BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Antreprenoarea care a ajuns la afaceri de 7 milioane de euro plecând de la o idee aparent banală

    Bebesupermarket Militari, primul supermarket pentru bebeluşi din România a deschis şi o drogherie, marcând astfel încă o etapă în dezvoltarea business-ului care intenţionează ca în viitorul apropiat să importe direct o serie de produse şi să mai deschidă un magazin, cel mai probabil în afara Bucureştiului.

    ”Decizia de a deschide o drogherie a venit ca urmare a cererilor formulate de către clienţii noştri. Drogheria va pune la dispoziţia clienţilor produse farmaceutice care pot fi comercializate fără reţetă, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, dar şi dispozitive medicale şi teste de sarcină,” declară Afrodita Pîrcălăbescu, acţionar al Bebesupermarket Militari.

    Pe lângă lansarea drogheriei, Bebesupermarket Militari se pregăteşte să se lanseze şi online, începând din această toamnă. ”Plecând de la experienţa mea de mamă, am văzut cât de greu e să găseşti tot ce ai nevoie pentru un nou născut sau copil până în 4 ani. Aşa încât, atunci când s-a ivit oportunitatea, m-am alăturat cu mult entuziasm unui grup de prieteni, printre care şi Dragoş Vladu şi am deschis un magazin dedicat produselor pentru bebeluşi. Ne-am dorit să fie un concept nou, diferit de magazinele clasice”, spune Afrodita.

    Lansat pe piaţă drept răspuns la nevoia familiilor cu bebeluşi de a găsi într-un singur loc tot ce îşi doresc pentru copilul lor, Bebesupermarket Militari este dispus pe un singur nivel şi construit după modelul supermarket-urilor, suprafaţa de expunere pentru produse  fiind de peste 1.000 m.p. Magazinul are o ofertă de peste 15.000 de produse, organizate pe categorii şi subcategorii pentru a uşura căutările cumpărătorilor.

    Deşi a adoptat modelul de supermarket pentru display-ul produselor, Bebesupermarket Militari mizează pe serviciile de consiliere oferite clienţilor.

    ”Având în vedere gradul de specializare al produselor, oricând are nevoie, clientul poate beneficia de informaţiile şi recomandarea echipei noastre de consilieri profesionişti. Ne-am dezvoltat propriul concept de consiliere”, continua Afrodita Pîrcălăbescu.

    ”Deşi cheltuielile sunt substanţiale, având în vedere suprafaţa ocupată şi echipa de peste 40 de angajaţi, am reuşit să devenim profitabili la doar câteva luni de la lansare, după care magazinul a crescut constant, ajungând în al doilea an de activitate la o cifră de afaceri de peste 7 milioane de euro”, adauga Afrodita Pîrcălăbescu. Ea este absolventă de medicină, a lucrat ca medic stagiar timp de un an, după care, timp de 10 ani, a lucrat în promovarea de produse pharma în cadrul unor companii multinaţionale.

    Începutul aventurii a fost în 2012, când, împreună cu un grup de prieteni, a deschis un magazin dedicat produselor baby, pe un concept nou, diferit de magazinele clasice. În prezent, Bebesupermarket Militari are 3 acţionari: Afrodita Pîrcălăbescu (45%), Dragoş Vladu (45%) şi Irina Ciubotaru (10%).

     

  • Multinaţionala în care orice angajat poate deveni acţionar, chiar şi în România

    Retailerul de bricolaj Leroy Merlin are în România o reţea de şapte magazine, iar până la jumătatea anului viitor numărul acestora va ajunge la 16. Pentru asta, are nevoie să angajeze încă 600 de oameni pe lângă cei 1.300 care lucrează deja în cadrul companiei. În viitorul apropiat, comerciantul francez vrea să aplice şi pe plan local reţeta de cooptare a angajaţilor în acţionariatul companiei, o tactică pe care o aplică deja pe piaţa natală dar şi în alte ţări.

    Dacă ai grijă de angajaţi, şi ei au grijă de clienţi. În toate ţările avem o creştere de 5-10% peste ritmul pieţei şi asta nu pentru că suntem cei mai buni, ci datorită implicării angajaţilor. Probabil de anul viitor vom dezvolta un program de stimulare a angajaţilor, aşa cum se întâmplă în alte ţări“, spune Frederic Lamy, director general al Leroy Merlin România. Compania face parte din grupul ADEO, care operează peste 370 de magazine Leroy Merlin în 12 ţări, fiind liderul pieţei de bricolaj în Franţa şi al treilea comerciant de profil la nivel mondial.

    Anul trecut, încasările s-au plasat la 17,3 miliarde de euro, în creştere cu 3,5%, grupul având 350 de milioane de clienţi şi 92.000 de angajaţi la nivel mondial. 10% din capitalul firmei este deţinut de familia franceză Mulliez, care controlează între altele şi grupul Auchan, Decathlon şi Kiabi, iar 20% din acţiuni sunt deţinute de angajaţii grupului, spune francezul de 44 de ani, care a preluat conducerea filialei locale de un an şi jumătate şi înainte de acest mandat a lucrat tot pentru Leroy Merlin, în Turcia. Şi nu, nu este vorba doar despre management în această reţetă de acţionariat, răspunde Lamy întrebat despre felul în care sunt implicaţi angajaţii în acţionariatul companiei. Prea multe detalii despre proiect nu dă însă, pentru că alcătuirea acestuia este rezervată anului viitor, până când atenţia este acaparată de remodelarea şi deschiderea magazinelor preluate de la BauMax. „Când am venit în România aveam un singur magazin şi 250 de angajaţi, acum sunt şase magazine şi 1.300 de angajaţi“, spunea Lamy la o discuţie cu presa, pregătindu-se să plece la Cluj-Napoca, unde urma să fie deschis al şaptelea spaţiu al reţelei.

    Francezii au preluat în 2014 cele 15 spaţii cu vânzări anuale de 120-130 de milioane de euro, operate în România de austrieci. Acest pas a fost unul de anvergură pentru francezi, care deschiseseră în 2011, în Chitila, lângă Bucureşti, primul magazin pe plan local şi singurul, vreme de trei ani, până la sfârşitul anului trecut, când au inaugurat al doilea spaţiu construit. „Nu am avut o expansiune foarte rapidă după intrarea pe piaţă, pentru că era necesar să cunoaştem specificul“, argumentează Lamy, care povesteşte că strategia companiei pe fiecare piaţă este să-şi cunoască amănunţit clienţii. În Franţa, de pildă, angajaţii Leroy Merlin vizitează clienţii, pentru a vedea cum arată locuinţa la interior şi exterior, în ce stare e grădina, ce le place, care sunt obiceiurile de consum. „Nu vorbim de big data, ci de informaţii foarte personalizate.“

    Achiziţia de anul trecut a accelerat însă dezvoltarea pe piaţa românească, iar cele 15 spaţii preluate au intrat iniţial într-un proces de lichidare a stocurilor, iar apoi, treptat, în etapa de remodelare, care durează în jur de trei-patru luni pentru fiecare spaţiu. Bugetul necesar pentru reamenajarea magazinelor se plasează în jurul a 1-1,5 milioane de euro, iar procesul de transformare nu se limitează la înlocuirea siglei de la intrare, ci vizează faţadele, aranjarea în magazin, sortimentaţia, mobilierul şi sistemele IT. La şase luni de la preluare, a fost deschis primul Leroy Merlin în spaţiul ocupat anterior de BauMax, la Ploieşti, iar în vara acestui an inaugurările s-au înteţit. Pe 29 mai deschidea porţile al doilea magazin transformat, în Sun Plaza (Bucureşti), pe 5 iunie al treilea construit, pe 9 iunie cel de la Braşov. Numele BauMax va dispărea la jumătatea anului viitor complet de pe piaţa românească, iar la acel moment reţeaua Leroy Merlin va avea 16 magazine. Recrutarea este un alt pas important, pentru pentru a susţine activitatea spaţiilor de vânzare, francezii vor să mai angajeze încă 600 de oameni. „Am preluat angajaţii BauMax, la acel moment mai erau 30‑40 de oameni pentru fiecare magazin, ceea ce este foarte puţin pentru noi“. În opinia lui Lamy, în medie, este nevoie de 100 de oameni în fiecare spaţiu de vânzare, pentru ca la fiecare raion să existe personal care să discute cu cumpărătorii.

    Pe termen lung, francezul vede potrivită pentru piaţa românească o reţea cu 20-25 de magazine, iar pentru a ajunge la această cifră ar mai fi nevoie de construirea unor spaţii noi. „Căutăm permanent noi spaţii, dar nu ne grăbim“, punctează Lamy. Pe de altă parte, el nu neagă nici posibilitatea de a achiziţiona un alt concurent, spunând că dacă se va ivi o oportunitate, aceasta va fi luată în calcul. Cel mai important potenţial este identificat de reprezentanţii Leroy Merlin în Bucureşti, oraş despre care Lamy spune că „seamănă cu Varşovia, în urmă cu 10-15 ani, iar acum avem la Varşovia zece magazine“.

    Despre rezultatele anului în curs francezul spune că vor fi de cinci ori mai mari decât cele de anul trecut, fără a da mai multe detalii. Potrivit celor mai recente date raportate la Finanţe, firmele Leroy Merlin România şi Leroy Merlin Bricolaj au înregistrat afaceri în 2013 cumulate de 181 milioane lei, iar rulajul BauMax România s-a ridicat la 517 milioane lei.
    Rezultatele de până acum, în 2015, au fost peste aşteptări: „Numărul de clienţi a crescut de trei ori după transformarea magazinelor, traficul a fost mai mare decât estimasem“.

    O PIAŢĂ EFERVESCENTĂ

    Piaţa de bricolaj, cu o valoare estimată de circa 3 miliarde de euro, a avut parte de efervescenţă la capitolul tranzacţii. În afară de preluarea BauMax de către Leroy Merlin, şi reţeaua Praktiker a fost preluată de investitori turci, iar Bricostore, prima reţea străină care a intrat pe piaţa românească, şi-a vândut afacerea către Brico Dépôt, parte a grupului britanic Kingfisher; nemţii de la Obi au tras pur şi simplu obloanele şi au încheiat operaţiunile pe piaţa din România, chiar dacă planurile iniţiale vizau poziţia de lider de piaţă. Kingfisher a finalizat în septembrie procesul de transformare în format propriu Brico Dépôt a celor 15 magazine Bricostore preluate în România în urmă cu doi ani de la compania franceză Group Bresson. Potrivit datelor publicate în raportările grupului, Kingfisher a plătit circa 75 de milioane de euro pentru magazinele Bricostore din România, anunţând de asemenea că ia în calcul posibilitatea creşterii businessului local pe termen lung la circa 50 de magazine.

    Pe piaţă este prezentă şi reţeaua germană Hornbach, care a deschis în această toamnă al şaselea magazin al său din România, la Sibiu, într-o locaţie preluată de la foştii competitori Obi. Afacerile Hornbach România au crescut cu 9% anul trecut, la 479 milioane lei (108 milioane euro), iar la nivelul primelor şase luni din 2015 au bifat un avans de 10%.

    În toamna acestui an, afacerea Ambient, dezvoltată de antreprenorul Ioan Ciolan, a intrat în insolvenţă. Compania a început să întâmpine dificultăţi din 2009, an după ce Ciolan a fost aproape de a se asocia cu EQT, fond de investiţii deţinut de cea mai puternică familie din Suedia. Vânzările au scăzut, compania a fost restructurată, a fost schimbat managementul. Chiar şi aşa, Ambient, aflat cu ani în urmă pe podiumul operatorilor din domeniul bricolajului, nu numai că a pierdut la capitolul vânzări, dar a intrat pe terenul periculos al pierderilor, care s-au plasat anul trecut la 32 de milioane de lei. Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 497 milioane de lei, în scădere cu 20% faţă de 2013.

    În domeniul distribuţiei de materiale de construcţii este prezentă o altă afacere antreprenorială, Arabesque, controlată de omul de afaceri Cezar Rapotan. Compania, care avea anul trecut 2.486 de angajaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei, la acelaşi nivel cu rezultatele din 2013, şi un profit net de 44 milioane de lei, faţă de 29 de milioane de lei în 2013. Familia Rapotan deţine şi controlul Brico Expert, care operează cele trei magazine Mr. Bricolage din România.

    Domeniul este dominat clar de reţeaua Dedeman, afacere construită de antreprenorii Dragoş şi Adrian Pavăl, care are 42 de magazine şi o cifră de afaceri care se va plasa anul acesta în jurul a 4 miliarde de lei. Piaţa de DIY (do-it-yourself) a crescut cu 6% anul trecut, până la 1,4 miliarde euro, potrivit companiei de cercetare InterBiz Research & Consulting. La această cifră se adaugă însă şi vânzările din retailul tradiţional de materiale de construcţii, care a pierdut în ultimii ani teren în faţa reţelelor.

    Una peste alta, Frederic Lamy are o perspectivă optimistă deopotrivă în ce priveşte evoluţia pieţei în general – „puterea de cumpărare e scăzută, dar nu e o situaţie catastrofală şi se va îmbunătăţi în viitor“ – cât şi a afacerii, în particular: „Vrem să fim în top trei în această piaţă, cât mai curând“.

  • De la plusuri de două cifre la agonie. Şi înapoi pe plus. Cum a reuşit Diverta să se redreseze după intrarea în insolvenţă


    Amalia Buliga a venit în companie în anul 2006, iar până în 2010 a ocupat funcţia de director financiar. 2008 a fost, în mod special, anul unei expansiuni agresive a lanţului; a venit apoi criza: cu datorii către furnizori şi centre comerciale de peste 10 milioane de euro şi credite de investiţii de 8,5 milioane de euro, lanţul de librării Diverta, unul dintre cei mai importanţi retaileri de carte de pe piaţă, alături de librăriile Humanitas şi Cărtureşti, a ajuns în situaţia de a cere insolvenţa în 2010, deşi în 2009 a redus numărul angajaţilor cu 40%, a micşorat salariile cu 45% şi a negociat toate chiriile plătite de magazinele din centrele comerciale.

    La acea vreme Diverta opera 62 de magazine pe piaţa românească, care cumulau o suprafaţă de desfacere de 24.000 de metri pătraţi, cele mai multe unităţi fiind în interiorul centrelor comerciale din ţară.

    Diverta avea să iasă ulterior din insolvenţă, înregistrând din 2013 o creştere a cifrei de afaceri. Lanţul de librării a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 9,5 milioane de euro şi cu 23 de magazine, iar Amalia Buliga dă detalii despre modul în care compania pe care o conduce a reuşit să treacă cu bine peste anii de insolvenţă.

    „În 2010 am preluat postul de director general. Radu (Octavian Radu, acţionar principal în cadrul RTC – n.red.) a considerat că e nevoie de o schimbare, pentru că persoana care conducea firma era şi cel care o crescuse. El era om de dezvoltare, iar Radu a crezut că îi va fi greu să vină, să înceapă să dea oameni afară sau să închidă magazine, aşa că am preluat eu conducerea“, povesteşte CEO-ul Diverta. „Prima zi a fost cu interviu la Money Channel în care trebuia să anunţăm că am intrat în insolvenţă, să explicăm angajaţilor că nu se va răsturna totul din ziua următoare, să discutăm cu partenerii – cam aşa a fost prima mea zi. Aveam 29 de ani, chiar îmi aminteam cu Radu săptămâna trecută câtă experienţă aveam de fapt pentru aşa ceva; el însă a promovat întotdeauna oameni bazându-se, în primul rând, pe atitudinea acestora.“

    Criza a fost mai ales o perioadă de reaşezare, explică Amalia Buliga: „Închideam în fiecare an 10-15 magazine, ziceam că e gata dar vedeam că iar cad vânzările, iar trebuia să luăm decizii. În paralel, trebuia să reluăm toate relaţiile cu partenerii încercând să facem doar promisiuni de care puteam să ne ţinem. Cam asta a fost cheia succesului, să onorăm promisiunile.“

    Cele mai importante decizii luate în acea perioadă, spune ea, au fost cele legate de spaţii şi cele legate de oameni. „În primul rând închiderea magazinelor neprofitabile, apoi rearanjarea joburilor; dacă înainte de criză aveam trei oameni, acum avem doar un om, căruia i-am unit cumva responsabilităţile. Ce a ajutat foarte mult intern a fost partea de transparenţă şi comunicare cu oamenii; au fost numeroase situaţii în care trebuia să renunţăm la anumiţi oameni buni, tocmai pentru că trebuia să reducem poziţii. Au fost de asemenea situaţii în care manageri din companie au spus: «nu mai dăm pe nimeni afară, ne reducem toţi salariile ca să putem să ţinem cât mai mulţi», echipa a fost destul de unită. Şi ce am încercat să realizez în procesul ăsta, chiar dacă era greu şi trebuia să iau anumite decizii, a fost să îi implic exact în luarea acelor decizii. Tot timpul au cunoscut situaţia.“

    În 2013 furnizorii de marfă au şters lanţului de librării Diverta datorii de 10 de milioane de euro, iar băncile au acceptat anumite rescadenţări. În acelaşi an afacerea a intrat din nou pe creştere, mai cu seamă în ce priveşte vânzările magazinelor din ţară; în Bucureşti situaţia încă era dificilă. „În 2014 am reuşit să avem o creştere de două cifre a vânzărilor, iar în ultimii ani investiţiile au vizat mai ales zona capitalului de lucru şi fondul de marfă“, povesteşte Amalia Buliga. Inaugurarea de noi centre comerciale a fost destul de alertă în ultimii ani, iar reprezentanţii Diverta au fost adeseori întrebaţi de ce nu au deschis magazine în acestea. „Noi am preferat să facem mai bine ceea ce făceam în magazinele pe care le aveam deja. Am început să investim în oferta de jucării şi de gadgeturi, am ales să creştem organic în loc să o facem extensiv şi să nu avem siguranţa că magazinele pe care le deschidem vor produce. Ştiam toate problemele din locaţiile curente, aşa că am preferat să investim în oameni şi în marfă, iar apoi să vedem cum decurg lucrurile. A fost o strategie prudentă, de a îmbunătăţi ceea ce ai înainte de a te extinde“, spune CEO‑ul Diverta.

     

  • Vegis.ro a avut anul trecut vânzări de 1,2 milioane de euro, în creştere cu 43%

    “Începând din 2015 românii au devenit mai deschişi şi mai receptivi la produsele naturiste. Practic, tendinţele internaţionale în materie de nutriţie, foarte orientate către produsele sănătoase, au fost importate, oamenii au început să conştientizeze importanţa unei alimentaţii adecvate şi aleg să consume tot mai multe produse sănătoase sau ecologice. În plus, creşterea nivelului de trai a avut o influenţă puternică,” declară Mihai Bucuroiu, director dezvoltare şi fondator Vegis.ro.

    Pentru 2016, Vegis.ro estimează o creştere cu 50% a vânzărilor, susţinută de extinderea constantă a gamei de produse comercializate, precum şi de rata mare de revenire a clienţilor magazinului online.

    “În general, achiziţia de produse sănătoase nu este una ocazională, ci recurentă. Românii devin din ce în ce mai interesaţi de soluţiile naturiste pentru un stil de viaţă sănătos şi o nutriţie sănătoasă, înlocuind treptat produsele convenţionale cu produse noi, din game naturiste, bio sau vegane,” mai spune Mihai Bucuroiu. 

    Vegis.ro se adresează unui public educat, pretenţios şi interesat de soluţiile pe care natura le oferă pentru diverse probleme, dar şi pentru o viaţă sănătoasă zi de zi. 70% dintre clienţi sunt femei, din mediul urban. Oraşele din România în care se comandă cel mai mult produsele naturiste de pe Vegis.ro sunt Bucureşti, Braşov, Constanţa şi Cluj Napoca.

    Valoarea medie a unei comenzi pe Vegis.ro este 155 lei, cu aproape 30% în plus faţă de valoarea medie la nivelul pieţei, estimată la 90-120 lei.

    La nivelul anului 2015, din estimările Vegis.ro, valoarea pieţei online de produse naturiste a fost de 25 milioane de euro, în creştere cu aproximativ 20% faţă de 2014.

    Piaţa este foarte fragmentată, cu numeroase magazine online debutante, de mici dimensiuni, create în ultimii 2 ani datorită interesului crescut al românilor faţă de nişa produselor naturiste.

    Vegis.ro este cel mai mare magazin online de produse naturiste din România. Înfiinţat la începutul anului 2012, Vegis.ro comercializează de peste patru ani produse naturiste, bio sau vegane, pentru cei interesaţi de un stil de viaţă sănătos şi o nutriţie bazată pe produse ecologice şi naturale. 

    Din sediul din Braşov, Vegis.ro livrează produse în toată ţara, în 24-48h de la confirmarea comenzii. Compania este certificata ecologic.

  • Şut, gol, profit! Cum cresc profiturile companiilor care se asociază cu evenimente sportive

    Suporter înfocat sau nu, orice român a prins de veste că de vineri a început Campionatul European de Fotbal. Pe stradă, în metrou, la televizor ori în magazine, sau chiar pe propriul telefon mobil, consumatorul este bombardat cu mesaje în diverse tonuri şi forme legate de acest eveniment de anvergură. Indiferent că sunt companii care în mod strategic îşi asociază mărcile cu sportul sau oportunişti care au intrat în siajul evenimentor sportive ale verii – inclusiv firme de turism, de ticketing, de curierat sau chiar candidaţi din campaniile electorale care au mizat pe plusul pe care îl pot bifa prin asocierea cu sportivi sau ideea de sport – consumatorii sunt asaltaţi de asocieri cu meciurile de fotbal.

    Marca de chipsuri Pringles se promovează acum cu sloganul Pringooooals; reţeaua de magazine Lidl are o gamă de produse pe care o adresează suporterilor, Billa derulează o campanie prin care se adresează consumatoarelor folosind termeni consacraţi în sport, iar MasterCard a analizat informaţii din social media pentru a identifica cele mai dezbătute momente legate de Liga Campionilor UEFA şi a ajuns la concluzia că unu din doi suporteri români postează pe social media în timpul vizionării meciurilor de fotbal televizate. Iar firma de curierat DPD, subsidiara locală a Poştei Franceze, firma care livrează în mod oficial biletele la Euro 2016, a anunţat că în România s-au vândut aproape 3.260 de bilete la Euro 2016.

    „Campionatul European, dar mai ales Jocurile Olimpice sunt o celebrare a tot ce este mai bun în sport: performanţă, determinare şi în acelaşi timp reprezentare a ţării. Suntem cu toţii de partea performanţei sportive româneşti“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries. Cum se va reflecta interesul pentru sport în vânzarea de bere? Cam 20% din consumatorii de bere urmăresc activ sportul, iar Bârsan se aşteaptă ca meciurile de fotbal, alături de ofertele promoţionale să influenţeze evoluţia din această vară a pieţei. „În ce priveşte Jocurile Olimpice, având în vedere că se vor desfăşura în Brazilia pe un fus orar incomod, nu mă aştept să aibă o influenţă importantă în consumul de bere“, spune reprezentantul Ursus Breweries.

    În domeniul berii însă, în afară de sport, mai există un factor care poate să potenţeze sau să diminueze consumul chiar mai mult în lunile de vară: gradele din termometru. „Vara trecută a fost bună pentru vânzarea de bere, chiar în absenţa vreunui eveniment sportiv major, deoarece a fost foarte călduroasă. Rămâne de văzut ce fel de vară va fi aceasta“, mai spune Mihai Bârsan. Volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane hl în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat anul precedent, iar nivelul consumului pe cap de locuitor a urcat la 80 l în 2015, de la 74 l în 2014. „Se poate spune că în piaţa berii evenimentele sportive au un impact mai degrabă pozitiv, dar nu atât de puternic cum se crede; o săptămână ploioasă poate să-l anuleze complet“, afirmă Mihai Bârsan.

    Un alt domeniu în care meciurile se pot traduce în procent clar din cifra de afaceri este horeca. Evenimentele sportive, în special cele legate de fotbal, influenţează pozitiv viaţa teraselor şi restaurantelor; „în primul rând prin emulaţia creată în jurul acestui fenomen şi în al doilea rând prin umplerea anumitor intervale orare în care de regulă numărul clienţilor era mic, de exemplu între prânz şi cină sau târziu, după cină“, declară Daniel Mischie, chief operations officer al City Grill. El se aşteaptă ca efectele în vânzările reţelei de restaurante să fie mai vizibile în cazul Campionatului European de Fotbal faţă de Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din pricina diferenţei de fus orar (6 ore în minus) şi a lipsei de interes pentru sporturile olimpice. Daniel Mischie consideră un alt mare minus faptul că la Jocurile Olimpice nu vor fi reprezentanţi ai ţării noastre nici la gimnastică şi nici la caiac.

    Aşa că miza principală este pe fotbal. „Restaurantele din grupul City Grill au un parteneriat cu compania care deţine drepturile de difuzare în România şi vom difuza toate meciurile în restaurantele noastre. Vom avea activări dedicate pentru acest eveniment, iar perioada este foarte favorabilă din toate punctele de vedere: vreme călduroasă, perioadă de creştere a consumului datorită relaxării fiscale, echipa României este calificată“, spune Mischie. El estimează o creştere a traficului bazată în primul rând pe orarul de desfăşurare (între 16.00 şi 22.00), dar şi o creştere a consumului cu 10%-15% graţie evenimentului.

    Faţă de ediţiile anterioare ale Campionatului European de Fotbal, Mischie se aşteaptă acum ca acestea să se reflecte mai clar în vânzări: „În 2008 eram într-o perioadă de boom economic cu atenţie mică spre evenimente sportive, eram concentraţi pe vânzări şi dezvoltare; în 2012 România nu a participat, deci lucrurile evident au stat mai puţin bine. În cazul calificării din grupe, situaţia ar fi extraordinară“, arată reprezentantul City Grill, care mai adaugă că în perioada celor trei luni de vară grupul vinde 35% din volumul total de bere din întregul an. „Temperatura, terasele şi fotbalul sunt elemente care fac casă bună cu berea“, motiv pentru care City Grill are şi un program de marketing – „Statul la terasă“ – prin care susţine vânzarea de bere în mod activ.

    OUL SAU GĂINA

    În mod tradiţional, meciurile de fotbal înseamnă consum de bere, iar Andreea Nemens, director general al GMP Advertising, spune că nu crede că e vreun mister în această asociere, bărbaţii amatori de fotbal fiind aceiaşi care beau bere. „Fotbalul e sportul cel mai popular, iar berea e băutura populară – e potrivirea perfectă şi se manifestă nu doar la urmărirea unui meci de fotbal acasă sau în localuri (nu şi pe stadioane, cel puţin nu pe cele mari), ci şi după meci, indiferent dacă îl priveşti sau îl joci «cu băieţii». În prima jumătate a secolului XX, berea a fost asociată cu muncitorii, studenţii şi entuziaştii mainstream de sport; nu în ultimul rând, barul american a fost prima casă a televiziunii, casa în care se consuma bere şi se consumau şi poveştile din jurul berii.“

    Andreea Florea, managing partner al companiei de branding Brandtailors, crede că asocierea berii – spre deosebire de alte tipuri de băuturi – cu urmărirea unui meci de fotbal este o situaţie de tip „oul sau găina“, unde fie brandurile au observat un comportament de consum preexistent (berea la meciurile de fotbal), pe care l-au redat în comunicare, fie brand-urile de bere au comunicat atât de intens această asociere, încât au reuşit să influenţeze obiceiurile de consum. „O altă explicaţie, mai plauzibilă, poate fi că ambele, atât berea, cât şi fotbalul sunt categorii preponderent masculine, aşa că singura asociere reală dintre ele a fost, la început, publicul-ţintă, aşa cum, în anii ‘90, un model feminin îmbrăcat sumar putea face reclamă la orice produs adresat bărbaţilor, indiferent de asocieri.“

    A

  • H&M deschide un nou magazin şi ajunge la 46 de spaţii în România. Vezi unde şi cum arată

    Noua unitate de vânzare are peste 1.700 mp, cu de colecţii de haine şi accesorii pentru întreaga familie. Unitatea din Craiova este a patra deschisă de retailerul de modă suedez în decursul anului 2016.

    Pentru ziua deschiderii, H&M a pregătit surprize vizitatorilor, între care se numără reducerile de 20% acordate pentru cumpărăturile de peste 150 de lei. De asemenea, primii 50 de vizitatori ai magazinului din data de 9 iunie vor primi câte un card de cumpărături în valoare de 50 de lei.

    “La trei ani de la inaugurarea primei unităţi din Craiova, ne consolidăm prezenţa la nivel local şi marcăm începutul sezonului de vară cu un nou magazin”, a declarat  Mihai Duică, lease manager în cadrul H&M România.

    Magazinul H&M din cadrul Mercur Center îşi deschide porţile pe data de 9 iunie, de la orele 11:00. Începând din data de 10 iunie, magazinul va fi deschis publicului în fiecare zi, inclusiv sâmbăta şi duminica, în intervalul orar 10:00 – 22:00.      

    H & M Hennes & Mauritz AB (publ) a fost fondată în Suedia în 1947 şi este cotată la NASDAQ OMX Stockholm. Conceptul de afaceri al companiei este de a oferi modă şi calitate la cel mai bun preţ. Pe lângă H&M, grupul include mărcile COS, Monki, Weekday şi Cheap Monday, & Other Stories, precum şi H&M Home. Grupul H&M deţine aproximativ 3.900 de magazine în 61 de pieţe, inclusiv pieţele de franciză. În 2015, vânzările grupului s-au ridicat la 210 milioane SEK (inclusiv TVA) şi numărul de angajaţi a depăşit 148.000.

  • H&M deschide un nou magazin şi ajunge la 46 de spaţii în România. Vezi unde şi cum arată

    Noua unitate de vânzare are peste 1.700 mp, cu de colecţii de haine şi accesorii pentru întreaga familie. Unitatea din Craiova este a patra deschisă de retailerul de modă suedez în decursul anului 2016.

    Pentru ziua deschiderii, H&M a pregătit surprize vizitatorilor, între care se numără reducerile de 20% acordate pentru cumpărăturile de peste 150 de lei. De asemenea, primii 50 de vizitatori ai magazinului din data de 9 iunie vor primi câte un card de cumpărături în valoare de 50 de lei.

    “La trei ani de la inaugurarea primei unităţi din Craiova, ne consolidăm prezenţa la nivel local şi marcăm începutul sezonului de vară cu un nou magazin”, a declarat  Mihai Duică, lease manager în cadrul H&M România.

    Magazinul H&M din cadrul Mercur Center îşi deschide porţile pe data de 9 iunie, de la orele 11:00. Începând din data de 10 iunie, magazinul va fi deschis publicului în fiecare zi, inclusiv sâmbăta şi duminica, în intervalul orar 10:00 – 22:00.      

    H & M Hennes & Mauritz AB (publ) a fost fondată în Suedia în 1947 şi este cotată la NASDAQ OMX Stockholm. Conceptul de afaceri al companiei este de a oferi modă şi calitate la cel mai bun preţ. Pe lângă H&M, grupul include mărcile COS, Monki, Weekday şi Cheap Monday, & Other Stories, precum şi H&M Home. Grupul H&M deţine aproximativ 3.900 de magazine în 61 de pieţe, inclusiv pieţele de franciză. În 2015, vânzările grupului s-au ridicat la 210 milioane SEK (inclusiv TVA) şi numărul de angajaţi a depăşit 148.000.

  • Anunţul surprinzător facut azi de Lidl: intră pe piaţa de turism

    Prin Lidl Tour, compania va promova oferte turistice create special pentru clienţii săi, care să le ofere românilor vacanţe ce vor putea fi rezervate şi achiziţionate online sau prin intermediul unui hotline dedicat. Ofertele cuprind pachete turistice pentru toate perioadele anului, deopotrivă pe plan intern dar şi în afara ţării, în Europa sau ţări exotice. Oferta Lidl Tour include croaziere, circuite, sejururi.

    Conform companiei, fiecare pachet achiziţionat prin Lidl Tour va include un beneficiu suplimentar, fie că va fi vorba despre un beneficiu surpriză sau de facilităţile incluse în costul pachetului.

     „Ca o urmare firească a dezvoltării Lidl în România şi din dorinţa de a ne surprinde în mod constant clienţii cu oferte inedite, aducem pe piaţa românească Lidl Tour. Prin pachetele turistice pe care le promovăm, dorim să le oferim românilor posibilitatea de a se bucura de călătorii minunate alături de cei dragi, din care să se întoarcă cu un bagaj plin de momente frumoase”, a declarat Frank Wagner, preşedintele consiliului de conducere al Lidl România.

    Vacanţele disponibile prin Lidl Tour vor putea fi rezervate şi achiziţionate exclusiv online, pe www.lidl-tour.ro, şi prin intermediul hotline-ului dedicat, 0800 896 242.

    Ofertele Lidl Tour vor putea fi consultate începând cu 15 iunie în cadrul unei broşuri dedicate, cu apariţie lunară, disponibilă în toate magazinele Lidl din ţară, pe site-ul www.lidl-tour.ro, dar şi pe pagina de Facebook a magazinului online cu vacanţe.

  • A renunţat acum 20 de ani la ţara natală şi a venit în România să facă bani. A ajuns la 3 milioane de euro

    Julia Kristensen a venit din Letonia în urmă cu două decenii şi, inspirată de numărul mare de croitorii găsite în Bucureşti, a pornit o afacere cu stofe de lux. Afacerea ei a ajuns astăzi să reprezinte cinci magazine, un restaurant premium şi un nume important pe harta luxului local.

    Un domn îşi pune metrul de croitorie după gât şi îşi notează măsurile unui client în timp ce acesta savurează un pahar cu şampanie şi caviar la bar. Croitorul pleacă, iar clientul părăseşte barul şi se aşază în restaurantul construit în curtea interioară a vilei, în stilul unei sere de sfârşit de secol XIII din metal şi sticlă, unde aşteaptă propunerile de modele ale croitorului în timp ce se hotărăşte asupra meniului. Scena, povestită cu accent leton de Julia Kristensen, proprietara grupului Casa Frumoasă, se petrece constant în magazinul său multibrand din vila aflată pe bulevardul Lascăr Catargiu, unde l-a avut drept client şi pe actorul Mickey Rourke.

    Descrierea ei este o exemplificare a „luxului ca modus vivendi“ pe care îşi construieşte afacerea formată în prezent din cinci magazine de lux – trei magazine pentru bărbaţi Casa Frumoasă, două pentru femei – Casa Frumoasă Radisson Ladies şi franciza Marc Cain, recent inaugurată – precum şi restaurantul Veranda Casă Frumoasă. Nu îi place să vorbească despre cifre, dar spune că toate acestea totalizează, cu aproximaţie, venituri de circa 3 milioane de euro. Povesteşte în schimb fără reţineri despre experienţa sa de 18 ani în industria luxului: detaliile conceperii unui costum în stil tradiţional, despre faptul că a observat că în România oamenii râd din ce în ce mai puţin, despre ineficienţa arterei Calea Victoriei sau despre cât de inutile sunt cele trei straturi de feţe de masă de pe mesele din restaurantul ei odată ce au fost pătate cu ceai.

    Julia Kristensen a ajuns în România în urmă cu circa două decenii, împreună cu familia. „În România de atunci erau multe magazine cu produse din China şi Turcia, foarte puţine din Europa, era o amestecătură. Un lucru care mi-a sărit în ochi mie, ca nou-venită, a fost că aici erau foarte multe croitorii, nu văzusem niciodată aşa ceva“, descrie antreprenoarea una dintre imaginile care au inspirat-o în crearea afacerii. S-a gândit atunci la Scabal, una dintre cele mai cunoscute mărci de lux pentru bărbaţi, despre care ştia că livrează stofe în toată lumea, iar cea mai mare parte a afacerii era generată de producţia de stofe pentru croitorie.

    Avea şi avantajul cunoaşterii „prietenilor unor prieteni“ din Belgia care lucrau în cadrul producătorului de lux Scabal. Nu a stat prea mult pe gânduri, s-a întâlnit cu proprietarul şi a discutat despre aducerea brandului în România în 1996, o perioadă în care piaţa luxului era aproape inexistentă, iar despre made to measure – realizarea costumelor după un model existent şi adaptarea acestora la dimensiunile clientului –, serviciul cu care a început, nu auziseră prea mulţi. „Făceam unul-două costume pe lună, dar, dacă aş fi preluat 100 de comenzi, aş fi greşit 100 de costume“, spune antreprenoarea, care şi-a început afacerea prin măsurarea clienţilor într-un magazin de pe Calea Moşilor. Recunoaşte că nici ea nu era pregătită, dar nici clientul nu ştia ce să ceară. S-a perfecţionat datorită cursurilor în cadrul Scabal, la care se ducea din două în două luni şi unde petrecea două-trei zile studiind tainele sartoriei în Bruxelles, la sediul central al brandului.

    Afacerea a început să prindă amploare în anul 2000, când a mutat magazinul iniţial de pe Calea Moşilor pe Strada Polonă şi, ulterior, pe Strada Frumoasă, de unde şi numele brandului cu care s-a impus pe piaţa autohtonă a luxului. În 2001 a deschis un magazin Scabal la Marriott, singurul pol al luxului din acea perioadă. „Aduceam o colecţie, iar aceasta avea anumite termene, existau cantităţi preplătite şi aveam nevoie de trafic, nu era suficient să stăm după colţ şi să creştem baza de date.“ Doi ani mai târziu a preluat franciza Elegance, cu haine de lux destinate femeilor, şi a deschis magazinul în Radisson Blu, iar, la scurt timp a deschis şi magazinul multibrand Casa Frumoasă destinat femeilor, tot în cadrul Radisson Blu.

  • Vânzările Floria s-au dublat în primul trimestru al anului faţă de perioada similară din 2015

    Din 2013 si până în prezent, grupul Floria a investit peste 500.000 euro în dezvoltarea afacerii cu flori, atât pe zona de online, segment pe care Floria.ro îşi menţine poziţia de lider de piaţă, cât şi offline, prin deschiderea a două spaţii Floria în Stradă.

    “Investiţiile pe care le-am facut au arătat nu doar că piaţa este pregătită pentru jucători serioşi şi ca este din ce în ce mai competitivă, dar şi că este o zonă pe care se poate inova. Este o piaţă în care abordările creative de business, nu ma refer doar la creativitatea pusă în buchetele de flori, pot face diferenţa. De exemplu, la Floria.ro noi am investit şi am pariat pe un model de business care presupune sa avem drept parteneri florării locale din toată ţara, care să livreze florile în localităţile lor. Astfel, noi avem cel mai scurt timp de livrare a comenzilor de flori şi buchete online, indiferent de destinaţia din ţară,” mai spune Marina Popescu.

    În primele luni ale 2016, grupul Floria a primit un număr în creştere de cereri de la partenerii din provincie, prin care se realizează livrarile în afara Capitalei, dar şi solicitări pentru franciza Floria în Strada.

    “Dacă în urmă cu câţiva ani mergeam noi către parteneri şi le propuneam să colaborăm pentru asigurarea livrărilor în oraşul lor, acum vin constant întrebări şi cereri de la ei şi de la florării nou deschise. Vor să devină parteneri Floria.ro şi să gestioneze comenzile preluate de noi în zona respectivă. Acest lucru arată nu doar că le-a crescut încrederea în brandul Floria.ro, dar şi că sunt mai deschişi către extinderea modelului lor de business, că le-a crescut încrederea în forţa online-ului şi, la nivel general, că piaţa se dinamizează” adaugă Marina Popescu.

    Dezvoltarea pieţei florăriilor din România este susţinută atât de succesul afacerilor cu experienţă, online sau offline, dar şi de autorităţi, prin demersurile lor ocazionale pentru combaterea evaziunii fiscale care afectează piaţa.

    “Controalele au încurajat jucătorii corecţi, cei care emit bon şi plătesc TVA şi desigur au mai eliminat o parte din cei care vând la negru. Aşa cum remarcam şi în trecut, evaziunea fiscală rămane cea mai mare problemă cu care se confruntă piaţa vânzărilor de flori, însă perioada controalelor a fost oportună anul acesta. S-au făcut cateva controale în plin sezon, în lunile februarie şi martie, când impactul a fost maxim. Ne-am bucurat să vedem astfel de acţiuni şi sperăm să fie cât mai dese,” mai spune Marina Popescu.

    În primul trimestru din 2016, grupul Floria, prin diviziile sale online Floria.ro si offline, Floria în Stradă şi Floria Events, a vândut flori în valoare de 900.000 euro. Valoarea florilor vândute în primele trei luni ale acestui an este dublă faţă de 2015, fapt datorat atât creşterii cu 30% a diviziei online Floria.ro, dar şi aportului vânzărilor celor două florării Floria în Stradă deschise în 2015 (Câmpineanu în martie 2015 şi Dorobanţi în noimbrie 2015).

    Oraşele în care s-au făcut cele mai multe livrări de flori de către Floria.ro au fost Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Iaşi, Braşov şi Timişoara, ordinea păstrându-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea medie a unei comenzi online a crescut cu 8% faţă de anul trecut, la 236 lei/comandă.

    Floria.ro a împlinit în 2015 cinci ani de existenţă şi din mai 2015 este Furnizorul Oficial al Casei Regale a României pentru buchete şi aranjamente.