Parisul are La Défense, Londra are City of London şi Canary Wharf, Bucureştiul are Pipera. Nu mai departe de acum un an, aproape nici un angajat care mergea la serviciu în fiecare dimineaţă, la 8-9, cu metroul în nord nu scăpa de nervi şi de înghesuială. Un an mai târziu, rămân scaune neocupate în metrou de la un capăt la altul al magistralei Berceni-Pipera, iar pe scările rulante de la staţia Aurel Vlaicu nu-şi mai suflă în ceafă zeci de oameni deodată.
Confortul e incontestabil şi valoros, iar cei care mai merg azi la birou spre nord n-ar vrea să renunţe la el vreodată. Dar el vine la pachet cu o întrebare: va mai fi Pipera ce a fost odată? Vor mai sta ferestrele clădirilor de birouri luminate până la ore târzii ale serii, pentru corporatiştii care îşi termină taskurile pe ultima sută de metri de deadline?
Aproape 100.000 de oameni coborau în fiecare seară în staţiile de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera pentru a merge acasă de la job. O sută de mii de perechi de picioare se călcau între ele pentru a prinde cât mai curând un loc în metrou. O sută de mii de legitimaţii se îndreptau în fiecare dimineaţă către turnicheţii de la intrarea în clădirile de birouri şi ajungeau în faţa monitoarelor. Doar vreo 20-30.000 au mai urmat acelaşi traseu în ultimul an, iar acelea nu cu regularitate, ci în schimburi şi după necesităţi.
Lifturile urcă şi coboară mai rapid, dar mai goale. Cozile la cafenele sunt mai scurte. Un loc liber la cantina clădirii este mai uşor de găsit, dar bucătăria e pustie. Locurile libere de parcare sunt mai multe, dar colegii de birou sunt mai puţini. Ce va mai rămâne dintr-o zonă care concentra cândva puterea multinaţionalelor şi a dezvoltatorilor din România?
Poveştile nespuse de la bucătărie
„Bucătăria de la birou este acum mai mult goală. E sinistru când mergi acolo. În general, abia găseai un loc să iei prânzul, trebuia să te organizezi să mergi la ora potrivită astfel încât să găseşti un loc. Era veselie, era gălăgie, se spuneau poveşti. Acum abia dacă mai văd câţiva oameni când merg. Cafeneaua de la parter, o afacere mică ce profitase de zarva din clădirea de birouri pentru a-şi atrage publicul, e acum mai mult goală”, povesteşte un angajat al unei companii cu sediul în zona de nord a Capitalei.
Spre deosebire de alţi corporatişti, el mai merge periodic la birou, deoarece trebuie să aibă o prezenţă lunară minimă. Este însă unul dintre puţinii angajaţi care mai populează clădirea, în condiţiile în care firme din domeniul IT sau financiar, care îşi au sediul acolo, au ales să-şi ţină angajaţii acasă tot timpul.
„În mod obişnuit, pe un etaj, eram cam 200 de oameni zilnic. Astăzi, nu ştiu dacă mai suntem 20 într-o zi. Avantajul, pentru cei care, până în martie anul trecut, nu găseau loc de parcare, este că acum nu se mai confruntă cu problema asta.”
El avea loc de parcare asigurat şi înainte, aşa că nu resimte acest avantaj, însă este fericit pentru un alt beneficiu: cele aproape două ore pe care le petrecea înainte pe drum spre şi dinspre birou, pe traseul Militari-Voluntari, s-au comprimat acum până la maximum 40 de minute. Câştigul nu e de lepădat, dar parcă atmosfera de la birou umbreşte această bucurie.
Disponibilităţile de birouri de închiriat în zona metroului Aurel Vlaicu – Pipera. Valorile în metri pătraţi reprezintă suprafeţele maxime disponibile în acest moment, pe care un chiriaş le poate închiria.
Sursa: www.spatii-de-birouri.ro
„Mi-ar plăcea ca în continuare să petrec mai puţin timp pe drum, însă atmosfera de la serviciu nu e deloc plăcută. Interacţiunea cu cei care totuşi vin la serviciu este mai grea, nu poţi să schimbi o vorbă la fel când porţi mască şi păstrezi distanţa.”
În compania lui, nu s-a pus încă problema revenirii la serviciu „ca în vremurile bune”, în condiţiile în care nu se ştie când va fi sfârşitul pandemiei. Însă mulţi angajatori iau în calcul posibilitatea de a menţine sistemul de „work from home” şi când totul – sau aproape totul – se va fi rezolvat. Şi chiar dacă mulţi manageri nici n-ar fi conceput o astfel de alternativă până anul trecut, acum îmbrăţişează cu entuziasm ideea.
„Am o colegă care locuieşte în Bragadiru şi, înainte, ca să ajungă la birou, se trezea la cinci dimineaţă. De când cu pandemia, lucrând de acasă, se mişcă mult mai bine. Înainte de pandemie, în echipa mea exista un rulaj mare de personal, pentru că oamenii pierdeau destul de mult timp pe drum, iar salariul nu reuşea să compenseze acest efort. Vorbeam pe atunci cu şefii mei şi le spuneam că poate ar trebui să le acordăm acestor angajaţi nişte beneficii, nu neapărat financiare, dar poate un program mai scurt sau o zi de lucrat de acasă în fiecare săptămână. Dacă atunci nici nu puteau să se gândească la aşa ceva, acum sunt mult mai deschişi.”
Sunt însă şi manageri care ar da orice să-şi vadă angajaţii înapoi la birou, să-i poată coordona şi să simplifice procesul de atribuire a sarcinilor. Pentru că, oricât de mult ar uşura Internetul comunicarea, e totuşi greu să rezolvi un task ASAP (as soon as possible, un termen frecvent utilizat în rândul corporatiştilor) când prânzul se arde pe aragaz, copilul face ora de muzică pe Zoom, iar vecinul de deasupra dă găuri cu bormaşina.
Locuitor la kilometrul zero al businessului românesc
Maria Ardelean locuieşte chiar în zona de nord a Capitalei, acolo de unde se dă ora exactă când vine vorba de prezenţa la birou a angajaţilor din corporaţii. Era obişnuită cu miile de paşi care îi însoţeau pe ai ei în fiecare dimineaţă şi în fiecare după-amiază şi, cumva, îşi intrase în acest ritm, întrerupt brusc în martie 2020.
„Pe de o parte, îmi lipseşte forfota zilnică din această zonă, însă, pe de altă parte, în perioada aceasta, am învăţat să mă obişnuiesc cu un Bucureşti mai liniştit şi cu oamenii care par să nu se mai grăbească. Este vizibilă schimbarea în trafic, dar şi în magazinele, cafenelele din zonă, e o perioadă de adaptare la un nou context”, spune Maria Ardelean.
În magazinele pe care le frecventează aproape zilnic, fie ele băcănii, brutării, florării, cafenele sau supermarketuri, a remarcat că oamenii respectă regulile de distanţare socială şi că, oricât de redus ar fi traficul, aceste locuri nu duc lipsă de clienţi şi de agitaţie.
„Aştept ca următoarea perioadă să vină cu o întoarcere lentă la realitatea cu care am fost obişnuiţi”, spune Maria, locuitoare din zona Aviaţiei.
Dezvoltatorii imobiliari au simţit de acum câţiva ani efervescenţa din zona de nord, de la Aurel Vlaicu spre Pipera şi chiar mai departe, aşa că nu puţini au fost cei care s-au ancorat cu ansambluri rezidenţiale în zonă, pentru a veni în întâmpinarea celor care au nevoie de o locuinţă aproape de birou.
Forte Partners, dezvoltatul condus şi fondat de Geo Mărgescu, este doar unul dintre cei care au pariat pe un proiect în zona Aviaţiei, sub numele Aviaţiei Park, cu circa 350 de apartamente. În aceeaşi zonă, cel mai activ dezvoltator este One United, controlat de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu. Tot acolo, au construit şi spaniolii de la Gran Via un proiect rezidenţial, Aviaţiei Apartments, cu aproape 300 de apartamente. Un studio în acest complex s-a vândut cu 72.000 de euro plus TVA, iar un apartament cu trei camere a ajuns la 125.000-130.000 de euro plus TVA.
„Am terminat proiectul în iarna lui 2019, am vândut 153 de apartamente în 2020, din 291 în total. Acum mai avem cinci nevândute, aşa că nu am resimţit un şoc încă. Chiar dacă birourile nu mai sunt deschise, lumea vrea să locuiască aproape de viitorul birou”, spune Antoanela Comşa, director la Gran Via România.
Ea spune însă că zona este saturată şi că sunt deja multe proiecte în zonă pentru cât interes există. Tot în nord, în preajma birourilor, mai există proiecte precum Cloud9 (complex cu peste 800 de apartamente dezvoltat de Alin Niculae pe Şoseaua Pipera), dar şi un complex în dezvoltare al familiei Nusco, ce deţine producătorul de uşi Pinum, şi unul al israelienilor de la Hagag, care vor să construiască 1.350 de apartamente spre rondul OMV, în Voluntari. Şi cei de la Prime Kapital au în lucru proiectul Avalon Estate cu peste 700 de locuinţe, iar britanicii de la London Partners, care au dezvoltat proiectul rezidenţial Soho Unirii, fac şi ei aproape 1.000 de locuinţe în proiectul Belvedere Residence din zona Aviaţiei – Barbu Văcărescu, după ce au preluat dezvoltarea de la compania Belvedere Developments.
„Zona era atractivă pentru cei care lucrau în clădirile de birouri, dar e atractivă în continuare. Are foarte multe facilităţi la îndemână: parc, malluri, şcoli. Nu am văzut un impact foarte mare asupra vânzărilor de locuinţe în zonă, dar depinde şi cât de mult se prelungeşte situaţia. Există totuşi posibilitatea să scadă puţin cererea pentru imobile cumpărate în scop investiţional, pentru a le închiria”, spune Gabriel Voicu, Condominium Sales Director la firma de consultanţă imobiliară SVN România.
În medie, preţurile pentru apartamentele din zona Aviaţiei – Aurel Vlaicu – Pipera se situează, spune el, la 1.800-2.200 euro pe metru pătrat util, poate şi puţin mai mult, în funcţie de facilităţi.
Concentrarea activităţii de business din zonă a dus şi la deschiderea unui hotel în mijlocul corporatiştilor, sub brandul Courtyard Bucharest Floreasca by Marriott, deţinut de lituanienii de la Apex Alliance. Deschis spre finalul lui 2019, hotelul are 259 de camere şi a „înghiţit” o investiţie de 22,5 milioane de euro.
„Nu putem vorbi de atingerea gradului de ocupare bugetat la început de an, mai ales fiind şi un hotel nou-deschis pe piaţa din Bucureşti, dar am reuşit să atingem undeva la 25% din forecastul de la începutul anului 2020”, spune Roxana Vişan, Cluster General Manager pentru hotelul Courtyard Bucharest Floreasca.
Gradul mediu de ocupare a fost de 15% în 2020, aceasta fiind, de altfel, media înregistrată în tot Bucureştiul, mai ales pentru principalele zone afectate. Se observă însă o îmbunătăţire pentru luna februarie, un trend pozitiv în ceea ce priveşte rezervările.
Nostalgici după cozile la cafea şi covrigi
Pe 4 ianuarie, prima zi lucrătoare din 2021, la Aurel Vlaicu şi Pipera, furnicarului de altădată îi luase locul o mână de oameni. La staţia de metrou Aurel Vlaicu – kilometrul zero al febrei corporatiste din Bucureşti – mirosea a cafea şi covrigi proaspeţi. Cu un an în urmă, chiar şi după cozonacii de Crăciun, la patiserii şi covrigării erau cozi de câţiva metri. Pe 4 ianuarie 2021, doar doi-trei cumpărători îşi aşteptau rândul la cappuccino.
„Lucraţi în zonă? Ştiţi cum era înainte… Noi aici suntem deschişi pentru corporatişti, dar din păcate ei acum lucrează de acasă şi nu ştim dacă se vor mai întoarce. Poate acum, cu vaccinul, vor prinde curaj, rămâne să vedem”, spune vânzătorul unei mici cafenele amplasate exact la staţia de metrou Aurel Vlaicu.
La distanţă de câţiva metri, patiseria Vlaicu nu numără nici ea mai mult de doi-trei clienţi. La semaforul de lângă staţia de metrou mai stau doar cinci-şase oameni care cine ştie prin ce împrejurare trebuie să meargă la birou. La fel e şi la lifturile din clădiri: angajaţii care înainte le aşteptau câte cinci minute spun că acum nu trec mai mult de două până când uşile li se deschid în faţă. Gol e şi la Pipera, cealaltă staţie de metrou care deserveşte aglomerarea de birouri a Capitalei.
Cristian Turculeţ, director regional Starbucks România şi Bulgaria: Comparativ cu 2019, observăm un trafic mai scăzut în cafenele, în general, ceea ce este perfect de înţeles având în vedere circumstanţele. Cu toate acestea, cafeneaua din Promenada primeşte în continuare un număr considerabil de clienţi în fiecare zi, susţinută şi de vânzările realizate prin opţiunile de livrare.
Iar scăderea traficului se vede şi în staţia de metrou de la Piaţa Unirii, „nodul” de pe magistrala care duce către nordul oraşului. Pe peronul unde altădată nu aveai unde să arunci un ac, abia se mai adună astăzi 10-20 de oameni în aşteptarea metroului către Pipera. În vremuri apuse, treceau la rând două-trei, poate şi mai multe metrouri, până când călătorii îşi găseau locul, înghesuiţi ca sardelele.
Scăderea traficului în staţiile de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera s-a văzut imediat ce companiile au decis să treacă în sistemul „work from home” (munca de acasă), din martie 2020. Astfel, dacă în martie 2019, prin staţia Aurel Vlaicu trecuseră aproximativ 23.300 de oameni în medie pe zi, un an mai târziu numărul a scăzut la mai puţin de jumătate, mai exact 11.000, potrivit datelor Metrorex. Potrivit consultanţilor imobiliari, deja pe 15 martie doar 20 până la 50% dintre corporatişti au mai venit la birou.
Cele mai recente date furnizate de Metrorex la solicitarea ZF arată că traficul de la Aurel Vlaicu s-a redus de la aproape 1,2 milioane de călători în intervalul 1 octombrie – 15 noiembrie 2019, la doar 360.000 în aceeaşi perioadă a anului 2020. Scăderea este de circa 70% şi este rezultatul aplicării variantei „work from home”, adoptată de numeroase companii de la instalarea pandemiei de Covid-19 în România.
Câteva zeci de mii de corporatişti tranzitau zilnic staţia de metrou Aurel Vlaicu până în martie 2020, pentru a ajunge la birou, în clădiri precum Equilibrium, Floreasca Business Park, Floreasca Tower, Globalworth Plaza, Lakeview, Oregon Park, Sky Tower. Aceeaşi staţie deserveşte şi mallul Promenada. Situaţia este similară şi la Pipera, capătul magistralei 2, în jurul căreia de asemenea s-au dezvoltat mai multe proiecte office în ultimii ani. Hermes Business Campus, Iride Business Park, Novo Park sunt doar câteva dintre ele.
Scăderi s-au înregistrat şi în ceilalţi poli de business ai oraşului, precum Piaţa Victoriei, Timpuri Noi, Politehnica sau Grozăveşti, zone ale oraşului care concentrează fiecare mai multe clădiri de birouri şi, în consecinţă, zeci de mii de oameni care mergeau zi de zi la birou.
Cafeaua cea de toate zilele
Cafenelele mici nu sunt singurele care resimt scăderea traficului, şi numele mari confruntându-se cu aceeaşi problemă. Multe compensează însă prin comenzile primite prin platformele pe care sunt listate.
„Multe afaceri din polul de business din nordul Capitalei au fost afectate într-un fel sau altul de această pandemie, iar traficul în zona Promenada este clar diferit faţă de ce prevedeam la începutul anului trecut. Comparativ cu 2019, observăm un trafic mai scăzut în cafenele, în general, ceea ce este perfect de înţeles având în vedere circumstanţele. Cu toate acestea, cafeneaua din Promenada primeşte în continuare un număr considerabil de clienţi în fiecare zi, susţinută şi de vânzările realizate prin opţiunile de livrare”, spune Cristian Turculeţ, Director Regional Starbucks România şi Bulgaria.
Starbucks are o cafenea chiar la parterul mallului Promenada şi era unul dintre locurile favorite ale angajaţilor care voiau să-şi înceapă ziua cu o cafea. Dar ei au început să fie tot mai puţini.
Subsidiara locală a companiei de logistică şi curierat DHL este una din firmele cu sediul în apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, mai exact pe Calea Floreasca, la numărul 169A. Din martie 2020, prezenţa în sediu a angajaţilor s-a făcut doar în cazurile în care activitatea cerea în mod expres acest lucru şi nu exista altă soluţie.
„Au fost situaţii în care am avut colegi care au preferat să lucreze de la birou şi, pentru o perioadă, acest lucru a fost posibil. Am avut echipe care au decis să-şi reia activitatea în schimburi şi am făcut acest lucru posibil. Către final de an, am reluat lucrul de acasă pentru toţi colegii din departamentele din sediul nostru central”, spune Diana Zamfir, Manager de HR la DHL România.
Pentru salariaţii din prima linie, a căror activitate este de teren şi nu permite lucrul de acasă – curieri, angajaţi din centrele de expedieri şi o parte din cei care asigură operaţiunile de vămuire – s-au furnizat echipamente individuale de protecţie şi dezinfectanţi.
„De asemenea, am organizat, la nivel de ţară, o campanie de vaccinare antigripală pentru toţi angajaţii care şi-au dorit acest lucru, campanie necesară în condiţiile în care simptomele celor două boli sunt relativ similare”, mai spune Diana Zamfir de la DHL.
Ora exactă din businessul local
Estimările firmelor de consultanţă imobiliară arată că, de-a lungul ultimului an, după declanşarea pandemiei, doar aproximativ 20-30% din angajaţii corporaţiilor care îşi au sediul în zona staţiilor de metrou Aurel Vlaicu – Pipera au mai folosit birourile din sedii. Procentul a variat în funcţie de evoluţia crizei sanitare şi de perioadele de stare de urgenţă şi stare de alertă traversate, dar majoritatea angajaţilor corporatişti au continuat să lucreze de acasă şi să folosească sediile firmei doar ocazional sau cu schimbul. Situaţia este similară şi în celelalte zone unde sunt concentrate clădirile reprezentative de clasa A şi unde se regăsesc cele mai multe sedii de corporaţii.
„Estimăm că situaţia nu se va schimba semnificativ în următoarele trei luni. Rata de neocupare a birourilor este în prezent de 7% în zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu, respectiv de 13% în zona staţiei de metrou Pipera, conform datelor actualizate disponibile pe platforma www.spatii-de-birouri.ro, administrată de Activ Property Services. Rata medie de neocupare la nivelul Bucureştiului este de aproximativ 10,5% din stocul competitiv, respectiv 9,5% pentru stocul de clasa A, fiind înregistrată o tendinţă de creştere a neocupării în ultimele trimestre”, spune Florian Gheorghe, Head of Ofice Department în cadrul companiei de consultanţă Active Property Services. Zona cuprinsă între staţiile de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera a înregistrat o dezvoltare accelerată începând din 2008, majoritatea platformelor industriale fiind redezvoltate în ceea ce a devenit cea mai mare zonă de birouri din România. Zona concentrează aproape 950.000 de metri pătraţi de birouri şi reprezintă 28% din stocul modern de birouri existent în Bucureşti.
„În jurul staţiei de metrou Pipera, de-a lungul Bulevardului Dimitrie Pompeiu, sunt desfăşurate clădiri de birouri însumând jumătate de milion de metri pătraţi, clădiri având în general 5-8 etaje de suprafaţă mare, pretabile marilor ocupanţi de IT&C, centrelor de servicii şi companiilor de servicii externalizate”, adaugă Florian Gheorghe.
Florian Gheorghe, head of office department în cadrul Active Property Services: În jurul staţiei de metrou Pipera, de-a lungul Bulevardului Dimitrie Pompeiu, sunt desfăşurate clădiri de birouri însumând jumătate de milion de metri pătraţi, clădiri având în general 5-8 etaje de suprafaţă mare, pretabile marilor ocupanţi de IT&C, centrelor de servicii şi companiilor de servicii externalizate.
Doar zona din jurul staţiei de metrou Aurel Vlaicu include aproape 450.000 de metri pătraţi de birouri în cadrul unor clădiri cu 6-19 etaje, alături de cele mai înalte clădiri din România – Sky Tower (36 de etaje plus unul tehnic) şi Globalworth Tower (26 de etaje). Frontul stradal a fost ocupat de clădiri moderne pe o lungime de aproape un kilometru de-a lungul Bulevardului Barbu Văcărescu şi Căii Floreasca, conferind zonei un aspect de „business district”.
„Înainte de startul pandemiei, aproape 100.000 de angajaţi făceau naveta zilnic către zona staţiilor de metrou Aurel Vlaicu – Pipera, marea majoritate pentru a lucra în clădirile de birouri. Dezvoltarea segmentului de birouri a atras şi alte funcţiuni care să deservească angajaţii corporatişti, precum centrul comercial Promenada Mall, clinici medicale private, săli de fitness, restaurante şi cafenele), în timp ce, în ultimii trei ani, au fost demarate proiecte rezidenţiale cu sute de apartamente care se adresează în special angajaţilor care lucrează în zonă.”
Oracle, Amazon, Deloitte, P&G, Nestlé, Kellogg, Luxoft, Honeywell, Dell, Allianz, UniCredit, Schneider Electric, Raiffeisen Bank, Vodafone, Carrefour, Orange, Mondelez, Huawei, Garanti Bank, Stefanini, ADP, Genpact, Deutsche Bank, Harman Kardon sunt numai câteva dintre cele mai mari companii care îşi au sediul în nordul Bucureştiului. Ce urmează pentru această zonă unică în România?
„Estimăm că zona va continua să se dezvolte pe termen mediu şi lung, atât cu noi clădiri de birouri, cât şi cu alte funcţiuni – rezidenţial, comercial, hoteluri, urmând să-şi menţină statutul de principală zonă de birouri a Capitalei”, spune Florian Gheorghe de la Active Property Services.
O singură clădire majoră de birouri este în prezent în construcţie, finalizarea clădirii Globalworth Square, de 29.700 de metri pătraţi, fiind anunţată pentru primăvara acestui an. Alte proiecte, precum Equilibrium 2, Green Court 4 şi proiectul de birouri de deasupra extinderii Promenada Mall, totalizând aproximativ 65.000 de metri pătraţi, sunt în diverse stadii de proiectare şi autorizare.
„Piaţa de birouri va continua să fie afectată de incertitudine atât timp cât situaţia sanitară va provoca perioade de creştere/ descreştere a numărului de infectări. Credem că, pe parcursul anului 2021, strategia companiilor va deveni mai clară, iar revenirea angajaţilor la birouri se va realiza gradual din primăvară – vară.”
Activitatea de închirieri birouri s-a redus şi ea la jumătate – minus 55% mai exact – anul trecut în Bucureşti pe fondul pandemiei, volumul de tranzacţii-record de 430.000 de metri pătraţi din 2019 scăzând la doar 193.000 de metri pătraţi în 2020, cel mai redus nivel din ultimii zece ani.
„Incertitudinea a determinat amânarea multor decizii, astfel încât ponderea extinderilor de contract a crescut la 46% din totalul volumului tranzacţionat, faţă de o medie de 28-30% în ultimii zece ani, în timp ce tranzacţiile de preînchiriere s-au limitat la puţin peste 30.000 de metri pătraţi, reprezentând mai puţin de 20% din evoluţia anului precedent”, explică Florian Gheorghe.
Work from home nu mai e cool
Cu doar un proiect aflat efectiv în lucru în acest moment şi cu zeci de mii de corporatişti care îşi rezolvă task-urile din sufragerie, Pipera stă sub semnul întrebării când vine vorba de dezvoltarea viitoare.
„Există în continuare terenuri disponibile pentru a construi clădiri de birouri. Fiind deja un pol important de business, dar şi o zonă în care vedem şi un interes din partea dezvoltatorilor de proiecte rezidenţiale lansate, considerăm că această parte a Bucureştiului va rămâne de interes pentru multe companii. Ritmul de dezvoltare va fi însă diferit faţă de alte zone din Bucureşti, în care vedem o creştere mai rapidă pe segmentul de birouri”, spune Marius Şcuta, Head of Office Department and Tenant Representation în cadrul firmei de consultanţă imobiliară JLL România.
Companiile preferă să aleagă zone de birouri deja dezvoltate, care oferă infrastructura necesară, atât din punct de vedere al transportului, cât şi în ceea ce priveşte facilităţile disponibile pentru angajaţi, în acest caz mallul Promenada sau Piaţa Pipera. Toate proiectele de birouri existente, proiectele rezidenţiale, sistemul de transport public, opţiunile de restaurante, de săli de sport sunt puncte de atracţie către acest pol de birouri din Bucureşti.
Va mai fi însă Pipera ce era înainte de pandemie?
„Sunt multe semne de întrebare despre cum se vor organiza angajaţii între munca de acasă şi cea de la birou. Dezavantajele muncii de acasă sunt din ce în ce mai vizibile şi multe companii trăiesc cu speranţa ca, după apariţia vaccinului şi creşterea numărului de persoane vaccinate, să poată să revină la o viaţă mai aprope de cea normală, cel mai rapid în a doua jumătate a anului”, mai spune Marius Şcuta.
Variabilele sunt multe, la fel ca temerile şi frustrările. Sunt mulţi de „dacă” în ecuaţie, iar asta face ca totul să pară şi mai complicat, şi mai greu de suportat. Viitorul polului de business naţional se scrie în aceste zile, în aceste luni cruciale pentru sănătatea financiară a României.
Marius Şcuta, head of office department and tenant representation în cadrul JLL România: Sunt multe semne de întrebare despre cum se vor organiza angajaţii între munca de acasă şi cea de la birou. Dezavantajele muncii de acasă sunt din ce în ce mai vizibile şi multe companii trăiesc cu speranţa ca, după apariţia vaccinului şi creşterea numărului de persoane vaccinate, să poată să revină la o viaţă mai aproApe de cea normală, cel mai rapid în a doua jumătate a anului.
„Întotdeauna mi-am dorit să experimentez provocări noi, atât din punct de vedere profesional, cât şi cultural. Sunt norocoasă fiindcă şi familia mea e de aceeaşi părere.” Soţul ei lucrează în e-commerce şi are un rol executiv regional care îi permite flexibilitatea de a lucra din orice locaţie. Băiatul lor avea 7 ani când au plecat din România. „Îmi amintesc că eram puţin îngrijoraţi că plecarea va fi o schimbare mare pentru el şi chiar ne făcusem un întreg „plan” cum să îi spunem, cu argumente şi beneficii. Ne-a surprins pe amândoi când ne-a spus scurt şi entuziasmat: „Ce tare! Când plecăm?”.
