Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Kärcher: FC 7 Cordless

    FC 7 Cordless (FC, acronimul de la Floor Cleaner) este un aparat 2-în-1 care face ca aspirarea preliminară de dinaintea spalarii podelei să nu mai fie necesară.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Noul aparat FC 7 pentru curăţarea podelelor de la Kärcher funcţionează cu patru role ce se rotesc în sens contrar, absorbind astfel murdăria fină şi grosieră şi ştergând podeaua. Rolele sunt umezite în mod automat cu apă (şi detergent) dintr-un rezervor de apă curată. Lama de înlăturare a apei murdare din capul de curăţare îndepărtează amestecul de apă şi murdărie de pe role în rezervorul de apă murdară. Firele de păr sunt colectate în filtre speciale pentru păr. Datorită unui sistem cu două rezervoare, apa murdară este ţinută într-un recipient separat şi nu se întinde pe podea. Când rezervorul de apă este gol, acest lucru este indicat printr-un semnal vizual şi acustic. Când rezervorul de apă murdară este plin, FC 7 se opreşte automat. Deoarece foloseşte doar foarte puţină apă, este potrivit şi pentru suprafeţe sensibile. Cantitatea de apă şi viteza rolei pot fi adaptate de la mâner prin două niveluri. Un total de patru agenţi de curăţare special dezvoltaţi sunt disponibili pentru dispozitiv, iar durata de viaţă a bateriei de aproximativ 45 de minute acoperă până la 135 de metri pătraţi. Odată ce treaba este terminată, aparatul poate fi depozitat şi uscat împreună cu accesoriile în staţia de parcare. Produsul a fost dezvoltat de departamentul de research al Kärcher Germania, iar România se numără printre primele ţări în care a fost lansat.

     

    Elementul de noutate:

    Acest aparat înlocuieşte complet aspiratorul şi mopul pe podelele dure.

     

    Efectele inovaţiei:

    FC 7 Cordless reduce timpul de curăţare cu până la 50%, deoarece murdăria obişnuită din casă poate fi îndepărtată de pe podelele dure într-o singură trecere, eliminând necesitatea de a aspira înainte de curăţare. Totodată, utilizează cu până la 85 % mai puţină apă în comparaţie cu un mop  convenţional cu găleată, astfel încât după aproximativ două minute poţi păşi din nou pe podea. Aparatul obţine o performanţă de curăţare mai bună cu 20% în comparaţie cu un mop convenţional cu învelitoare de cârpă de şters, în categoria de testare „ştergere”. Acestă valoare este raportată la rezultatele medii ale testelor privind eficienţa de curăţare, gradul de eliminare a murdăriei şi curăţarea marginilor.

  • O companie cu mii de angajaţi în România recrutează personalul cu ajutorul unui robot

    Ema este „noua colegă virtuală” din echipa de Resurse Umane a Carrefour România, un ecosistem digital ce integrează prima interfaţă de chatbot de recrutare de pe piaţa din România.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Inovaţia a fost construită cu tehnologie UiPath, în parteneriat cu două companii locale: DRUID şi RPAbox. Acest nou sistem revoluţionează procesul de recrutare şi automatizează interacţiunea cu angajaţii şi cu candidaţii, spun reprezentanţii companiei. Integrată atât intern cât şi extern, prin două interfeţe simple şi intuitive, Ema este un ecosistem digital care automatizează procesele de resurse umane. Prin interfaţa externă activă pe pagina de cariere a site-ului Carrefour, Ema ghidează candidaţii şi îi acompaniază pas cu pas pentru a ajunge cât mai rapid şi mai simplu la jobul dorit, printr-o conversaţie personalizată şi intuitivă, respectând toate normele GDPR. Candidaţii au posibilitatea de a aplica pentru orice magazin în care există o poziţie vacantă, alegând oraşul şi tipul jobului căutat. Odată înregistrată aplicaţia, profilul candidatului ajunge direct la managerul recrutor, interviul poate fi confirmat instantaneu, iar atât candidaţii, cât şi managerii, sunt informaţi prin SMS, în momentele importante ale procesului de recrutare. Interfaţa internă este integrată în aplicaţiile interne ale companiei şi este uşor de accesat de pe orice dispozitiv cu conexiune la internet. Prin recunoaşterea automată a utilizatorului şi parolei aferente din organizaţie, Ema poate reda alte două interfeţe diferite, în funcţie de tipul de poziţie pe care îl ocupă angajatul. Prima, care automatizează procesul de recrutare şi angajare, este dedicată managerilor recrutori şi echipei de resurse umane, fiind integrată cu pagina de cariere a website-ului Carrefour. Cea de-a doua este accesibilă tuturor angajaţilor din companie care deţin un utilizator Carrefour intern. Pentru aceştia, Ema ştie să răspundă, imediat şi la orice oră, la cele mai frecvente întrebări legate de adeverinţe, concedii, asigurare de sănătate sau alte informaţii legate de pachetul de compensaţii şi beneficii, mobilitate, politici şi procese diverse de resurse umane. În afară de cei trei parteneri externi, Druid, RPAbox şi Centrade, componenţa echipei de proiect a fost formată din angajaţi din diverse departamente ale companiei: de la echipa Operaţională, Resurse Umane, la IT, Îmbunătăţire Procese şi Digital.

    Elementul de noutate:

    Chatbotul uşurează, în primul rând, activitatea managerilor recrutori din magazine. În al doilea rând, angajaţii din companie pot apela la Ema 24 ore din 24, 7 zile din 7 cu întrebări frecvente la care anterior putea răspunde doar echipa HR. În funcţie de întrebările primite, Ema este permanent instruită şi actualizată de echipa de proiect pentru a răspunde singură, cât mai corect şi pentru o categorie cât mai variată de întrebări, fără să fie nevoie să direcţioneze utilizatorul către un coleg din echipa de HR.

    Efectele inovaţiei:

    Chatbotul are un obiectiv bine stabilit: să eficientizeze şi să simplifice procesele din organizaţie şi să îmbunătăţească experienţa angajaţilor şi a candidaţilor în procesul de recrutare şi selecţie, scopul final fiind însă flexibilitatea – dezvoltarea şi implementarea pe parcurs a mai multor funcţii, pentru a aduce o contribuţie şi mai mare în organizaţie.

  • Românii fac bani din piatră seacă. Cum au transformat doi tineri din Cluj o bacterie într-un business de succes

    Peste colonia de bacterii, adică ciuperca numită kombucha sau scoby, se adaugă ceai negru sau verde şi zahăr, care urmează a fi transformat şi consumat în procesul de fermentaţie, ce durează în jur de două săptămâni. Şi aşa apare Kombucha it’s alive!, o băutură ieşită din tipare, dar intrată în baruri şi cafenele. Ideea le aparţine lui Mihai Sbîrciu şi Florin Moldovan, doi antreprenori care au ales ca drumul lor în antreprenoriat să ia formă de kombucha produsă artizanal, după reţeta tradiţională.

    „Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.

    „Având în vedere că este o băutură nouă pe piaţa din România şi oarecum de nişă, feedbackul clienţilor a fost pozitiv, am putea să spunem chiar că există o piaţă receptivă şi curioasă, însă este necesară o muncă de cultivare a calităţii consumului în general.” Motivele pentru care clienţii aleg kombucha sunt diferite: unii o fac din pură curiozitate, alţii – pentru efectele benefice pe care le are asupra florei intestinale şi a aparatului digestiv, alţii – pentru efectul de energizare. Gustul unic atrage şi el o altă categorie de cumpărători. „Avem aşadar un nucleu constant de oameni care au adoptat un mod de viaţă sănătos şi au încorporat produsul în dieta lor”, mai spune Mihai Sbîrciu. Iar planul este ca publicul să devină şi mai mare, aşa că un obiectiv pe care fondatorii Kombucha it’s alive şi l-au setat pentru 2021 este să iasă cât mai mult posibil din zona de nişă, mai ales că trendul actual este de susţinere a afacerilor autohtone, un moment prielnic aşadar, pentru produsele fabricate în România din domeniul alimentar şi nu numai. „Această perioadă s-a resimţit şi pentru noi la fel ca pentru multe alte businessuri, în principal pentru că ne desfăşurăm o mare parte din activitatea de distribuţie în domeniul HoReCa. Momentan, accesibilitatea cea mai mare este pe piaţa de magazine naturiste şi suntem deschişi şi către zona de retail, chiar dacă, din păcate, nu am avut parte de nicio propunere până acum. „În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei. Kombucha nu ar fi prins însă viaţă dacă cei doi antreprenori nu ar fi făcut investiţii, care s-au ridicat, în timp, la aproximativ 30.000 de euro, bani din sursele proprii ale celor doi. Afacerile din 2020 au depăşit acest prag, situându-se la 35.000 de euro. Dar Kombucha it’s alive (Kombucha este vie – trad.), aşa că sunt toate premisele să mişte rezultatele către ţinte şi mai înalte.

    În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelierul de Murano – atelier de bijuterii şi mărţişoare (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Tölgyi şi Iza Kiss

    Prezenţă: online, naţională


    Ekara – firmă de curăţenie (jud. Constanţa)

    Fondator: Cătălin Carabelea

    Investiţie iniţială: 1.500 de lei (300 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 600.000 de euro

    Prezenţă: judeţul Constanţa


    Harpai – producţie de paie din hârtie (comuna Ceraşu, jud. Prahova)

    Fondator: Gabriel Bălăceanu

    Investiţie iniţială: 92.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: peste 70.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Rawmantic – atelier de prăjituri şi torturi fără zahăr (Bucureşti)

    Fondatoare: Miruna şi Andreea Toanchină

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 120.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti


    Lemn în dar – atelier de accesorii (Sibiu)

    Fondatoare: Mădălina Olteanu

    Investiţie iniţială: 10-20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 46.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Fornetti: Dezvoltarea produselor Fornetti congelate pentru acasă

    Pentru a împiedica scăderile generate de vânzările clasice, dar şi pentru a le oferi consumatorilor posibilitatea de a fi eficienţi si rapizi în cumpărarea produselor, compania Fornetti a reambalat în cantităţi mai mici, de 1 kg, produsele de patiserie din portofoliu, făcând posibilă coacerea lor în cuptoarele de acasă ale clienţilor.

     

    Descrierea inovaţiei:

    După aproape 20 de ani în care produsele Fornetti au putut fi achiziţionate doar coapte, la magazinele partenere, compania a decis introducerea pe piaţă a unei game noi, dezvoltate special, pentru a putea fi coapte în cuptoarele proprii ale clienţilor. „În acest fel, consumatorii se pot bucura de ele calde, proaspete, acasă, oricând au poftă. Gama nouă permite ca acestea să fie coapte exact ca la magazinele Fornetti, având la dispoziţie doar un cuptor normal, pe gaz sau electric. Ele fac parte din gama «Hai să coacem acasă», aflată spre achiziţie la magazinele din franciza Fornetti şi la Penny”, spun reprezentanţii companiei. Ideea a pornit de la departamentul comercial, ca scop principal de a susţine partenerii din franciză în perioada de lockdown, în proces fiind implicat şi departamentul de marketing al companiei.

     

    Elementul de noutate:

    Traficul redus şi direcţionarea consumului în proporţie de 65% către comenzile online a dus la o scădere a vânzărilor clasice. Reambalarea şi dezvoltarea produselor pentru a fi coapte acasă este o premieră în istoria de aproape 20 de ani a companiei Fornetti. În plus, acestea pot fi cumpărate şi online, prin platformele de food delivery.

     

    Efectele inovaţiei:

    Apărute in luna aprilie, produsele s-au bucurat de mare trecere în rândul consumatorilor care, spun reprezentanţii Fornetti, având în vedere situaţia acestui an, au preferat să petreacă foarte puţin timp în magazine, cât mai puţin în contact cu alţii, preferând, aşadar, o achiziţionare rapidă a produselor.

  • Povestea unei afaceri începute în anii 2000 de un tânăr care tocmai terminase facultatea. Câţi bani face acesta acum

    Dan Dobrescu şi-a început drumul de antreprenor în 2001, imediat ce a ieşit de pe băncile facultăţii, când a înfiinţat brandul românesc Mobilă Denver, specializat în producţia de mobilier la comandă. Compania şi-a extins activitatea în mediul online în 2017, iar anul trecut comenzile înregistrate prin acest canal de vânzare au reuşit să compenseze pierderile înregistrate în segmentul offline, afectat de pandemie.

    În 2015 am achiziţionat o clădire în Bacău, care era la bază o pensiune, pe care am decis, după aproximativ doi ani, să o transformăm în depozit pentru mobilier. Între timp, mai ales în 2020, de când mediul online a început să crească substanţial, ne-am dat seama că decizia a fost una foarte bună”, a povestit Dan Dobrescu, fondatorul companiei româneşti Mobilă Denver în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace. Activitatea de retailer online a companiei româneşti, cu afaceri de circa 1,4 milioane de euro la finalul anului trecut, a început prin intermediul platformei eMAG Marketplace, adaugă antreprenorul român.

    „În 2017 am fost abordat de un consultant al eMAG Marketplace care mi-a explicat cum funcţionează activitatea în această zonă, iar a doua zi am semnat contractul. În 2019 şi în prima jumătate a anului 2020 procentul comenzilor de pe Marketplace a fost de 15-20% din total. Din a doua jumătate a anului trecut, procentul a ajuns la aproximativ 35% – 40%, iar la unele categorii de produse a trecut de 50%.” De asemenea, activitatea intensă înregistrată în mediul online a determinat compania să mărească echipa pe parcursul anului trecut, aceasta ajungând astfel la un număr de circa 30 de angajaţi.

    „Prezenţa în mediul online ne-a ajutat foarte mult, astfel, în 2020 nu doar am păstrat numărul de angajaţi, chiar am şi angajat
    3-4 persoane noi. În continuare căutăm să angajăm. Sperăm să ajungem la 35 de angajaţi până la finalul anului în curs sau cel târziu în a doua parte a anului 2021.”

    Mobilă Denver a înregistrat o creştere de peste 60% a cifrei de afaceri la finalul anului 2020, ajungând la afaceri de aproximativ 1,4 milioane de euro anul trecut, mediul online fiind principalul segment care a contribuit această creştere. „Pentru anul în curs preconizăm o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane de  euro, adică o creştere de cel puţin 10% a cifrei de afaceri, dar depinde şi de situaţia naţională şi chiar globală. Ne propunem ca în cel mai scurt timp să depăşim borna de 2 milioane de euro cifră de afaceri.”

    Dan Dobrescu şi-a început cariera de antreprenor imediat ce a ieşit de pe băncile facultăţii. „Una dintre activităţile familiei mele a fost importul de articole second-hand, în principal electronice. Printre aceste articole, într-unul din containerele de marfă, s-au aflat şi câteva utilaje pentru lemn, pe care le-am donat unor cunoştinţe. Ei nu prea le-au folosit, astfel că în 2001, când am terminat facultatea, am hotărât să iau eu aceste utilaje şi să încerc să produc mobilier.”

    Astfel, în toamna anului 2001, antreprenorul a început producţia primelor articole de mobilier, activitatea fiind înregistată pe firma părinţilor. Însă, după un an şi jumătate, adică în 2003, Dan Dobrescu a decis să îşi deschidă propria firmă, luând astfel naştere compania Mobilă Denver.

    „Am funcţionat în primii 5-7 ani doar pe raza municipiului Oneşti, iar în 2011 – 2012 ne-am extins în localitatea Bacău, unde am achiziţionat un alt magazin şi ne-am concentrat pe o rază mai mare.”

    În prezent, compania are două spaţii fizice – unul la Oneşti, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 mp şi unde se află şi atelierul de producţie, şi unul mai mic la Bacău, de aproximativ 400 mp.

    „La Oneşti este partea logistică, iar la Bacău este un magazin mai mic, de 400 mp. În perioada pandemiei, adică în cele două luni de lockdown, atelierul a fost închis, iar magazinele au funcţionat într-un regim semideschis. În a doua partea a anului 2020 lucrurile şi-au mai revenit şi sperăm să fim pe drumul cel bun”, a mai spus Dan Dobrescu.

     El a adăugat că anul trecut, s-a observat o creştere „spectaculoasă” a comenzilor venite din mediul rural. „Multe comenzi au venit din mediul rural. Probabil din cauza interdicţiilor de acces în anumite oraşe, multe comenzi au fost înregistrate în zone de pe lângă marile oraşe. Anul trecut a fost atipic, probabil că şi 2021 va continua pe aceeaşi direcţie.”

    De asemenea, valoarea minimă a comenzilor înregistrate în mediul online este de până în 100 de euro, iar cele mai căutate produse au fost mesele şi saltelele, în 2020.

     În prezent, pe platforma eMAG Marketplace producătorul românesc de mobilier la comandă listează spre vânzare doar câteva categorii de produse de mic mobilier, precum, mese, scaune, tabureţi şi saltele. „Preconizăm o creştere de cel puţin 30-40% pentru mediul online, mai ales că vizăm extinderea portofoliului de produse listate atât pe site-ul propriu, cât şi pe eMAG Marketplace, aducând noi categorii.” De asemenea, anul trecut, tot pe fondul pandemiei care a dus la o cerere crescută de astfel de produse, Mobilă Denver a relocat depozitul companiei, dublând astfel spaţiul de depozitare. „Am avut resurse care să asigure producţia, am ţinut pasul cu cererea crescută. Dar spaţiul de depozitare nu a ţinut pasul cu explozia vânzărilor din online, astfel că am achiziţionat în această lună un alt spaţiu, pentru a reloca depozitul. Comparativ cu 2019, acum am dublat spaţiul din depozit.”

    Pentru a susţine creşterea din mediul online, Dan Dobrescu are în plan să acorde mai multă importanţă şi site-ului companiei, care are la rândul lui potenţial de creştere.  

    „Ne-am propus să modificăm site-ul şi să îl readaptăm nevoilor pieţei. Sperăm ca în maximum două luni să fie finalizat şi acest proces, în urma căruia probabil o să avem mai multe comenzi online”, a conchis Dan Dobrescu.

     Cu toate acestea, fondatorul companiei româneşti spune că cele două magazine fizice îşi vor continua activitatea, în condiţiile impuse de autorităţi în funcţie de evoluţia pandemiei, deoarece consideră că în domeniul în care activează contactul fizic nu poate să îşi „piardă urma” definitiv.

  • Povestea tinerilor care au reinventat laptele. Ei vând un produs unic în România, pe care îl dezvoltă chiar pe pământul bunicilor

    De cocos, de soia, de migdale – laptele nu mai e ce era cândva, indiferent că-l punem în cafea sau în prăjituri. Fiecare intoleranţă a adus o alternativă, iar Mădălina şi Gabriel Poenaru au profitat de asta pentru a pune şi ei umărul la schimbare, cu un brand propriu – Almonderia. Adică lapte de migdale produs în Târgovişte.

    Povestea mea cu migdalele porneşte încă din copilărie. O copilărie fericită în care am fost crescut de mic cu migdalele de la bunicii din zona Greceanca, judeţul Buzău. Am experimentat gustul migdalelor dulci în toate formele: crude, coapte cu coajă la cuptor, fără coajă, cu sare, în prăjituri, cu copiii în faţa casei, la poartă în loc de seminţe”, povesteşte Gabriel Poenaru.

    Laptele de migdale l-a descoperit însă în 2016, când s-a născut fiica lui şi a Mădălinei, pe nume Ava. Fiind alergică la proteina laptelui, a fost nevoie să găsească alternative, iar cea din migdale a fost cel mai bun înlocuitor. Cum Gabriel avea în familie istoria migdalilor din Buzău, Mădălina i-a propus să pornească o mică afacere de producţie de lapte de migdale, cu ajutorul unor fonduri europene nerambursabile.

    „Am luat decizia fără a sta prea mult pe gânduri, de-a doua zi am început să ne documentăm. Am muncit timp de un an de zile cum am putut: în weekenduri, în vacanţe, de Crăciun, de Revelion, după serviciu, am lăsat-o pe micuţa Ava la bunici şi noi am participat la cursuri şi mentorate oferite de Ingenius pentru a crea un plan de afaceri cât mai bine şi real aplicat.”

    Momentan, materia primă, adică migdalele, vin din import, însă, pentru că vor să producă laptele cu migdale din România, în primăvara acestui an au plantat pe pământul bunicilor aproximativ 600 de migdali, din diverse soiuri dulci, pentru producţie proprie. Din cauza secetei, în toamna lui 2019 nu au reuşit să pregătească pământul pentru plantare aşa cum este recomandat să se facă în cazul migdalilor.

    „Sperăm să avem parte de prima producţie de miez de migdal în toamna lui 2022 pentru a putea promova conceptul sustenabil, de manufactură artizanală a laptelui de migdale cu migdale crescute şi îngrijite pe pământul bunicilor.”

    Mădălina şi Gabriel au pus la bătaie o investiţie de 50.000 de euro în total, din care 40.000 de euro au venit prin programul Ingenius (fonduri europene nerambursabile), iar restul – din bugetul propriu.

    Producţia are loc în fiecare dimineaţă în laboratorul Almonderia din Târgovişte, iar produsele sunt livrate în fiecare zi, de luni până vineri, în Bucureşti. Marţea şi joia, laptele ajunge în magazinul Biocorner din Dorobanţi, iar vinerea – în Băcănia Veche din Barbu Văcărescu. În rest, sursa principală de comenzi este magazinul online. Laptele de migdale este produs în ziua livrării pentru a ajunge proaspăt la clienţi. „Producem aproximativ 60 litri pe săptămână, lunar 250 litri de lapte de migdale şi numărul este în continuă creştere. Momentan avem doar doi angajaţi, dar din 2021 dorim să mărim echipa”, spune Gabriel Poenaru.

    Laptele de migdale Almonderia se prezintă în două variante: simplu şi în varianta cu miere. Preţurile sunt cuprinse între 15 lei pentru 330 de mililitri şi 20 de lei pentru 500 de mililitri.

    Ce urmează pentru cei doi antreprenori? Au pregătit un concept de cafenea unde se poate comanda cappuccino cu lapte de migdale, dar pot fi degustate şi preparate din ingrediente naturale.

    „În 2021 dorim să implementăm acest concept în Bucureşti, dar intenţionăm să ne extindem şi în oraşe strategice precum Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Constanţa, deoarece primim foarte multe întrebări şi scopul nostru este să livrăm lapte proaspăt de migdale în toată ţara.”

    Laptele de migdale Almonderia se prezintă în două variante: simplu şi în varianta cu miere. Preţurile sunt cuprinse între 15 lei pentru 330 de mililitri şi 20 de lei pentru 500 de mililitri.

     

  • Kaufland România: Broscuţa – prima infrastructură de reciclare a produselor de îngrijire personală şi a locuinţei

    Deoarece poluarea cu plastic este una dintre cele mai grave probleme de mediu, Kaufland a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a flacoanelor goale de produse de igienă sau de curăţenie, care vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Anul acesta, în luna iulie, Kaufland a introdus în unităţile companiei, pe termen nelimitat, spaţii special amenajate sub forma unei broscuţe ţestoase, la intrarea în magazine, în care clienţii pot depune sticle goale din plastic de şampon, balsam, gel de duş, cremă de corp, de faţă sau de mâini, apă de gură sau de săpun lichid, dar şi recipiente goale de produse de curăţenie, precum detergenţi de haine sau de vase, soluţii de curăţare a bucătăriei, băii, pardoselii sau geamurilor. Recipientele aduse sunt preluate periodic de o firmă specializată în colectare şi duse la fabrica din Făgăraş pentru reciclare, printr-un proces ce constă în trei etape: sortarea materialelor la staţia automată; pregătirea pentru reciclare; reciclarea propriu-zisă, prin termoformare, toate costurile fiind suportate de Kaufland România. În acest sistem sunt reciclate doar ambalajele produselor de igienă şi curăţenie (plasticul de tip PET specific acestora, HDPE şi LDPE). Persoanele implicatete în proiect sunt: personalul din magazine, reprezentanţii firmei de reciclare, departamentul de mediu şi departamentul de comunicare al companiei. Pentru a încuraja comportamentul eco, clienţii care aduc 3 ambalaje goale pentru reciclare primesc cupoane de reducere de 50% pentru achiziţionarea de produse noi de îngrijire, în cadrul unor parteneriate stabilite de Kaufland cu branduri din FMCG, în fiecare lună fiind activă o altă categorie de produse la reducere.

     

    Elementul de noutate:

    Broscuţa este primul program de acest tip dedicat reciclării plasticului de recipiente. Iniţiativa vine ca o soluţie la nevoia de a avea o economie circulară, pentru a contracara fenomenul răspândirii necontrolate a plasticului – una dintre cele mai mari probleme globale, ce afectează major mediul, clima, economia şi sănătatea populaţiei.  

     

    Efectele inovaţiei:

    Până în prezent, au fost colectate peste 10.000 de recipiente goale. De asemenea, prin intermediul proiectului se reduce poluarea şi acumularea cu deşeuri, iar oamenii sunt educaţi să fie mai responsabili şi oferindu-le stimulente financiare în acest sens.

  • Povestea femeii care a transformat un site din România într-o adevărată putere. De ce a renunţat la un post de CEO după mai bine de opt ani şi ce vrea să facă de acum încolo

    Cristina Gheorghiţoiu şi-a construit parcursul profesional simultan cu dezvoltarea companiei pe care a condus-o vreme de mai bine de opt ani. A ghidat OLX România spre poziţia de lider al pieţei de anunţuri, a trecut compania prin rebranding, a dezvoltat alte branduri sub umbrela grupului. Acum însă, a decis să facă un pas în lateral şi să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă cu adevărat împlinirea profesională pentru ea?

    Am mai vorbit cu Cristina Gheorghiţoiu în urmă cu aproximativ şapte ani, când preluase nu de foarte mult timp dezvoltarea Mercador – pe atunci numele sub care funcţiona businessul transformat în OLX, după achiziţia platformei de fondul de investiţii sud-african Naspers.

    Ea a devenit Business Manager al platformei din septembrie 2012, iar până la început de 2021, când a decis să părăsească rolul de director general al grupului OLX România, a trecut prin numeroase transformări – personale şi profesionale – simultan cu transformarea businessului. Cu o medie de patru milioane de anunţuri active şi circa 12 milioane de vizitatori lunari, acesta a devenit sub conducerea ei liderul pieţei de anunţuri. Totodată, şi-a diversificat liniile de activitate în România, incluzând şi platforma de imobiliare Storia.ro, axată pe auto – Autovit.ro, precum şi o secţiune dedicată locurilor de muncă.  

    „Am început de la o echipă de 5 – 10 oameni şi o poziţie competitivă, dar nu chiar foarte competitivă, în condiţiile în care platforma se afla pe locul trei atunci în piaţă. A urmat o creştere foarte accelerată, care a fost ca un roller-coaster de provocări şi care a adus o creştere atât personală, cât şi profesională alături de creşterea business-ului. Uitându-mă în urmă, mă identific foarte mult cu această creştere a mea în paralel cu creşterea businessului.”

    Compania a evoluat de la nivelul unui start-up, având încă de pe atunci fixat obiectivul de a deveni lider al pieţei, până la atingerea acestui ţel şi transformarea într-un business profitabil. „Când am preluat acest rol a existat o vibraţie de neîncredere referitoare la acest obiectiv (de a deveni lideri în categorie n.red.), era un mediu extrem de competitiv şi existau alţi lideri la acel moment.”

    După ce au depăşit însă această bornă, a urmat o a doua mare provocare din dezvoltarea companiei şi a Cristinei Gheorghiţoiu: rebrandingul platformei, din Mercador, în OLX. „Nimeni nu a văzut acest brand ca fiind unul uşor de stabilit şi de folosit de români. Mi-aduc aminte că ne puneam problema inclusiv de cum să se pronunţe acest nume. Îmi amintesc că le spuneam celor de la agenţia de creaţie că succesul va însemna că oamenii nu îşi vor mai aminti cum se numea compania înainte.”

    Investiţiile în rebranding s-au plasat la milioane de euro, în condiţiile în care chiar şi înainte de această schimbare cheltuielile de marketing se regăseau la sume fabuloase, fiind vorba despre o piaţă în care investeau mult în această direcţie atât ei, cât şi principalii competitori. „A fost un «război al marketingului». Vorbim despre milioane de dolari cheltuiţi, la început vorbeam despre un loss making business, Autovit.ro era singurul business profitabil la acel moment. Această stare a ţinut cu siguranţă mai mulţi ani, dar acum ne regăsim într-o cu totul altă poziţie când vorbim despre profitabilitate.”

    Un al treilea moment important a venit atunci când s-a pus problema monetizării platformei în sine, respectiv trecerea de la un serviciu gratuit, accesibil tuturor, la un serviciu parţial plătit, în contextul în care şi acum se mai pot publica anunţuri în diverse categorii ale platformei gratuit pentru a încuraja segmentul consumatorilor privaţi. „Şi acesta a fost un proces interesant, din care clar am avut de învăţat”, punctează Cristina Gheorghiţoiu.

    După o perioadă, a preluat rolul de country manager al companiei pentru România, funcţie din care a devenit responsabilă şi de businessul Autovit.ro. „Provocarea pentru Autovit a fost să aducem un brand matur, într-o cu totul altă dinamică de business, într-o altă eră de creştere, fiindcă se situa atunci pe un platou.”

    A urmat apoi lansarea platformei de imobiliare Storia.ro, despre care spune că îi aduce motive suplimentare de mândrie: „Cred că am adus o experienţă optimizată faţă de ce puteam oferi cu OLX Imobiliare, dar este evident că totodată se poate şi mai bine şi echipa lucrează în continuare la a optimiza experienţa clientului din categoria real estate.” Cum vede toate aceste reuşite privind retrospectiv? „Atunci când ai un obiectiv măreţ, iar pentru noi acela era atingerea acelei poziţii de leadership, cumva toată lumea se mobilizează în direcţia respectivă, este fantastic ce se poate întâmpla”, observă ea. Mărturiseşte însă că toate aceste momente din dezvoltarea companiei au venit cu multe ore lucrate, cu multe emoţii şi stres. „Prima conferinţă de presă a venit pentru mine cu un foarte mare stres legat de vorbitul în public; realitatea este că nu a fost deloc uşor, dar toate acestea au venit cu satisfacţii pe care nu ai cum să nu le ai dacă toată călătoria este intensă şi dacă ajungi acolo unde îţi propui.”

    Ce înseamnă să evoluezi până la rolul de country manager… şi apoi să renunţi la acesta?

    „Nu mai fusesem în poziţia de a gestiona un business care creştea atât de repede, cumva mă  simţeam ca şi cum ar fi trebuit să umplu o pereche de pantofi care cresc continuu şi trebuie să acopăr golul respectiv. Am depus foarte mult efort ca să fac lucrurile să funcţioneze şi am compensat lipsa de experienţă cu foarte multă implicare şi o concentrare pe rezultate.”

    Adaugă că a investit multă energie în acest sens, dar a ajutat-o faptul că nu a perceput niciodată rolul avut ca pe un simplu job. „A fost ca şi cum ar fi fost businessul meu, iar toată creşterea se întâmpla prea rapid. Îmi puneam întrebări destul de mult, mă confruntam cu sindromul impostorului, mă întrebam dacă sunt eu capabilă să duc această călătorie până la sfârşit. A fost interesantă perspectiva managerului meu de la acel moment care mi-a spus că nimeni nu mai trecuse prin această călătorie până acum, iar faptul că rezultatele au existat tot timpul a fost ceea ce m-a ajutat să dobândesc încrederea că nu poate să fie noroc ceea ce mi se întâmplă.”

    Principalele lucruri de care spune că este mândră se leagă de echipele pe care le-a creat formate din oameni talentaţi, care „au reuşit să contribuie la dezvoltare nu doar în echipa din România, ci şi în echipa centrală, iar ulterior au plecat la alte companii mari”. De altfel, până să ajungă la o echipă de 40 de persoane, spune că nu a avut un om de resurse umane, iar Cristina Gheorghiţoiu s-a ocupat chiar ea de recrutare în fazele iniţiale ale businessului. „Pentru mine este important să aduc oameni care au abilităţile necesare, ştiu ce fac – dar nu sunt aroganţi şi sunt dornici să înveţe mult, chiar dacă ştiu deja foarte multe lucruri”, descrie ea principalele lucruri pe care le apreciază la angajaţi. Apoi, crede că este nevoie de o mentalitate prin care ei să îşi dorească să  experimenteze, să crească mai mult, nu să se limiteze la rolul avut. „Apreciez şi caut în oameni zona de asumare a responsabilităţii. Abilitatea de a învăţa din greşeli este ceea ce am testat foarte mult în interviuri – nu este posibil să nu greşeşti, doar dacă nu faci nimic poţi să nu greşeşti”, adaugă ea.


    Carte de vizită Cristina Gheorghiţoiu

    ♦ Cristina Gheorghiţoiu s-a alăturat, în 2012, conducerii platformei de anunţuri Mercador. În 2014, Mercador a trecut   printr-un proces de rebranding şi a devenit OLX. A gestionat această tranziţie şi a reuşit să obţină creşteri constante ale  businessului.

    ♦ După mai bine de 8 ani în OLX Group, ea a decis să înlocuiască rolul de General Manager cu cel de Coach, odată cu absolvirea cursurilor de specialitate la Co-Active Training Institute.

    ♦ OLX România are peste 4 milioane de anunţuri active şi o medie lunară de peste 12 milioane de vizitatori, potrivit SATI.

    ♦ Compania a anunţat în luna februarie că are un nou director general, respectiv pe Sebastiaan Lemmens, care va fi responsabil şi de pieţele din Portugalia, Bulgaria şi Bosnia, acesta preluând funcţia de la Cristina Gheorghiţoiu.


    Când vine vorba despre motivul plecării de la conducerea grupului OLX, spune că acesta se leagă de dorinţa de a face o schimbare. „Cred foarte mult în creşterea constantă şi că la un moment dat, oricât de frumoasă ar fi o călătorie, trebuie să o închizi ca să poţi începe altceva. Eu am fost foarte concentrată pe tot ce a ţinut de OLX şi cred că am luat extrem de multe pe plan personal de aici, dar am şi oferit înapoi.” Un alt motiv pentru care a decis să facă acest pas este că nu şi-a dorit niciodată să migreze înspre o funcţie şi mai mare, cum ar fi conducerea unei echipe de 5.000 de oameni. „Am apreciat foarte mult relaţiile cu oamenii, în corporaţie cumva ei sunt înlocuibili, iar eu cred,  poate într-un mod naiv, că fiecare om contează foarte mult şi eu vreau să interacţionez cu fiecare şi să-mi iau energie din asta.”

    Cristina Gheorghiţoiu spune că s-a întrebat ce înseamnă împlinirea profesională pentru ea şi a decis astfel că ar vrea să aleagă un rol prin care să îşi aducă aportul total. „Am găsit asta în coaching, iar una dintre întrebările anului pentru mine este ce rol va avea coachingul în viaţa mea – ştiu că am o chemare antreprenorială, îmi place să rezolv probleme”.

    Se gândeşte la anul acesta ca la unul „puţin sabatic”, adică unul în care să aibă un stil de viaţă uşor mai relaxat, dar şi exploratoriu în acelaşi timp. „Vreau să fiu deschisă să încerc lucruri, să învăţ lucruri noi. Eu personal am văzut libertatea ca fiind abilitatea de a renunţa la ceva foarte bun pentru ceva mai important pentru tine. Aceasta este un fel de libertate pentru mine şi o abordare neconvenţională asupra a ce poate să urmeze.”

    Mărturiseşte însă că are şi norocul de a folosi timpul acesta într-un mod mai relaxat: „Mulţi dintre cei care nu iau decizia aceasta nu o fac din motive care ţin de igienă financiară, poate nu au stabilitatea financiară care să le ofere posibilitatea să facă un astfel de pas. Nu simt că mă presează din acest punct de vedere timpul pentru a găsi răspunsuri rapid. Cred că majoritatea se pregăteşte mai din timp pentru un astfel de pas, iar eu mi-am permis să-mi iau anul acesta pentru pregătire. De asemenea, energia rămasă după munca de la OLX nu îmi permitea să construiesc un plan de rezervă în paralel.”

    Totuşi, îi sfătuieşte pe cei care iau în calcul un astfel de pas, să o facă în funcţie de propriile nevoi: „Schimbările se pot construi însă şi într-un fel mai sigur, treptat. În niciun caz nu cred că trebuie să ne limităm ca urmare a faptului că ne este frică, ci să ne pregătim puţin mai bine, să avem un ritm al schimbării care se potriveşte cu stilul şi nevoile noastre”.


     „Cred în implicarea aceasta totală care blurează linia dintre personal şi profesional, dar mai cred şi că nu putem să fim sută la sută la un nivel maxim pe plan profesional dacă nu suntem împliniţi şi într-o zonă mai personală, de hobbyuri, de pildă.”

     „Pentru mine este important să aduc în echipă oameni care au abilităţile necesare, ştiu ce fac – dar nu sunt aroganţi şi sunt dornici să înveţe mult, chiar dacă ştiu deja foarte multe lucruri.”

    „Cred foarte mult în creşterea constantă şi că la un moment dat, oricât de frumoasă ar fi o călătorie, trebuie să o închizi ca să poţi începe altceva. Eu am fost foarte concentrată pe tot ce a ţinut de OLX şi cred că am luat extrem de multe pe plan personal de aici, dar am şi oferit înapoi.”


    Ce urmează?

    În perioada care urmează, Cristina Gheorghiţoiu plănuieşte să călătorească, să fie deschisă să înveţe lucruri despre ea şi despre viaţă, să descopere ce-i place, unde se simte cel mai bine şi să răspundă la întrebarea „Ce rol o să aibă coachingul în viaţa mea?”, dar şi altor întrebări care să o ajute să obţină satisfacţie profesională şi care să îi permită să se exprime în conformitate cu tot ce este important pentru ea. „Aş vrea un stil de viaţă şi profesional care să nu se simtă ca fiind muncă. Nu îmi place să delimitez foarte mult cine suntem la birou faţă de cine suntem acasă şi cred că nu putem să fim prezenţi doar într-o arie a vieţii noastre, fie aceasta personală sau profesională. Nu putem să investim toată energia într-o singură direcţie.”

    Crede în echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, însă este de părere că acestea nu trebuie văzute ca o balanţă, ci ca fiind concentrate în anumite momente din viaţă, cu intensitate diferită în anumite zone. „Văd mai degrabă o agilitate a acestui echilibru decât o clasică balanţă, în care avem şi muncă, şi viaţă personală. Cred în implicarea aceasta totală care blurează linia dintre personal şi profesional, dar mai cred şi că nu putem să fim sută la sută la un nivel maxim pe plan profesional dacă nu suntem împliniţi şi într-o zonă mai personală, de hobbyuri, de pildă.”

    De altfel, observă că pandemia i-a învăţat pe liderii de pretutindeni că au un rol important în a crea un alt ritm pentru angajaţii lor când vine vorba despre wellness, atunci când lucrăm de acasă mai ales, dezvoltând o responsabilitate şi respect şi faţă de alte nevoi, nu doar faţă de cele de business atunci când interacţionează cu oamenii din echipele lor.

    Ea nu şi-a conturat încă profilul exact al celor pe care urmează să îi consilieze, însă crede că se va orienta spre zona de leadership, ca urmare a experienţei sale profesionale. Mai mult de atât, gândindu-se la experienţa sa ca femeie – lider, crede că aceasta va fi una dintre direcţiile pe care se va concentra. „Cu cât creşte mai mult senioritatea, cu atât mai mult femeile sunt mai slab reprezentate, iar aceasta este o zonă în care mi-ar plăcea să am un impact fiindcă ne pune multe obstacole pe care bărbaţii nu şi le pun.” Ea însăşi spune că a fost nevoită să depăşească astfel de bariere. „M-am simţit intimidată atunci când eram singura femeie într-o cameră cu 19 bărbaţi, astfel că empatizez cu extra-greutăţile reale sau uşor imaginare pe care ni le punem noi în a ne face auzită vocea în echipe dominant masculine.”

    Menţionează că principalul moment în care femeile pierd teren profesional se află la tranziţia dinspre specialist spre manager pentru prima dată. „Poate există un amestec de abilităţi care pot crea mai multă vizibilitate. În plus, cred că echipele puternice sunt cele în care vocea tuturor este auzită. Dacă noi ca lideri nu ne facem datoria – dar nu neapărat doar în raport cu femeile, dar şi cu orice profil de angajat care este poate mai puţin vizibil – să includem aceste persoane în echipă, ajungem să pierdem foarte mult din puterea pe care o dă o echipă diversă.”

    În încheiere, am întrebat-o pe Cristina Gheorghiţoiu care este sfatul ei pentru un angajat care acum îşi începe cariera şi care poate aspiră la un parcurs profesional precum cel avut de ea: „La început de drum, cred că avem datoria să ne concentrăm pe creştere şi pe explorare, să nu ne aşteptăm să ne înveţe cineva lucruri după ce terminăm facultatea. Este important să începem devreme să lucrăm la setul de abilităţi pe care le avem şi să experimentăm astfel încât să găsim un loc în care să simţim că putem cu adevărat să contribuim. Putem să construim într-o varietate de domenii, nu mai suntem în punctul în care şcoala să ne definească alegerile profesionale. Putem să facem mult mai multe, important este să găsim cât mai repede locul unde este potrivit să ne construim abilităţile, asumându-ne faptul că nicio companie şi nicio universitate nu este interesată mai mult de asta decât ar trebui să fim noi.”

    Iar ca un sfat general, Cristina Gheorghiţoiu menţionează că ar trebui să alocăm timpul necesar pentru a face designul vieţii noastre, la fel cum ne concentrăm deseori pe obiectivele de carieră. „Dacă din perspectivă organizaţională există mereu o viziune, o strategie, obiective clare, nu  facem acest lucru şi cu alte domenii ale vieţii. Cred că nu putem să fim împliniţi fără să avem o viziune referitoare la ceea ce ne împlineşte, obiective, direcţii şi acţiune – fiindcă un plan bun fără acţiune rămâne doar un plan. Nu trebuie să aşteptăm ca pe plan personal să se întâmple lucrurile, în condiţiile în care pe plan profesional avem atât de multe obiective. Cred că este foarte uşor să nu te afli în scaunul de şofer în viaţa ta; să fie contextul profesional, inerţia, convingerile părinţilor, ale societăţii mai degrabă cele care îţi determină parcursul, decât ceea ce este cu adevărat important pentru tine, iar asta îşi propune să-şi rezolve coachingul.”

  • Proiectul prin care o companie şi-a propus să revoluţioneze mersul la cumpărături. „Deja a devenit un exemplu pentru restul echipelor internaţionale din grup”

    Cu toţii am păstrat în amintire cozile imense de la cumpărăturile în hipermarketuri din toată lumea. Cum ar fi dacă oamenii s-ar alinia la fel pentru a face bine? Carrefour România a mers dincolo de un exerciţiu de imaginaţie şi a lansat Act For Good, un program prin care le oferă clienţilor posibilitatea de a face fapte bune, simultan cu sesiunile lor de cumpărături.

    Anul 2020 a venit cu schimbări drastice în comportamentul de consum al clienţilor marilor lanţuri de retail, fie că vorbim despre orientarea spre alt tip de produse – mai sănătoase, bio, fie de intervalul orar ales sau de durata unei sesiuni de cumpărături. În paralel cu toate aceste schimbări, s-a accentuat şi interesul pe care consumatorii îl acordă iniţiativelor de responsabilitate socială ale companiilor.

    „În ultimii ani, nivelul educaţiei pe teme de implicare în societate este în creştere. Ca o consecinţă, clienţii se aşteaptă ca implicarea companiilor să fie ţintită, concretă, cu efecte vizibile în comunitatea din care fac parte, iar factorul preţ nu mai reprezintă factorul decisiv în procesul de achiziţie”, spune Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer al Carrefour România. „Noi pornim de la un principiu simplu şi foarte clar: trebuie să fim constant atenţi la ce ne transmite clientul prin procesul de achiziţie. Dincolo de preţ, vorbim despre interesul pentru producţia locală, de exemplu, care devine tot mai crescut”, adaugă el.

    În acest sens, compania a dezvoltat o serie de programe prin care şi-a propus să contribuie în mod direct la creşterea producţiei locale, susţinerea fermierilor în procesul de conversie la agricultura bio, promovarea unor modele asociative, care să dea forţă micilor antreprenori din agricultură, profesionalizarea viitoarei generaţii de agricultori „şi, foarte important, să oferim piaţă de desfacere, pentru ca producătorii locali să îşi vândă marfa în magazinele noastre.”

    Cel mai recent program creat în acest sens este Act For Good, lansat de Carrefour România la începutul acestui an, pe 21 ianuarie. Spre deosebire de alte programe de fidelizare, rolul major al programului Act For Good este acela de a transforma orice tranzacţie într-o oportunitate de a face bine, explică Horhoianu. „Cu Act For Good ducem loializarea la nivelul următor, creând cadrul potrivit în care în timp ce-ţi faci cumpărăturile, faci şi gesturi de responsabilitate. Aşadar, principala formă de diferenţiere vine din binele social. Pe termen lung, ne dorim să transformăm acest tip de comportament într-un reflex şi să perpetuăm bunele obiceiuri.”

    Pentru a intra în program, clienţii trebuie să descarce aplicaţia Carrefour, disponibilă gratuit în App Store şi Google Play, să îşi creeze unui cont Act For Good, pas în urma căruia li se va genera un cod special direct în aplicaţie, pe care îl pot activa la casa de marcat din orice magazin Carrefour.


    Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer al Carrefour România: „În ultimii ani, nivelul educaţiei pe teme de implicare în societate este în creştere. Ca o consecinţă, clienţii se aşteaptă ca implicarea companiilor sa fie ţintită, concretă, cu efecte vizibile în comunitatea din care fac parte.”


    Cum funcţionează programul? Prin intermediul Act For Good, clienţii vor beneficia de reduceri, oferte, experienţe personalizate, extrareduceri şi puncte de loialitate la ofertele săptămânale disponibile în aplicaţie şi semnalizate la raft. Astfel, zilnic vor avea reduceri de 20 – 50% la gamele şi produsele selectate, acces exclusiv la produse premium şi vouchere speciale pentru reduceri exclusive Act For Good, iar punctele acumulate pot fi utilizate pentru a participa la experienţele dedicate din aplicaţie (evenimente, activităţi, degustări). „Fiecare achiziţie realizată pe baza codului Act For Good este răsplătită cu 1 punct pentru fiecare 20 de lei cheltuiţi (excepţie făcând băuturile alcoolice şi tutunul). În plus, ai extra puncte la produsele special semnalizate, iar punctele se cumulează exclusiv în contul individual prin scanarea codului Act For Good”, explică Horhoianu. Punctele acumulate pot fi donate pentru a susţine una sau mai multe dintre cauzele listate în aplicaţie. Astfel, acestea se convertesc în kituri cu alimente, în favoarea beneficiarilor celor patru ONG-uri prezente în acest moment în program: Crucea Roşie Română, Hospice Casa Speranţei, Ana şi Copiii şi Salvaţi Copiii România. „Organizaţiile prezente în Act For Good sunt parteneri în care noi am investit încredere şi resurse de foarte mulţi ani, însă lista este fluidă, vom integra cauze diverse, importante pentru comunitate şi pentru clienţii noştri, deopotrivă. Ceea ce ne bucură extrem de mult este faptul că feedback-ul clienţilor este unul foarte bun şi zilnic sunt donate puncte în favoarea acestor ONG-uri. Fiecare cauză are un obiectiv de puncte ataşat, iar dintre cele patru cauze, Salvaţi Copiii şi-a atins deja targetul, iar celelalte trei (Crucea Roşie, Ana şi copiii şi Hospice Casa Speranţei) sunt la peste 70% din target. „Noi cauze se vor adăuga la aceasta listă în perioada următoare”, menţionează Horhoianu.

    De la lansare, reprezentantul companiei spune că numărul de conturi este în continuă creştere. „Ne aşteptam la asta, deoarece, atunci când l-am realizat, am implicat puternic clienţii Carrefour, care ne-au oferit feedback pe întregul proces de construcţie. Cu ajutorul lor, am conceput un program bine pliat pe nevoile şi dorinţele lor, cu o componentă de responsabilitate care-l face unic în piaţa din România. Vorbim, practic, de un hub care uneşte cumpărăturile, responsabilitatea socială, susţinerea comunităţii şi experienţele personale.”

    Echipa Carrefour dedicată noii iniţiative este formată din experţi în marketing, comunicare, comercial, UX/UI, research, design şi IT. „El a fost gândit şi implementat doar la noi, pentru moment, însă, deja a devenit un exemplu pentru restul echipelor internaţionale din grupul Carrefour”, notează Narcis Horhoianu.

    Pe viitor, reprezentanţii companiei îşi doresc ca platforma Act For Good să fie principalul mod de comunicare cu consumatorii, nu doar prin politica de oferte pe care o au şi de care aceştia pot beneficia, dar şi prin experienţele oferite şi aportul comun adus comunităţii. „Va fi un program permanent, deoarece credem că a face bine» ar trebui să fie parte integrantă din vieţile oamenilor de zi cu zi – la fel cum sunt şi cumpărăturile zilnice.”

    Printre alte iniţiative în zona de responsabilitate socială lansate de companie, Narcis Horhoianu enumeră programele: „Deschidem Vinul Românesc”, „Creştem România Bio”, „Punem Preţ pe Plastic” şi „Cutia cu Bucurie”.



    Programul naţional „Deschidem Vinul Românesc”, în care sunt prezente astăzi 54 de crame din şapte regiuni, are ca obiectiv susţinerea dezvoltării producătorilor de vin, în special prin deschidere la piaţă. Prin intermediul programului, compania şi-a propus să le ofere consumatorilor „produse autentice, locale, de calitate, la preţuri accesibile”, şi să facă din vinul românesc un brand de ţară”, spune Horhoianu. Unul dintre primele beneficii aduse producătorilor participanţi în acest program a fost dobândirea unei mai bune vizibilităţi a cramelor, care au fost remarcate de alţi retaileri şi au câştigat noi pieţe – „aspecte foarte importante pentru producători, care în 2020 cu greu şi-au putut vinde produsele către partenerii din HoReCa şi, astfel, şi-au diversificat canalele de vânzare către retail şi către e-commerce, cum a fost platforma Bringo, disponibilă în 38 de localităţi”.

    „Creştem România BIO” este un program de conversie la agricultura ecologică, prin care Carrefour urmăreşte să creeze valoare pentru întreaga agricultură locală, nu doar pentru un producător sau altul. „Punem Preţ pe Plastic”, un program de economie circulară ce tratează plasticul ca o resursă şi încurajează dezvoltarea unor obiceiuri mai bune în rândul consumatorilor, având la bază conceptul „celor 3 R: reduce-reutilizează-reciclează”. În cadrul programului a fost lansată, în premieră în România,  plata cu PET, un demers în care PET-ul devine monedă de schimb pentru fructe şi legume româneşti. „Caravana Plata cu PET a ajuns în opt oraşe în anul 2019 şi în şase în anul 2020, în total, în 14 hipermarketuri, unde a strâns peste 370.000 de PETuri în schimbul a 92 tone de fructe şi legume româneşti”, spune Horhoianu. În cadrul aceluiaşi proiect a fost lansată şi iniţiativa „Colectarea uleiului folosit”, prin care, în perioada noiembrie 2019 – noiembrie 2020, au fost colectaţi peste 160.000 de litri de ulei alimentar uzat de la clienţii din hipermarketurile Carrefour şi prin Bringo, care au primit la schimb peste 55.000 litri de ulei proaspăt. Tot parte a programului „Punem Preţ pe Plastic” se numără şi „Vino cu caserola ta de acasă!, Roli Poli, staţie de colectare selectivă pentru copii, şi Duminica Verde, campanie educaţională online.

    „Cutia cu Bucurie” a venit ca un răspuns la statisticile îngrijorătoare publicate în 2019 de Salvaţi Copiii, potrivit cărora peste 33% dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei şi peste 150.000 adorm flămânzi. „Mai mult, ştim că în vremuri dificile, de criză, dominate de imprevizibil, cu toţii avem nevoie de un stoc cu produse greu perisabile în casă. Însă persoanele din zonele vulnerabile, rurale, slab dezvoltate, nu au această posibilitate”. Astfel, prin intermediul acestei iniţiative, compania a decis să ofere kituri cu alimente de bază, care să asigure necesarul de hrană pentru cel puţin două săptămâni pentru o familie cu 3 persoane. „Kitul conţine: mălai, orez, pate conservă, bulion roşii, ulei, zahăr, lapte UHT, făină, conservă fructe, supă instant, cereale, paste, griş de grâu şi biscuiţi. Conţinutul este creat alături de un specialist în nutriţie, pentru a acoperi necesarul de nutrienţi şi a oferi saţietate”, explică Narcis Horhoianu. Până în prezent, compania a oferit 4.657 de astfel de kituri.

    Retailer-ul francez Carrefour a intrat pe piaţa locală în urmă cu 20 ani, în 2001. În 2007 a achiziţionat reţeaua Artima, rebranduită Carrefour Market într-o tranzacţie de 55 de milioane de euro, iar în 2017 preia lanţul de magazine Billa. În prezent, compania a ajuns în plan local la un portofoliu de peste 360 de magazine fizice (25 deschise în 2020), care funcţionează sub formatele: hipermarket, supermarket, proximitate şi discount, cărora li se adaugă platforma online şi prezenţa pe platforma Bringo, disponibilă gratuit în Google Play şi App Store, în 38 de localităţi.

    În România grupul a raportat la nivelul anului 2020 vânzări de 2,3 miliarde de euro, cu 2,1% faţă de anul precedent, iar creşterea organică raportată în plan local a fost de 5,3% faţă de 2019. În trimestrul patru al anului, vânzările magazinelor de pe piaţa locală s-au majorat cu 3,6%, la 656 de milioane de euro. La nivel de grup, compania a raportat vânzări de 78,6 miliarde de euro, în creştere cu 7,8%. Din 1 martie, operaţiunile locale ale companiei au fost preluate de Julien Munch, succesorul lui Jean Richard de Latour, fostul CEO Carrefour România, care a fost numit în rolul de director al Departamentului de Negocieri Branduri Internaţionale în cadrul Grupului Carrefour.

  • Tânărul de 24 de ani din România care a deschis un business „parfumat” în perioada pandemiei

    Câteva kilograme de ceară, câteva arome şi mult entuziasm sunt ingredientele reţetei Kandela, un brand de lumânări parfumate, pe care Andrei Vrînceanu l-a imaginat şi pus în practică în vreme de pandemie.

    Numele meu este Andrei Vrînceanu, am 24 de ani şi sunt din Constanţa.” Este descrierea tânărului antreprenor pentru care lockdownul şi pandemia au fost ocazii de a da glas unor dorinţe mai vechi, dar tot aromate. „Am început să fac lumânările Kandela în timpul pandemiei şi al lockdownului din martie 2020, după ce am vrut iniţial să import diverse obiecte pentru împrospătarea casei, precum spray-uri pentru haine, uleiuri esenţiale, difuzoare de aromaterapie, urmând să deschid un magazin online cu ele.

    După trei luni de research (cercetare – trad.), am ajuns şi la lumânări, care erau destul de costisitoare şi în cazul cărora transportul era dublu faţă de produsul în sine”, povesteşte Andrei Vrînceanu. A făcut calcule peste calcule, iar la sfârşit, punând totul pe o foaie de hârtie, a ajuns la concluzia că nu este rentabil să mai importe. Totuşi, nu şi-a putut lua gândul de la lumânările înmiresmate, aşa că următorii paşi au fost simpli: a comandat câteva kilograme de ceară, câteva arome ieşite din tipare şi aşa a început drumul de la import la producţie. „Şi m-a prins. Destul de tare, aş putea spune”, mărturiseşte Andrei Vrînceanu.

    El este one-man show-ul din spatele Kandela, este singurul angajat şi cel care gestionează totul. Absolvent al studiilor de prelucrare a petrolului şi petrochimie în cadrul unei universităţi din Constanţa, tânărul şi-a extins zona de experienţă şi în domeniul construcţiilor, unde de asemenea deţine un business. Lumânările sunt aşadar partea boemă din antreprenoriat pentru Andrei Vrînceanu. „Investiţiile în Kandela au fost undeva la 3.000-4.000 de euro, iar mare parte din această sumă s-a cheltuit pentru promovări, reclame şi colaborări.”

    Kandela a atras o gamă variată de cumpărători în cele câteva luni de funcţionare. Din statisticile făcute automat pe baza traficului de pe reţelele de socializare şi de pe site, o pondere covârşitoare– de 78% – din totalul clienţilor o au femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 48 de ani. Li se alătură, cu un procent considerabil mai mic, bărbaţii între 25 şi 38 de ani. Andrei Vrînceanu lucrează în continuare în propria bucătărie, unde meştereşte lumânările ale căror preţuri variază între 25 de lei – pentru cea mai mică lumânare, care cântăreşte 80 de grame – şi 120 de lei – pentru cele mai mari, de 500 de grame. Care este planul de business pentru perioada următoare? Ei bine, paşii sunt mai mulţi. „Planurile pentru 2021 sunt să-mi închiriez un spaţiu pentru producţie, ca să nu mai ocup toată bucătăria, să încerc să deschid un magazin fizic, să-mi lărgesc plaja de consumatori, urmând ca apoi să vin cu produse noi.” Impactul pe care Kandela l-a avut în piaţă l-a luat prin surprindere chiar şi pe fondatorul businessului, care spune că a avut un 2020 neaşteptat de bun. Paradoxal, poate, ţinând cont de vremurile pe care le trăim.

    Din statisticile făcute automat pe baza traficului de pe reţelele de socializare şi de pe site, o pondere covârşitoare – de 78% – o au femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 48 de ani. Li se alătură, cu un procent considerabil mai mic, bărbaţii între 25 şi 38 de ani.

    Andrei Vrînceanu lucrează în continuare în propria bucătărie, unde meştereşte lumânările ale căror preţuri variază între 25 de lei – pentru cea mai mică lumânare, care cântăreşte 80 de grame – şi 120 de lei – pentru cele mai mari, de 500 de grame.

     



    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Cabana Berg – cabană în stil scandinav (comuna Someşu Rece, jud. Cluj)

    Fondator: Bogdan Suciu

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Prezenţă: Munţii Apuseni


    GourmeTradiţional – brand de zacuscă, dulceaţă, sosuri (Făgăraş)

    Fondatoare: Daniela Graura

    Investiţie iniţială: 38.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 34.000 de euro

    Prezenţă: naţională, în băcănii


    Hipster Coffee – cafenele (Bucureşti)

    Fondator: Alexandru Marin

    Cifră de afaceri în 2020: 300.000  lei (62.500 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti, online


    Delicii de odinioară – restaurant tradiţional românesc (Buzău)

    Fondator: Florentin Drăgoiu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Buzău


    Marabou Boutique – brand de pălării personalizate (Bucureşti)

    Fondatoare: Carolina Aldea

    Cifră de afaceri în 2020: 70.000 de euro

    Prezenţă: online


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.