BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Povestea unei afaceri create de doi tineri din necesitate. Ei vând un produs unic în România, pe care îl dezvoltă chiar pe pământul bunicilor

    De cocos, de soia, de migdale – laptele nu mai e ce era cândva, indiferent că-l punem în cafea sau în prăjituri. Fiecare intoleranţă a adus o alternativă, iar Mădălina şi Gabriel Poenaru au profitat de asta pentru a pune şi ei umărul la schimbare, cu un brand propriu – Almonderia. Adică lapte de migdale produs în Târgovişte.

    Povestea mea cu migdalele porneşte încă din copilărie. O copilărie fericită în care am fost crescut de mic cu migdalele de la bunicii din zona Greceanca, judeţul Buzău. Am experimentat gustul migdalelor dulci în toate formele: crude, coapte cu coajă la cuptor, fără coajă, cu sare, în prăjituri, cu copiii în faţa casei, la poartă în loc de seminţe”, povesteşte Gabriel Poenaru.

    Laptele de migdale l-a descoperit însă în 2016, când s-a născut fiica lui şi a Mădălinei, pe nume Ava. Fiind alergică la proteina laptelui, a fost nevoie să găsească alternative, iar cea din migdale a fost cel mai bun înlocuitor. Cum Gabriel avea în familie istoria migdalilor din Buzău, Mădălina i-a propus să pornească o mică afacere de producţie de lapte de migdale, cu ajutorul unor fonduri europene nerambursabile.

    „Am luat decizia fără a sta prea mult pe gânduri, de-a doua zi am început să ne documentăm. Am muncit timp de un an de zile cum am putut: în weekenduri, în vacanţe, de Crăciun, de Revelion, după serviciu, am lăsat-o pe micuţa Ava la bunici şi noi am participat la cursuri şi mentorate oferite de Ingenius pentru a crea un plan de afaceri cât mai bine şi real aplicat.”

    Momentan, materia primă, adică migdalele, vin din import, însă, pentru că vor să producă laptele cu migdale din România, în primăvara acestui an au plantat pe pământul bunicilor aproximativ 600 de migdali, din diverse soiuri dulci, pentru producţie proprie. Din cauza secetei, în toamna lui 2019 nu au reuşit să pregătească pământul pentru plantare aşa cum este recomandat să se facă în cazul migdalilor.

    „Sperăm să avem parte de prima producţie de miez de migdal în toamna lui 2022 pentru a putea promova conceptul sustenabil, de manufactură artizanală a laptelui de migdale cu migdale crescute şi îngrijite pe pământul bunicilor.”

    Mădălina şi Gabriel au pus la bătaie o investiţie de 50.000 de euro în total, din care 40.000 de euro au venit prin programul Ingenius (fonduri europene nerambursabile), iar restul – din bugetul propriu.

    Producţia are loc în fiecare dimineaţă în laboratorul Almonderia din Târgovişte, iar produsele sunt livrate în fiecare zi, de luni până vineri, în Bucureşti. Marţea şi joia, laptele ajunge în magazinul Biocorner din Dorobanţi, iar vinerea – în Băcănia Veche din Barbu Văcărescu. În rest, sursa principală de comenzi este magazinul online. Laptele de migdale este produs în ziua livrării pentru a ajunge proaspăt la clienţi. „Producem aproximativ 60 litri pe săptămână, lunar 250 litri de lapte de migdale şi numărul este în continuă creştere. Momentan avem doar doi angajaţi, dar din 2021 dorim să mărim echipa”, spune Gabriel Poenaru.

    Laptele de migdale Almonderia se prezintă în două variante: simplu şi în varianta cu miere. Preţurile sunt cuprinse între 15 lei pentru 330 de mililitri şi 20 de lei pentru 500 de mililitri.

    Ce urmează pentru cei doi antreprenori? Au pregătit un concept de cafenea unde se poate comanda cappuccino cu lapte de migdale, dar pot fi degustate şi preparate din ingrediente naturale.

    „În 2021 dorim să implementăm acest concept în Bucureşti, dar intenţionăm să ne extindem şi în oraşe strategice precum Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Constanţa, deoarece primim foarte multe întrebări şi scopul nostru este să livrăm lapte proaspăt de migdale în toată ţara.”

    Laptele de migdale Almonderia se prezintă în două variante: simplu şi în varianta cu miere. Preţurile sunt cuprinse între 15 lei pentru 330 de mililitri şi 20 de lei pentru 500 de mililitri.

     

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Costume cu atitudine – atelier de confecţii (Iaşi)

    Fondatoare: Ramona Cervenciuc

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 45.000 de euro

    Prezenţă: online, un showroom în Iaşi

    DOT – restaurant (Cluj-Napoca)

    Fondator: Marian Porumb

    Investiţie iniţială: 156.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Zugrăvim într-o zi – business în construcţii (Bucureşti)

    Fondator: Victor Dumitrache

    Cifră de afaceri în 2019: 1,2 mil. lei (253.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti şi împrejurimi

    Nuşi – cofetărie (jud. Timiş)

    Fondatoare: Ana Gyorgy

    Cifră de afaceri în 2019: 1,5 mil. lei (316.000 de euro)

    Prezenţă: Giroc şi Timişoara, jud. Timiş

    Cămara Moţului – fabricare de produse de băcănie (Arieşeni, jud. Alba)

    Fondatoare: Cristina Nicola

    Investiţie iniţială: 50.000 de lei (peste 10.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2019: 160.000 de lei (34.000 de euro)

    Prezenţă: online, Auchan, magazine mici de cartier din ţară

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Creşteri ambiţioase pe timp de pandemie. Un business estimează dublarea cifrei de afaceri pe fondul noii crize

    Dragoş Mihalache a pornit businessul Red-Mall în mediul offline, cu un magazin tradiţional, dar antreprenorul a făcut conversia rapid spre mediul online, iar în 2016 a intrat pe eMag Marketplace. El a dezvoltat businessul comercializând medii de stocare şi accesorii pentru acestea. În timp, antreprenorul a observat că oamenii au diferite nevoi şi a ales să diversifice gama de produse pentru a răspunde cât mai multor nevoi din piaţă.

    „Am observat că clienţii aveau nevoie de diferite produse astfel că am ales să diversificăm portofoliul. Am cercetat piaţa, am văzut ce se cerea şi care erau nevoile clienţilor, am identificat produsele apoi le-am listat.  Acum avem o gamă foarte largă de produse, de la îngrijire personală până la electronice, scule şi unelte.”

    În iunie 2016, a intrat în marketplace-ul eMag. „În prezent, aproximativ 50% din cifra de afaceri este generată de canalele noastre de vânzare, iar 50% este generată de vânzările înregistrate pe marketplace”, povesteşte Dragoş Mihalache, fondatorul companiei Red-Mall în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE.

    Pandemia şi măsurile de distanţare şi limitare a răspândirii noului virus au îndrumat oamenii spre achiziţii online, ceea ce a generat atât creşteri ale vânzărilor companiilor active în mediul online, cât şi schimbări ale comportamentului consumatorilor. Astfel, spre deosebire de anul trecut, clienţii au cumpărat produse specifice contextului pandemic, ceea ce a dus la o scădere a valorii bonului mediu înregistrată anul acesta, spune Dragoş Mihalache.

    „Anul acesta valoarea bonului mediu a fost în jur de 300 de lei. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, vindeam produse care în pandemie nu s-au vândut, aici mă refer la electronice şi electrocasnice care aveau o valoare mult mai mare decât măştile şi dezinfectanţii pe care le vindem în această perioadă.”

    Fondatorul Red-Mall a adăugat că a fost nevoit să modifice planurile pe termen mediu şi lung în urma pandemiei. „Nu se mai vindeau produse precum sistemele audio, aparatele de fotografiat, astfel că ne-am adaptat şi am adus produse noi care să răspundă nevoilor din piaţă, cum ar fi dezinfectante, măşti, mănuşi, igienizante.”

    În ultimele două luni, businessul Red-Mall a înregistrat o creştere de 20% faţă de primele trei luni de pandemie, respectiv perioada martie-aprilie-mai. De asemenea, Red-Mall înregistrează peste 100 de comenzi zilnic pe platformă, oraşul care generează cel mai mare număr de comenzi fiind Capitala, urmată de zona Ardealului şi zona Moldovei. În ceea ce priveşte perioada de Black Friday, Dragoş Mihalache spune că în fiecare an, vânzările Red-Mall au „crescut în perioada de Black Friday, toţi clienţii aşteaptă ofertele de pe eMag Marketplace şi de pe eMag în general şi mereu am avut o creştere şi a numărului de produse listate în această campanie şi a numărului de comenzi. Anul acesta aşteptăm să creştem cu aproximativ 30% faţă de anul trecut, în această campanie de Black Friday.”

    Compania Red-Mall este printre primii selleri care au accesat linia de credit prin care Idea Bank oferă condiţii preferenţiale de creditare (precum dobândă zero) celor care vor să îşi dezvolte businessul. „Am investit banii obţinuţi în stocuri de Black Friday şi am avut vânzări pe măsură.”

    În prezent, businessul Red-Mall este activ doar pe piaţa din România, însă planurile antreprenorului Dragoş Mihalache vizează extinderea în Bulgaria şi Ungaria în 2021.

    „Anul viitor vom încerca să ne extindem pe alte pieţe, unde este prezent eMag Marketplace. Mă gândesc momentan la Bulgaria şi Ungaria. În plus, vrem să diversificăm gama de produse dedicate copiilor, adică zona de jucării. Acolo nu avem o diversitate foarte mare de produse,” a adăugat Dragoş Mihalache.

    El a spus că în urma diversificării gamei de produse şi a vânzărilor crescute ce vor fi înregistrate în perioada de Black Friday şi în perioada sărbătorilor de sfârşit de an, estimează afaceri de circa 5 milioane de euro la finalul anului în curs, adică o dublare a cifrei de afaceri.

    „Având în vedere că avem Black Friday, apoi vin sărbătorile şi finalul anului, când cumpărăturile şi achiziţiile au valori mai mari, estimez o dublare a cifrei de afaceri şi mai sper să mergem aşa şi în perioada următoare. Anul viitor sper să fie măcar ca anul acesta”, a mai spus antreprenorul.

    În ceea ce priveşte bugetul de investiţii pentru anul 2021, „acesta va fi stabilit după perioada de Black Friday.”

  • Cum au descoperit retailerii a 13-a lună a anului

    La noi, vânzările se împart în 13 luni, 12 luni calendaristice şi una de Black Friday”, a spus Robert Berza, general manager Fashion Days, într-o conferinţă de presă recentă, făcând referire la faptul că în cele 3 zile de reduceri compania înregistrează vânzări cât pentru o lună. În ciuda pandemiei de COVID-19, care a pus „pe butuci” mediul de business local, zona de e-commerce este cea care a avut numai de câştigat. „Dacă retailul în general a scăzut şi aici evident impactul a fost în offline, e-commerce-ul în schimb a crescut extrem de mult, în cele 2-3 luni de lockdown au fost valori foarte mari, variind între 40 şi 100% în funcţie de categorii şi de jucători, trend care s-a domolit în iulie-august-septembrie, ducându-se undeva în jur de 50-60%, şi care e posibil să accelereze în funcţie de potenţialele măsuri restrictive care vor apărea în următoarele săptămâni, spre valori pe care le-am văzut în primăvară”, notează executivul.

    Sectorul fashion nu face excepţie. În plan internaţional, un exemplu grăitor este cel al companiei Zalando, care „în primele şase luni ale anului a avut venituri de aproape 3,6 miliarde de euro. În trimestrul II, aprilie-iunie, în Germania, unde a fost lockdown, veniturile lor au crescut cu 27%, în timp ce în primul trimestru au avut un ritm de creştere de circa 15%”. În ceea ce priveşte piaţa locală, potrivit datelor Fashion Days bazate pe surse precum Euromonitor şi Ministerul Finanţelor Publice, în primul trimestru online-ul ocupa doar o cotă de 11% din piaţa locală de fashion, însă în trimestrul II, odată cu instaurarea lockdown-ului şi închiderea mallurilor, acesta a crescut vertiginos, atingând o valoare de 58%, „împinsă preponderent ori de jucători activi exclusiv pe zona online, printre care Fashion Days, About You, epantofi, dar şi de businessuri omnichannel care au început să comunice mai mult, precum CCC, Hervis sau Pepco”. După marcarea acestui vârf, executivul estimează o stabilizare – circa 30-33%, până la finalul lui 2020 şi începutul lui 2021. Dacă la începutul de acestui an, într-un material publicat de ZF, Robert Berza spunea că se aşteaptă, după un an în care înregistrase, în piaţa locală, venituri de 325 de milioane de lei, la o evoluţie a veniturilor similară cu cea înregistrată în 2019, de +30%, anul acesta, impulsionate de pandemie, veniturile nete ale companiei au crescut în medie, potrivit executivului, cu 80% în intervalul aprilie – octombrie, faţă de perioada similară din anul precedent.

    Potrivit lui, la aceste creşteri au contribuit şi investiţiile realizate de jucătorii din piaţa de profil în marketingul non-digital. Astfel, în intervalul aprilie-octombrie 2020, target rating point-ul (TRP – valoare utilizată în marketing şi publicitate pentru a indica procentajul publicului-ţintă atins de o campanie sau o reclamă printr-un mediu de comunicare – n. red.) a crescut cu 57% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. În cazul brandului Fashion Days, reprezentanţii businessului spun că aceste investiţii au crescut cu 146% în acelaşi interval, iar investiţiile per total în imaginea brandului au fost de şase ori mai mari faţă de 2019, fără să ofere însă cifre. Peisajul care alcătuieşte topul jucătorilor din piaţa locală de fashion s-a schimbat la rândul său odată cu instaurarea lockdownului. Dacă în primul trimestru, potrivit estimărilor Fashion Days, clasamentul era condus de Inditex, urmat de discounterul Pepco, activ exclusiv pe retailul tradiţional, de H&M şi C&A, în trimestrul II în fruntea pieţei a ajuns Dante (cu Fashion Days şi Emag), Lidl, Inditex coborând pe a treia poziţie, iar Pepco, pe locul 4. În al III-a trimestru al anului Inditex şi-a reluat poziţia de lider, Pepco, locul secund, Dante a rămas în top 4, pe a treia poziţie, iar H&M, reintrat, a ocupat al patrulea loc în clasament. În perioada aprilie-octombrie, platforma Fashion Days a înregistrat o creştere de 96% a numărului de clienţi, până la 192.000, o evoluţie de 103% a numărului de aplicaţii active, şi o creştere cu şase procente a veniturilor din aplicaţie, care în acest moment acoperă 70% din vânzări.

    Anul acesta, una dintre schimbările aduse de pandemie este şi accelerarea intrării brandurilor premium în online, impulsionată de închiderea magazinelor de profil din aeroporturi şi scăderea numărului de city-breakuri, care a afectat turismul „de shopping”. Pe lângă o serie de firme cunoscute nou intrate în portofoliu, precum Tommy Jeans, Il Passo, EA7 sau DKNY, executivul aminteşte şi de o nouă secţiune specială a platformei Fashion Days – Romanian Corner – destinată producătorilor autohtoni, cu branduri ca Mihaela Glavan, Alina Cernătescu, Bluzat, Underess, Baden şi Miau. În prezent, numărul designerilor locali incluşi în portofoliul companiei a ajuns la 36, cu vânzări lunare de 500.000 de lei, iar pentru perioada decembrie 2020-martie 2021 reprezentanţii businessului se află în negocieri cu alte 20 de branduri.

     

    Black Friday, ediţia de pandemie

    Potrivit datelor companiei, la nivelul pieţei locale de fashion, numărul comenzilor plasate în săptămâna de Black Friday a evoluat, de la 268.000 de comenzi în 2017, la 372.000 în 2019, cu o estimare de 502.000 în acest an. În cazul brandului Fashion Days, reprezentanţii businessului prevedeau (înainte de închiderea ediţiei, în avansul derulării evenimentului – n.red.) că ediţia de Black Friday avea să aducă o creştere cu 50% a comenzilor, până la 200.000, şi cu 40% a numărului de clienţi, până la 170.000 de persoane. În ceea ce priveşte valoare medie a coşului de cumpărături pe platforma şi site-ul Fashion Days, dacă în 2019 aceasta a atins suma de 415 lei, cu o valoare medie per produs de 187 de lei, anul acesta vorbim de o valoare medie a coşului de până la 425 de lei, cu o valoare medie de 201 lei a fiecărui produs comandat, potrivit datelor preliminare ale companiei.

    În ceea ce priveşte veniturile medii înregistrate, estimările pre-eveniment erau de a ajunge de la 37 de milioane de lei (2019) la o valoare medie de 58 de milioane de lei, cele trei zile acoperind, astfel, veniturile unei întregi luni. Anul acesta, compania şi-a planificat debutul reducerilor începând cu dimineaţa zilei de 11 noiembrie, iar evenimentul a fost programat pe o perioadă de trei zile. Un trend remarcat anul acesta, în special după debutul pandemiei, şi care a accelerat cu ocazia perioadei de reduceri, este orientarea clienţilor către cele 900 de lockere (easy box), prin folosirea cărora se limitează interacţiunea dintre client şi curier. Astfel, în intervalul aprilie-octombrie utilizarea acestora a crescut, doar în regiunea Bucureşti – Ilfov, de la 18% la 28%. Ce are în plus această ediţie de Black Friday faţă de cele precedente nu e doar contextul în care se desfăşoară, ci şi faptul că, pentru multe businessuri, alături de perioada sărbătorilor de iarnă, reprezintă un colac  de salvare după declinul înregistrat pe fondul pandemiei. „Dacă nu îşi revin, e posibil să vedem nişte ieşiri în ianuarie-februarie de la branduri mici şi medii”, spune Robert Berza.

  • Afacerea care în doar într-un an şi jumătate a ajuns la venituri de milioane de euro în România

    Premium Store Bosch, un business de distribuţie de electrocasnice marca Bosch, fondat de un antreprenor din Republica Moldova, se îndreaptă spre venituri de 2 milioane de euro în România după aproximativ un an şi jumătate de funcţionare.  Businessul este format din patru magazine fizice şi prezenţă în online printr-un magazin propriu, dar şi prin intermediul platformelor tip marketplace. Dar ambiţiile fondatorilor afacerii merg mai departe de atât.

    Ideea businessului Premium Store Bosch s-a născut în Republica Moldova, la finalul anului 2018. Fondatorul companiei, Mircea Baciu, deţinea deja în Republica Moldova un lanţ de magazine multibrand, care a ajuns la peste 20 de unităţi, printre care şi câteva magazine specializate pe brandul Bosch. El a vrut să se extindă la nivel internaţional, iar primul pas făcut în acest sens a fost deschiderea unui magazin în Bucureşti, în primăvara anului 2019 – au ajuns ulterior la patru magazine -, precum şi la prezenţa în mediul online. Pe piaţa locală au ales să se axeze exclusiv pe marca Bosch.

    „Piaţa din Republica Moldova este foarte mică, ţinând cont că acolo avem o populaţie formată din 2,5 milioane de persoane  – dacă e să ne raportăm la cea din România, care este prin comparaţie una foarte mare. În Republica Moldova, Mircea Baciu a dezvoltat aceste magazine care reprezintă şi o mândrie naţională, în timp ce în  România suntem la început de drum; nu am ajuns la nivelul de acolo, dar timpul este de partea noastră”, a spus Adrian Modîrcă, administratorul afacerii, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE.

    Adrian Modîrcă anticipează ca la final de an, businessul Premium Store Bosch să genereze afaceri de 2 milioane de euro, însă planurile lor sunt şi mai ambiţioase: „Ne dorim să dezvoltăm foarte mult aceste magazine, iar începând cu 2021, odată cu oprirea pandemiei, să reuşim să ne dezvoltăm deja la nivel naţional aici în România, unde vrem să ajungem la 26 de unităţi fizice”. 

    În ceea ce priveşte efectele COVID-19 asupra afacerii, acestea s-au reflectat prin lipsa de activitate din mediul offline, care a fost compensată însă de vânzările din mediul online. Pe eMag Marketplace, Modîrcă spune că realizează între 7 şi 15% din cifra de afaceri, procent care variază de la lună la lună, în funcţie de campanie, de interesul clienţilor etc. Au avut două tipuri de contracte, unul iniţial în care gestionau ei înşişi comenzile, ulterior au trecut la un contract unde eMag se ocupă de facturare şi de trimiterea mărfii către clienţii finali.

    Cât priveşte Black Friday, spune că anul trecut au înregistrat vânzări în creştere cu 50% în perioada acestui eveniment, iar aşteptările lor sunt mari şi pentru anul acesta, în contextul în care au pregătit, spune Modîrcă, „o ofertă agresivă”, unele produse fiind disponibile şi după terminarea stocului, prin comenzi.

    Mircea Baciu, antreprenorul care dezvoltă afacerea în Republica Moldova, a lansat acolo o platformă tip marketplace unde oferă şi el posibilitatea unor antreprenori să se extindă mai mult în mediul online. Cât de diferite sunt cele două pieţe – cea din Republica Moldova cu cea  din România?

    „Consumatorii nu au foarte multă încredere în online în Republica Moldova, ei vor să meargă în magazine fizice să vadă produsul fiindcă pe partea de online nu se înţeleg anumite detalii – în România este puţin diferit. Republica Moldova merge pe paşii României, probabil şi în România înainte de dezvoltarea vânzărilor online, foarte mulţi clienţi mergeau în magazine – după care au început toţi să se axeze mai mult pe online.”

  • Femeia care a făcut o afacere profitabilă din una dintre cele mai mari dorinţe ale omului. Majoritatea dintre noi ne lăsăm pradă acestei dorinţe aproape zilnic

    Jovie Belle nu este, cu certitudine, pentru cei care vor să-şi înfrâneze pofta de ceva dulce. Pentru toţi ceilalţi însă, afacerea fondată de Miruna Stoiu este momentul de răsplată din fiecare zi. Un moment de respiro într-o mare de taskuri. La fel cum, de altfel, a şi luat naştere. Ca o gură – dulce – de aer în plină pandemie.

    Concret, Jovie Belle înseamnă cutii cu căpşuni proaspete glasate cu ciocolată belgiană, dar şi o gamă ispititoare de alte dulciuri decadente, indiferent că e vorba despre zmeură liofilizată, fistic prăjit sau paiete de ciocolată neagră. Cadoul este completat, în funcţie de preferinţe, de flori care mai de care mai parfumate.

    „Firma este înfiinţată în 2018, împreună cu o bună prietenă, însă momentul nu a fost cel mai bun pentru niciuna dintre noi să renunţăm la joburile noastre de atunci şi să ne dedicăm acestui business, astfel că firma a fost fără activitate până anul acesta. În 2020, în plină pandemie, am decis să preiau singură această firmă şi să investesc în ea.”

    Cu studii în domeniul artelor plastice şi în arhitectura peisageră, antreprenoarea a început să lucreze în ornarea prăjiturilor la şase luni de la deschiderea primei cofetării Armand din Bucureşti, unde a preluat rolul de cake designer. A aplicat aşadar cunoştinţele de design şi aptitudinile creative asupra dulciurilor artizanale, şi nu pe şevalet sau în spaţiile verzi ale oraşelor.

    Apoi a decis să continue pe cont propriu. „Dorinţa de a crea acest business este mai veche, încă din 2018, însă, neavând posibilităţile financiare, am tot amânat. Jovie Belle a fost creat în plină pandemie, fiind forţată de împrejurări, ajutată de prieteni şi condusă de o experienţă de peste zece ani în domeniul deserturilor”, povesteşte Miruna Stoiu. Până în acest moment, ea a investit peste 25.000 de euro şi nu se va opri aici, fiind un business care are nevoie în permanenţă de o susţinere financiară. „Produsele sunt realizate în laboratorul nostru, care se află în vestul Bucureştiului.”

    De acolo pleacă zilnic livrările în Capitală, dar şi în împrejurimi. Comenzile vin atât din ţară, cât şi din străinătate, fiind numeroşi românii care vor să trimită un cadou şi un desert deosebit cuiva drag de acasă. Preţurile variază între 55 şi 190 de lei pentru cutiile cu fructe, în special căpşuni, dichisite şi răsfăţate în ciocolată, iar pentru aranjamentele cu flori, pornesc de la 120 de lei şi pot ajunge la 1.000 de lei. „Clienţii Jovie Belle sunt cei care doresc să trimită cuiva drag un cadou deosebit, cu un gust aparte şi o imagine jucăuşă. Fructele proaspete, glasate în cea mai fină ciocolată belgiană, sunt aşezate cu grijă lângă flori şi creează aranjamente unicat. Suntem căutaţi şi de către diferite companii pentru realizarea cadourilor pentru Crăciun”, spune Miruna Stoiu.

    Urmează deci o perioadă aglomerată în laboratorul Jovie Belle, iar Miruna nu ar putea fi mai încântată. Mai ales că se încheie un an complicat pentru toată lumea, în special pentru antreprenori. Aşa că dorinţa ei este acum să menţină trendul ascendent pe care a pornit această idee de afacere.

    Miruna Stoiu, fondatoare Jovie Belle: „Fructele proaspete, glasate în cea mai fină ciocolată belgiană, sunt aşezate cu grijă lângă flori şi creează aranjamente unicat. Suntem căutaţi şi de către diferite companii pentru realizarea cadourilor pentru Crăciun.”

    Preţurile variază între 55 şi 190 de lei pentru cutiile cu fructe, în special căpşuni, dichisite şi răsfăţate în ciocolată, iar pentru aranjamentele cu flori, pornesc de la 120 de lei şi pot ajunge la 1.000 de lei.

     

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Domnişoara Murătură – producţie de murături (Slobozia Moară, jud. Dâmboviţa)

    Fondatoare: Dana Văcaru

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 1,2 mil. euro

    Prezenţă: Penny, Selgros, Profi

    Upgrade Academy – business în domeniul educaţiei (Bucureşti)

    Fondator: Tinu Bosînceanu

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 1,4 mil. lei (circa 295.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Pensiunea Doru (Beliş, jud. Cluj)

    Fondatoare: Daniela Filimon

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de euro

    Prezenţă: Beliş, jud. Cluj

    Aromateria – brand de uleiuri esenţiale (Târgu Mureş)

    Fondatoare: Ada Guţiu

    Investiţie iniţială: 8.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 350.000 de euro

    Prezenţă: online şi câteva magazine din ţară

    Revo Garage – atelier pentru detailing auto (Cluj-Napoca)

    Fondator: George Cuceu

    Investiţii: 35.000 de euro

    Încasări lunare: 10.000-15.000 de lei (2.100-3.100 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Când alţii se gândeau la ce petrecere să mai meargă, doi tineri au ales să îşi deschidă o afacere. Acum, după 7 ani, businessul lor face milioane

    Businessul lor, operat prin firma Ruand Power Solutions, comercializează o paletă largă formată din peste 500 de produse din mai multe categorii (home&deco, electrocasnice mici, produse de îngrijire personală). „Încercăm pe cât se poate să acoperim cât mai mare parte din cererea care există pe piaţă”, a povestit antreprenoarea în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    80%  din vânzări sunt realizate prin intermediul platformei marketplace a eMag. Potrivit Mihaelei Rusu, cel mai bine vândute produse sunt gadgeturile, respectiv electronicele din categoria accesoriilor (gamepad-uri, controlere de joc, playstations, ochelari virtuali, de exemplu). „Comercializăm acest tip de produse într-un flux constant şi în volum destul de mare”, spune ea.  

    Mihaela Rusu a povestit că a înfiinţat businessul în studenţie, împreună cu soţul ei – „Soţul meu a fost cu iniţiativa, el este o persoană foarte energică, are multe idei şi mi-a propus să înfiinţăm împreună un magazin online”.

    Au pornit de la o investiţie iniţială de 1.000 de euro şi au început cu găsirea unui site din China, prin care au importat ceasuri de damă în valoare de 500-600 de euro, banii rămaşi după înfiinţarea firmei.

     „Ne-am propus să fie un produs de care să nu ne pară rău dacă rămânem cu el; în acelaşi timp, să fie ceva relativ ieftin, care să poată fi vândut”, spune antreprenoarea. Au făcut prima comandă, iar într-un interval de două săptămâni au reuşit să vândă toate ceasurile. Au reuşit apoi să strângă un fond de investiţii mai mare pe care să îl direcţioneze spre achiziţia de produse mai scumpe, bani de rulaj sau acoperit cheltuieli în cazul în care nu reuşeau să termine stocurile. În perioada recentă, de pandemie, au înregistrat o creştere a vânzărilor, mai ales în starea de urgenţă, când acestea au ajuns în unele luni la creşteri cu 120% mai mari faţă de anul trecut.

    „Din fericire, partea de logistică nu a fost afectată nici la noi în ţară, nici în cadrul Europei, de unde importăm, fiindcă suntem importatorii a 11 firme din Europa, ne-am mobilizat şi am gestionat lucrurile de aşa natură, încât să vindem cât mai mult mai rapid. Ne-am bucurat şi sentimentul acesta ne-a ajutat să stăm şi să lucrăm ore întregi”, povesteşte antreprenoarea.

    De altfel, chiar dacă până recent a dezvoltat businessul împreună cu soţul ei, în perioada pandemiei au început să colaboreze cu încă o persoană.

    În prezent se pregătesc pentru perioada Black Friday, despre care Rusu spune că este „ziua din an în care sunt plini de adrenalină” – şi fac acest lucru prin actualizarea stocurilor, negocierea preţurilor, găsirea unor oferte cât mai corecte şi atrăgătoare.

    Mihaela Rusu este absolventă de Farmacie şi Psihologie şi dezvoltă în continuare businessul împreună cu soţul ei, iar în perioada pandemiei au mai angajat o persoană. Ea spune că provocările într-un astfel de business se leagă de gestionarea timpului. „Într-un astfel de business, cea mai mare provocare este lipsa programului – tu eşti mereu acolo, mereu îţi verifici mail-urile, răspunzi la telefon, verifici ofertele, trebuie să fii în căutare de nou, să ţii aproape concurenţa, este o luptă constantă să stai pe piaţă, este o luptă acerbă. Într-un business de familie îţi trebuie înţelegere şi ajutor.”

    În ceea ce priveşte dezvoltarea unui magazin online, ea spune că acest tip de business este mai dificil de crescut decât unul în mediul fizic: „Concurenţa este mai mare în online, riscul ca cineva să îţi ia un produs pe care te bazai este mare, cel să nu mai poţi concura la preţ este la fel de mare, chiar cred că este puţin mai dificil să faci afaceri în online”.  

    Iar când vine vorba de sfaturi pe care le-ar da altor antreprenori, ea spune: „Să fie cât mai inventivi şi creativi posibil şi să aibă curaj – fiindcă în online îţi trebuie curaj. Online-ul reprezintă un canal pentru o afacere mult mai accesibil. Trebuie să recunoaştem că această perioadă a fost bună pentru magazinele online şi a fost un pas bun şi pentru clienţii care erau sceptici uneori şi au fost acum obligaţi să testeze această opţiune de shopping”.

  • Afaceri din joaca copiilor. Cum să faci 1 milion de euro în România din vânzarea de jucării

    Este un business cu istorie îndelungată – am început afacerile în anul 1995 cu vânzarea de haine,  iar apoi, în ultimii şapte ani, ne-am extins gama cu jucării, segment pe care ne concentrăm şi în prezent”, a povestit Lucian Coşofreţ în cadrul emisiunii ZF ECOSISTEMUL MARKETPLACE.

    Businessul Salamander Kids este format în prezent dintr-un magazin fizic, iar de patru ani a intrat şi în online prin intermediul eMag Marketplace. În prezent, pentru acesta lucrează 12 persoane.

    Lucian Coşofreţ spune că numărul comenzilor zilnice variază  în funcţie de mai mulţi factori – momentul săptămânii, promoţia pe care o derulează etc. Cele mai multe vânzări au loc însă, în mod evident ţinând cont de specificul afacerii, în lunile noiembrie şi decembrie. „În noiembrie, de Black Friday, vindem cât în trei luni obişnuite, iar în luna decembrie, vindem de obicei de trei ori mai mult decât într-o lună normală.”

    Antreprenorul spune că acoperă toată gama de jucării pentru copii, iar valoarea bonului mediu se plasează în jurul a 120-150 de lei.

    Vânzările de 1 milion de euro din 2019 au fost generate în procent de 70% de mediul online, iar 30% au fost realizate în mediul fizic. „Preconizăm că şi anul acesta va fi la fel, dar rămâne de văzut”, spune Lucian Coşofreţ. În perioada pandemiei, au fost nevoiţi să îşi închidă magazinul fizic timp de trei luni, însă au compensat cu online-ul, unde în lunile martie-aprilie-mai au înregistrat vânzări cu 40% mai mari. Antreprenorul crede totuşi că vor înregistra o scădere a businessului, în contextul în care, chiar înainte de debutul pandemiei, în luna ianuarie, au mai închis un magazin fizic din dorinţa de a se concentra mai mult pe online. „Online-ul este viitorul – dacă eşti cinstit, corect cu clienţii şi răspunzi la orice întrebare adresată de client, nu ai cum să nu vinzi. Încercăm şi anul acesta să ajungem la o cifră de afaceri la fel ca anul trecut, sperăm să fie aşa până la urmă”, crede antreprenorul.

    Decizia de a se orienta spre mediul online a venit în urmă cu patru ani, când Coşofreţ făcea cumpărături pe platforma eMag. „Am aplicat, iar în 10 zile am publicat primul produs. Am ajuns ca până astăzi să luăm două premii – cel mai bun cont şi firmă exemplară pentru anul 2018 şi 2019”, descrie el realizările de pe această platformă. În prezent, se pregătesc pentru perioada sărbătorilor: „Am început pregătirile încă din iulie. Se fac stocurile, se aprovizionează, iar în decembrie, în depozit se zbârnâie, se aleargă dintr-o parte în alta, suntem consideraţi exact ca şi spiriduşii lui Moş Crăciun”.

    Care sunt tendinţele pe piaţa jucăriilor? „Băieţii vor maşinuţe, fetele vor păpuşi şi piese de construcţie, în rest, orice jucărie preferată de copii este un obiect transpus din viaţa reală – bucătărie, cărucior de supermarkert, orice ar vedea copilul, în lumea jucăriilor există.”

  • Povestea lui Mohammad Murad, omul care a adăugat cuvântul ŞAORMA în limba română: Banii nu trebuie să te ridice undeva unde nu mai simţi nimic

    Mohammad Murad a venit în România în 1982 din Liban ca să studieze medicina şi a ajuns după 30 de ani să fie unul dintre cei mai mari hotelieri din ţară. El spune că veni­turile celor şase unităţi de cazare din lanţul Phoe­nicia pe care antre­prenorul le deţine pe litoral se situează între 15 şi 20 mil. euro. Cifră ce îl poziţionează potrivit datelor ZF pe prima poziţie în topul celor mai puternici antreprenori din turismul de la Marea Neagră. De asemenea, Murad şi familia sa au afaceri şi în domeniul imobiliar, mai deţin produ­cătorul de conserve Mandy Foods şi lanţul de restaurante Springtime. Cu toate acestea, medicul neurolog Mohammad Murad vorbeşte mai puţin despre bani şi mai mult despre fericire, milă şi dragoste.

    IMEDIAT DUPĂ REVOLUŢIE, care l-a prins medic la spitalul Colentina, Murad s-a apucat să facă mici afaceri şi, încă de la început, relaţia lui cu statul a fost puţin mai încordată. Mai întâi a deschis o terasă în Regie, în 1990, dar într-o zi l-a vizitat primarul de atunci al sectorului 6, beat, şi i-a aruncat toate scaunele şi mesele în Dâmboviţa. “Am fost foarte supărat, dar un prieten român mi-a zis că aici există o vorbă potrivit căreia orice şut în fund e un pas înainte. În Liban nu există proverbul ăsta. Atunci am înfiinţat cu un român o firmă de import, care se numea Pisica Neagră. Românul a plecat cu toate actele şi banii. De atunci, pe unde merg, dacă trece o pisică neagră mă întorc din drum”, îşi aminteşte Murad.

    A urmat o a doua firmă, numită Prometeu. “Dacă nu iei vreo trei ţepe, nu eşti om de afaceri. Prima ţeapă a fost Pisica Neagră şi a doua Prometeu, prin care am făcut vreo cinci magazine în ţară şi apoi m-am trezit că asociatul meu, tot român, a luat ştampila şi a trecut spaţiile pe numele lui”, spune omul de afaceri.

    MURAD A AJUNS ÎN ROMÂNIA ÎN 1982 PENTRU STUDII, iar primii trei ani de medicină i-a făcut la Iaşi, după care şi-a continuat studiile la Bucureşti.”În acei ani România era foarte interesantă, toţi oamenii se purtau ca şi cum ar ascunde ceva şi ar spune jumătate din cât pot spune. Erau foarte îngânduraţi, lipsiţi de iniţiativă, dar pe un fond pozitiv. Din prima zi nu m-am simţit străin în România. Primii trei ani de facultate i-am făcut la Iaşi, care e un oraş superb şi cu o cultură specială. Exista, faţă de astăzi, o mai bună pregătire a studenţilor. După trei ani de Iaşi am venit la Bucureşti”, a adăugat el. Revoluţia l-a găsit lucrând ca medic stagiar la secţia de neurologie de la spitalul Colentina. A apucat să practice meseria de medic doar doi ani, dar spune că medicina l-a ajutat foarte mult în afaceri, pentru că a aplicat acelaşi mod de gândire pentru toate problemele pe care le-a avut pe parcursul anilor. Când ai o problemă, crede Murad, înseamnă că există o cauză care a dus la ea, apoi apar simptomele problemei, fie că e afacere sau relaţie interumană, sau relaţie cu statul. Odată stabilit diagnosticul, trebuie aplicat un tratament pe măsură, pe care să-l poţi urmări şi să ai o prognoză favorabilă.

    CHIAR ŞI ÎN TIMPUL STUDIILOR, Murad a făcut mici afaceri în Bucureşti, aducând “una-alta” când venea din Liban. Omul de afaceri povesteşte că familia sa avea în Beirut o fabrică de confecţii. “Suntem nouă fraţi, toţi am făcut şcoli, iar trei sunt în România şi restul în Liban, Canada şi Australia. Am avut o educaţie de acasă, fără de care cred că e greu să te poziţionezi şi în afaceri, iar cea mai bună afacere pe care am făcut-o în ultimii 20 de ani e că m-am autoeducat.”

    Crede că cel mai rău lucru care i se poate întâmpla este să iniţieze un proces împotriva altui om de afaceri sau altei persoane şi spune că grupul pe care îl conduce este printre puţinele cu peste 1.000 de angajaţi care au un număr de procese foarte mic. “Niciodată n-am uitat că sunt medic şi că fără milă şi bun-simţ nu poţi să fii corect. Am nişte valori pe care nu am vrut să le schimb – am făcut afaceri de zeci de milioane, am câştigat poate într-o zi şi 100.000 de euro, şi 200.000 de euro sau un milion, dar niciodată nu m-am simţit mai bine decât atunci când am operat, nu mâna întâi, un copil de 14 ani care venise cu peritonită. A trebuit să dau o şpagă de 20 de dolari atunci la spital ca să-mi dea mai mult ser fiziologic, ca să spălăm mai bine copilul. Pe vremea aceea erau cantităţi limitate de ser pentru fiecare operaţie. După operaţie, mama copilului m-a luat în braţe şi i-am spus că e totul perfect, iar când am refuzat şpaga de la ea a început să plângă şi atunci a ţipat la mine doctorul să iau cadoul.

    Era vorba de o pungă de cafea, am luat-o ca să liniştesc mama şi a doua zi a fost un moment superb când m-am întors la spital şi l-am văzut pe acel pacient în picioare şi o mamă care avea o lacrimă de bucurie. Nu am uitat să fiu om şi niciodată nu voi uita. Banii niciodată nu trebuie să te ridice să ajungi undeva unde nu mai simţi nimic”, explică Murad.

  • Boeing înregistrează costuri suplimentare de 4,9 mld. dolari pentru 737 MAX

    Suma este urmarea unor “potenţiale concesii şi altor considerente faţă de clienţi”, alături de impactul scăderii de producţie, a declarat compania, din cauza faptului că liniile aeriene care utilizează modelele 737 MAX continuă să îşi anuleze zborurile până în noiembrie.

    Compania va înregistra o reducere a veniturilor de 5,6 miliarde dolari a veniturilor şi a câştigurilor brute din al doilea trimestru.

    Acţiunile Boeing au înregistrat o tendinţă de creştere, situaţie care arată că investitorii se simt confortabili în raport cu costul anunţat şi cu planurile de producţie ale companiei care au fost prezentate cu o săptămână înainte ca Boeing să-şi publice rezultatele financiare, explică analistul băncii de investiţii Morgan Stanley, Rajeev Lalwani.

    “Compania s-a arătat încrezătoare că va reveni pe piaţă înainte de sfârşitul anului şi că va ajunge să producă până la 57 aeronave din modelul 737 MAX pe lună, în aproximativ 12 luni, fapt în privinţa căruia investitorii erau destul de sceptici”, a mai spus Lalwani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Economia britanică, în colaps. Lira sterlină a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani

    Moneda britanică a ajuns la cel mai slab nivel în raport cu dolarul, scăzând astăzi cu 0,8% până la 1,2418 dolari, cu un declin de 2,2% pe parcursul întregii luni, şi atins minimul ultimelor şase luni în faţa monedei euro, devalorizându-se faţă de aceasta cu 0,5 procente, deoarece negocierile de Brexit au fost tot mai ostile.

    Lira pare să găsească tot mai puţini susţinători. George Saravelos, şeful cercetării monetare al Deutsche Bank AG, a declarat că moneda nu este suficient de ieftină, chiar şi după scăderea cu mai mult de 5% în ultimele săptămâni, şi că acum există o probabilitate de aproape 50% pentru un Brexit dur.

    Întâlnirea negociatorilor Brexit-ului de săptămâna trecută a fost una dintre cele mai dificile din ultimii trei ani, potrivit oficialilor europeni, deoarece aceştia se pregatesc ca discuţiile să devină mai ostile sub următorul guvern britanic, următorul prim-ministru urmând să fie numit săptămâna următoare, scrie Bloomberg. Concurenţii Boris Johnson şi Jeremy Hunt au declarat că aşa-zisul plan de siguranţă pentru a evita fixarea unei frontiere cu Irlanda, considerat esenţial de Bruxelles, ar trebui să fie eliminat.

     

    .