiectul de birouri City Gate, cu o suprafaţă închiriabilă de 45.000 de metri pătraţi, al cărui grad de ocupare este de 93%. GTC România mai deţine trei centre comerciale, sub marca Galleria, în Arad, Buzău şi Piatra Neamţ, al căror grad de închiriere este de 90%. Compania a mai dezvoltat şi două ansambluri rezidenţiale, FeliCity şi Rose Garden, ambele în Bucureşti.

    GTC România a fost înfiinţată în 1999 şi face parte din GTC Group, companie cu o experienţă de peste 18 ani în dezvoltarea de proiecte imobiliare în zece ţări din Europa Centrala şi de Est: Polonia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Republica Cehă, Rusia şi Ucraina.

    GTC Group a fost înfiinţată în 1994 în Polonia şi este o companie publică, listată la bursa din Varşovia. GTC Group are un portofoliu de proiecte finalizate evaluat la aproape două miliarde de euro.

     

  • Producătorul de mobilă din Câmpina care a reuşit în 2013 ce nu a putut să facă în România gigantul IKEA

    CONTEXTUL: Încă în anii de glorie ai consumului, în perioada 2005-2007, antreprenorul Alexandru Rizea a intuit că, pentru a se dezvolta, producătorul de mobilă Lemet trebuie să se axeze pe mobilier personalizat, în serii medii şi mici.

    DECIZIA: Hotărârea de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). „A fost o decizie anticiclică. Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit“, spune Alexandru Rizea, fondatorul Lemet. În plus, pentru a completa strategia, compania a ales să extindă reţeaua de magazine. Numai în 2013 Lemet a investit peste 12 milioane de lei pentru deschiderea a 11 noi magazine Lem’s în oraşe cu peste 150.000 locuitori.

    EFECTELE: Reţeaua de magazine Lem’s a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, în creştere cu 10 procente faţă de 2012, dar şi profit, iar pentru primul trimestru din 2014 creşterea s-a menţinut. 

    În acelaşi timp, magazinul de mobilă şi deco­raţiuni interioare IKEA din Capitală a raportat pierderi de 0,5 mil. euro în 2013, rezultat motivat de reprezentanţii retailerului prin faptul că magazinul se află încă în perioada de tranziţie dintre franciză şi operare directă.

    Producătorul Lemet marşează pe o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung bazată pe producţia de mobilă personalizată. Pentru asta însă a fost nevoie deopotrivă de dezvoltarea gamei de produse, de care se leagă direct investiţiile din fabrică, dar şi de extinderea reţei de magazine Lem’s, în care producătorul îşi vinde produsele.

    Plus 10% în 2013, după o creştere de 20 de procente în 2012 sunt rezultatele care plasează producătorul de mobilă Lemet într-o poziţie confortabilă în piaţa de profil, afectată grav de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor. Mai mult de atât, compania a crescut şi comparativ cu anii de glorie ai consumului, vânzările fiind cu peste 50% mai mari faţă de 2008, când s-au plasat în jurul a 171 de milioane de lei.

    Anul trecut compania a ajuns la o cifră de afaceri de 231 milioane de lei, 1.400 de angajaţi şi hale industriale pe o suprafaţă de peste 35.000 mp, cu o capacitate anuală de 3,5 milioane de panouri prelucrate de tip PAL. Compania desface în reţeaua de magazine Lem’s 17 programe distincte de mobilier, produse de tapiţerie şi o gamă de produse complementare – saltele, electrocasnice, mese şi scaune, aşternuturi.

    Pentru a bifa an de an plusuri ale vânzărilor, compania a aplicat o strategie de business stabilită pe termen mediu şi lung, realizată în trei paşi: diversificarea gamei, investiţiile în producţie şi dezvoltarea propriei reţele de magazine, spune Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina. El a intuit încă în perioada de avânt economic (2005-2007) că în piaţa de mobilă se va face simţită cererea de produse personalizate. Pentru a răspunde cererii însă, era nevoie ca Lemet să producă serii medii şi mici de mobilier.

    Decizia de a investi în echipamente de producţie de ultimă generaţie destinate producerii de mobilă personalizată a fost luată exact la debutul crizei (2008-2009). ”O decizie anticiclică! Perioada de dificultăţi economice, criza, urma să afecteze comportamentul de consum al produselor de mobilier, astfel încât în cazul Lemet vremea seriilor mari urma să ia sfârşit„, povesteşte Alexandru Rizea.

    Odată cu scăderea puterii de cumpărare, clienţii au devenit mult mai pretenţioşi, ”este nevoie de mai multă atenţie pentru nevoile fiecăruia, deci de personalizare„, argumentează Rizea punctul de plecare al strategiei Lemet. Ca urmare, numărul de produse noi este în continuă creştere, ”fiind dezvoltate programe de mobilă mai sofisticate, cu adresabilitate către un public cu aşteptări mult mai ridicate, destinate categoriilor premium şi lux„, punctează Rizea.

    Dezvoltarea noilor produse nu este făcută la întâmplare. Pentru a vedea exact ce produse sunt pe placul clienţilor, compania a derulat în 2009 o cercetare de piaţă amănunţită.

  • ANUNŢUL făcut de LIDL: deschide două noi magazine în Craiova şi Bucureşti

    Lidl continuă expansiunea agresivă în România prin inaugurarea pe data de 19 iunie a două magazine nou construite, reţeaua sa din această ţară ajungând la 175 de magazine. Spre comparaţie, la finalul lui 2013 reţeaua avea 169 de spaţii, după ce a deschis pe parcursul întregului an 15 noi spaţii de vânzare.

    Noile unităţi se deschid în Craiova, pe Str. Maramureş nr. 4 şi în Bucureşti, pe B-dul. Theodor Pallady nr. 30. Noul magazin din Craiova are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1200 mp şi are 17 angajaţi. |n Bucureşti, magazinul se întinde pe aproximativ 1200 mp şi are 20 de angajaţi.  

    Lidl România are în prezent aproximativ 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 26 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a peste 10.000 de magazine. Având mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

  • ANUNTUL făcut azi de Mega Image: deschide trei noi magazine în Bucureşti

    Noul magazinul de pe Iuliu Maniu are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 87 mp iar cel din Calea Călăraşi are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 94 mp, similar celui din Chitila, care are aproximativ 90 mp.

    Prin conceptul Shop&Go, Mega Image cooptează în reţeaua sa pe cei care vor să devină antreprenori prin preluarea unui magazin Shop&Go pe care să-l gestioneze. Mega Image pune la dispoziţie experienţa în retail.

    Fondat în 1995, Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din România cu o reţea ce cuprinde în prezent 314 de magazine în Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Braşov, Târgovişte şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image (169), Shop&Go (144), AB COOL FOOD (1). Mega Image face parte din Delhaize Group, retailer internaţional înfiinţat în 1867 în Belgia ce operează în prezent pe trei continente.

  • Micii comercianţi pun la bătaie ultimele arme pentru a face faţă exploziei hipermarketurilor

    “Nu văd încotro mergem. Nu mai poate fi vorba de profit. Câştig un salariu, la fel cum şi dumneavoastră câştigaţi un salariu. În cinci ani, nu cred că vom mai fi aici“, spune Denisa, proprietara unui magazin în centrul Bucureştiului. Chiria mică şi faptul că lucrează ea însăşi cu familia în magazin au ajutat-o să nu închidă. Problemele au început când un Mega Image a răsărit la nici 50 de metri de magazinul său. Într-o lună vânzările au scăzut cu un sfert. În şase luni, cu jumătate. Argumentul principal pe care clienţii l-au găsit la concurenţă îl spune tot ea: preţul mai mic.

    „Am ajuns la concluzia că trebuie să cumpăr Coca-Cola de la raft de la concurenţii mei ca să pot să o vând la un preţ normal. Preţul lor e mai bun chiar decât cel al distribuitorului Coca-Cola. Şi atunci cum să mai rezişti?“, se întreabă retoric Denisa. De doi ani de zile a discutat împreună cu familia care ar putea fi planul B. Însă nu l-au găsit. Mai întâi au încercat să găsească preţuri mai mici la alţi furnizori, însă puterea de negociere a marilor retaileri îi face să nu fie la fel de competitivi. „Am zis să încercăm un magazin de haine pentru copii mici. Au şi nişte prieteni un astfel de magazin şi nu a mers. Apoi ne-am gândit la o covrigărie. Dar pentru asta e nevoie de un vad bun, ceea ce noi nu avem. Încă nu ştim ce să facem.“

    Fireşte, vecinii şi clienţii fideli încă îi preferă magazinul, însă mai degrabă pentru cumpărături de mică valoare, precum cafea, ţigări sau răcoritoare. O soluţie găsită de alţi patroni de magazin, însă una costisitoare, a fost cea a vânzării pe datorie. Maria, proprietara unui magazin situat la parterului unui bloc de pe strada Năsăud din Bucureşti, face asta de cinci ani. „Nimeni nu poate să vândă aşa, chiar dacă au cele mai bune preţuri. Îmi cunosc toată clientela, iar de cei care nu îmi dau bani am scăpat de câţiva ani. Cine plăteşte la timp primeşte şi pe caiet“, povesteşte negustoarea. De aceea are şi preţuri mai piperate, dar clientul le acceptă ca pe un soi de dobândă.

    E una dintre variantele care se practică de multă vreme în rândul micilor comercianţi, dar care a devenit un factor de diferenţiere mai ales pe timp de criză. Există însă şi comercianţi care au ajuns să aibă de încasat sume importante, aşa că au încetat asemenea practici. „Stocul meu de marfă e de 4.000 de lei, iar de încasat de la clienţi am 3.500-4.000 de lei, de aceea o să mă opresc“, spune Aurel, proprietarul unui magazin din Bolintin Vale.

    Unii dintre marii retaileri, precum Metro sau Selgros, ai căror clienţi erau tocmai micile magazine şi chioşcuri, au dezvoltat în ultimii ani şi sisteme de franciză menite să îmbine unul dintre punctele forte ale comerţului tradiţional, adică apropierea dintre proprietar şi client, cu avantajele comerţului modern: o imagine unitară, organizare modernă a magazinului, dar şi aspecte care le lipsesc comercianţilor, precum marketing, promovare şi instruire pentru angajaţi.

    Măsura vine după ce din 160.000 de magazine de proximitate au mai rămas 80.000 la nivel naţional. Lansat în urmă cu doi ani de către Metro, programul La Doi Paşi a atras circa 1.000 de magazine francizate, potrivit celor mai recente date disponibile. Magazinele deschise în franciză de Metro Cash & Carry au în medie 70 de metri pătraţi, însă suprafaţa poate varia între 40 şi 200 mp, pentru a putea permite funcţionarea după un regim de autoservire. Remodelarea unui magazin după conceptul stabilit de Metro Cash & Carry costă în medie 5.000 de euro, însemnând amenajarea spaţiului cu echipamente noi şi cheltuieli de marketing. Compania impune preţurile maximale şi un număr minim de produse achiziţionate de la retailer.

  • Cine este omul de afaceri care deţine cea mai extinsă reţea de magazine pentru micii fermieri

    “MĂ INTERESEAZĂ FOARTE CLAR SĂ IEŞIM ÎN CÂTEVA ŢĂRI DIN REGIUNE. VREM SĂ DESCHIDEM ÎN TOAMNĂ CEL PUŢIN DOUĂ NOI SUCURSALE, ÎN UNGARIA ŞI SERBIA, UNDE SĂ VINDEM DE TOATE, MAI PUŢIN FURAJE”, spune timişoreanul care controlează afacerea Agroland, cea mai extinsă reţea de magazine pentru micii fermieri din România. În cele aproape 200 de magazine ale reţelei, împrăştiate în toată ţara, furajele reprezintă jumătate din vânzări, un sfert se datorează rulajelor de pui de o zi, iar restul cifrei de afaceri este obţinut prin vânzarea de echipamente pentru firme mici.

    Cardoş povesteşte că a văzut oportunitatea de a se extinde pentru că „în România micul fermier are o ofertă mult mai bogată de echipamente, la fel ca în ţări precum Franţa şi Germania„. Marile ţări europene nu sunt însă în vizorul antreprenorului român, cel puţin deocamdată, pentru că acolo concurenţa în domeniu este aspră. „Furajele sunt mărfuri de volum şi relativ ieftine. Însă în gama de echipamente pentru mici fermieri avem o gamă mai largă decât ce există în oferta competitorilor din Serbia şi Ungaria”, explică Cardoş.

    Mai exact, Agroland are rulaje pe care furnizorii de echipamente din Franţa, Spania şi Italia le consideră „interesante„ şi, ca urmare, „avem preţuri bune„. Plaja de preţuri se încadrează în intervalul 500-2.000 de euro, pentru echipamente cum ar fi, de pildă, microutilajul pentru pasteurizarea laptelui sau adăpătoarele. „La intrarea pe piaţă vom avea promoţii, ca să atragem atenţia, apoi vom merge pe preţurile recomandate de furnizori„, spune timişoreanul despre strategia pe care o are în priviţa extinderii în Ungaria şi Serbia. Investiţia într‑un show‑room dintr-un oraş străin depinde de multe variabile, iar antreprenorul spune că ar prefera un spaţiu amenajat, în care doar să expună produsele sale.

    Ca atare, bugetul pentru fiecare astfel de spaţiu se plasează în jurul a 50.000 de euro, iar destinaţiile care stau în capul listei pentru extinderea de peste graniţe au fost alese în principal graţie relaţiilor de afaceri dezvoltate în ţările respective. Republica Moldova nu figurează între primele opţiuni, pe de o parte pentru că volumele de vânzări ar echivala cu cele realizate în 2-3 judeţe din România, iar pe de altă parte pentru că ţara vecină „ar fi interesantă doar dacă vom merge în Ucraina, unde deocamdată nu avem parteneri de afaceri„, spune Cardoş.

    Modelul de afacere gândit pentru filialele de peste hotare este diferit faţă de cel de pe plan local, mai cu seamă din cauza ofertei, care va fi construită cu focus pe echipamentele pentru micii fermieri; în magazinele Agroland din România, acestea înseamnă doar un sfert din vânzări. „Este un experiment„, spune antreprenorul care nu are aşteptări precise în privinţa rulajelor pe care ar putea să le dezvolte peste horare. Cert este că nu plănuieşte să construiască reţele de magazine în alte ţări, ci să deschidă doar spaţii de prezentare pentru echipamente, cu o gamă de circa 500 de produse, şi să lucreze cu subdistribuitori. În afară de Ungaria şi Serbia, antreprenorul român vizează şi toate ţările din spaţiul fostei Iugoslavii dar şi Bulgaria, odată ce va definitiva reţeta potrivită pentru extindere.

  • A investit 80.000 de euro în ideea unei tinere pe care nu o cunoştea. Acum deţine unul dintre cele mai importante magazine de panificaţie

    La 34 de ani, Codruţa Popa, o tânără antreprenoare din Timişoara, trecea deja printr-o „criză existenţială” – venea după o perioadă în care biroul de arhitectură deschis cu două colege de facultate ajunsese într-un punct mort şi după alţi trei ani petrecuţi acasă, făcând din modelarea pâinii cu maia un hobby. La câteva sute de kilometri mai la sud-est, în Bucureşti, Emanuel Sîrbu, antreprenor cu vechime în turism, retail sau servicii de închiriere autoturisme, era în căutarea unor idei noi de business.

    Cei doi s-au cunoscut prima dată în urmă cu un an şi jumătate, când Emanuel a găsit blogul cu reţete pentru pâine al Codruţei (Apă. Făină. Sare.). După ce i-a citit toate poveştile despre pâinea cu maia (ferment natural făcut din apă şi făină), i-a propus să devină parteneri şi să deschidă o brutărie. Iar în luna august a acestui an porţile brutăriei Codru de Pâine s-au deschis, chiar în centrul Timişoarei.

    „În 2009 am făcut prima pâine şi de atunci nu am mai cumpărat vreodată. A început ca un hobby, ca o activitate generată de lipsa activităţii principale pe care o aveam ca arhitect. Visam la o brutărie a mea, undeva, îmi doream acest lucru, dar era un ideal, nu mă gândeam că va ajunge realitate. Nu l-am văzut niciodată faţă în faţă pe Emanuel şi a durat ceva până să accept propunerea, pentru că nu e uşor să transformi un hobby fără responsabilităţi în ceva serios„, spune acum Codruţa Popa, antreprenor şi angajat cu „acte în regulă„ al brutăriei.

    Face, în medie, câte 60 de pâini pe zi (ajutată de alţi doi angajaţi), plus alte produse de patiserie (focaccia, ciabata, biscuiţi, cheesecake etc.), pentru care frământă, împrospătează maiaua şi coace de la 6 dimineaţa la 9 seara, aproape în fiecare zi a săptămânii. „În fiecare zi e altfel, nu intru în rutină. Tot timpul încerc să îmbunătăţesc ceva, să îmi dau seama unde greşesc şi ce aş putea face în plus„, explică ea.

    De la momentul când se face aluatul şi până la cel când pâinile ajung în cuptor, întreg procesul durează circa o zi şi jumătate – întâi se ia o parte dintr-o „rezervă„ mare de maia (începută în urmă cu doi ani), apoi se face aluatul care este ţinut peste noapte într-o cameră frigorifică şi abia în dimineaţa următoare pâinile sunt puse în cuptor.

    MI S-A SPUS DE CÂTEVA ORI CĂ SUNT NEBUN PENTRU CĂ M-AM GÂNDIT SĂ INVESTESC 80.000 DE EURO ÎN IDEEA UNEI PERSOANE PE CARE NU AM VĂZUT‑O FAŢĂ ÎN FAŢĂ NICIODATĂ, dar aceasta a fost şi condiţia Codruţei când a acceptat propunerea mea. Mi‑a zis că trebuie să fiu destul de nebun să îi susţin idealurile şi pasiunea. Şi aşa am făcut. Am investit de fapt în meticulozitatea şi dorinţa Codruţei de a face numai lucruri de calitate„, spune Emanuel Sîrbu, care deţine în prezent o agenţie de turism, un minimarket în zona Otopeni (Fresh Market) şi firma de închiriere de autoturisme Happy Rent a Car.

    Nici parcursul lui de antreprenor nu a fost lipsit de griji odată cu venirea crizei, astfel că firma de închiriere de maşini a rămas „o umbră„ a ceea ce era în anii de boom, iar brandul Fresh Market a pierdut unul dintre magazine, afacerea care îi aduce în prezent cel mai mult profit fiind agenţia de turism (în jur de un milion de euro pe an).