BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • 20% din magazinele Stihl vor reconfigura compartimentele de service în 2016

    “Din cele 320 de magazine care comercializează produsele noastre în România, 295 dispun de ateliere de service, 15 dintre ele fiind deja reconfigurate, iar până la sfârşitul lui 2016 alte 45 de magazine vor avea ateliere upgradate la noi standarde, astfel că putem spune că aproape întreaga reţea va fi acoperită din acest punct de vedere”, a declarat Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    În România sunt, conform estimărilor companiei, peste 500.000 de utilizatori ai produselor Stihl. În primele patru luni ale acestui an Stihl România a înregistrat o creştere a vânzărilor de aproximativ 10%, cele mai importante rezultate fiind consemnate pe segmentele motoferăstraie şi motocoase. De asemenea, vânzările de consumabile, care deţin o pondere de circa 50% din cifra de afaceri a companiei, au crescut faţă de anul precedent. În categoria consumabile sunt incluse piesele de schimb, uleiurile, şinele şi lanţurile.

    Compania a început un program de reconfigurare vizuală şi funcţională a reţelei, proiect care va necesita o investiţie de 5 milioane de euro. Acesta presupune reamenajarea magazinelor, pentru unele dintre ele, cu suprafaţa de minim 80 de metri pătraţi, existând şi posibilitatea transformării într-un concept denumit de companie “flagship store”. Compania şi-a propus să deschidă 51 de asemenea spaţii de tip flagship store până în 2017, urmând ca numărul acestora să depăşească 60, în următorii doi-trei ani. “Conceptul de prezentare este unul revoluţionar chiar şi la nivelul reţelei. Prin aceste proiecte, ţara noastră a devenit un punct de referinţă la nivel mondial în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei. De la începtul anului am reamenajat 26 spaţii şi am deschis 3 magazine de tip flagship, urmând ca până în decembrie să mai deschidem în 28 astfel de spaţii reprezentative”, precizează Ioan Mezei.

    Compania va continua şi proiectul “Clubul tinerilor antreprenori”, care susţine, prin programe de consultanţă şi training-uri, pregătirea viitorilor dealeri pentru preluarea ştafetei la nivelul business-urilor Stihl de la părinţii lor.

    “În următorii zece ani circa 30% din business-urile Shihl vor fi în situaţia de a preda ştafeta. Suntem a patra ţară europeană care a implementat Clubul tinerilor antreprenori şi încercăm să devenim o referinţă şi pe acest subiect”, a afirmat Ioan Mezei. 

    Stihl a anunţat în 2015,  la nivel internaţional, o creştere de 8,9%, atingând o cifră de afaceri record de 3,25 miliarde de euro. Compania germană intenţionează să investească 1 miliard de euro în dezvoltare până în 2018. Investiţiile globale de anul trecut au atins 235 milioane de euro, cel mai înalt nivel din istoria companiei. Anul acesta, compania, înfinţată în 1926 de Andreas Stihl în Stuttgart, împlineşte 90 de ani; filiala din România a fost înfiinţată în 1997 şi importă motounelte sub brandurile STIHL şi Viking.

  • Creştere de 32% în T1 pentru Lem’s, care deschide un nou magazin în Sibiu

    Investiţia necesară deschiderii magazinului Lem’s din Sibiu Shopping City se ridică la 2 milioane de lei; în acelaşi oraş mai sunt alte două spaţii de vânzare ale aceleiaşi reţele. “Am decis să deschidem încă un magazin în Sibiu pentru că este un oraş dezvoltat, cosmopolit, iar apetitul sibienilor pentru mobila produsă în România este foarte ridicat”, declară Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    De la deschiderea magazinului şi până pe 15 mai, clienţii pot comanda mobila cu reduceri până la 50%. Magazinul permite plata în rate, printr-o varietate de soluţii de finanţare tip card de credit (CEB – Card Avantaj, Raiffeisen, Banca Transilvania, BCR, BRD, Alpha, Unicredit, Garanti, Banc Post, Optimo Card).

    În primul trimestru din 2016, vânzările reţelei de magazine Lem’s au crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. “Aşa cum am anticipat, ritmul nostru de creştere se menţine şi anul acesta peste creşterea pieţei de mobilier. Anul trecut piaţa a crescut cu 7,4%, în timp ce reţeaua Lem’s reuşit evoluţii pozitive de 9,4%, până la o cifră de afaceri de 279 milioane lei”, declară Alexandru Rizea, director general al producătorului de mobilă Lemet.

    Creşterea din primul trimestru se datorează unui cumul de factori. “Considerăm că această creştere a fost obţinută graţie diversificării gamei de produse, fie că vorbim de seriile noi de living-uri Box, fie de colecţia de canapele produse la Brebu cu multiple opţiuni de finisaje. Toate acestea sunt însă posibile graţie dezvoltării reţelei de magazine Lem’s, proces care a urmat două căi: magazine noi şi magazine reamenajate conform noilor standarde vizuale” declară Adrian Rizea.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua are, conform propriilor declaraţii, cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Antreprenoarea care îşi lasă angajaţii să vină şi să plece de la muncă la ce ore vor ei

    Diana Nedea are 32 de ani, a renunţat în urmă cu patru ani la statutul de angajată în corporaţie şi a pornit o afacere cu pantofi pentru femei. Acum are 17 angajaţi care produc 1.000 de perechi de încălţări pe lună, iar vânzările din 2015 au înregistrat un avans de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Antreprenoarea povesteşte ce a făcut-o să renunţe la multinaţională, cum a ajuns Diane Marie, firma care îi poartă numele, la vânzări de 1,5 milioane de lei pe an şi ce planuri are.
     

    Se trezeşte în fiecare dimineaţă la 5.30, iar la 7 îşi începe programul la atelier (şi nu e prima care ajunge, sunt doi angajaţi care preferă să înceapă lucrul înainte de ora 6), nu pentru că ar avea vreo constrângere anume, ci pentru că este o persoană matinală, povesteşte Diana Nedea, care din când în când însoţeşte cuvintele de gesturi enegice, pentru a sublinia parcă ideile. Spune că îi place să poarte cel mai mult sandale şi cizme  (dovadă că a potrivit la blugi şi cămaşă albă sandale argintii), că nu are multe perechi de încălţări, „doar vreo 40“, şi ştie asta pentru că le-a numărat recent, a mai întrebat-o cineva.

    Nici n-ar avea unde să ţină mai multe perechi, pentru că spaţiul este limitat; locuieşte într-o garsonieră şi nu păstrează încălţările mai mult de doi ani. Are câteva perechi preferate pentru fiecare anotimp, iar cel mai adesea alege încălţări fără toc, deşi e minionă, pentru că merge foarte mult pe jos. „Am un telefon nou şi am instalat o aplicaţie care spune că merg pe jos, doar în fabrică, 8 km pe zi. Poate nu este foarte precisă măsurătoarea, dar 5 or fi!“ În primele luni ca antreprenoare, mergea la atelier pe pantofi cu toc şi îmbrăcată în deux pieces, până când a alunecat pe scări şi a decis că e mai bine să îşi adapteze ţinuta la mediu. În fond, nu mai era într-o corporaţie.

    Aşezată la terasa din Centrul Vechi al Capitalei, la doar o aruncătură de băţ de magazinul Diane Marie pe care l-a deschis în 2012, pare mai degrabă o studentă decât o antreprenoare care la patru ani de la înfiinţarea afacerii a ajuns la o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei. Urmăreşte din priviri trecătorii şi identifică lejer un grup de englezi care, în mod surprinzător, pentru că era o zi însorită, nu aveau şlapi, ci încălţăminte sport. Pesemne este efectul mediului, pentru că a fost înconjurată mai mereu de încălţări; părinţii ei, ingineri de profesie, au absolvit o facultate cu profil de prelucrare a pielăriei, lucrează în domeniu „de o viaţă“ şi au o fabrică pentru export, în sistem lohn, cu 60 de angajaţi.

    Diana Nedea nu are diplomă de inginer, ci este absolventă de ASE şi spune că a lucrat înainte de a înfiinţa atelierul de producţie în ceea ce numeşte „joburile standard de absolvent de ASE, în multinaţionale, în vânzări“, mai întâi la Vodafone şi apoi la LG. S-a hotărât să meargă pe alt drum în 2011, după un concediu de două săptămâni, pentru că s-a implicat în acest proiect, care iniţial ar fi fost o divizie a afacerii părinţilor săi, antreprenori din 1996. În momentul de apogeu al afacerii fabrica părinţilor avea 400 de angajaţi. „Cochetau cu ideea de a face ceva pentru piaţa internă, însă sunt foarte încărcaţi, ca volum de muncă, şi au renunţat la idee.“

    Povesteşte că la întoarcerea din concediu s-a aşezat la birou şi nu şi-a mai găsit locul, a fost un moment în care şi-a dat seama că nu mai rezonează cu multinaţionala. Se implicase mult în proiectul afacerii, avea multe idei – a studiat şi pictura ani de zile, pentru că „părinţii au investit în mine şi sora mea destul de mult“; spune că în întreaga familie se regăseşte un pic de spirit artistic, dar ea se pricepe şi la cifre, statistici şi matematici. Îşi aminteşte că în vacanţele de vară mergea în fabrica părinţilor şi împreună cu sora sa căutau resturi de piele din producţie ca să facă botoşei pentru păpuşi. Începutul afacerii n-a fost însă o joacă de copil, chiar dacăa avut o întreagă serie de avantaje.
    Unul dintre avantaje a fost sprijinul părinţilor, care i-au împrumutat utilajele cu care a pornit producţia şi i-au pus la dispoziţie şi un spaţiu. Aşa că investiţia de pornire, în 2011, a fost de 8.000 de euro, bani proprii.

    Ulterior, a schimbat utilajele, iar bugetul de investiţii a ajuns până la 20.000 de euro în 2012, când a deschis şi primul magazin, la o aruncătură de băţ de Lipscani. Un alt avantaj au fost toate informaţiile la care a avut acces de-a lungul vieţii, pentru că fabricarea pantofilor are dichisul său; pielea, de pildă, se întinde pe o direcţie, motiv pentru care este dublată la interior cu o pânză care contracarează acest efect, altminteri încălţările „se fac bărcuţă“. De mare folos a fost şi girul pe care l-a avut în faţa furnizorilor, care lucrau de ani buni cu părinţii săi. „Au fost probleme financiare, inclusiv cu sume neîncasate pe mărfuri pe care le-am livrat la magazine, pe care le-am depăşit tot mulţumită furnizorilor. Istoria familiei m-a ajutat mult, ar fi fost mult mai greu şi la început, şi pe parcurs.“ Un moment hotărâtor în existenţa firmei a fost cel în care a marcat o pierdere de 80.000 de lei de la un singur client, care pur şi simplu nu a plătit marfa. „Cadrul legislativ este groaznic, este foarte greu să recuperezi banii din piaţă.

     

  • Un absolvent de drept vinde de 10.000 de euro pe lună brăţările care au înnebunit internetul

    Vânzarea de brăţări pare o idee banală, dar o privire mai atentă asupra brăţărilor nautice explică de ce produsele Constantin Nautics au succes.

    Lucian Gherghiţă a absolvit două facultăţi – relaţii internaţionale şi drept –, dar a preferat întotdeauna să lucreze pentru el însuşi. A deschis primul business în urmă cu patru ani, în consultanţă, dar între timp şi-a mai încercat norocul şi în alte domenii. Marius Stoica a absolvit jurnalismul şi este pasionat de tot ceea ce are legătură cu mediul online. Lucian Gherghiţă a decis la sfârşitul verii să preia un business de producţie şi vânzare de brăţări nautice: „Mi s-a părut o idee bună – fondatorul companiei avea nişte probleme financiare şi nu mai avea resursele să dezvolte businessul. Am preluat integral businessul de la persoana respectivă la scurt timp după înfiinţarea societăţii. Apoi l-am adus pe Marius, care a devenit partener în luna august“.

    Una din primele măsuri luate de cei doi antreprenori a fost protejarea imaginii companiei şi a produselor. „Ambele sunt mărci înregistrate, atât brăţările nautice, cât şi constantin nautics. Am vrut să rezolvam cât mai repede această problemă pentru a ne proteja, într-un fel, de cei care ar putea fura ideea“, spune Lucian Gherghiţă.

    „Toate produsele noastre sunt confecţionate manual şi sunt creaţii originale. Prin natura materialelor din care sunt construite, ele pot fi purtate tot timpul, în condiţii de umiditate, căldură sau frig extreme fără să se deterioreze. Cred că acest lucru a ajutat mult la succesul produselor“, explică cei doi tineri antreprenori, care insistă ca materia primă folosită să fie de bună calitate, chiar dacă acest lucru scade într-o anumită măsură marja de profit. „Spre exemplu, frânghia este cea folosită în porturile nautice, la ambarcaţiuni. Toate produsele sunt autentice. Ne-am dat seama că oamenii înţeleg acest lucru când am văzut că se întorc să mai cumpere“, spune Gherghiţă.

    Antreprenorii au investit până acum 25.000 de euro, dar se aşteaptă să recupereze suma în mai puţin de un an. „Investiţia reală, de până acum, este de 25.000 de euro. Ea a însemnat magazinul online, atelierul de lucru pe care l-am deschis de curând în centrul Bucureştiului, care este şi showroom, stocul de marfă şi cel de materie primă. În cel mai scurt timp, sperăm până în primăvară, vom deschide un sediu secundar la Constanţa“, continuă Gherghiţă. Cifra de afaceri a trecut de 10.000 de euro în cele două luni de activitate, iar tinerii sunt încrezători că sărbătorile vor aduce o creştere vizibilă a numărului de produse vândute. „Cifra de afaceri, după două luni, este de aproape 15.000 de euro. Am vândut în jur de 800 de brăţări pe lună, iar marja de profit este în prezent de 30%.“ Magazinul online, prin care se desfăşoară mare parte a activităţii, a fost lansat la jumătatea lunii octombrie. „Platforma online a devenit funcţională pe 14 octombrie şi atunci am început şi să investim în promovare, dar în primă fază nu am avut foarte multe produse. A durat ceva până am cumpărat materialele necesare, pentru că nu ne aşteptam să se vândă stocul existent atât de repede“, povesteşte Lucian Gherghiţă.

    Cei doi se bazează în mare măsură pe social media, investind zilnic bani pentru ca postările lor de pe Facebook să ajungă la cât mai multe persoane. Până acum, această strategie s-a dovedit a fi corectă: „Cel mai mult ne promovăm în mediul online, iar aici ne bazăm pe reţelele de socializare, în special Facebook. 90% din vânzări se realizează online, prin intermediul platformei noastre de shopping, iar 10% prin magazine partenere şi participări la diverse târguri şi expoziţii“, spune Marius Stoica, precizând că bugetul de promovare se modifică în funcţie de cerere.

  • British American Tobacco lansează în România, în premieră mondială, un produs hibrid: glo iFUSE

    Kent glo iFUSE oferă fumătorilor adulţi o alternativă pentru ţigările tradiţionale. Este un produs cu conţinut de nicotină şi aromă de tutun, dar având beneficiul riscurilor reduse, asociate cu produsele electronice. Pentru că tutunul din interiorul capsulelor Kent Neopods nu arde, fiinf eliminate fumul, scrumul şi mirosurile asociate fumatului.

    Dispozitivul glo iFUSE şi capsulele Kent Neopods sunt deja disponibile pe piaţă prin intermediul platformei online şi, începând cu zilele următoare, la punctele de vânzare din magazine şi din locaţiile Horeca aflate în Bucureşti.

    Odată cu lansarea acestui produs, British American Tobacco (BAT) va poziţiona România în avangarda pieţei mondiale a produselor de nouă generaţie. BAT previzionează că piaţa produselor de nouă generaţie, estimată în 2015 la 2,8 miliarde de lire sterline, se va tripla până în 2020, la o valoare de până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.

    “Suntem foarte încântaţi că România a fost aleasă ca prima ţară din lume unde va fi lansat revoluţionarul produs glo iFUSE. Acest demers subliniază încă o dată dorinţa BAT de a continua investiţiile sale în România şi în dezvoltarea de noi tehnologii, fiind susţinut pe deplin de lansarea glo iFUSE sub umbrela mărcii Kent”, a declarat Gemma Webb, general manager al British American Tobacco România. BAT a investit peste 600 milioane de euro în ultimii trei ani pentru dezvoltarea acestor produse în laboratoarele sale de cercetare din Anglia.

    glo iFUSE este un produs hibrid creat să funcţioneze cu capsule Kent Neopods ce conţin tutun şi lichid, oferind gust şi aromă de tutun. Capsulele KENT Neopods sunt disponibile în două variante: Tobacco şi Refreshing. Capsulele KENT Neopods au trei componente: un element de încălzire, un compartiment cu lichid şi unul cu tutun. Elementul de încălzire procesează şi transformă lichidul cu conţinut de nicotină în vapori; aceştia traversează secţiunea cu tutun, eliberând vapori cu arome de tutun.

    BAT a testat produsul glo iFUSE pe piaţa din România încă din noiembrie 2015. România a fost aleasă pentru că este o piaţă importantă pentru BAT şi este, de asemenea, o piaţă importantă pentru Kent care deţine 26% cotă de piaţă.

    Începând cu jumătatea lunii aprilie, glo iFUSE şi capsulele Kent Neopods vor fi disponibile pentru vânzare în 650 magazine din Bucureşti. Dispozitivul glo iFUSE este disponibil la un preţ de 90 lei, iar un pachet de Kent Neopods (cu două capsule) este 30 lei.

    Kent este cea mai importantă marcă de ţigări din România. BAT este una dintre cele mai mari şi importante companii prezente în România, contribuţiile sale la bugetul statului fiind de 7 miliarde de lei în anul 2015. British American Tobacco este liderul detaşat pe piaţa produselor din tutun din România, conform comunicatului transmis redacţiei. Compania produce şi comercializează mărci precum Kent, Dunhill, Vogue, Pall Mall şi Lucky Strike. În România, BAT este prezentă încă din 1996 şi este reprezentată de trei divizii: Trading, Operational şi Shared Services. Cele 3 entităţi comerciale din România au în prezent 1686 de angajaţi şi au creat alte câteva mii de locuri de muncă indirecte. Cota de piaţă a companiei este de 54%, iar Kent – cel mai important brand din portofoliu, deţine o cotă de 26% din piaţa produselor din tutun din România.

    Strategia BAT pentru produse de nouă generaţie:

    La conferinţa dedicată investitorilor din septembrie 2015, compania şi-a declarat public dorinţa de a deveni lider de piaţă pentru produsele de nouă generaţie până în 2020. Compania previzionează că piaţa globală de NGP se va tripla până în 2020, de la 2,8 miliarde de lire sterline, în 2015, până la 8,4 miliarde de lire sterline, exceptând SUA şi China.

  • Doi ardeleni au dat lovitura cu afacerea lor deschisă în 10 metri pătraţi în Bucureşti

    Doi tineri din Cluj s-au îndrăgostit de aroma cafelei şi, cu ajutor din partea unui brand cunoscut, au deschis un mic coffee shop în Bucureşti. Urmează o nouă locaţie, în centrul Capitalei, iar tinerii sunt încrezători că vor putea oferi în continuare espresso de cea mai bună calitate.

    Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri de 27 de ani, se cunosc de când erau copii, dar au decis 
de-abia anul trecut să pună bazele unui business. 
„Ne-am cunoscut la grădiniţă, deci ne ştim de aproape 25 de ani. Am şi lucrat împreună încă din 2006, dar cu mici pauze“, povestesc cei doi antreprenori.

    Vlad şi Dan au pornit o „afacere cu suflet“, prin care vor să împartă şi altora pasiunea lor pentru cafea. Steam Coffee Shop este o minicafenea într-un spaţiu de doar 12 metri pătraţi, înspre zona de nord a Capitalei, de unde clienţii pot cumpăra doar produse „to go“.

    De unde însă pasiunea pentru cafea? „Am lucrat mult în domeniul ospitalităţii, dar nu am avut neapărat legătură cu produsele din cafea“, povesteşte Vlad Buda. „În 2010 am participat la o competiţie de barista, iar acolo am fost jurizaţi de campionul naţional al Greciei la proba de cafea la filtru. După concurs am stat vreo nouă ore de vorbă şi ne-a explicat ce-am făcut bine, ce-am greşit şi aşa mai departe. Noi nu înţelegeam cum poate să bea atât de multă cafea, cerea un espresso la fiecare zece minute. Între timp a ajuns campion mondial la proba de cafea la filtru.“

    Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani

    „După acel moment, am început să exersăm în fiecare zi“, continuă Dan Ursan. „Mergeam cu câteva minute înainte să se deschidă barul unde lucram şi încercam diverse lucruri pe care le găseam pe internet, pentru că alte surse de a învăţa nu prea există.“

    Un an mai târziu, au decis să plece în străinătate pentru a lucra şi au ales Berlinul. Au fost aproape să deschidă un coffee shop în Germania, dar s-au răzgândit în ultimul moment. „În primă fază am vrut să pornim o afacere la Berlin, chiar găsisem acolo pe cineva cu bani care era dispus să ne ajute. Dar exact înainte de semnarea actelor, am realizat că asta ne-ar fi obligat să rămânem acolo, iar noi nu eram convinşi că ne dorim asta.“

    Tinerii antreprenori nu au renunţat la idee şi s-au întors în ţară, însă lucrurile au devenit ceva mai complicate. „Ne-am întors la Cluj cu intenţia de a deschide o locaţie mai mare, ne gândeam şi la un spaţiu în care să servim ceva de mâncare. Apoi ne-am lovit de legislaţie, aşa că am rămas doar la cafea. Am încercat prin Cluj vreo 7-8 luni, am tot căutat spaţii, dar acolo există o singură zonă unde poţi avea succes cu un astfel de business, şi acolo chiria e foarte scumpă“, îşi aminteşte Vlad Buda.

    Colegul său, Dan Ursan, explică cum au ajuns în Bucureşti. „Când eram aproape să renunţăm, am discutat cu Mihai Panfil de la Origo, care ne este şi un foarte bun prieten, iar el ne-a propus o colaborare, a propus să deschidem un coffee shop în Bucureşti. Ne-am mutat în Capitală anul trecut în mai, iar afacerea am pornit-o în decembrie.“

    CONTINUAREA ÎN PAGINA A DOUA –>>>

  • Cu deschiderea magazinului de la Timişoara, Douglas ajunge la 19 spaţii

    „În 2016 continuăm extinderea în România, ca parte a strategiei Douglas la nivel european de consolidare a poziţiei de lider în retailul de beauty şi cosmetice. În adiţia extinderii reţelei, Douglas se va concentra pe dezvoltarea mărcilor proprii, diversificarea experienţei de cumpărare şi dezvoltarea capabilităţilor omnichannel”, a declarat Lavinia Ivas, country manager al Douglas România.

    Noul magazin Douglas din Timişoara are o ofertă multi-brand, de peste 10.000 de articole de îngrijire şi parfumerie.  „Operăm pe o piaţă extrem de dinamică, iar portofoliul de produse se transformă odată cu noile tendinţe. În primul trimestru al acestui an, două noi branduri au fost aduse în magazinele Douglas, EOS şi Foreo,” adăugă Lavinia Ivas.

    Douglas lansează sute de noi produse anual. Preferinţele consumatorilor sunt orientate către produse noi, inovatoare sau exclusivităţi. În noile tendinţe sunt şi produsele bio sau chiar organice, Douglas lansând recent brandul EOS în această categorie, iar pentru a răspunde nevoii de exclusivitate, Douglas a creat produsul Box of Beauty, un pachet care cuprinde produse si miniaturi de lux la un preţ special.

    Oferta de produse este completată de serviciile in-store oferite de parfumeriile Douglas în toată reţeaua, precum Skin Expert Bar, serviciul care oferă şedinţe gratuite de dermoanaliză şi mini-tratamente cu produse de îngrijire a feţei, sau Make-up Point, serviciul de machiaj cu o capacitate de patru posturi de make-up.

    Reţeaua de magazine Douglas numără acum 19 magazine, în 12 oraşe, acoperind zona centrală şi de vest a ţării. Douglas a încheiat anul 2014 cu o cifră de afaceri de 61 milioane de lei şi o creştere de 12% faţă de 2013. Douglas este liderul european pe segmentul de parfumerie selectivă, cu vânzări anuale de peste 2,6 miliarde de euro (an fiscal 2014/2015). Grupul operează o reţea de 1.700 de magazine în 19 ţări şi are peste 20.000 de angajaţi.

  • Investiţii de 5 milioane de euro în reţeaua Stihl

    În 2015, cele mai importante creşteri de vânzări în portofoliul Stihl au fost înregistrate la motoferăstraie şi motocoase, cu plusuri de 15% faţă de 2014. “De anul trecut am demarat o serie de proiecte care vizează o creştere cantitativă a reţelei, dar în special una calitativă. Practic, am intrat într-un amplu proces de reamenajare a spaţiilor comerciale şi de service, care ne determină să apreciem că ne aflăm în cea mai dinamică perioadă a companiei. Acest proces va continua şi pe parcursul acestui an, estimând ca până la sfârşitul lui 2016 vom avea o treime din reţea reconfigurată după noi standarde vizuale şi de funcţionalitate”, declară Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    În prezent în reţeaua Stihl sunt aproximativ 300 de magazine, pe o suprafaţă totală de 13.000 mp, efortul investiţional  pentru reconfigurarea stilistică şi funcţională ridicându-se la 5 milioane de euro. “O particularitate specifică a acestui proiect este că orice dealer poate accesa un nivel superior de amenajare, pentru magazine de minim 80 mp, fapt care va transforma spaţiul respectiv în ceea ce noi numim flagship store. Până anul viitor avem planificate inaugurarea a 49 de astfel de spaţii, în 2-3 ani numărul acestora putând să ajungă la 60”, precizează Ioan Mezei.

    “Am propus acest concept dealerilor Stihl încă din 2014, de atunci am reuşit să-l implementăm în 26 magazine. Conceptul este unul revoluţionar chiar şi la nivel global Stihl, astfel că România a funcţionat iniţial ca piaţă pilot de implementare şi acum poate să furnizeze know-how pe acest sector pentru restul lumii unde compania este prezentă.”

    La nivel internaţional Stihl a anunţat în 2015 o creştere de 10,4% la opt luni, atingând o cifră de afaceri  de aproximativ 2,3 miliarde de euro. Compania germană intenţionează să investească 1 miliard de euro în dezvoltare până în 2018. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

    ZOOT, answear.com şi Uterque (parte din grupul Inditex, proprietarul Zara) sunt doar câteva dintre brandurile care au atacat piaţa online de modă din România în ultimul an. Toate vorbesc despre potenţialul pieţei şi despre câtă importanţă acordă românii felului cum arată.

    Gigantul spaniol Inditex, liderul mondial al pieţei de modă, care deţine în portofoliu nume precum Zara, Bershka sau Pull & Bear, a ales să aducă cel de-al optulea său brand (singurul care lipsea din România) întâi online şi apoi să deschidă primele magazine. Aceasta este o primă mutare de acest gen: un brand care intră pe o piaţă întâi online, când de obicei mişcarea este fix invers.

    Spaniolii au fost însă încurajaţi de evoluţia vânzărilor online pentru celelalte branduri. Operaţiunile online au ajuns să contribuie cu 7-8% la vânzările de aproape 300 milioane de euro în România ale grupului Inditex, liderul pieţei locale de modă, potrivit surselor Business Magazin. Online, spaniolii sunt prezenţi cu toate cele şapte branduri care au şi 108 magazine fizice în România, iar, mai nou, Uterque s-a alăturat acestora. Vânzările online nu sunt însă înregistrate de entităţile juridice din România, care administre-ză doar magazinele fizice. Vânzările realizate pe internet de brandurile Inditex sunt contorizate de grup, în Spania, la sediul central al companiei. Acolo sunt de altfel şi procesate comenzile care pornesc din toate colţurile lumii şi care sunt apoi expediate din inima imperiului Inditex către destinatari.

    Inditex este un imperiu de 21 miliarde de euro şi peste 7.000 de magazine sub opt branduri prezente în toate colţurile globului. Grupul spaniol este fondat şi controlat de antreprenorul spaniol Amancio Ortega, al doilea cel mai bogat om de afaceri din lume după Bill Gates, cu o avere estimată la 70 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires. Spaniolii au intrat pe piaţa locală în 2004 în sistem de franciză cu brandurile Pull & Bear şi Zara, pentru ca trei ani mai târziu să intre direct. Astăzi ei au 108 magazine fizice sub şapte branduri, respectiv Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear, Massimo Dutti şi Oysho. Pe online, spaniolii au intrat în România prima dată în 2013 cu brandul Pull&Bear, iar apoi s-au extins şi cu celelalte.

    Ultimul nume din portofoliul local este Uterque, un brand lansat în 2008, care pune accentul pe pantofi, genţi şi accesorii, însă are şi o colecţie de haine, doar că mai redusă decât a brandurilor Zara sau Massimo Dutti. În ceea ce priveşte poziţionarea, Uterque se adresează clienţilor cu veni-turi peste medie, în contextul în care o ja-chetă costă între 1.000 şi 2.500 de lei (220 şi 550 de euro), iar o geantă are un preţ cuprins între 500 şi 1.500 de lei (110 – 330 de euro). Apetitul românilor pentru cumpărături pe internet i-a convins pe spanioli să continue expansiunea pe acest segment de piaţă.

    Online-ul s-a dezvoltat puternic în ul-timii ani, cucerind iniţial piaţa de electro-IT, apoi cele de carte, de cosmetice şi de haine. Circa 2,7 milioane de români şi-au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet, iar cei mai mulţi cumpărători (aproape 40%) s-au orientat către haine şi pantofi, urmă-toa-rele cele mai căutate produse fiind elec-tro-nicele, electrocasnicele şi apoi cos-me-ti-cele şi produsele de parfumerie, potrivit datelor din piaţă. Cumpărătorii se pot dubla, astfel că cei care cumpără haine pot achiziţiona şi parfumuri şi sunt înregistraţi în ambele categorii. În total însă, patru din zece români care fac shopping online au achiziţionat cel puţin o dată articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de pe internet.

    Liviu Taloi, senior consultant în e-commerce şi online marketing în cadrul companiei ECOMpedia, spunea recent că distribuţia populaţiei pe sexe se respectă şi atunci când vine vorba de cei care cumpără online. Astfel, statisticile arată că sunt mai multe femei care cumpără online decât bărbaţi, ba mai mult, ele şi cheltuie mai mult. „În fashion vorbim de cumpărături de impuls, realizate de femei, pe când la electro-IT nu se întâmplă asta. La electronice sau electrocasnice şi valoarea medie a produsului este mai mare decât în modă, unde o bluză poate costa şi doar câteva zeci de lei“, explica el.

    Spre deosebire de electro-IT însă, unde un singur jucător are o cotă de piaţă importantă, în modă lupta se dă echitabil între jucătorii care sunt activi doar online, între mallurile de pe internet precum eMAG şi între retailerii tradiţionali care testează şi acest segment. România are circa 10 milioane de utilizatori de internet, respectiv jumătate din populaţia ţării. Dintre aceştia însă doar 27% fac şi cumpărături pe internet, arată datele ZF de la jucătorii din piaţă. Restul intră doar să citească ştiri, să petreacă timp pe reţele sociale sau să se documenteze despre anumite produse pe care să le cumpere apoi offline. În ceea ce priveşte profilul românilor care cumpără online, circa 84% provin din mediul urban şi au între 25 şi 35 de ani. În ultimul an se observă însă o creştere a achiziţiilor făcute şi de consumatorii din mediul rural. La fel, se observă că vârsta medie a consumatorilor este în creştere. Astăzi 15% dintre cei care fac shopping online au între 45 şi 55 de ani, numărul lor fiind în urcare cu 5% faţă de acum doi ani. Românii se află pe ultimul loc în UE după numărul de persoane care comandă bunuri sau servicii online, după cum arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă Eurostat.

  • Flanco deschide şase magazine iar reţeaua ajunge la 110 spaţii

    Cu o suprafaţă de peste 470 de mp fiecare, magazinele Flanco din Iaşi şi din Satu Mare sunt poziţionate în incinta centrelor comerciale Kaufland.

    “Pentru anul 2016 am prevăzut un buget de investiţii în valoare de 12 milioane de lei. Planul include extinderea în teritoriu cu 30 de noi puncte de vânzare, dar şi optimizarea platformelor IT şi a website-ului www.flanco.ro, astfel încat să putem acoperi eficient întreaga tară, fie prin magazine fizice, fie prin cel virtual”, afirmă Bogdan Dirjan, Director de Dezvoltare Flanco Retail.

    Până la finalul lunii martie, retailerul va fi prezent în alte patru centre comerciale din ţară. Noile magazine Flanco din Slatina şi din Zalău vor fi inaugurate pe 24 martie, în centrul comercial Kaufland, în timp ce Flanco Timişoara Shopping City şi Flanco Piteşti Auchan Găvana îşi vor deschide porţile pe 31 martie.

    Echipa Flanco a ajuns la un număr de peste 1400 de angajaţi, iar reţeaua are acum 106 magazine, aflate în cele mai importante zone comerciale din 66 de oraşe.

    Flanco şi-a bu­getat pentru anul cu­rent o creştere de 20% a cifrei de afa­ceri până la aproximativ 210 mil. euro, evo­luţie care ar urma să fie susţinută de re­venirea consumului, creşterea eco­no­mică şi consolidarea industriei. Flanco a deschis anul trecut 12 magazine, reţeaua crescând de la 89 la 100 de unităţi – respectiv 58.000 de metri pătraţi. Flanco a preluat o parte din magazinele Domo – cel mai important fiind cel din complexul Băneasa Shopping Center din Bu­cureşti.