BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cum să faci 3 milioane de euro în România din vânzarea de parfumuri şi cosmetice online

    Brasty.ro, un business cu origini cehe care vinde exclusiv în online parfumuri, produse cosmetice şi de îngrijire, precum şi bijuterii, a ajuns anul trecut la vânzări de 3 milioane de euro în România. Grupul Brasty este format din 10 magazine online răspândite în Europa şi a avut un business total de 15 milioane de euro anul trecut, astfel că doar cehii, polonezii şi germanii i-au întrecut pe clienţii români care au cumpărat astfel de articole atât de pe platforma proprie a Brasty.ro, cât şi prin marketplace-ul eMAG.

    România este o piaţă cu foarte mare potenţial, iar ideea de a veni aici s-a dovedit a fi un succes”, a spus Brînduşa Maskova, country manager al Brasty.ro, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    Brasty Group este o firmă fondată în Cehia în urmă cu un deceniu, care este prezentă în 10 ţări din Europa în mediul online. Iniţial, compania comercializa parfumuri, iar de-a lungul timpului, gama de produse s-a diversificat, fiind în prezent formată din ceasuri, cosmetice, produse pentru îngrijirea tenului şi a corpului şi chiar şi bijuterii. Sediul central al companiei este în continuare în Cehia, ulterior, aceasta a crescut şi s-a extins pe mai multe pieţe.

    Pe piaţa din România, Brasty a intrat 2016, atât printr-un magazin online, cât şi prin intermediul platformei marketplace a eMAG.

    „În comparaţie cu celelalte ţări, aş spune că partea de îngrijire este mai cerută aici – produsele de îngrijire, cosmeticele, produsele pentru păr, corp şi parfumurile. Totuşi, nu observ o diferenţă foarte mare prin comparaţie cu pieţele din Germania, Polonia, Slovacia şi Cehia.”

    Cel mai bine vândute produse pe piaţa locală sunt parfumurile. Acestea sunt urmate de bijuterii, ceasuri şi cosmetice, iar cosmeticele pentru îngrijirea părului au mai mult succes, prin comparaţie cu cele de îngrijire a tenului, explică Maskova. Valoarea comenzilor diferă şi variază în funcţie de perioada anului. Spre exemplu, în perioadele de vârf, cum ar fi Black Friday, sărbătorile de iarnă sau Valentine’s Day – numărul produselor din comandă sunt cel puţin trei, iar valoarea unei comenzi poate depăşi 600 – 700 de lei. Există însă şi comenzi care conţin mai multe produse cu o valoare mai mică, dar tendinţa valorii comenzilor este una crescătoare, observă Country Managerul Brasty.ro.

    În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra businessului, Maskova spune că au înregistrat  creşteri semnificative: „Vânzările au crescut cu 40-45% în perioada aceasta, de la începutul pandemiei; de asemenea, a crescut numărul de comenzi cu plăţile prin card, care în România nu erau foarte populare anterior. Aceasta ne-a ajutat să simplificăm lucrurile şi procesele necesare pentru expediere.”

    Pe marketplace-ul eMAG au intrat tot în 2016: „Am intrat pas cu pas, a fost un drum destul de anevoios cel de integrare pe eMAG, noi fiind o firmă din Cehia, care trimite şi operează din Cehia. Printre condiţiile eMAG se număra cel de a avea sediul în România, produsele să ajungă la client cât mai repede. Până la urmă ne-au primit cu braţele deschise şi noi ne-am străduit ca ai noştri clienţi să nu simtă acest impediment, că expediem din afară şi să îşi primească produsele în timp util – ca şi când am avea depozitul în ţară.”

    În 2020, vânzările totale ale grupului au ajuns la aproximativ 15 milioane de euro, iar România se situează pe locul trei ca pondere în vânzări prin comparaţie cu celelalte ţări. Celelalte pieţe din top sunt Cehia (şi Polonia, aflată cam la acelaşi nivel cu Cehia) şi Germania.

    Pentru fiecare ţară există câte un responsabil de dezvoltarea businessului, iar Brînduşa Maskova se ocupă de piaţa românească. Ea este originară din România, dar locuieşte în Cehia de 15 ani.

    „Chiar dacă este o ţară mică, Cehia este foarte dezvoltată, are economia foarte bine pusă la punct. Există posibilităţi pentru orice start-up – chiar şi pentru o persoană străină care doreşte să facă business aici. Singurul impediment pentru un străin este limba, care este destul de grea – nu este o limbă uşoară, fiind o limbă slavă, dar nu este imposibil de învăţat”, descrie ea particularităţile pieţei cehe.

    În continuare, şi-au propus să extindă portofoliul şi gama de produse. De asemenea, îşi doresc să continue investiţiile şi să se extindă şi în alte ţări. „Avem în plan să deschidem încă în trei ţări din Europa anul acesta – Franţa, Belgia şi Olanda – nu avem o ţintă pentru anul în curs, dar având în vedere creşterile şi perioada aceasta în care într-adevăr vânzările online au crescut simţitor, ne aşteptăm la o creştere de aproape 50% a businessului, poate şi mai mare pentru anul în curs.”

    Brînduşa Maskova observă şi că perioada actuală este una foarte bună pentru dezvoltarea unui magazin online şi oferă câteva sfaturi pentru un antreprenor care începe un astfel de business: „Online-ul creşte în toate domeniile fiindcă din lipsa timpului, majoritatea oamenilor preferă să comande orice este posibil online. Aş sfătui să îşi aleagă în aşa fel produsele pe care vrea să le ofere la vânzare încât să le poată vinde la început sau pe tot parcursul dezvoltării businessului la un preţ convenabil. Preţul este un factor care contează foarte mult în vânzări, mai ales pentru România. Românii se orientează de obicei, din experienţă spun, spre preţuri mici şi caută mereu reduceri, vouchere, cadouri, oricât de mici. Apoi, atenţie mărită la transport. Dacă clientului i se oferă transport gratuit, este deja câştigat – cu siguranţă se întoarce la acel magazin şi comandă din nou şi recomandă magazinul. Apoi, poate conta foarte mult modul în care sunt prezentate produsele pe site, descrierea produselor etc. Comunicarea este foarte importantă de asemenea: toţi clienţii aşteaptă să fie trataţi elegant, cu respect, să li se răspundă imediat, să nu fie lăsaţi să aştepte, să li se ofere ceea ce doresc.”

  • BM cele mai citite subiecte ale săptămânii: Care este noua ţintă a românilor care au făcut o afacere de milioane de euro din vânzarea unui singur produs care costă 5 lei

    Radu Savopol, care a fondat împreună cu Lucian Bădilă businessul 5 to go – devenit cel mai mare lanţ românesc de cafenele – spune că mizează în continuare pe expansiune. Nu au stat o secundă nici în 2020, când au folosit perioada lockdownului pentru a se ocupa de amenajări şi de găsirea de spaţii, iar acum continuă să dezvolte cu viteză 5 to go, dar şiproiecte noi.

    Nu pot spune că a fost un an rău pentru noi. Da, am resimţit, ca orice business, efectele pandemiei, dar am gândit din timp planuri şi acţiuni care să ne ajute să ne menţinem şi în 2020 şi să avem rezultate bune. Din punctul de vedere al targetului de locaţii impus încă de la finalul lui 2019, cam 90% am reuşit să-l îndeplinim”, răspunde Radu Savopol, cofondatorul 5 to go, la întrebarea referitoare la efectele anului 2020 asupra businessului.

    Finalul de an pandemic i-a găsit pe reprezentanţii celui mai mare lanţ românesc de cafenele cu peste 220 de unităţi deschise la nivel naţional – iar dacă cifra de afaceri a fost sub estimările iniţiale, de 10 milioane de euro, antreprenorul crede că au compensat pe alte direcţii. „Am construit o bază mai solidă pe care simt că vom putea acoperi, în 2021, minusurile din anul anterior”,
     spune el.

    În 2021 şi-au propus să depăşească numărul de 300 de unităţi, iar planurile de expansiune vizează atât dezvoltarea la nivel regional, cât şi consolidarea în Capitală,  mai ales în cartiere şi prin parteneriate cu diverse businessuri. Obiectivele lor de extindere merg însă mai departe de anul acesta: în cinci ani de acum încolo şi-au propus să ajungă la 1.000 de cafenele în România. Vizează însă şi depăşirea graniţelor ţării, fiindcă în viitor plănuiesc să ducă brandurile lor la nivel internaţional.

    O altă direcţie de dezvoltare pentru 5 to go este prin intermediul parteneriatelor. În 2020 au dezvoltat unele noi şi au consolidat altele anterioare – spre exemplu, au listat unele produse 5 to go pe eMAG (cana de porţelan sau siropul) şi au dezvoltat un nou brand de cafea de specialitate, Lucky Cats, cu care şi-au propus să meargă în locaţii HoReCa sau în alte cafenele to go.

    „Cred că am avut o strategie bine pusă la punct şi aceasta a contat”, spune antreprenorul. În prezent, sunt în jur de 10 unităţi HoReCa în care vând această cafea – dar produsul este prezent şi la Altex şi pe eMAG, în baza unor colaborări cu retailerii. Un alt parteneriat au dezvoltat cu De’Longhi – acesta este axat pe vânzarea de aparate pentru acasă. „Lucky Cats e, pentru noi, premiera anului 2020, o dorinţă mai veche a mea care s-a concretizat acum şi datorită celor de la prăjitoria Mr. Tosh, din Bacău.”

    Investiţia iniţială într-o unitate 5 to go este între 15.000 – 20.000 euro, taxa de franciză fiind inclusă (aceasta este de 4.500 euro + TVA).

    Au folosit acele luni critice, din perioada stării de urgenţă, să mai scoată din sertar idei pe care le lăsaseră de ceva timp şi să iasă acum cu ele la lumină. „Şi aşa am reuşit să concretizăm şi campania de relansare pe piaţă, cum a fost «More Coffee, Less Bucks», când am oferit o cafea gratis, până la finalul anului, la orice espresso sau americano cumpărat, sau să venim în sprijinul industriei prin «Fabricat în România», când am listat unele produse ale brandurilor româneşti în cafenelele noastre”, adaugă antreprenorul. Iar măsurile luate în timpul pandemiei, în business, le-au hotărât de multe ori şi de pe o zi pe alta. „Ne-am conformat reglementărilor venite de la guvern şi am acţionat în consecinţă. Nu ne-a fost uşor să luăm, de exemplu, decizia de-a închide locaţiile grupului, la nivel naţional, însă la un moment dat a trebuit să o facem, dar am plusat apoi cu o redeschidere în forţă, dând tonul, să spunem aşa, în HoReca, când am anunţat că revenim pe 5 mai la treabă”, mai spune el.

    În tot acest timp, s-au ocupat de amenajări, de găsit spaţii şi nu au stat o secundă. Munca pe teren a continuat, iar ei au resimţit şi din acest punct de vedere efectele pandemiei, pentru că au avut spaţii în clădiri de birouri care nu au mai funcţionat, chiriile erau mari şi a trebuit să se ocupe şi de relocarea acelor cafenele.

    Iar când vine vorba despre lecţiile învăţate, spune că se bucură că acestea nu au fost dintre cele mai aspre, asta pentru că a mai trecut ca antreprenor prin criza din 2007-2008 şi a ştiut să gestioneze lucrurile, să ştie la ce trebuie să se aştepte, astfel încât să nu fie surprins de imprevizibil. „Cred că cel mai important în astfel de momente este să fii conectat la tot ce se întâmplă, să acţionezi raţional şi rapid şi să ştii să inovezi. Cu certitudine, inovaţia a fost cuvântul anului pentru business-ul nostru. Am folosit acel timp, de lockdown, să ne concentrăm pe toate aspectele businessului, să ne facem planuri, să găsim variante, şi asta ne-a ajutat enorm apoi, pentru că aveam toate resursele să redeschidem cu optimism şi să ne urmăm strategia. A fost un an de încercare, fără doar şi poate. Peste toate, mă bucur că  am reuşit  împreună cu echipa mea să facem faţă provocărilor, că am trecut prin situaţii care ne-au sudat şi simt că relaţia dintre noi s-a consolidat. Am mare încredere în ei toţi şi îmi doresc să continuăm pe acest drum împreună.”

     

    Ce urmează?

    „Pentru 5 to go, poate cel mai important plan este să continuăm dezvoltarea brandului şi vrem s-o facem atât la nivel naţional, cât şi internaţional”, descrie antreprenorul obiectivele pe termen mediu şi lung. În 2021, îşi doresc să ajungă la 300 de locaţii în ţară, cu accent pe dezvoltarea regională, dar şi-n diverse cartiere ale Capitalei, şi să extindă linia de produse şi parteneriatele strategice. „Vom lansa în acest an primul 5 to go Green, cu locaţii unde se vor găsi doar produse bio, vegane şi raw vegane. Preconizăm că se va întâmpla în prima jumătate a anului, printr-un prim magazin dintr-o serie de cinci în următorii 3 ani. Pe linia de produse, mizăm pe lansarea cafelei la filtru, printr-o campanie cool, spunem noi, «Filter coffee, not people».”

    Recent, au anunţat lansarea businessului Fika18, pentru care Radu Savopol spune că au planuri şi separat de 5 to go, dar şi împreună.

    „Accentul businessului Fika18 cade pe producţia de croissante şi pe derivatele lor, totul fiind făcut în laboratorul propriu, de la aluat şi până la creme. Şi cred că dacă spui croissant, Fika18 este brandul din România care aduce savoarea autentică şi gustul fin al acestui preparat. Atenţia la etapele şi tehnicile de procesare, ingredientele de super calitate folosite, gustul senzaţional şi răbdarea sunt esenţa acestui concept”, descrie Savopol proiectul acesta.

    Recent, au deschis primul magazin Fika18 & 5 to go, shop în shop, pe Calea Floreasca 101. Designul are inspiraţie nordică, ca urmare a numelui ales pentru noul brand: „Fika înseamnă în suedeză pauză de cafea, un moment de răsfăţ care nu implică nimic legat de muncă”, spune el.

     Pe viitor, vizează extinderea businessului şi în sistem de franciză – „Asta pentru că simt că are mare potenţial de dezvoltare şi calitatea produselor este de top. De altfel, acestea au fost unele dintre motivele pentru care mi-am dorit să intru acţionar în acest business”. Adaugă că, în corelare cu 5 to go, şi-au propus ca în acest an să dezvolte şi conceptul better2gether cu Fika18 şi cu Cereal Crunch. Până acum, au deschis patru locaţii Cereal Crunch în 2020, dintre care prima în provincie, la Craiova, iar la început de februarie au lansat-o şi pe cea de la Ploieşti, despre care spune că „este un oraş care ne-a rezervat numai surprize plăcute în toţi aceşti ani de business. Am găsit aici şi oameni dedicaţi, antreprenori cu entuziasm, dar şi un public efervescent”.

    În ceea ce priveşte bugetele de investiţii alocate tuturor acestor proiecte, spune că sunt greu de preconizat, fiindcă sunt influenţate de tipul de proiect pe care îl lansează. „În cazul locaţiilor Cereal Crunch, de exemplu, contează mult dacă locaţia presupune un concept aparte sau nu, dacă e o locaţie simplă, cum e cea de la Craiova, sau e ca cea pe care-o vom lansa în curând în zona Titan – Cinema Gloria, unde vom face un flagship Cereal Crunch pe o suprafaţă de 200 mp şi care deveni locul în care vom introduce în premieră produsele noi. Sunt mulţi factori de luat în calcul, pentru fiecare tip de business în parte. Dacă mai punem la socoteală şi imprevizibilul, cum e criza COVID, deja lucrurile fluctuează mai mult”, precizează antreprenorul.

     

    1. Ce criterii trebuie să îndeplineşti ca să îţi poţi deschide un business 5 to go?

    Radu Savopol: În cazul 5 to go, cerinţele de bază pentru un posibil francizat sunt legate de plasarea în piaţă (viitoarea locaţie 5 to go trebuie să fie dezvoltată în zone cu mai mult de 30.000 de locuitori), de găsirea unor spaţii optime de amplasare (zone cu spaţii de birouri, sedii administrative, licee sau facultăţi), o suprafaţă de vânzare între 10-50 mp. De asemenea, vorbim de o durată de contract de minimum 5 ani şi de plata redevenţelor: 4% taxă lunară, 1,5% contribuţia la bugetul de marketing, taxe care se vor aplica la cifra de afaceri. Noi ne ocupăm de pregătirea de dinainte de a deschide locaţia şi suport după ce demarăm businessul. Investiţia iniţială este între 15.000 – 20.000 euro, taxa de franciză fiind inclusă (aceasta este de 4.500 euro Ă TVA). Suma poate varia în funcţie de mai mulţi factori importanţi precum, suprafaţa locaţiei, chiria spaţiului, mobilierul sau numărul de angajaţi.

     

    2. Dar Cereal Crunch?

    Radu Savopol: Aceia care îşi doresc o franciză Cereal Crunch trebuie să ştie că luăm în calcul oraşe cu peste 100.000 de locuitori, o suprafaţă a locaţiei cuprinsă între 40 şi 100 mp, puterea de cumpărare şi potenţialul de consum, pe lângă condiţiile financiare şi investiţia iniţială, estimată la 35.000-40.000 euro, cu toate taxele incluse – taxa de franciză şi redevenţele.

    Durata contractului este de 7 ani de zile. După expirare, francizatul are posibilitatea de a prelungi contractul.

     

    3. În cât timp se poate recuperea investiţia într-un astfel de business?

    Radu Savopol: Recuperarea investiţiei, în cazul ambelor tipuri de franciză, depinde de la caz la caz. Implicarea francizatului, pasiunea şi dedicarea lui sunt esenţiale pentru succesul unei locaţii. Sunt multe variabile de luat în calcul, mai ales în contextul unei pieţe care e în continuă dezvoltare şi schimbare. Din estimările noastre de până acum, o investiţie de acest gen se poate recupera şi într-un an, în cazul unei francize 5 to go, sau în minimum un an şi jumătate, în cazul francizei Cereal Crunch.

  • Încă o companie românească a trecut pragul de 1 miliard de lei. Cum au reuşit fondatorii acesteia să ajungă la acest rezultat chiar în pandemie şi ce vor să facă ei anul acesta

    Fan Courier, compania cu capital privat românesc şi liderul pieţei locale de curierat, a ajuns anul trecut la afaceri de 1 miliard de lei, o creştere favorizată în principal de cerer a mai mare din zona comerţului online. În 2019, doar 16 companii antreprenoriale au avut afaceri de peste un miliard de lei în, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017.

    Pandemia a generat o creştere semnificativă a volumelor din comerţul online, astfel că printre câştigătorii acestei crize se numără şi industria de curierat. Fan Courier, o companie cu capital privat românesc şi liderul pieţei locale de curierat, a reuşit anul trecut să depăşească pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri, după un avans de 27% faţă de anul anterior. Adrian Mihai a fondat businessul împreună cu fratele său, Neculai Mihai, şi cu prietenul lor, Felix Pătrăşcanu, în 1998.

    De peste două decenii de la înfiinţarea companiei, Fan Courier se află pe primul loc în piaţa de curierat, o industrie care a cunoscut o creştere semnificativă în ultimii ani.

    „Schimbările majore şi rapide pe care le-a adus criza provocată de SARS-CoV2 în economie şi societate s-au reflectat pe tot parcursul anului trecut şi în activitatea noastră curentă, echipele noastre de curieri fiind în linia întâi pe tot parcursul anului. Din cauza restricţiilor impuse, multe businessuri s-au reorientat către vânzările exclusiv online, consumatorii au ales să folosească mai mult şi mai des serviciile de curierat, astfel că activitatea noastră curentă a fost luni de zile comparabilă cu vârfurile de sărbători sau Black Friday. Ne aşteptam la o creştere mai mare decât estimările iniţiale şi chiar la depăşirea pragului de 1 miliard de lei. Acum, odată cu încheierea exerciţiului financiar pentru anul trecut, rezultatele financiare confirmă efortul excepţional făcut de echipa noastră pe tot parcursul anului trecut. În 2020, afacerile FAN Courier au depăşit 1 miliard de lei”, a declarat  Felix Pătrăşcanu, Managing Partner FAN Courier.

    Atingerea acestui prag a fost influenţată foarte mult de evoluţia vânzărilor din luna decembrie, existând posibilitatea ca Fan Courier să se situeze sub această cifră.

    „Ultimele două luni ale fiecărui an, începând de Black Friday şi până pe 23-24 decembrie, reprezintă cea mai aglomerată perioadă. Suntem forţaţi la maximum atât din punctul de vedere al depozitului, cât şi al transportului şi al curierilor. Perioada aceasta reprezintă cam 25-30% din cifra de afaceri anuală. Noi sperăm şi suntem aproape să atingem pragul de 1 miliard de lei, dar depindem foarte mult de luna decembrie, dacă vom atinge sau nu acest nivel, s-ar putea să fim aproape. Între 5 şi 10 milioane de lei va fi diferenţa între ceea ce ne dorim noi şi ceea ce vom reuşi să facem“, spunea Adrian Mihai, cofondator al FAN Courier, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sfârşitul anului trecut.

    Când au fondat compania, cei doi fraţi şi Felix Pătrăşcanu au plecat la drum cu autoturismele Dacia personale. În 1992, Adrian şi Neculai Mihai au pus bazele unei companii numite Mihelga, care avea ca obiectiv de activitate colectarea de fier vechi. Aceasta a funcţionat până în anul 2000 şi a reprezentat sursa de finanţare a companiei de curierat la început. În acest timp, Felix Pătrăşcanu încerca să dezvolte propriul business în curierat. Ulterior, cei trei au înfiinţat Fan Courier, iar pe 16 ianuarie 1998 au avut prima comandă.

    Adrian şi Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu sunt prieteni din copilărie, fiind vecini în satul natal din Vrancea, un judeţ pus pe harta antreprenoriatului şi de companii din industria textilă sau a vinului.

    Adrian Mihai

    Neculai Mihai

    Avansul de 27%  vine, cel puţin parţial, pe fondul cererii mari pentru serviciile de curierat în contextul pandemiei, dat fiind că în perioada stării de urgenţă multe magazine au trecut din offline în online, livrând produsele la domiciliu.

    Creşterea cererii de servicii de curierat nu a fost înregistrată doar de FAN Courier, ci s-a resimţit la nivelul întregii pieţe de profil, existând plusuri în jurul a 20% pentru jucătorii din industrie. La sfârşitul anului trecut, reprezentanţii FAN Courier estimau că piaţa locală de curierat va ajunge la afaceri de 750 de milioane de euro anul trecut.

    „Dacă în decembrie 2019 vorbeam de consolidarea poziţiei de lider printr-o creştere similară anilor anteriori, în 2020 ne-am trezit aruncaţi într-un maraton pe care l-am parcurs în ritm de sprint. A fost un an care ne-a pus la încercare limitele, personale şi profesionale, capacitatea de adaptare rapidă la schimbări, responsabilitatea. A fost anul în care am înţeles, mai mult decât oricând, cât de important este să construieşti pe baze solide, să ai o strategie clară în minte, să ai o echipă sudată, responsabilă şi capabilă să se adapteze din mers, să fii pregătit să faci faţă schimbărilor rapide intervenite în piaţă“, a declarat Felix Pătrăşcanu, managing partner al FAN Courier. FAN Courier a devenit în 2006 liderul pieţei româneşti de curierat, poziţie consolidată constant datorită investiţiilor şi serviciilor cu valoare adăugată noi, introduse permanent. Compania deserveşte peste 55.000 de clienţi, majoritatea persoane juridice, cu ajutorul unei echipe formate din peste 7.300 de angajaţi şi colaboratori şi al unui parc auto de peste 4.400 de autovehicule. În ceea ce priveşte estimările pentru anul acesta, compania aşteaptă o creştere a afacerilor între 10% şi 15%, în funcţie de evoluţia crizei sanitare şi ce impact va avea în economie. Astfel, compania de curierat ia în calcul un avans de 10% al veniturilor în varianta în care situaţia sanitară începe să se relaxeze sau un avans de 15% în cazul în care presiunea pe serviciile de curierat generată de comerţul online rămâne ridicată.

    FAN Courier are anul acesta un buget de investiţii care se ridică la 20 milioane euro, iar una dintre priorităţi este hubul de la Cluj-Napoca, care urmează să fie dat în funcţiune până la finalul anului 2021. Hubul de la Cluj-Napoca, al treilea construit după cele de la Ştefăneşti şi Braşov, va fi dotat cu o bandă de sortare cu o capacitate de 7.500 de colete/oră şi va avea 300 de angajaţi, iar investiţia în acest nou Hub este estimată la 7 milioane de euro. „Suntem bucuroşi că, după trei ani de aşteptare, putem demara investiţia în Hubul de la Cluj, un punct de tranzit extrem de important pentru noi, ce va fi conectat cu Iaşi, Baia Mare şi Oradea. Acesta ne va ajuta în eforturile pe care le facem pentru reducerea timpilor de livrare şi creşterea productivităţii”, a adăugat Adrian Mihai, cofondator FAN Courier.

    Pentru anul acesta, Fan Courier mai vizează şi extinderea Hubului de la Braşov cu încă 2.500 mp, analizând şi oportunitatea de a da startul unui nou centru logistic în Ştefăneşti, pentru a dezvolta serviciile de fulfillment şi logistic.

    Dacă cererea de servicii de curierat se va menţine la un nivel ridicat şi anul acesta, compania de curierat ia în calcul creşterea numărului de angajaţi cu 10% anul acesta, ritm similar celui de anul trecut.

    Cele mai mari provocări pe care le-a întâmpinat compania într-un an atât de atipic precum a fost 2020 au fost, în primul rând, siguranţa angajaţilor şi a clienţilor şi capacitatea FAN Courier de a lucra câteva luni în ritmul asemănător celui de Black Friday. „Am investit câteva sute de mii de euro pentru a ne asigura că angajaţii noştri îşi pot desfăşura activitatea în condiţii de siguranţă, iar clienţii beneficiază de servicii la standardul de calitate cunoscut. Am făcut apel la responsabilitatea angajaţilor, am explicat tuturor că sănătatea noastră, a colegilor, familiilor şi clienţilor noştri depinde de cât de responsabil acţionăm şi ne bucurăm să spunem că responsabilitatea este unul dintre pariurile câştigate“, a explicat Felix Pătrăşcanu.

    Black Friday a însemnat pentru Fan Courier o creştere de 30% a volumelor transportate comparativ cu 2019. În primul weekend de după Black Friday au existat circa 700.000 de colete livrate, cu peste 50% mai mult faţă de aşteptările companiei.

    „Foarte interesant este faptul că la această creştere au contribuit din plin nu doar magazinele online din România, dar şi magazine din afara ţării care au campanii în piaţa românească. La Black Friday-ul de anul acesta au participat retaileri străini care vând produse de modă, mobilier, home&­deco, electronice sau hrană pentru animale“, a spus Adrian Mihai. Pentru 2020, piaţa locală de curierat se apropie de valoarea de circa 5 miliarde de lei (reprezintă, mai exact, 4,85 miliarde de lei). Dacă în anul 2021 trendul se va menţine pozitiv, iar industria de curierat va înregistra creşteri, valoarea pieţei locale ar putea depăşi pragul de 5 miliarde de lei.

  • Kiosk Touchless – care nu necesită atingerea ecranului

    După implementarea, în urmă cu trei ani, a unor dispozitive de comandă digitale, denumite kioskuri, prin care clienţii puteau plasa singuri comenzile în unităţile companiei, KFC a lansat anul acesta un nou tip de kiosk – touchless (fără atingere), care asigură nu doar o experienţă de comandă mai bună, ci este o opţiune mai sigură şi din punct de vedere sanitar.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Kioskul touchless reprezintă o noutate la nivel global pentru compania KFC şi este disponibil în testare în restaurantul KFC Olteniţei Drive-Thru. „KFC România investeşte constant la nivel de tehnologie şi, de aceea, în 2017, au fost introduse în restaurantele din România, noi sisteme de comandă, şi anume kioskuri, pentru a facilita plasarea comenzilor, dar şi pentru a creşte interacţiunea digitală cu clienţii”, spun reprezentanţii companiei. În prezent, există 36 de restaurante KFC în care sunt implementate astfel de kioskuri la care clienţii au posibilitatea de a plasa comenzi. În medie, 9 din 10 comenzi sunt realizate prin intermediul kioskurilor. Prin introducerea acestora, KFC şi-a propus să ofere consumatorilor o alternativă la experienţa de la casele de marcat cu care erau obişnuiţi. Acest proiect digital urmăreşte fluidizarea traficului în restaurante şi oferirea unei alternative tehnologice care să facă experienţa consumatorilor şi mai plăcută atunci când vin în restaurante. Anul acesta, pe fondul noii crize sanitare, KFC România a făcut un nou pas în procesul de digitalizare şi a introdus primul kiosk de comandă touchless, care nu necesită atingerea ecranului. „Este vorba, de asemenea, şi despre o adaptare conformă cu noile obiceiuri ale consumatorilor care utilizează tehnologia din ce în ce mai mult în aspectele cotidiene: smartphone, căşti wireless, plăţi contactless şi diverse gadgeturi menite să simplifice şi să ofere viteză în timp real oricărui proces. Tehnologia întâlneşte şi domeniul HoReCa, venind în întâmpinarea clienţilor cu meniuri scanate prin coduri QR, aplicaţii şi site-uri pentru comenzi online sau alte sisteme de comandă cum ar fi kioskurile, pe care KFC deja le-a implementat de 2 ani în restaurantele din România”, spun reprezentanţii companiei.

     

    Elementul de noutate:

    Acest prototip utilizează camere şi senzori de profunzime care urmăresc mişcarea mâinii deasupra ecranului şi detectează poziţia precisă a acesteia, precum şi zona indicată. Astfel se pot selecta produsele dorite cu uşurinţă, fără a interacţiona fizic cu kioskul. În plus, camerele nu reţin informaţii video despre clienţi în procesul de preluare a comenzii.

     

    Efectele inovaţiei:

    Prin intermediul kioskului touchless, consumatorii pot avea o experienţă digitală în cele mai sigure condiţii, plata cu cardul bancar fiind contactless. „Kioskurile digitale fac parte din categoria tehnologiilor care pot avea un impact pozitiv de lungă durată atât asupra domeniului HoReCa, cât şi a businessului KFC. După finalizarea perioadei de testare şi în funcţie de feedbackul primit de la clienţii care vor interacţiona cu noul dispozitiv touchless, se va analiza potenţialul extinderii acestui proiect la nivel naţional”, spun reprezentanţii businessului.

  • Cine este românca ce va conduce businessul Unilever din Europa Centrală şi de Sud

    Ana-Maria Pâslaru preia funcţia de Managing Director al Unilever South Central Europe începând cu 1 martie, după trei ani petrecuţi în echipa de leadership a Unilever în regiunea Europei de Est, unde a coordonat businessul Unilever din ţările baltice şi a ocupat funcţia de EE Category Lead Home Care.

    Ea preia rolul de Managing Director în sud-centrul Europei de la James Simmons, care a ocupat această funcţie în ultimii trei ani. Regiunea  reuneşte echipele Unilever din România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Republica Moldova.

    Înainte să conducă echipa din ţările baltice, Ana-Maria Pâslaru a ocupat funcţia de Director de Marketing Home & Personal Care USCE & CEE Home Care din anul 2015.

    „Mă bucur să mă întorc acasă şi să mă dedic echipei Unilever din South Central Europe, echipa în care am făcut primii paşi în cadrul Unilever şi unde regăsesc oameni şi proiecte care-mi sunt printre cele mai dragi. Nu e uşor să calc pe urmele lui James, care lasă în South Central Europe o moştenire importantă, rezultate incredibile de business şi o echipă extraordinar de puternică”, a spus Ana-Maria Pâslaru.

    Ea şi-a început cariera în Unilever în anul 2007 în rolul de management trainee şi a deţinut mai multe funcţii în cadrul departmentelor de marketing şi customer marketing ale companiei.

  • Calcă luxul în picioare

    După ce a vândut unei galerii de artă din New York nişte copii pictate manual ale unor facturi pentru servicii medicale, folosind banii pentru a ajuta câţiva oameni să-şi plătească astfel de datorii, şi a cumpărat o pictură de Damien Hirst pe care a tăiat-o în bucăţi pe care le-a vândut separat, un grup de artişti cunoscut drept MSCHF recidivează.

    Ultima sa iniţiativă a fost să cumpere genţi de lux Hermes Birkin din care să facă încălţări pentru cei dispuşi să plătească un preţ pe măsură. Cei din MSCHF au fost atraşi de statutul genţilor Birkin, care sunt investiţii cu randament de peste 10%, cu condiţia să fie păstrate cu mare grijă, scrie CNN, venindu-le ideea de a le face bucăţi pentru a confecţiona încălţări din ele, care la rândul lor pot fi o investiţie.

    Clienţii, în acest caz, nu sunt aceeaşi ca ai genţilor, iar pentru a cumpăra sandale sau pantofi trebuie să scoată din buzunar între 19.500 şi 76.000 de dolari.

  • Primăvara în mobilă şi decoraţiuni

    Primăvara nu e departe, dar cei care nu mai au răbdare se pot bucura de ea înfrumuseţându-şi casa cu piese de mobilier şi decoraţiuni florale, scrie Financial Times.

    Printre acestea se numără fotoliile cu flori din gama Tanya Petit Accent create de compania americană Anthropologie, pături, abajururi de lămpi sau pernuţe cu aplicaţii şi broderii florale create de artista Lora Avedian.

    Un alt produs primăvăratic este covorul-grădină creat de artista italiană de origine irlandeză Nuala Goodman din smocuri şi ciucuri de lână colorată care dau impresia de tridimensionalitate. Gândit să fie atârnat pe perete, covorul lucrat manual în Nepal se poate achiziţiona contra sumei de circa 8.000 de euro.

  • Meniul zilei: tricouri şi sacoşe

    Clienţii îşi pot arăta susţinerea faţă de o cafenea, berărie, restaurant sau brutărie cumpărându-i produsele, iar dacă respectivele afaceri nu pot funcţiona la fel de bine ca altădată, atunci le pot ajuta achiziţionând produse conexe.

    Diverse localuri din Marea Britanie, cel puţin, au recurs la vânzarea de tricouri, şepci ori sacoşe cu sigla firmei şi diverse imagini sau slogane, foarte bine primite de clienţi, după cum scrie The Guardian, care nu se sfiesc să arate de unde-şi cumpără cafeaua, pizza, kebabul ori vinul.

    Unele dintre companiile care au recurs la această soluţie afirmă că vânzarea de articole branduite este mai profitabilă decât afacerea lor obişnuită.


     

  • Valentina Bojocea, Dedal: „Anul trecut cred că am vândut peste 2.000 de roboţei de curăţat. Cel mai vândute produse în 2020 au fost purificatoarele de aer şi roboţii de curăţat geamuri şi podele”

    Pentru Dedal, expansiunea pe mai multe pieţe prin online a venit la momentul potrivit. Anul trecut, compania axată pe vânzarea de produse pentru curăţenia casei a înregistrat o creştere de 400% faţă de 2019.

    Anul trecut, în urma pandemiei care a dus la mutarea tuturor în mediul online, volumul comenzilor a crescut substanţial, chiar am fost luaţi prin surprindere, mai ales în timpul stării de urgenţă, când lumea stătea acasă şi făcea achiziţii online”, a povestit Valentina Bojocea, responsabil cu vânzările în cadrul companiei Dedal, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace. Compania şi-a început activitatea exclusiv cu produse de papetărie şi birotică, dar şi-a extins portofoliul de produse în 2005, când reprezentanţii companiei au comandat pentru uz personal un robot de curăţat geamuri şi podele şi au intuit utilitatea acestuia, dar şi cererea care urma să vină.

     „Anul trecut cred că am vândut peste 2.000 de roboţei de curăţat. Cel mai vândute produse în 2020 au fost purificatoarele de aer şi roboţii de curăţat geamuri şi podele.” De asemenea, businessul şi-a început activitatea în mediul offline, pe piaţa din Bulgaria, urmând ca în timp să diversifice canalele de vânzare. Astfel, primul pas spre mediul online a fost făcut în 2015, când Dedal şi-a deschis propriul site online. „Am deschis prima dată propriul magazin online, iar apoi am listat produsele şi pe platforma eMAG Marketplace Bulgaria. Doi ani mai târziu am intrat în România tot prin eMAG Marketplace”, a adăugat Valentina Bojocea.

    În timp, businessul Dedal şi-a extins prezenţa în patru ţări, iar momentan compania este activă în România şi Bulgaria – pentru vânzare directă – şi în Cehia şi Macedonia – pe segmentul de distribuţie. „Suntem deschişi la comenzi din diferite colţuri ale lumii. În fiecare zi primim câte o comandă din alte ţări, spre exemplu din Germania, din Franţa. Cele mai vândute produse în 2020 au fost purificatoarele de aer şi roboţii de curăţat geamuri şi podele.” De asemenea, compania nu a renunţat la prezenţa din mediul offline astfel că, în prezent Dedal deţine şi două magazine fizice în Bulgaria, care pe parcursul anului trecut au fost mai mult închise, pe fondul pandemiei şi a măsurilor de limitare a răspândirii noului coronavirus, impuse de autorităţi.

    În prezent, Valentina Bojocea a mai spus că aproximativ 60% din cifra de afaceri a  businessului Dedal este reprezentantă de vânzările înregistrate în platforma eMAG Marketplace, iar circa 40% din canalele proprii de vânzare – site, magazine fizice şi distribuţie. „Zilnic, Dedal înregistrează în medie între 10 şi 15 comenzi în mediul online. Produsele noastre au preţuri între 700 de lei şi 2.000 – 2.300 de lei”, a menţionat reprezentanta companiei. Printre cel mai bine vândute produse comercializate de Dedal se regăsesc roboţii pentru curăţatul geamurilor, compania fiind distribuitor direct al brandului Tibot în România.

     Produsele comercializate de Dedal sunt fabricate în China, însă, chiar dacă pe fondul pandemiei de COVID-19 au fost restricţii şi au fost închise graniţele anul trecut, Valentina Bojocea spune că aceşti factori nu au afectat activitatea companiei.

    „Produsele noastre vin din China, din Taiwan. Nu pot spune că ne-am confruntat cu probleme, au fost mici întârzieri de două – trei săptămâni. Însă, oricum produsele noastre vin în cantităţi mari, folosind transport maritim, ceea ce înseamnă automat că durează între o lună şi trei luni până ajunge marfa. Nu pot spune că am avut probleme majore anul trecut.” De asemenea, cel mai mare numărul de comenzi este înregistrat în Bulgaria, având în vedere că Dedal a luat naştere pe acea piaţă şi este mai cunoscut în rândul consumatorilor.

     În prezent, în cadrul businessului Dedal lucrează 20 de persoane, iar pe parcursul anului trecut compania nu a mai făcut recrutări. De asemenea, depozitul este tot în Bulgaria. „Am făcut faţă cererii şi nu a fost nevoie să mărim echipa. Ne-am ajutat unii pe ceilalţi când am avut nevoie.”

    În ceea ce priveşte preţurile produselor comercializate, acestea diferă în funcţie de ţara din care sunt cumpărate. Astfel, dacă în Bulgaria un produs este listat cu un anumit preţ, în România acelaşi produs va fi mai ieftin cu aproximativ 100 – 150 de lei.

     „Eu cred că în România este concurenţa mai mare şi de aceea şi preţurile sunt mai mici. Alte diferenţe între cele două pieţe ar fi cea legată de brandurile cele mai căutate sau de faptul că românii sunt mult mai informaţi când caută un produs, se documentează mai mult când vor să achiziţioneze un produs”, a explicat Valentina Bojocea.

     Planurile reprezentanţilor Dedal vizează dezvoltarea canalului de distribuţie. Astfel, anul acesta, compania are ca ţintă să ajungă la 40-50 de distribuitori pe piaţa din România. „Ne dorim să dezvoltăm canalul de distribuţie pentru comercianţi care să vândă spre clientul final. Avem o listă cu potenţiali parteneri – atât în România, cât şi în Bulgaria. În România lucrăm cu trei companii şi avem în plan să creştem acest număr.”

     Valentina Bojocea a mai spus că pandemia i-a „prins” cu stocurile pline, ceea ce i-a ajutat să răspundă cererii în creştere, mai ales în timpul primăverii, când autorităţile au impus starea de urgenţă şi unele ţări au închis graniţele. Anul trecut compania şi-a majorat cifra de afaceri, a adăugat ea, care nu a oferit mai multe detalii despre datele financiare ale Dedal. De asemenea, reprezentanta businessului Dedal consideră că mediul online o să se „impună” ca principalul mod de achiziţie, având în vedere că anul trecut populaţia a făcut această schimbare şi a văzut beneficiile. „Cred că o să rămână doar mediul online pentru comerţ pentru că deja ne-am obişnuit să facem cumpărături online, acum ne este şi dificil cumva să mergem până la magazinul fizic pentru a achiziţiona ceva”, a mai spus Valentina Bojocea.

  • Răzbunarea unui angajat care a fost disponibilizat: a creat o afacere gigant, cu 145.000 de angajaţi, 18 milioane de clienţi şi venituri de miliarde

    Curajul pe care Noel Stockdale l-a avut în război, când a fost pilot, s-a reflectat şi în business. El a pus bazele unuia dintre cele mai cunoscute lanţuri de retail din lume: Asda, o companie care deserveşte anual milioane de clienţi.

    Arthur Noel Stockdale s-a născut pe 25 decembrie 1920 în Yorkshire, Marea Britanie, în familia fermierului Arthur Stockdale şi a lui Florence Alberta. El a urmat cursurile şcolii Woodhouse Grove, iar la finalizarea acesteia, după ce s-a ocupat o perioadă de afacerile tatălui său, care înfiinţase cooperativa Hindells Dairy Farmers (redenumită Associated Dairies), s-a înscris la Universitatea din Reading. Studiile i-au fost întrerupte însă de Al Doilea Război Mondial. În 1940 el a făcut voluntariat pentru Royal Air Force (forţele aeriene britanice), unde a servit ca pilot şi instructor de zbor. Când a fost disponibilizat, Stockdale s-a întors să lucreze pentru Associated Dairies, fiind ales, în 1950, membru al consiliului.

    În 1964 el a fondat, alături de fraţii Fred şi Peter Asquith, compania Asda Stores Ltd., prin unirea Associated Dairies cu businessurile din retail ale familiei Asauith. În 1969 a fost ales în funcţia de preşedinte. Când s-a retras, însă, din business 17 ani mai târziu, Stockdale a primit titlul onorific de Life President of Asda (Preşedinte pe viaţă al Asda), alături de gradul de cavaler.

    Stockdale a fost căsătorit cu Betty Monica Shaw începând cu 1944, şi a avut doi fii: Michael şi Christopher. El a fost, de asemenea, preşedinte al Leeds Rugby League Football Club. Printre alte hobby-uri ale antreprenorului s-au numărat pescuitul şi grădinăritul. Fondatorul Asda a murit pe 2 februarie 2004, lăsându-le soţiei şi celor doi fii o avere de 4,3 miliarde de lire sterline.

    În anii ’70 – ’80 compania a început să îşi extindă operaţiunile în sudul Angliei şi a fost listată la Bursa de la Londra până în 1999, când a fost cumpărată, într-o tranzacţie de 6,7 miliarde de lire sterline, de gigantul american de retail Walmart. Între 2003 şi 2014 a ocupat a doua poziţie în topul retailerilor britanici, din punct de vedere al cotei de piaţă. În aprilie 2019 şi-a recăpătat locul doi în clasament, sub liderul de piaţă Tesco şi în faţa retailerului Sainsbury’s.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, Asda a înregistrat venituri de aproape 23 de miliarde de lire sterline şi un profit operaţional de 803 milioane de lire. Compania are circa 145.000 de angajaţi care deservesc un număr săptămânal de peste 18 milioane de clienţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.