BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Planurile Elite sub umbrela Doncafé

    "Cand am venit in Romania, acum un an si jumatate, am gasit o piata grabita”, spune Matanya Schwartz, directorul general al Strauss Romania. Societatea se grabea sa recupereze decalajele fata de vestul Europei, iar adaptarea la stilul de viata occidental inseamna orientarea catre produse de tip premium, da de inteles israelianul, aratand ca tocmai de aceea Strauss a considerat ca este momentul potrivit sa faca o miscare de repozitionare a businessului pe acest segment.

    Saptamana trecuta, Strauss a anuntat oficial lansarea Doncafé in Romania, dupa ce, in luna mai, grupul cumpara de la compania italiana Doncafé operatiunile acesteia de pe pietele din Albania, Kosovo si Macedonia contra unei sume de 11,6 mil. dolari (aproximativ 7,5 mil. euro), potrivit presei internationale.

    In tara noastra, Strauss a intrat pe piata cafelei in 1997, prin achizitia unei parti din compania Elite, pentru ca, din februarie 2008, Elite sa devina Strauss Romania. Incepand cu aceasta luna, Doncafé va deveni un brand-umbrela, adoptand marcile Elite si Selected. Noua gama va cuprinde si produse premium, Doncafé Gold (cafea prajita, macinata si instant) si Doncafé Mixes (specialitati de cafea).

    Pentru noua gama, Strauss a facut o campanie de cercetare a pietei care a durat un an si jumatate, potrivit lui Schwartz, iar procesul de rebranding a costat 15 milioane de euro. Cu ce vine insa nou Strauss, lasand deoparte schimbarea numelui si a ambalajului? Raspunsul pare simplu: alta cafea.

    “Intr-adevar, ne luptam cu companii foarte mari, dar credem ca in cafea trebuie sa devii expert pentru a controla piata”, spune israelianul, vrand sa sugereze ca strategia companiei, care la nivel international are mai multe linii de business (lactate, legume, dulciuri), se axeaza in Romania strict pe cafea. Ce ii deosebeste de concurenta? “Flexibilitatea”, sustine Matanya Schwartz: “Adversarii nostri sunt atat de mari, incat se tem sa indrazneasca ceva nou pentru a nu risca sa-si piarda pozitia. Noi avem curaj”.

    Adversarii redutabili de care vorbea Schwartz sunt in principal gigantii multinationali Kraft Foods (Jacobs) si Nestlé (Nescafé), cu cifre de afaceri cumulate de peste un sfert de miliard de euro la nivelul anului trecut in Romania. Potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piata MEMRB, primii cinci jucatori de pe piata cafelei (Kraft Foods, Strauss, Nestlé, Tchibo si Cafea Fortuna) au cumulat, in perioada august 2007-iulie 2008, 88,4% din volumul de vanzari si 86% din valoarea pietei, fata de 87,1%, respectiv 85,3% in perioada august 2006-iulie 2007.

    Conform propriilor estimari, israelienii de la Strauss detin o cota de piata de 33%, intentionand sa ajunga la 50% in urmatorii trei-cinci ani. Piata cafelei ajunge in Romania la peste 250 de milioane de euro, potrivit datelor companiei. Asul din maneca celor de la Strauss il reprezinta in opinia lor categoria de specialitati Doncafé Mixes, adresata categoriei de varsta 16-25 de ani.

    Spre exemplu, 4 in 1, un produs nou pentru consumatorii romani, e un mix de cafea, zahar, lapte si guarana, un extract dintr-o planta cu efect energizant. O data la cateva luni va fi lansat un nou mix, iar campania de comunicare va fi axata in special pe mediul online. “Tinerii vad altfel cafeaua si o prefera preparata in cele mai neobisnuite moduri. O vor mai mai dulce, mai aromata, mai usoara”, spune Schwartz, adaugand ca aceasta tendinta de consum este specifica pietelor noi din estul Europei si din China si ca nu este la fel de vizibila in pietele mature.

  • Farmacia ataca hypermarketul

    “O treime dintre clientii nostri nu intra in farmacie pentru urgente sau pentru a cumpara medicamente prescrise in reteta, ci cauta cosmetice sau sfaturile farmacistului”, sustine Claudiu Opran, COO al retelei Sensiblu, remarcand ca pe unii clienti pare sa-i preocupe mai curand ingrijirea corporala decat tratarea unor afectiuni. Opran explica si prin aceasta tendinta decizia de a “remodela” fiecare unitate in parte, in functie de nevoile zonei specifice pe care o acopera – zona rezidentiala, centrul orasului sau mall.

    Procesul de schimbare a look-ului farmaciilor se va intinde pe o perioada de cinci ani, din care in primii doi ani ar urma sa fie vizate mai mult de jumatate din cele 216 farmacii ale retelei. E vorba de modificari in expunerea produselor, in structura portofoliului, a serviciilor si a interactiunii cu clientii, urmand sa fie create minimarketuri cu rafturi printre care acestia se pot plimba ca sa studieze produsele, beneficiind de consiliere din partea farmacistilor.

    “Vom organiza zona de comert in functie de nevoile clientului, si nu in functie de branduri”, explica Opran modul in care se schimba aranjarea produselor pe rafturi. Directorul de operatiuni al Sensiblu a evitat sa dezvaluie care este bugetul alocat pentru proiect, rezumandu-se sa aprecieze ca acesta costa cu 15% mai mult decat planurile initiale de intretinere a farmaciilor. Acolo unde reorganizarea a avut loc, farmaciile respective s-au bucurat deja de o dublare sau de o crestere cu cel putin 25% a afacerilor in trei-patru luni.

    “Dupa remodelarea farmaciilor, valoarea medie a cosului de cumparaturi s-a dublat”, estimeaza seful Sensiblu. In primul semestru, farmaciile Sensiblu au contorizat un numar total de tranzactii de 7,4 milioane, in crestere cu 14,3% fata de primele sase luni din 2007. Pentru A&D Pharma, grupul farmaceutic de care apartine Sensiblu, o directie de dezvoltare importanta este redresarea profitului, care in prima jumatate a anului a scazut cu 92%, prin extinderea portofoliului de produse, mai ales OTC (medicamente eliberate fara prescriptie medicala), cosmetice si dermatocosmetice.

    Asa ar urma sa fi e contrabalansate marjele mici din zona medicamentelor, potrivit reprezentantilor companiei. Segmentul dermatocosmeticelor este evaluat la circa 17 milioane de euro si inregistreaza cresteri anuale de 30-40%, potrivit estimarilor principalelor lanturi farmaceutice. In primul semestru, cresterea acestui segment in cadrul Sensiblu a fost de circa 68% comparativ cu 2007, produsele de gen acoperind 5% din vanzarile totale.

    Dermatocosmeticele au insemnat un sfert din cifra de afaceri a lantului Centrofarm de anul trecut, care s-a ridicat la 18,7 milioane de euro. Farmaciile Remedio, la randul lor, au avut in primele sase luni ale anului o crestere de 50% a vanzarilor de astfel de produse fata de aceeasi perioada a lui 2007. Totusi, baza afacerilor farmaciilor raman produsele farmaceutice, unde toate retelele au avut de suferit in ultima perioada, conform reprezentantilor lor, din pricina practicarii unor adaosuri comerciale limitate (intre 12 si 24%) si a faptului ca Ministerul Sanatatii n-a aprobat corelarea preturilor medicamentelor cu evolutia cursului leu/euro.

    Ca atare, marjele de profit ale distribuitorilor de medicamente au scazut de la 5% in 2006 la mai putin de 2% anul trecut. Orientarea tot mai multor farmacii catre parafarmaceutice (suplimente nutritive si dietetice, cosmetice, dermatocosmetice, produse pentru copii si tehnico-medicale) se explica deci prin nevoia de a face profit si prin incercarea de a face fata unei cereri mai complexe. Dar daca farmaciile au inceput sa semene tot mai mult cu magazinele, este atunci si reciproca valabila? Se pare ca da, avand in vedere ca in hipermarketuri sunt tot mai prezente parafarmaceuticele.

    Miscarea este logica, pentru ca, asa cum spune Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour, “o caracteristica importanta a hipermarketului este – am introdus parafarmaceuticele tocmai pentru a le oferi oamenilor posibilitatea de a gasi majoritatea celor necesare in acelasi loc”. Seful Sensiblu spune insa ca oamenii prefera sa achizitioneze astfel de produse din farmacii, pentru ca pot beneficia acolo de sfatul farmacistului, dar si de ceea ce numeste el “un pret corect”.

    Deocamdata, gama de produse a farmaciilor si cea a hipermarketurilor este destul de diferita in ceea ce priveste dermatocosmeticele; exista branduri cunoscute doar unui public de nisa, care se gasesc exclusiv prin intermediul unei singure retele de farmacii, precum cazul brandurilor L’Occitane, Boots sau Oxyance din Sensiblu. In privinta cosmeticelor insa, ofertele tind sa se intrepatrunda tot mai mult; in farmacii au ajuns sa se gaseasca nu numai deodorante sau lotiuni, ci si rujuri, pudre si chiar rimeluri.

  • Tara, tara, vrem farmacisti

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4



    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:"Table Normal";
    mso-style-parent:"";
    font-size:10.0pt;"Times New Roman";}

    Stan Cristian este asistent de farmacie in cadrul retelei City Pharma de trei ani si totodata student in ultimul an la Facultatea de Farmacie. Spune ca are un salariu decent, de 1.500-2.000 de lei, si ca, de curand, in preajma examenului de licenta, i-a crescut salariul, tocmai pentru a ramane in companie. Se declara multumit si spune ca nu ar fi tentat sa plece sa lucreze in strainatate, pentru ca i-ar veni greu sa se acomodeze, desi a auzit ca pentru aceeasi munca ar putea primi in Marea Britanie chiar si 3.000 de lire sterline.

     

    Intr-adevar, daca pana la inceputul anilor ‘90 absolventii facultatilor de profil puteau lucra doar in farmacii, intr-o fabrica de medicamente sau in cercetare, acum au multe alte optiuni – in cadrul reprezentantelor companiilor farmaceutice, in distributie sau peste hotare, unde salariul este de cateva ori mai mare decat cel din Romania. “Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, deficitul de farmacisti s-a accentuat si din cauza interesului altor tari pentru personalul calificat din Romania”, spune Attila Borka-Balás, directorul general al farmaciilor Richter.

     

    Ceea ce limiteaza efectul acestei deschideri este faptul ca nu atat de multi sunt dispusi sa plece din tara, atata vreme cat au si alte variante. Citand o serie de statistici privind dezvoltarea farmaciilor in tara, Valeriu Crangus, directorul general al Hermes Pharma, operatorul farmaciilor City Pharma, afirma ca in prezent sunt circa 5.380 de farmacii si 600 de absolventi pe an, din care in jur de 200 aleg sa se angajeze in afara tarii, isi deschid propriile unitati farmaceutice sau se angajeaza in domeniu, dar pe alte posturi. Daca nu pleaca in strainatate, nici in tara nu sunt dispusi prea mult sa se relocheze; Crangus apreciaza ca majoritatea absolventilor de facultati de farmacie prefera sa ramana in orasul unde au studiat sau in orasul natal, ceea ce inseamna ca in zonele care nu sunt acoperite de centre universitare de profil se resimte si mai acut aceasta criza.

     

    Orasele in cauza sunt Galati, Braila, Brasov, dar si cele din nord-est, precum Vaslui, aici principala modalitate de recrutare fiind recomandarea. “Apelam de multe ori la formula recomandarii interne, deoarece asa creste siguranta ca omul recomandat se potriveste cu politica noastra”, admite Amalia Georgescu, directorul general al lantului de farmacii Remedio. Daca pana nu demult recomandarea interna a fost modalitatea preferata a marilor companii prin care se facea recrutarea, acum cele mai multe dintre ele se vad nevoite sa recurga si la anunturi pe site-urile de recrutare, la serviciile unei companii specializate sau chiar la head-hunting-ul managerilor de farmacii concurente.

     

    Sefa Remedio mai spune ca este mare nevoie de angajati tineri, pentru ca educatia pe care o primesc este mai aproape de cerintele pietei. Dar aceasta nu inseamna ca marile companii din domeniu nu investesc masiv in cursuri de training, atat pentru noii, cat si pentru vechii angajati. Farmaciile Help Net au lansat in aprilie anul acesta un proiect de training continuu al angajatilor, denumit Universitatea Corporatista, in valoare de circa 350.000 de euro anual. Programele, cu durata de un an, sunt diferentiate pe domenii – farmacologie, marketing, limbi straine – si sustinute de specialisti din cadrul Facultatii de Farmacie “Carol Davila” din Capitala, dar si din Franta si Italia. “Noi faceam traininguri de ani buni, insa am constatat ca nu erau foarte eficiente, pentru ca nevoile fiecarui angajat sunt diferite, iar cunostintele acumulate nu erau intotdeauna puse in practica”, explica Isabelle Iacob, sefa Help Net, ideea care sta la baza programului de training.

     

    Cu siguranta unui salariu de inceput cu mult peste cel mediu, orice absolvent al facultatilor de farmacie devine tinta marilor angajatori din domeniu, daca nu a fost deja recrutat de pe bancile scolii prin diferite programe de acordare de burse de studiu. Iar aici brandul de angajator devine foarte important, mai ales in conditiile in care salariile sunt, in linii mari, cam aceleasi in cadrul lanturilor de farmacii. Madalina Didea, managing partner la compania de consultanta in resurse umane Hart Human Resources Consulting, crede ca marile companii de profil ar trebui sa-si pregateasca din timp “un anumit numar de candidati pe care sa-i creasca inca din facultate” si sa-si creeze o imagine de “angajator preferat”. De pilda, viitorii farmacisti pot beneficia de bursele de studiu oferite de retele ca Sensiblu sau Help Net, ca mai apoi sa poata chiar sa se angajeze in cadrul acestor farmacii. “Unii dintre studenti vor sa-si infiinteze propria farmacie si este normal sa vrea sa se angajeze intr-o companie unde sa invete management, de unde din farmacisti pot ajunge manageri”, apreciaza Iacob.

     

    Salariul unui farmacist variaza intre 1.000 si 3.000 de lei, potrivit aprecierilor lui Ovidiu Buluc, seful grupului farmaceutic Farmexim. Cu toate ca exista anumite diferente salariale intre angajatii marilor lanturi de farmacii si cei ai unitatilor individuale, acestea din urma lucrand cu rulaje mult mai mici si deci oferind salarii mai modeste, “salariile farmacistilor nu sunt mici, ci decente, mai ales daca vorbim despre cei din promovare, depozite si vanzari”, dupa cum subliniaza Ioana Cacoveanu, presedinta Patronatului Farmacistilor. Ea adauga ca de multe ori, salariile mari ale farmacistilor nu reflecta neaparat experienta, ci volumul de vanzari pe care-l realizeaza, ceea ce implica riscuri legate de sanatatea pacientului, daca recomandarea unor medicamente se face doar din ratiuni banesti. Iar concluzia ei merge mai departe spre ansamblul pietei: “In cazul marilor lanturi de farmacii vorbim, de fapt, despre importatorii si distribuitorii care se afla in spatele lor si care, cu reducerile aplicate medicamentelor, falimenteaza farmaciile independente, facandu-le sa dispara incetul cu incetul”.

     

    Competitia acerba dintre retelele de farmacii a dus la cresteri salariale considerabile anul trecut; angajatilor Remedio le-au sporit lefurile cu 15%, iar celor din cadrul Help Net, cu 40%. Pentru anul acesta insa, se pare ca majorarile nu vor mai fi aceleasi, estimarile fiind de 15-25%. “Nu cred ca majorarea salariilor este solutia la lipsa de personal, dar credem ca performanta trebuie rasplatita”, spune Iacob, care estimeaza ca remuneratiile angajatilor sai vor creste cu 18% anul acesta. Farmacistii din cadrul Centrofarm vor avea parte pentru tot anul 2008 de o majorare mai mare, de 25%, pentru ca “atunci cand cererea de personal este mai mare decat oferta, trebuie sa ne aliniem la nivelul pietei si chiar sa fim peste aceasta, ca sa putem atrage forta de munca specializata”, sustine Dorin Catana, directorul general al companiei.

     

    Structura minimala a personalului specializat dintr-o farmacie inseamna, in general, doi farmacisti si doi asistenti, la care se adauga dirigintele. In plus, extinderea rapida a segmentului de dermatocosmetice in cifrele de afaceri ale retelelor a dus la aparitia unui nou angajat in farmacie, acela de “consilier de frumusete”, care se ocupa cu promovarea produselor de gen si consilierea clientilor cu privire la folosirea acestora. Este mai usor sa recrutezi un astfel de consilier? Da si nu, din punctul de vedere al marilor angajatori din domeniu.

  • McDonald’s te-asteapta mai nou

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4



    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:"Table Normal";
    mso-style-parent:"";
    font-size:10.0pt;"Times New Roman";}

    “Ceea ce este specific pentru consumatorul din Romania este nevoia de vizibilitate. El nu iese la restaurant sa manance, el iese sa fie vazut”, e de parere Marian Alecu, directorul general al McDonald’s Romania, explicand astfel schimbarea conceptului din spatele celui mai mare lant de restaurante de tip fast-food de pe piata locala.

    “Romanii accepta noutatile imediat si le includ instantaneu in stilul lor de viata”, spune Alecu. Discutia se desfasoara dimineata, in cel mai nou restaurant al lantului, cel din zona Floreasca, actualul fanion al McDonald’s Romania, dupa cum spun oficialii. Marian Alecu arata spre clientii aflati la acea ora in restaurant – foarte multi cu laptopurile conectate la internet si cu o cafea in fata. “Calitatea oamenilor a crescut datorita nivelului de trai. Era obligatia noastra sa schimbam ceva”, spune el.

     

    Noul concept de restaurant, vizibil deja in amplasamente precum cel de la parterul Unirea Shopping Center sau din zona Floreasca din Bucuresti, presupune un design mai elegant si a fost deja introdus in Germania, Franta si Anglia. Aceasta schimbare este insa doar prima dintr-o serie menita sa repozitioneze McDonald’s Romania, pe masura ce cresc veniturile si, odata cu ele, pretentiile consumatorilor.

     

    Compania deschidea in urma cu 13 ani primul sau restaurant in zona Unirii din Capitala, marcand totodata un record: restaurantul din Europa cu cele mai mari vanzari in ziua deschiderii. Urmatorii opt ani au fost insa dificili, avand in vedere ca bilantul financiar a indicat pierderi substantiale la fiecare sfarsit de an.

     

    “Am redus incet-incet pierderile, pentru ca din 2003 sa ajungem pe zero si sa mergem inspre profit. In prezent, suntem o tara din lantul McDonald’s cu profit decent”, adauga Marian Alecu, care estimeaza pentru anul acesta afaceri de 170-180 de milioane de dolari (115-125 de milioane de euro), fata de aproximativ 90 de milioane de euro anul trecut, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante. Seful McDonald’s este optimist si in ceea ce priveste profitul, chiar daca recunoaste ca afacerea a fost afectata, ca si in cazul altor concurenti, de cresterea presiunii pe cheltuieli salariale si de preturile la materia prima. “Speram sa tinem sub control aceste cheltuieli si in urmatoarea perioada, astfel incat ele sa nu se reflecte in pretul produselor”. Practic, in conditiile unei inflatii de 7% si ale unor cresteri salariale de 30%, pretul produselor a crescut cu doar 2%, situatie explicabila potrivit lui Alecu prin cresterea volumelor.

     

    Anul acesta va aduce McDonald’s Romania, potrivit oficialilor, un profit operational de 25 de milioane de dolari (aproximativ 17 milioane de euro), fata de 15-16 milioane de dolari in anul precedent, in conditiile in care pe langa cele 56 de restaurante existente vor mai fi deschise pana la sfarsitul anului inca patru. “Vrem ca in 2009 sa ajungem la 70 de restaurante, iar Bucurestiul va detine in continuare jumatate din numarul total.”

    Numai ca un restaurant de tip nou implica o investitie de peste 4,5 milioane de euro, de trei ori mai mare decat pana acum, iar numarul angajatilor este, de asemenea, cu 25% mai mare. In plus, investitiile nu se transforma imediat in vanzari mai mari. Seful celui mai mare lant de restaurante este insa optimist. “Suntem in prezent in topul european ca numar de tranzactii pe zi”, adauga Alecu, cele mai profitabile restaurante fiind cele din Bucuresti, urmate indeaproape de cele din Constanta, Brasov si Timisoara. “Cinci din restaurantele McDonald’s ating peste un milion de tranzactii pe an”, detaliaza Alecu, convins ca si aceste valori se vor mari odata cu modernizarea restaurantelor.

    “De obicei, un consumator sta in medie 20 de minute intr-un McDonald’s clasic. In cele de tip nou, clientii petrec mult mai mult timp”. Astfel ca pe ansamblul unei zile, restaurantele din Romania au in total 250.000-300.000 de clienti, la nivel mondial media fiind de 42 de milioane.

     

    “Consumul se dubleaza de la an la an, iar aceasta crestere nu e absorbita doar de noi, ci de catre toti jucatorii existenti pe piata”, spune Marian Alecu care plaseaza Big Mac pe primul loc al celor mai vandute produse ale restaurantelor din Romania.

     

    In top se mai afla salatele, o categorie care aduce un sfert din vanzari, urmate indeaproape de cafea. “Vanzarile la cafea au crescut de 4-5 ori in ultimii doi ani, de cand am inceput sa colaboram cu Kraft”, spune Alecu. Tocmai din acest motiv, in curand va fi adus in Romania si conceptul McCafé, constand in spatii dedicate acestui produs, unde se vor putea servi diferite sortimente de cafea, dar si produse adiacente, precum prajituri. Fructele de mare par a fi insa principalul pariu pe care Marian Alecu il face acum cu piata romaneasca. “E o provocare, dar credem ca in Romania consumatorul e pregatit pentru asa ceva”, spune Alecu.

     

    O provocare par a fi si discutiile recente legate de interzicerea comercializarii anumitor tipuri de produse in scoli si in imediata apropiere a acestora, numele McDonald’s fiind adesea invocat. “Multi sunt tributari unor clisee, chiar daca nu sunt documentati, ei comenteaza. Aceasta lege chiar ne ajuta din punct de vedere comercial, pentru ca se elimina o categorie a competitiei, cum ar fi chipsurile, spre exemplu”, explica Alecu, care lucreaza pentru McDonald’s din 1993, an in care compania a inceput sondarea pietei autohtone. La 15 ani distanta, Marian Alecu coordoneaza nu doar operatiunile McDonald’s din Romania, ci si din Bulgaria, Macedonia, Serbia, Croatia, Slovenia, Moldova, Georgia si Azerbaidjan si e convins ca oportunitatile de crestere sunt inca uriase. “Pe aceasta categorie, Romania nu este inca o piata concurentiala, este abia la inceputul ei”, spune el.

     

    A saptea tara din Europa ca numar de locuitori, Romania ar putea atrage in urmatoarea perioada si atentia altor concurenti internationali ai McDonald’s, in afara celor deja prezenti pe piata – KFC, Pizza Hut si, din primavara acestui an, Burger King. “Inamicii nostri sunt puterea de cumparare inca relativ scazuta si localurile cu standarde de calitate joase, care vor disparea in timp. Vrem ca puterea de cumparare sa creasca suficient de mult incat romanul sa-si permita sa manance unde vrea si din cand in cand la McDonald’s”, spune Alecu.

    Romani vs. straini

     

  • Parca suna mai bine




    Vinerea trecuta, in jurul pranzului, prin fata magazinului Unirea din Bucuresti au trecut intr-un interval de cinci minute in jur de 14 persoane ce purtau casti. O jumatate de ora mai tarziu, in primul vagon al metroului care se indrepta spre Dristor, noua persoane din 30 calatoreau ascultand muzica in casti. “Este o modalitate de a ne deconecta de restul lumii, de a trai muzica care ne place, fara sa ii deranjam pe ceilalti”, spune Aurelia Moraru, psiholog. “Si o cale de a ne rupe de stresul si de zgomotul de fond din Bucuresti, un mod de a ne autoproteja si de a ne relaxa.”








     

    Muzica din casti provine fie de la telefoanele mobile dotate cu player muzical sau radio FM, fie de la MP3 playere, doua categorii de produse care intra in competitie din acest punct de vedere. “Este destul de dificil de estimat care ar fi impactul noilor generatii de telefoane cu player asupra pietei de MP3 playere, avand in vedere accesibilitatea acestora, atat din punctul de vedere al diversitatii, cat si al pretului”, considera Daciana Tulpan, director de marketing la Philips. “Consumatorii s-au acomodat foarte bine cu acest produs. Ramane insa de vazut daca sunt dispusi sa renunte la player in schimbul telefonului mobil cu o asemenea functie.”

     

    In opinia lui Catalin Boaru, director de marketing la IRIS (Integrated Romanian Information Systems), distribuitor unic al Apple in Romania, consumatorul tinde sa-si indrepte atentia din ce in ce mai mult catre dispozitive mobile, care ii permit sa asculte muzica, sa navigheze pe internet, dar in acelasi timp sa le foloseasca si ca terminal GSM. Acestea sunt de fapt motivele pentru care Apple a lansat iPhone, un echipament care inglobeaza toate aceste trasaturi ca niciun alt aparat existent in momentul de fata. Pentru muzica insa, din gama Apple sunt mult mai populare playerele iPod, considerate produse premium, pe de-o parte prin design si functionalitate, iar pe de alta parte prin pretul mai ridicat comparativ cu cel al majoritatii playerelor din magazine.

     

    In Romania, spre exemplu, din totalul vanzarilor Apple, aproximativ 60% provin din comertul cu iPod-uri, iar la nivel mondial, 49% dintre utilizatorii de MP3 playere detin cel putin un iPod, potrivit unui studiu efectuat de compania americana de cercetare de piata In-Stat.

     

    Atunci cand isi iau un player, consumatorii acorda o atentie deosebita functiilor acestora, principalele caracteristici cautate fiind calitatea cat mai buna a sunetului, fiabilitatea si durata de viata a bateriei, capacitatea de stocare, functia de reportofon si conectivitatea Bluetooth. “Cu toate acestea, de obicei se vinde in primul rand marca unui astfel de produs, consumatorii punand accent foarte mare pe reputatia brandului”, apre­ciaza Viorel Balanoiu, partener al OneStop.ro. “In lista prioritatilor urmeaza functiile playerului, pretul si designul, care trebuie sa fie original.” Balanoiu sustine in principal faptul ca oamenii sunt din ce in ce mai interesati de brand, vor gadget-uri complexe cu design original si cauta capacitati de redare foto, video, radio sau functii de reportofon, la preturi cat mai mici.

     

    Dupa Catalin Boaru de la IRIS, “brandul este un criteriu definitoriu in alegerea unui MP3 player; din acest punct de vedere, iPod-urile de la Apple sunt deja un fel de emblema in industrie. Mai mult, exista destui cumparatori care afirma ca au cumparat un iPod chiar daca playerul pe care-l detin este alta marca, ceea ce denota cu adevarat notorietatea brandului si dorinta consumatorilor de a se asocia cu acesta”.

     

    Pretul constituie de asemenea unul dintre factorii determinanti pentru achizitionarea unui MP3 player. In Romania, pretul mediu al unui MP3 player este de aproximativ 42 de euro, mult mai mic in comparatie cu nivelul din SUA, unde pretul mediu este de 62 de euro. Costul unui MP3 player difera de la o marca la alta, principalele motive fiind capacitatea de stocare a aparatului si functiile incorporate.

     

    Insa indiferent de marca si de pret, vanzarile de playere sunt in continua crestere. In SUA, in 2007, piata MP3 playerelor a fost undeva in jur de 155 de milioane de unitati si se asteapta ca pana in 2010 sa creasca de patru ori, pana in jurul a 425 de milioane de unitati, in timp ce numarul de posesori se va dubla, conform unui studiu realizat de compania de cercetare de piata Bridge Ratings. In ce priveste cresterea medie anuala a pietei romanesti de playere, in ultimii ani se poate vorbi aproape de o dublare de la an la an din punct de vedere cantitativ, in timp ce din punctul de vedere al castigurilor, piata playerelor este asteptata sa creasca anul acesta cu peste 1,5 milioane de euro in 2008 comparativ cu anul trecut, cand s-au inregistrat vanzari de 7 mil. euro, conform estimarilor lui Viorel Balanoiu.

     

    Nu toate companiile sunt de acord cu studiul OneStop. Spre exemplu, cei de la Samsung estimeaza ca anul acesta se vor vinde in Romania 350.000 de bucati, mai multe cu 75% fata de 2007, cand s-au vandut 200.000 de playere, in timp ce reprezentantii PCFun sustin ca cererea se afla intr-un usor regres, insa spera ca lucrurile se vor redresa in cea de-a doua jumatate a anului. Theodor Dimanche, product manager la eMag, sustine ca anul trecut s-au vandut, la nivelul companiei, aproximativ 7.500 de MP3 playere si ca anul acesta se asteapta o cifra aproape dubla – 14.000.

     

    Daca vorbim de un profil al consumatorului, atat la scara mondiala, cat si la nivelul Romaniei, aceia care folosesc MP3 playerele sunt in principal tineri, care au o viata activa sau sunt impatimiti ai gadgeturilor. Conform studiilor internationale, aproximativ 70% dintre consumatorii cu varsta cuprinsa intre 12 si 17 ani detin un player portabil. “Consumatorul de MP3 playere isi petrece foarte mult timp in discutii in comunitati sau pe messenger. De altfel, cei mai multi isi creeaza playlist-urile cu melodii prin interactiunea in cadrul acestor comunitati, facand schimb cu prietenii”, observa Madalin Durca, director de marketing la PCFun. “Cei mai multi sunt tineri, fara venituri foarte mari, de unde ar putea fi desprinsa probabil si concluzia ca pretul platit pentru playere este mai jos decat media pietei.”

     

    Un alt punct de vedere il au cei de la OneStop, care sustin ca in ziua de azi este o moda ca majoritatea tinerilor din companiile multinationale, cu o slujba unde lucreaza mult la calculator, sa asculte muzica la un aparat portabil. “Deci, ca sa rezumam, as defini consumatorul de MP3 playere ca fiind o persoana tanara, activa, cu atractie catre gadgeturi, cu un venit mediu sau chiar fara venit (vorbim aici de copii, elevi si studenti), care beneficiaza de veniturile parintilor”, afirma Viorel Balanoiu.

     

  • Sa am marca mea pe firma













    “Daca as fi continuat sa vand prin magazinele altora si nu mi-as fi creat propria retea, cu siguranta n-as fi ajuns la nivelul la care sunt acum”, se arata convinsa creatoarea de moda Irina Schrotter, facand referire la cea mai inspirata dintre deciziile luate in timp si care au facut ca afacerea pe care a construit-o in 18 ani sa ajunga azi la 12 milioane de euro pe an. Mai exact, vanzarile marcii Irina Schrotter pe piata interna si externa au ajuns, anul trecut, la patru milioane de euro, restul de opt milioane de euro reprezentand valoarea insumata a comenzilor de productie in lohn pentru cei 22 de clienti ai firmei. Confectiile lucrate in cele trei fabrici din Iasi ale creatoarei se vand in multibranduri si boutique-uri din New York, Roma, Londra, Paris, Tokio sau Moscova, dar si prin sapte magazine proprii in tara, patru la Bucuresti, restul la Iasi, Timisoara si Neptun.

     

    Dar de ce avea nevoie designerul de magazine proprii, de vreme ce putea sa-si vanda produsele in galerii comerciale? “Experienta din anii ‘90 pe care am avut-o cu produsele mele date in alte magazine spre vanzare nu functiona; recuperam foarte greu banii”, explica Schrotter ce a determinat-o sa renunte la colaborarile cu retelele de retail si sa-si controleze direct incasarile. Experienta creatoarei din Iasi nu este singulara; din acelasi motiv a inceput sa investeasca in magazine proprii si designerul de incaltaminte si marochinarie Mihai Albu. “Se vindea produsul meu, dar nu incasam mai nimic si ma saturasem sa tot alerg dupa bani. Cea mai buna afacere ramane aceea cand nu depinzi de altcineva”, s-a convins Albu, care administreaza in pre­zent o retea de patru magazine ce ii poarta numele, doua in Capitala si cate unul in Timisoara si Brasov. In fiecare luna, Albu lucreaza la comanda, in atelierul propriu “dotat cu strictul necesar de utilaje si 60 de angajati”, cam 1.000 de produse, din care 600 sunt incaltaminte. “90% din volumul vanzarilor inseamna comenzi, restul de 10% sunt modele propuse de mine, adica ceea ce expun eu initial in magazin. Nu lucrez pe stoc.”

     

    Vanzarile anuale de circa un milion de euro ale firmei provin din comenzi, modele de prezentare lucrate intr-un singur numar si vandute, plus diverse produse personalizate de marochinarie si incaltaminte pe care Mihai Albu le face pentru diferiti clienti. “Prezentarile de moda si colaborarile cu designerii locali nu aduc venituri semnificative, ci doar un plus de imagine”, precizeaza designerul, care deocamdata nu-si mai face alte planuri de crestere pentru companie. “Am o afacere care functioneaza bine asa cum este ea acum. Nu-mi doresc sa ajung in magazine de masa, nu vreau sa-mi pierd unicitatea”, motiveaza el, argumentand ca “un business mai mare poate destabiliza totul. “Eu sunt arhitect, nu sunt om de afaceri. Stiu sa gestionez doar produsul de brand, nu de serie. Pur si simplu am un succes imediat, nu-mi fac planuri pe termen lung. Strategia mea este la nivel de cum sa am bani si luna viitoare si anul viitor ca sa-mi permit sa comand si sa achit materialele cu care lucrez.”

     

    Privita in ansamblu, piata de fashion – estimata la 2,3 miliarde de euro de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara – este impartita intre doua categorii de producatori: cei care au promovat brandul ca atare, tinand in umbra numele designerilor ce creeaza modelele, cum sunt Jolidon, Dada, TinaR, Guara sau ID Sarrieri, de departe majoritari, si cei care si-au promovat de la inceput colectiile care le poarta numele, cum sunt Catalin Botezatu, Irina Schrotter, Agnes Toma, Mihai Albu, Venera Arapu, Romanita Iovan, Doina Levintza, Dan Coma, Oana Mizil, Rita Muresan, Maria Marinescu sau Razvan Ciobanu. Putini dintre creatorii din ultima categorie au ramas la nivelul de prezentari de moda si atat; cei mai multi dintre ei si-au creat retele proprii de magazine, galerii cu vanzare sau showroom-uri in care isi expun si vand creatiile. Spre deosebire de producatorii din prima categorie, designerii vizeaza in special segmentul de cumparatori cu venituri mari, principalii clienti fiind vedete din showbiz-ul romanesc, politicieni, sportivi si oameni de afaceri.


    In planurile de afaceri ale Irinei Schrotter insa este evidenta schimbarea de perspectiva – in afara de clientii cu venituri mari, pe care a mizat pana acum, Irina Schrotter s-a reorientat si catre segmentul de venituri medii. De anul trecut, creatoarea lucreaza o colectie “Mellow by Irina Schrotter” – pentru magazinele retailerului britanic Debenhams, operate de Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu.


    “Vand in multibranduri, dar conditiile in care lucrez sunt foarte stricte. Cine isi doreste in magazine produse Irina Schrotter isi asuma total raspunderea pentru vanzarea lor, adica ce ai ales si ai comandat platesti”, explica ea, precizand ca nu aplica regula care functioneaza in general pe piata, aceea de a da marfa pe masura vanzarii.

    Printre cei sapte designeri din galeria “Designers at Debenhams” care isi vand colectiile de middle market prin magazinele retailerului britanic mai este si Razvan Ciobanu. Creatiile celor doi romani stau pe umerase alaturi de cele semnate Jasper Conran, Julien Macdonald, Mathew Williamson, John Rocha sau Antoni & Alison.

     

    De la deschiderea primului Debenhams (aprilie 2007) si pana in prezent, Irina Schrotter a vandut in magazinul retailerului britanic 2.500 de produse, iar din colectia “Preciouss”, creata exclusiv pentru Debenhams de Razvan Ciobanu, s-au vandut peste 1.700 de produse. “In afara de criteriul de notorietate a celor doua nume pe piata de fashion, un argument in plus pentru colaborarea cu cei doi designeri a fost capacitatea de a livra produsele si de se adapta la piata de retail si prêt-à-porter”, explica Ionut Vardianu, brand manager al Debenhams Romania, de ce firma la care lucreaza a semnat contracte de colaborare cu cei doi designeri romani.

     

    Despre strategia de dezvoltare a brandului propriu in continuare, Schrotter spune ca pana la sfarsitul anului in curs nu mai are in plan nicio deschidere de magazin in tara, insa intentioneaza sa-si faca intrarea intr-un stat din fosta Uniune Sovietica. “Voi deschide un magazin ori in Chisinau, ori in Transnistria. Inca nu am hotarat exact unde. Oricum aici este o piata goala, unde cred ca se va repeta povestea primului mall din Bucuresti, care a insemnat o perioada de vanzari foarte buna”, comenteaza Schrotter.

  • Margarina se zbate sa ia fata untului

    Unilever a decis sa reia anul acesta campania publicitara “Este bine sa mananci margarina”, lansata toamna trecuta la televiziune si pe print. “Am pornit de la faptul ca in Romania s-a creat o prejudecata fata de margarina”, spune Otilia Priceputu, brand manager Rama si Becel la Unilever South Central Europe.

    Desigur, rolul campaniei ar fi sa comunice beneficiile margarinei, dupa cativa ani in care au proliferat informatiile despre efectele negative ale consumului de margarina asupra organismului. Dar oare nu e prea tarziu? Daca la inceputul anilor 2000, margarina cunostea un adevarat boom, astazi consumul casnic scade in mod constant. Care sunt explicatiile? Raspunsul e simplu: diversitatea optiunilor si cresterea puterii de cumparare.

    Astazi, nu numai untul este o alternativa la margarina, ci orice alt produs, iar consumatorii au de unde sa aleaga. “Trebuie luata in considerare atat schimbarea obiceiurilor de consum, inclusiv in ceea ce priveste luarea micului dejun, cat si cresterea preferintei pentru alte alimente, cum ar fi cereale pentru micul dejun, iaurt, crema de branza sau altele”, afirma Raluca Raschip, consumer tracking director la compania de cercetare a pietei GfK Romania.

    Cifrele GfK arata ca in 2007 consumul casnic de margarina a scazut in valoare cu 14% fata de anul precedent, in timp ce consumul de unt a crescut in volum cu 50%. Categoriile concurente pot fi comparate si din punctul de vedere al profilului socio-demografi  al gospodariilor. Consumatorii de margarina sunt, in general, familii numeroase (4-5 membri), cu varsta capului gospodariei intre 30 si 49 de ani, dar si peste 60 de ani, cu copii pana in 14 ani. De cealalta parte a baricadei se afla consumatorii de unt: familii mai tinere, formate din 3-4 membri, din mediul urban si cu venituri mai ridicate, conform GfK.

    Unilever si Orkla Foods sunt principalii producatori de margarina de pe piata romaneasca, acoperind peste 90% din volumul acestei categorii. Cei doi mari jucatori au detinut 96,6% din volumul categoriei si 97,6% din valoarea acesteia in perioada martie 2007 – februarie 2008, potrivit unui studiu al MEMRB. Unilever este prezent pe piata margarinei cu un portofoliu de trei branduri: Delma, Rama si Becel. Cele trei branduri se adreseaza unor consumatori diferiti. Delma (prezenta pe piata in cinci sortimente) are avantajul pretului accesibil, in timp ce Rama (prezenta in trei variante) mizeaza pe continutul nutritional mai ridicat. Becel este un produs adresat segmentului premium, lansat in mai 2007.

    La inceputul anului trecut, Unilever a lansat si margarina pentru gatit Delma Universal. “In cursul anului trecut, consumul de margarina a continuat sa fie relativ stabil, iar segmentul margarinei pentru gatit a inregistrat o usoara crestere in volum. Ne asteptam ca in 2008 consumul de margarina tartinabila sa fie stabil, iar consumul de margarina pentru gatit sa isi continue cresterea intr-un ritm mai ridicat decat in 2007”, spune Otilia Priceputu.

    Orkla Foods Romania este prezenta pe piata cu cinci branduri: Wiesana, Unirea, Delecta, Holland si Bunatati de la Bunica. La momentul achizitionarii Royal Brinkers Romania, in 2005, in portofoliul Orkla a intrat si marca Matinal, care a fost ulterior retrasa din productia de margarina, dar pastrata in cea de mustar. “Piata de margarina se imparte din punctul de vedere al ambalarii si al utilizarii in margarina la caserole – folosita pentru sandvisuri si gatitul usor – si margarina la pachet, destinata in special realizarii aluaturilor, a prajiturilor, a cremelor, dar si pentru prajit. Orkla este prezenta in ambele segmente, fiind lider de piata in segmentul de pachete”, spune Adriana Dragomir, senior brand manager la Orkla Foods Romania.

  • Inca putin si se fac zece








    “La un moment dat, si in Romania se va ajunge la o impartire mai echitabila a pietei intre retailerii care prefera investitia directa si cei care vin prin franciza”, prevede Alexander Zeciu, director general al reprezentantei companiei poloneze LPP, care a deschis in Baneasa Shopping City primul magazin propriu din tara, cu brandul Reserved.




     

    Statisticile consultantilor de la CHR Consulting arata ca in prezent piata de moda este dominata de francize, 175 de afaceri fiind inchiriate, insa tendinta este pe cale sa se modifice. De anul trecut opereaza magazine proprii in tara comerciantii germani Deichmann, New Yorker si Takko, iar deschiderea mall-ului din nordul Capitalei, de anul acesta, corespunde si cu intrarea directa in Romania a unor lanturi internationale de fashion – Peek & Cloppenburg, Leder & Schuh, cu marca Humanic, si Baltika din Estonia. 

     

    Totodata, si-au schimbat radical strategia privind Romania si spaniolii de la Inditex, care cunosteau bine piata, dupa ce in 2004 au acordat doua francize, Zara si Pull and Bear, companiei Azali Trading, care apartine grupului de retail libanez Azadea Group. “Ne-am convins de potentialul pietei si am decis sa urmam calea noastra traditionala de extindere, ceea ce inseamna control direct asupra propriilor magazine”, motiveaza pentru BUSINESS Magazin Raul Estradera din cadrul departamentului de comunicare al Inditex de ce compania a decis sa preia integral managementul pentru Romania.

     

    In jumatate de an, Inditex a ajuns la o retea de 19 magazine in Bucuresti, Cluj si Constanta, dintre care cate patru magazine Zara si Pull and Bear, cate trei magazine pentru brandurile Bershka, Stradivarius si Oysho si cate un magazin pentru Zara Home si Massimo Dutti. Iar la sfarsitul anului in curs, reteaua va numara cu cinci in plus; pe langa Zara – cel mai mare lant de magazine din portofoliul sau – Inditex duce si in Iulius Mall din Iasi patru marci (Pull and Bear, Bershka, Stradivarius si Oysho), pentru care a inchiriat o suprafata de peste 3.200 de metri patrati. Ritmul alert de extindere nu se opreste aici, in prima jumatate din 2009 fiind planificate sa fie deschise alte cinci magazine (Zara, Bershka, Pull and Bear, Oysho si Stradivarius) in Iulius Mall din Timisoara, unde retailerul spaniol va ocupa peste 3.000 mp in extensia centrului comercial la care se lucreaza in prezent.

     

    Cazul Inditex nu este singular; dupa ce a vandut in Romania timp de opt ani prin intermediul distribuitorului local Mexxem din Cluj-Napoca, Puma, unul dintre cei mai mari trei comercianti de articole sportive din lume, si-a facut tot anul acesta intrarea directa in tara. Operatiunile Puma Sports Romania au debutat luna trecuta, odata cu deschiderea primului magazin propriu, la Constanta, in City Park Mall. “Reteaua va creste cu patru noi magazine pana in 2010”, spune Stefan Pesendorfer, directorul regional pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa.

     

    De ce au ocolit pana acum marile firme piata romaneasca? “Nu aveau unde sa vina. Faptul ca s-au creat spatii potrivite de inchiriat a dus Romania in topul destinatiilor favorite, dintre toate tarile est-europene”, sustine Alexander Zeciu, explicand de ce LPP a inceput abia acum o extindere agresiva in tara, desi a avut in vedere sa intre pe piata inca din 2006. In amenajarea celor 1.260 de metri patrati, inchiriati pe doua niveluri in mall-ul din Baneasa, LPP a investit 1,8 milioane de euro. Luna trecuta, la Braila, compania poloneza a mai deschis inca doua magazine: un Reserved (500) si primul magazin Cropptown (300 mp), urmand ca pana la sfarsitul anului in curs reteaua sa ajunga la sase spatii de vanzare. In total, in urmatorii doi ani, LPP va investi peste sapte milioane de euro in 40 de magazine in tara cu trei branduri din portofoliu, Reserved, Cropptown si Esotiq.


    Intr-adevar, Romania a devenit o piata mai accesibila si datorita cresterii numarului de proiecte de mall-uri anuntate. Un studiu al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield Activ Consulting estimeaza ca stocul actual de spatii de 910.000 mp se va tripla intr-un an, pana la 1,8 milioane mp de inchiriat. Romania ocupa deja a patra pozitie in Europa in functie de stocul de centre comerciale noi anuntate pentru 2008-2009, fiind devansata doar de Rusia (3,2 milioane mp de proiecte noi), Ucraina (2,8 milioane mp) si Spania (1,98 milioane mp). In urma Romaniei raman vecini precum Polonia, Bulgaria, Cehia sau Ungaria.

     

    Concret, in Romania exista in prezent aproape 41 mp de centre comerciale la mia de locuitori, iar pentru ianuarie 2010, estimarile Cushman & Wakefield indica 127 de mp, ceea ce inseamna ca vor fi disponibili peste 86 de mp de centre comerciale noi la mia de locuitori. Spre comparatie, media din Uniunea Europeana este de peste 195 mp la mia de locuitori. Cehia, de exemplu, are deja 158,5 mp la mia de locuitori, Polonia – 142 mp, iar Ungaria -120 mp.




  • Jurnal de pe frontul gigantilor

    In urma cu sase-sapte ani, cand primii operatori de comert modern intrau pe piata din Romania, principala miza era cine infige primul steagul intr-un vad comercial neatins si cu potential mare. Astazi, peisajul seamana mai degraba cu un razboi tacut al gigantilor. In 2001, comertul traditional domina de departe, ca pondere la nivel national, lanturile moderne de retail si noii comercianti cucerisera doar 19% din piata, pe cand acum comertul modern a ajuns la 39% in tara si la 70% in Bucuresti.

    Si previziunile pentru urmatorii ani le dau retailerilor motive pentru a fi optimisti: in 2010, comertul modern va ajunge sa domine jumatate din piata. Cel putin asa arata un studiu al Planet Retail, prezentat de Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Cifra nu este insa prea mare, daca ne comparam cu unele dintre tarile vestice, care au ajuns, in prezent, la o pondere a comertului modern de peste 99%.

    In luna iunie erau in Romania 354 de unitati comerciale moderne – supermarketuri, hipermarketuri, cash & carry si magazine cu discount.
    Cifra este semnificativa daca ne raportam la 2006, cand aveam 234 de magazine moderne, dar si daca privim cu doar sase luni in urma, cand in Romania erau 326 de astfel de magazine. Cele aproximativ 10 procente in plus in doar o jumatate de an au la baza, in primul rand, politica de expansiune rapida a discounterilor, care au inregistrat, de altfel, si cea mai mare crestere – 14,29%.

    La polul opus se afla operatorii magazinelor de tip cash & carry, care au ajuns la 40 de magazine, cu doar 2,56% mai mult decat in decembrie 2007, arata studiul prezentat de reprezentantul Carrefour. Rezultatele sunt justificate de strategiile de dezvoltare ale operatorilor din segmentele respective. Astfel, daca discounterii se axeaza pe orasele mici, de minim 15,000 de locuitori, alegand sa deschida zeci de noi magazine in fiecare an, operatorii cash & carry prefera sa investeasca in unitatile deja existente decat sa deschida altele noi.

    Este cazul Metro Cash & Carry, care a trecut printr-o perioada de consolidare de trei ani, timp in care a investit in remodelarea celor 23 de centre de distributie din tara. Insa, de curand, operatorul german a anuntat reluarea procesului de expansiune prin deschiderea unui nou magazin, la Deva, spre sfarsitul acestui an, semn ca incepe o noua etapa de dezvoltare pentru comercianti.

    Trei comercianti concureaza la suprematie in retailul romanesc, laudandu-se cu cele mai mari cifre de afaceri in anul precedent: Metro (prin operatorii Metro Cash & Carry si Real), Rewe (prin retelele Selgros, Penny, Penny XXL, Billa) si Carrefour (retea de hipermarketuri si, mai nou, de supermarketuri – Carrefour Express). Cumuland cifrele de afaceri ale tuturor operatorilor de retail si cele ale magazinelor din lanturile de benzinarii din Romania, 6,9 miliarde de euro au rulat anul trecut prin casele de marcat si conturile marilor comercianti din Romania, conform datelor furnizate de acelasi studiu al Planet Retail.

    O dublare in doi ani, daca ne gandim ca, in 2005, cifra de afaceri cumulata era de 3,435 miliarde de euro. Daca magazinele de tip discount detin primul loc in ceea ce priveste numarul de unitati, hipermarketurile si supermarketurile au intaietate in topul celor mai mari vanzari de bunuri de larg consum. Cele doua formate detin fiecare cate 15% din volumul total de vanzari, dupa cum arata un recent studiu al GfK.

    In segmentul de hipermarket, jocurile par a fi deja facute, primele locuri in top fiind detinute de Carrefour si Real (ambele cu cate 15 magazine), urmate de Auchan (5 magazine), Cora, Pic si Kaufland. Daca privim in afara granitelor, la ierarhiile din vestul Europei, raman marii retaileri care nu sunt in Romania, ca de pilda gigantul britanic Tesco. “Daca este sa asistam la intrarea unui nou operator in segmentul de hipermarket in Romania, atunci mai mult ca sigur ca aceasta intrare se va face printr-o achizitie”, e de parere Tjeerd Jegen, directorul general al Real Hypermarket Romania, membru al Metro Group.

    Insa sectorul supermarketurilor e cel care poate oferi cele mai mari si cele mai multe surprize, in special in ceea ce priveste achizitiile. Cazurile de preluari ale unor retele deja existente de catre operatori straini in cautare de oportunitati de extindere – Carrefour- Artima si Mega Image-La Fourmi – e putin probabil sa fie singulare, ci mai degraba declansatoare de trend, dat fiiind ca operatorii din acest segment au declarat in cea mai mare parte ca sunt interesati de achizitii.

    Miza este insa mai mare de atat. Pentru a vedea spre ce se indreapta retailerii prezenti in Romania, e suficient sa privim in tarile lor de origine. Un bun exemplu in acest sens este Carrefour, care in Franta opereaza in toate cele patru segmente ale comertului modern, la care se adauga magazine de prestare de servicii, benzinarii, magazine de proximitate etc. In Romania, Carrefour opereaza in segmentul de hipermarket, unde detine suprematia in materie de vanzari si, de curand, prin achizitionarea lantului Artima, si in segmentul de supermarketuri.

    Avand in vedere ca operatorul francez dezvolta si birouri de prestare de servicii (agentii de turism, loto, birouri credite etc.), oare va mai dura mult pana cand gigantul va intra si pe celelalte segmente – cash & carry si discount? Si cati alti jucatori de pe piata isi fac astfel de planuri? Deocamdata nimeni nu comenteaza o astfel de perspectiva, dar cert e ca miscarile viitoare de pe piata de retail nu vor fi deloc plictisitoare. Atat pentru consumatori, cat si pentru retaileri.

  • Inghetata cea de toate verile




    “De la mine, oamenii cumpara inghetata in fiecare zi, pe cand la supermarket merg o data pe saptamana”, spune Miruna V., patroana unui mic magazin din cartierul bucurestean Militari. De mai bine de cinci ani, Miruna V. isi cunoaste aproape toti clientii. Cand ceri o inghetata, iese de dupa tejghea cu o legatura de chei si deschide cutia frigorifica. Vara vinde mult, in special inghetata pe bat sau la pahar. “Iarna trec saptamani intregi fara sa se vanda vreo inghetata”, spune ea. Tocmai de aceea, in lada incapatoare primita de la un producator, iarna tine si alte produse, cum ar fi bauturile, sau o scoate din priza ca sa mai economiseasca curentul.








     

    Aproximativ o suta de milioane de euro este suma la care a fost estimata, anul trecut, piata inghetatei din Romania. Aproape 40.000 de tone, daca socotim si importurile. Din acestea, doar 14,7% s-au vandut prin supermarketuri, restul ramanand in contul micilor comercianti, de la magazinele de cartier pana la chioscurile de la parterele blocurilor.

     

    Aceasta situatie este normala tinand cont de comportamentul de cumparare al consumatorilor romani. Producatorii fac diferenta dintre inghetata din categoria asa-numita “impulse”, care se cumpara pentru a fi consumata pe loc, si cea cumparata pentru a fi consumata acasa (“take home”), cu un gramaj mai mare. Fata de sezonul de vara din 2006, ponderea inghetatei din prima categorie a scazut usor anul trecut in favoarea celei cu gramaj mare, mentinandu-se insa proportia de 2:1.

     

    Aceste argumente ii fac pe o parte dintre producatorii autohtoni sa refuze intrarea cu produsele lor in marile magazine, mai ales ca nu-i avantajeaza nici costurile implicite. “Conflictul dintre producatori si retaileri e absolut real. Consider ca aceste lucruri trebuie reglementate prin lege, deoarece marile magazine au intrat pe o piata de neexperimentati care se calcau in picioare pentru un loc pe raft”, comenteaza Vasile Armenean, proprietarul companiei Betty Ice. “Pe undeva a fost o lupta inegala intre profesionisti si amatori (si aici includ de la guvernanti pana la ultimul furnizor). Nu acuzam pe nimeni, vina e a noastra, dar acum trebuie reglementate lucrurile”, mai spune Armenean. Cunoscuta pentru refuzul de a-si vinde produsele prin retelele de comert modern, compania si-a anuntat totusi de curand intentia de a face acest pas, fiind in discutii cu un lant de magazine al carui nume nu a fost inca dezvaluit.

     

    Piata inghetatei din Romania este impar­tita de cativa producatori romani impreuna cu gigantul multinational Nestlé, prin Nestlé Ice Cream, companie aparuta in urma achizitionarii producatorului grec Delta. O cota de piata de 62,4% ca valoare a vanzarilor (in crestere de la 60,5% in aceesi perioada a lui 2006) a fost cumulata de cinci producatori: Betty Ice, Top Gel, Nestlé, Alpin 57 Lux si Kubo Ice Cream, potrivit unui studiu MEMRB. La acestease adauga Friesland Foods, prin marca Napoca, existenta la noi inca din anii ‘60 si intrata in portofoliul grupului olandez Friesland Foods in 2002, in urma preluarii producatorului Napolact.

     

    In paralel cu cresterea productiei interne de inghetata, ajunsa anul trecut la 35 de milioane de tone, volumul importurilor a crescut si el, ajungand in 2007 la 2,4 milioane de tone (fata de 1,5 mil. in 2006), respectiv la 5,5 mil. euro (fata de 3,7 milioane de tone), conform unor cifre furnizate de Interbiz Group. Principalele tari de origine sunt Grecia (60% din volumul importat anul trecut), Germania, Franta, Bulgaria si Ungaria. In schimb, la categoria exporturi nu stam prea bine. “Anul trecut am exportat doar 30 de kg de inghetata, ceea ce, de fapt, nici nu putem numi export”, spune Adrian Iordache, consultant in cadrul Interbiz Group.

     

    O prezenta mai timida pe piata o are compania multinationala Unilever, prin branduri ca Magnum, Carte D’Or si Cornetto, dar specialistii in domeniu cred ca vom asista in curand la o achizitie a unui producator roman de catre Unilever. Multinationala n-ar fi singura care ar dori sa cumpere insa un producator autohton. “Din punctul de vedere al concurentei, exista un interes foarte mare pentru producatorii de inghetata din partea fondurilor de inves­titii”, spune Adrian Iordache. Si companiile de lactate s-ar putea orienta catre o achizitie, datorita faptului ca inghetata are o valoare adaugata mare. Peste 3-4 ani s-ar intrevedea o maturizare a pietei, cu mai putine companii importante, in urma a doua sau trei mari tranzactii, prevad specialistii. “Betty Ice este compania cea mai vanata pentru preluare, datorita valorii brandului si cotei de piata”, spune Adrian Iordache.