Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Albert Davidoglu, Unilever: Daca consumatorul cumpara maine un sapun la un leu voi incerca sa aduc un sapun la un leu

    “Cum vom face sa crestem? Noi ne uitam la piata dintr-un alt
    punct de vedere: ne uitam la segmente de pret, ne uitam la
    categorii de dimensiuni si observam o crestere foarte mare pe
    segmentul de pret mic, scaderi pe segmentul de pret mare, vedem
    cresteri pe segmentul de 250 de grame fata de un kilogram sau doua
    kilograme sau 8 kg si practic incercam sa gasim solutii pentru a
    juca in toate segmentele de pret acolo unde piata creste”, a spus
    Davidoglu in cadrul evenimentului
    Club BUSINESS Magazin
    .

    Managerul a explicat ca daca tendintele vor arata ca se cauta,
    spre exemplu, un sapun sau o inghetata la un leu, compania sa va
    cauta sa gaseasca o solutie pentru a produce un sapun sau o
    inghetata la acest pret. “Daca se cumpara detergent la cinci sau
    sapte kilograme, voi cauta solutii sa vin cu un detergent la sapte
    kilograme”.


    Click aici
    pentru a citi mai multe despre cum cred managerii ca
    pot aduce cresterea consumului.

  • Cel mai mare magazin

    “Nu trebuia decat sa ma uit pe harta si sa vad unde putem
    deschide magazine: doua la Timisoara, tot atatea la Constanta,
    cinci in Bucuresti…”, isi aminteste Dusan Wilms despre perioada
    primului sau mandat (1999-2005) la conducerea celui mai mare
    comerciant de la noi, Metro Cash & Carry. Wilms s-a intors in
    tara de aproape un an, dupa ce a fost COO al Real International,
    divizia de hipermarketuri a grupului german.

    La un deceniu distanta de momentul cand Wilms se uita pe harta
    dupa locurile cu cel mai bun vad pentru Metro, lucrurile s-au
    schimbat radical. Reteaua a intrat deja de ani buni in consolidare,
    fiind primul comerciant care si-a incheiat aici perioada de
    expansiune alerta, asa incat deschide rar magazine. La 14 ani de la
    intrarea pe piata, comerciantul german a ajuns la 25 de magazine si
    a avut anul trecut o cifra de afaceri de 1,226 miliarde de euro, cu
    260 de milioane de euro mai putin decat in 2008. “Daca ar fi dupa
    mine, as deschide inca 20 de spatii, dar trebuie sa luam decizia de
    a investi numai in functie de clientii nostri”, explica Wilms.

    Cu alte cuvinte, evolutia comerciantului este strans legata de
    afacerile revanzatorilor si ale clientilor din HoReCa. Spre
    exemplu: daca se deschid mai multe restaurante, investitia intr-un
    nou spatiu are sens. Clientii revanzatori au si ei un rol important
    in planurile Metro, in ciuda faptului ca in ultima perioada micii
    comercianti au fost aprig loviti de criza. “Comertul traditional va
    exista inca multi, multi ani, pentru ca magazinele mici de cartier
    ofera avantajul proximitatii”, puncteaza managerul retelei cash
    & carry. Iar un pret mai mare cu 10-15% la chioscul de la
    parterul blocului poate rivaliza cu brio cu cele mai mici, din
    hiper sau supermarketuri, prin prisma economiei de timp si chiar de
    benzina.

    Seful celei mai mari retele comerciale spune ca magazinele
    desfasoara permanent studii prin intermediul fortei de vanzare, dar
    si al echipelor de relatii cu clientii. Acestia intreaba in mod
    direct ce doresc si ce anume ii ajuta in afacere, iar magazinele
    incearca sa se adapteze in functie de cerintele clientilor Metro,
    care se adreseaza revanzatorilor si HoReCa.

  • Cele mai mari rate de conversie le au magazinele Carrefour si Praktiker

    Pe de alta parte, George Teleman estimeaza ca rata de conversie
    a Vitantis a fost anul trecut de 70%, influentata pozitiv de faptul
    ca proiectul este un parc de retail, avand mai multe unitati de
    sine statatoare. “Chiriasi ca Praktiker sau Carrefour inregistreaza
    de departe cele mai ridicate rate de conversie, in timp ce
    magazinele de fashion inregistreaza rate considerabil mai
    mici.”

    Citeste mai multe in
    “Cele mai vizitate malluri din Bucuresti”

  • Metro deschide cel mai mare magazin de pana acum

    Magazinul este plasat in zona de est a Capitalei si are o
    suprafata totala de 13.000 de mp, din care 8.300 sunt suprafata de
    vanzare efectiva. Investitia medie pentru deschiderea unui nou
    magazin este de 15-20 de milioane de euro, iar investitia totala a
    retelei germane ajunge la aproape 500 de milioane de euro.
    “Ca o noutate, pentru prima oara am marit suprafata de vanzare
    dedicata produselor alimentare cu 15%,

    fata de media magazinelor din tara, produsele food ajungand astfel
    sa ocupe doua treimi din magazin”, a declarat Dusan Weims, director
    general al Metro Cash&Carry Romania.
    Conform reprezentantilor Romaniei, au fost reduse suprafetele de
    vanzare din zona de textile si incaltaminte.

  • 400.000 de smartphone-uri vandute in Romania in 2009

    Functionalitatile si aplicatiile create la origine special
    pentru segmentul de business s-au dovedit, in timp, utile si pentru
    alte categorii de posesori ai telefoanelor inteligente. Mai precis,
    posibilitatile de personalizare a agendei, push e-mail-ul,
    posibilitatea de a redacta documente Word, GPS-ul sau tastatura
    similara celei de calculator sunt intre cele mai cautate atribute
    ale unui astfel de telefon.



    Pana la finalul anului 2011 vanzarile de smartphone-uri le-ar
    putea depasi la scara globala pe cele de PC-uri, reprezentand cel
    mai rapid segment de crestere de pe piata de dispozitive mobile,
    potrivit companiei ce cercetare Gartner. In cel de-al doilea
    trimestru al lui 2009, vanzarile de telefoane mobile au totalizat
    286,1 milioane de unitati, inregistrand o scadere de 6,1% fata de
    aceeasi perioada din 2008.

    Citeste mai multe in
    “Noul trend: telefonul inteligent”

  • Romanii cumpara mai des, dar mai putin

    “Prefera produse in gramaje mai mici, portionate, cumpara mai
    des, dar mai putin”, observa Timis, adaugand ca nimeni nu mai
    cumpara peste necesitati, intrucat nu-si mai permit sa arunce
    mancarea, asa cum se intampla in trecut. “Nimeni nu mai cumpara
    salam la baton, ci mai degraba o cantitate cu pana la 30% mai mica,
    feliata si infoliata, iar comportamentul este normal pentru
    perioada pe care o traversam”

    Citeste mai multe in “Cum ne-a schimbat criza”

  • 66% dintre romani nu stiu exact ce inseamna criza


    In momentul de fata, un sfert dintre romani sustin ca banii nu
    le mai ajung nici macar pentru strictul necesar, iar patru din zece
    traiesc de la o luna la alta. Inutil de comentat diferenta fata de
    2006-2007, cand oamenii se imbulzeau la credite, iar traiul pe
    datorie parea solutia perfecta pentru a face planuri pe termen de
    cativa ani, a schimba televizorul, masina, apartamentul si chiar a
    pleca in vacanta in strainatate.

    Citeste mai multe in
    “Cum ne-a schimbat criza”

  • Romanii cu rude la tara trec mai usor peste criza

    “Economia rurala si economia de subzistenta sunt apanajul unei
    tari sarace, nu al unei tari care vrea sa creasca peste media
    Uniunii Europene”, comenteaza analistul Dragos Cabat.

    Potrivit analistului, faptul ca multi romani au rude la tara si
    incearca sa traiasca din ce se cultiva si se creste acolo nu
    constituie un avantaj in fata altor tari, chiar daca la nivel
    individual e o solutie de a face fata dificultatilor economice de
    acum. “Agricultura nu este performanta, iar fermierii au ramas la
    stadiul de subzistenta, adica gradina de langa casa, trei gaini
    si-un porc”, constata Cabat, atragand atentia ca aceasta este o
    strategie de supravietuire, nicidecum una de iesire din
    recesiune.

    Citeste mai multe in “Cum ne-a schimbat criza”

  • Anul trecut a fost foarte bun pentru recuperatori

    Iar din randul celor 82.000 de companii care au acumulat datorii
    de 121 de milioane de euro, peste 70.000 au platit restante de 38,7
    mil. euro. “|n ce priveste sectorul telecom, volumul creantelor
    externalizate spre colectare companiilor specializate se plaseaza
    undeva in jurul sumei de 164 de milioane de lei (39,5 milioane de
    euro)”, spune Isabela Iacob, managing directorul companiei
    Kruk.

    Citeste mai multe in
    “Recuperatorii de creante in telecomunicatii au tot mai mult de
    lucru”

  • FOTOREPORTAJ: Drumul gunoiului colectat selectiv, de la tomberon la fabricile de prelucrare

    Eco-Rom Ambalaje si URBAN SA, in parteneriat cu Primaria
    Sectorului 6, au lansat joi un model de buna practica in colectarea
    selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie.
    Proiectul-pilot, implementat incepand cu luna aprilie in sectorul 6
    al Capitalei, consta in asumarea de catre operatorul de
    salubritate, pentru prima data in Romania, a unor indici de
    performanta si penalitati ce au ca scop cresterea calitatii
    serviciilor de colectare selectiva de la populatie.


    “Sectorul 6 a fost primul din Capitala in care s-a practicat
    acest tip de colectare diferentiata pe tipuri de materiale
    reciclabile. Gratie partenerilor nostri, cu care am demarat
    proiectul in urma cu aproape 4 ani, au fost puse la dispozitia
    locuitorilor peste 300 de containere, si numarul acestora se va
    mari in curand. Ne dorim ca cetatenii sa capete incredere ca
    deseurile reciclabile sunt valorificate si colectarea selectiva pe
    care o fac are rezultate.”, a declarat Dl. Cristian Constantin
    Poteras, Primar, Primaria Sectorului 6.

    Noul acord, propus de Eco-Rom Ambalaje, asumat de URBAN SA si
    sustinut de Primaria Sectorului 6, prevede o serie de proceduri noi
    de organizare si operare, precum: operarea punctelor de colectare
    exclusiv cu ajutorul unor masini cu remorca transparenta (doua
    pentru plastic/metal, respectiv doua pentru hartie/carton), puse la
    dispozitie de Eco-Rom Ambalaje, incepand cu luna aprilie, cu scopul
    cresterii increderii populatiei in sistemul de operare, prin
    asigurarea vizibilitatii materialului colectat; desemnarea de
    personal dedicat exclusiv colectarii selective, dotat de Eco-Rom
    Ambalaje cu echipamente corespunzatoare – salopete personalizate –
    si care are ca scop separarea serviciului de colectare selectiva de
    cel de salubritate; revizuirea amplasarii containerelor de
    colectare selectiva, avand ca obiectiv accesul mai facil al
    cetatenilor la punctele de colectare, prin amplasarea acestora, in
    acord cu Primaria Sectorului 6, in zone dens populate;
    monitorizarea traseului, prin realizarea unui grafic de operare a
    containerelor, separat, in functie de gradul de umplere a acestora;
    asigurarea mentinerii in cele mai bune conditii a logisticii
    (masini de operare, puncte de colectare); mentinerea curateniei la
    punctele de colectare.