BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Afacerea interesantă începută de doi veri de 26, respectiv 25 de ani, din Curtea de Argeş

    Răzvan Retevoescu şi Andrei Turcu au 26, respectiv 25 de ani, sunt veri, prieteni şi antreprenori. Împreună sunt Hommy Concept, un brand de lămpi pentru copii, produse în Curtea de Argeş şi răspândite în camerele tuturor piticilor care au nevoie, pe lângă veghea părinţilor, şi de cea a unor obiecte de iluminat prietenoase.

    Am început cu lămpi de veghe, dar nu ne vom opri aici. Feedbackul primit de la clienţi ne-a bucurat enorm, pentru că ni s-a transmis că lămpile Hommy îi ajută cu adevărat pe cei mici: ei nu se mai trezesc speriaţi pe timpul nopţii, dorm liniştiţi până dimineaţa. Lampa are lumină caldă, iar intensitatea este atent setată, astfel încât în cameră se creează ambientul perfect în care cei mici să doarmă liniştiţi”, spun împreună Răzvan şi Andrei.

    Au schimbat până acum mai mulţi furnizori până au ajuns la o conexiune perfectă cu un atelier din Curtea de Argeş, la fel de mic ca Hommy, dar şi ca beneficiarii acestor lămpi de veghe. Răzvan Retevoescu este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a profesat vreme de trei ani în domeniul bancar, iar Andrei Turcu a îmbinat pasiunea pentru finanţe cu cea pentru online, dar şi pentru muzică. Primul lor business împreună a fost în domeniul transporturilor, însă pandemia nu i-a ajutat, aşa că au fost nevoiţi să o ia de la capăt cu o nouă idee de afacere, care s-a concretizat în Hommy.

    „Până acum, nu am avut nevoie de angajaţi, întrucât aceasta este o activitate pe care o putem realiza doar noi doi, cel puţin deocamdată. Andrei se ocupă de partea de marketing online, iar eu mă ocup de clienţi şi de administrare”, explică Răzvan Retevoescu. Hommy le-a adus în 2020 afaceri de 112.000 de lei (circa 23.000 de euro) şi un profit de 27.000 de lei (5.500 de euro), după investiţii care s-au ridicat la 3.000 de euro, în produsele necesare, înfiinţarea magazinului online şi marketing. De altfel, site-ul este singurul punct de desfacere pentru Hommy în acest moment. „Suntem recunoscători pentru anul 2020, pentru că, deşi a fost anul nostru de debut, în plină pandemie, am reuşit să avem vânzări foarte bune. În prima lună, am facturat aproximativ 40.000 de lei, vânzând doar patru tipuri de produse. Nu considerăm că pandemia ne-a afectat businessul în mod direct.”

    În 2021, cei doi tineri antreprenori vor să crească, să dezvolte noi produse, pentru mai multe categorii de clienţi. De asemenea, Răzvan şi Andrei şi-au propus să atragă fonduri pentru a putea scala businessul şi se gândesc chiar la un atelier propriu, în care să producă de la zero lămpile de veghe pentru cei mici. „Clienţii noştri sunt preponderent părinţi, bunici, dar şi persoane care doresc să facă un cadou personalizat unui copil drag din viaţa lor, fie al prietenilor sau rudelor mai îndepărtate. Preţurile variază, în funcţie de modelul şi culoarea dorite, între 249 lei şi 329 lei”, spun cei doi antreprenori.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bee Farming – brand de miere (jud. Vâlcea)

    Fondator: Silviu Ionuţ Tărăsincă

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 12.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Generock – brand de cosmetice (Bucureşti)

    Fondatori: Georgiana Pană şi Ion Cătuţoiu

    Investiţie iniţială: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 500.000 de euro

    Prezenţă: online

    Ramona Pintea – artist

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de lire sterline (58.300 euro)

    Prezenţă: internaţională

    Sweet Sophie – atelier de dulciuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Adelina Cîrstian

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 25.000-
    30.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    ECRIN – ATELIER DE BIJUTERII (BUCUREŞTI)


    Fondatoare: Mihaela Sari Drăgoiu

    Investiţie iniţială: 7.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a reuşit o companie românească care se luptă cu giganţii internaţionali pentru un loc la raft în industria cosmetică să depăşească un nou an de criză

    Când ai un istoric şi o experienţă de peste un secol într-o industrie, crizele financiare nu mai par la fel de înspăimântătoare, dar aduc, totuşi, particularităţile şi provocările lor. Mircea Turdean, directorul general al Farmec, a oglindit în paginile Business Magazin experienţa celei mai recente crize traversate de companie şi ne-a povestit ce reuşite a avut, ce piedici a depăşit şi ce strategii a adoptat în ultimele 12 luni.

    Anul 2020 a fost unul plin de provocări, atât pentru industria de cosmetică, cât şi pentru întreaga economie. Compania Farmec a traversat de-a lungul istoriei mai multe crize, iar pandemia de COVID-19 ne-a provocat să ne autodepăşim, să ne adaptăm la un nou context social şi să transformăm acest context într-o oportunitate”, spune Mircea Turdean. Astfel, adaugă el, odată cu debutul pandemiei şi pe măsură ce criza sanitară a evoluat, compania a regândit cu atenţie planurile stabilite la început de an.

    „Am început cu identificarea nevoilor pieţei, aşa că în perioada martie – aprilie am prioritizat producţia săpunurilor antibacteriene, a produselor pentru curăţenie şi a celor pentru igienizarea mâinilor. Concomitent, am dezvoltat în regim de urgenţă o categorie nouă de produse – biocide. Pentru a fi cât mai eficienţi, am creat o echipă dedicată, care s-a ocupat de lansarea produselor biocide în timp record de nici două luni, în condiţiile în care, în mod normal, lansarea unui nou produs poate dura până la doi ani.”

    Printre dificultăţile cu care producătorul s-a confruntat în anul precedent se numără în primul rând cea a asigurării de stocuri necesare de alcool şi ambalaje, importul în perioada de urgenţă fiind restricţionat. „Dar am găsit soluţii şi am adăugat astfel în portofoliu dezinfectanţii Farmec pentru mâini cu 70% alcool pentru uz personal şi dezinfectanţii pentru mâini şi suprafeţe din gama Dermofarm, pe bază de alcool etilic 80%, creaţi special pentru uz medical şi profesional.” În plus, executivul spune că şi-au adaptat strategiile de comunicare şi campaniile de marketing prin promovarea categoriilor de produse pentru care exista o cerere mai mare.

    „Totodată, am gestionat şi prioritizat numărul mare de comenzi din acea perioadă, mai ales din partea instituţiilor şi companiilor, care au avut nevoie de cantităţi foarte mari de dezinfectanţi. Am depus eforturi constante pentru a păstra standardele de calitate pentru serviciile oferite. În acest sens, Farmec a dezvoltat un nou punct de lucru în Bucureşti şi a suplimentat personalul la departamentul de vânzări online din Cluj-Napoca pentru a răspunde eficient volumului mare de comenzi.”

    Pentru că, în ceea ce priveşte producătorii de cosmetice, testarea produselor în magazine reprezintă un serviciu esenţial, deoarece ajută consumatorul să aleagă produsul cosmetic potrivit nevoilor sale, compania a fost nevoită să se reinventeze şi din acest punct de vedere. „Am încercat să căutăm soluţii alternative, respectând în acelaşi timp regulile de protecţie. Mai exact, am implementat în reţeaua naţională de magazine Farmec şi Gerovital testarea produselor cosmetice pe cartonaşe de unică folosinţă şi am început să oferim mostre pentru mai multe categorii de produse.”

    Având o echipă formată din 750 de angajaţi, implicaţi în toate departamentele şi reprezentanţele businessului, şi gestionarea acestora a necesitat o nouă strategie.  Astfel, odată cu apariţia pandemiei, s-a luat o serie de măsuri de protecţie, începând cu informarea angajaţilor prin intermediul e-mailului, al afişelor amplasate în zonele de lucru şi prin discuţii cu managerul direct despre pericolul şi implicaţiile virusului SARS – CoV – 2, dar şi despre normele de conduită şi noile reglementări la nivel de companie, adoptate în conformitate cu recomandările autorităţilor şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    „Am pus la dispoziţie materialele igienico-sanitare necesare: măşti, mănuşi de protecţie, dezinfectanţi pentru mâini şi suprafeţe, am achiziţionat termoscannere pentru verificarea temperaturii la intrarea în companie, am asigurat dezinfecţia tuturor zonelor de lucru înainte de începerea activităţii şi pe durata zilei, cu o frecvenţă de 3 ori/zi. De asemenea, ventilaţia şi climatizarea au trecut periodic prin servicii de întreţinere, verificare şi supraveghere.”

    Un alt pas a fost implementarea unui program de lucru flexibil pentru a evita aglomerarea, dar şi introducerea posibilităţii de a lucra de acasă, doar personalul esenţial din domenii precum producţie, depozite-logistică, transport, vânzări şi pază fiind permanent la locul de muncă. „În plus, întâlnirile faţă în faţă sau discuţiile one-to-one au fost înlocuite cu videoconferinţe. Pentru cei care vin în fabrică, măsurile de protecţie igienico-sanitare au fost şi sunt în continuare foarte stricte pentru a ne asigura că toată lumea este în siguranţă.”

    Stagnarea nu e o soluţie

    Chiar dacă anul 2020 a fost unul atipic, Mircea Turdean spune că au reuşit să îşi continue totuşi planurile de modernizare şi dezvoltare a produselor cosmetice. „Astfel, la începutul verii am modernizat gama de dermatocosmetice solare cu formule adaptate la ultimele trenduri în dermatocosmetică şi cu noi ambalaje moderne, am lansat şase nuanţe noi de rujuri sub umbrela gamei Gerovital Beauty şi am introdus două noi geluri de duş în portofoliu. În cadrul categoriei de produse cosmetice pentru bărbaţi am adăugat o nouă loţiune după ras cu acid hialuronic Gerovital Men şi am continuat cu modernizarea celui mai longeviv brand anti-age românesc, Gerovital H3 Classic. În plus, am lansat extensia de gamă Perfect Look, sub umbrela Gerovital H3 Evolution, care a aniversat 10 ani.”

    Nici planurile de extindere nu au fost abandonate. „Am continuat investiţiile şi am deschis două noi unităţi Gerovital în Shopping City Târgu-Mureş şi în Afi Palace Braşov. De asemenea, am relocat magazinul din Centrul Vechi din Bucureşti în incinta Centrului Comercial Cocor, fiind mai accesibil consumatorilor.” Replierea şi adaptabilitatea de care compania a dat dovadă în anul precedent au dus la o creştere de aproximativ 9% a cifrei de afaceri în primele 11 luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019. Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, în 2019 businessul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 262 de milioane de lei. „Privim cu încredere către 2021 şi ne propunem să ne menţinem cifra de afaceri, care s-a dublat în ultimii
    7 ani”, spune şeful Farmec.

    Profilul consumatorului de criză

    Executivul susţine că perioada pandemiei a fost una de conştientizare şi schimbare de comportament pentru români, iar identitatea de brand şi alegerea unor produse fabricate de un producător local au fost prioritare, majoritatea consumatorilor venind în sprijinul companiilor locale pentru a le ajuta să depăşească această perioadă. „Astfel, consumul de produse româneşti a crescut considerabil, pentru că businessurile româneşti au fost şi sunt mai afectate decât cele străine, iar românii aleg produse locale pentru a sprijini producţia la nivel naţional. În acelaşi timp, consumatorii optează pentru brandurile româneşti, pentru că oferim produse la un raport corect calitate-preţ.”

    În ceea ce priveşte numărul de consumatori din comerţul tradiţional, afectat puternic de pandemie, numărul vizitatorilor a scăzut în 2020 în unităţile fizice ale companiei. „Dar în acea perioadă, consumatorii au resimţit lipsa experienţei din magazinele fizice şi revin, uşor, la shoppingul in-store, aplicând noile reguli de protecţie.” Majoritatea consumatorilor sunt femei, între 35 şi 55 ani, cu venituri medii spre mari din mediul urban, „persoane interesate de noutăţi, educate, care caută produse de calitate, astfel că vin în magazine şi pentru a se informa direct şi a primi consiliere personalizată. Categoria de clienţi mai interesată de promoţii cumpără în principal din supermarketuri.”

    De altfel, notează şeful Farmec, în ultimii ani industria cosmetică locală poate fi caracterizată de o rafinare a preferinţelor consumatorilor, care manifestă acum cerinţe mai elaborate, determinate de creşterea gradului de informare cu privire la produsele de îngrijire şi particularităţile acestora. „Tendinţa îmbucurătoare este că românii se orientează către produse mai calitative, avansate, cu efecte demonstrate pe termen mediu şi lung şi care au la bază ingrediente de ultimă generaţie. Consumatorii români alocă acum timp pentru a studia compoziţia produselor, iar, pe baza eficienţei şi a performanţei acestora, aleg din multitudinea de opţiuni disponibile la raft ce li se potriveşte.” Referitor la procentul B2B, compania are o serie de contracte importante cu companii mari din domeniul sanitar, sportiv, HoReCa, „dar participăm şi la licitaţii pentru instituţii publice.”

    Potrivit lui Turdean, în ciuda faptului că 2020 a fost un an dificil pentru magazinele de brand în zona vânzărilor pe retail, fiind afectate de scăderea traficului şi de închiderea acestora în prima parte a anului, valoarea coşului de cumpărături al companiei rămas la acelaşi nivel din 2019. Pe de altă parte, anul trecut segmentul de e-commerce a avut cea mai mare creştere, acest lucru datorându-se, spune el, strategiilor trasate de departamentele de marketing şi vânzări, dar şi datorită noilor trenduri generate de pandemie. „Am înregistrat o creştere de peste 80% a vânzărilor în magazinul online farmec.ro, în comparaţie cu 2019. În acest context, traficul general pe site a crescut cu 45% faţă de 2019, iar volumul tranzacţiilor efectuate pe telefonul mobil s-a dublat, peste 42% din totalul comenzilor înregistrate fiind achitate online. În plus, clienţii au preferat să comande mai mult de pe dispozitive mobile, astfel că volumul tranzacţiilor plasate de pe device-uri s-a dublat la rândul său.”, valoarea coşului de cumpărături a rămas aproximativ la acelaşi nivel din 2019.

    În 2020, categoria produselor de curăţenie pentru casă din portofoliul Farmec a înregistrat o creştere a vânzărilor de aproximativ 10,8% faţă de anul precedent, gamele consacrate Nufăr şi Triumf înregistrând o creştere de 18,1%, respectiv 10,9% comparativ cu 2019. Pe segmentul produselor cosmetice, vânzările s-au diminuat cu 8,5%, divizia de make-up înregistrând cel mai mare declin, de 38,5%, în timp ce produsele de îngrijire corporală au fost pe un trend ascendent. Săpunurile, cremele de mâini, produsele depilatoare şi produsele pentru corp au fost cel mai bine vândute din segmentul personal care. Din rândul celor mai apreciate game pe toate canalele de vânzare, acestea au fost: Farmec, Nufăr, Triumf, Gerovital Evolution, Gerovital Tratament Expert, Gerovital Sun, Gerovital H3 Classic, Gerovital Men, Aslavital şi Gerovital Equilibrium. „În ceea ce priveşte segmentul dezinfectanţilor, este încă o categorie nouă pentru noi şi nu avem date comparative, dar suntem încrezători în evoluţia acestei categorii, deoarece pe zi ce trece reuşim să câştigăm încrederea pieţei şi a partenerilor”, menţionează Mircea Turdean.

     

    Branduri cu tradiţie în ţară, dar şi în afara ei

    Deşi industria cosmetică este un domeniu extrem de dinamic, competitiv, cu actori din ce în ce mai activi, „poziţia avantajoasă a brandurilor din portofoliul Farmec este determinată de tradiţia, eficienţa şi calitatea dovedită a produselor pe piaţa locală şi nu numai”, spune executivul. „Avem branduri, ca Doina, Aslavital, Gerovital, care au fost transmise din generaţie în generaţie, în calitate de simbol al ritualurilor de îngrijire personală. Totodată, acestea au rămas relevante pentru fiecare nouă generaţie de consumatori prin modernizarea proceselor şi inovarea reţetelor în linie cu cele mai recente descoperiri ştiinţifice şi cu trendurile din domeniul cosmeticii internaţionale, dar şi prin extinderea portofoliului de produse. Astfel, ne bucurăm să avem unele dintre cele mai solide branduri româneşti care, prin valorificarea tradiţiei şi înscrierea inovaţiei în ADN-ul acestora, răspund tuturor noilor necesităţi şi preferinţe ale consumatorilor şi continuă să fie apreciate şi iubite de români, dar şi peste hotare.”

    Ca obiective viitoare, executivul spune că reprezentanţii Farmec se vor baza pe planul de business pe termen mediu pentru a-şi menţine prezenţa solidă pe piaţa locală şi pentru a creşte cota de piaţă pe plan extern. Astfel, pentru anul în curs au stabilit un program investiţional de peste 3 milioane de euro, care va fi alocat atât extinderii şi modernizării reţelei magazinelor de brand, cât şi proceselor de retehnologizare, modernizare şi automatizare a producţiei. „În acest mod, ne asigurăm că venim pe piaţă cu o ofertă complexă şi variată de produse inovatoare, de maximă performanţă. În 2021, pe segmentul e-commerce, focusul va fi pe relansarea magazinului online şi lansarea unei aplicaţii mobile. În plus, ne dorim să completăm parcul auto, astfel că vom continua investiţiile în dezoltarea propriei flote de distribuţie. În prezent avem una dintre cele mai complexe reţele de distribuţie la nivel naţional. De asemenea, ne vom concentra şi pe core-businessul nostru reprezentat de segmentul face care, atât prin lansarea de noi game şi produse inovatoare, cât şi prin modernizarea constantă a liniilor actuale.”

  • Adevărul despre prăbuşirea economică. Ce spun principalii indicatori economici la un an de la debutul pandemiei

    Un an de pandemie. Şi pandemia nu s-a terminat. Tăvălugul unui an în care am intrat cu teamă şi temeri în lockdownul din martie 2020 crezând că atunci când vom ieşi totul se va fi terminat. Şi nu s-a terminat. A urmat „alerta”. Starea de alertă pe care o trăim şi azi, alertă care înseamnă, printre altele, nelinişte. Şi pentru mulţi dintre noi, neliniştea defineşte şi prezentul. „Criza generată de pandemie este mai adâncă decât ne-am aşteptat, nu că „a fost”, nu a trecut. Nici acum nu ştim totul, pipăim, bâjbâim încă, primul val, al doilea, al treilea, al zecelea, tulpina britanică, sud africană, braziliană, lockdown 1, 2, 3. Este încă haos peste tot în lume”, spune Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, una dintre cele mai mari case de avocatură din România.

    Neliniştea este încă acolo, la fel şi incertitudinea. „Au fost, cred, pentru toată lumea, zile în care n-am avut nici cea mai vagă idee cum va fi mâine”, arată Doina Cepalis, fondator şi CEO al producătorului de scaune auto pentru copii Te-Rox, parte a grupului Holmbergs.

    Ce am câştigat după un an de pandemie? Am citit mai mult, am gătit, am redescoperit grădina, muzica, satele pitoreşti din Transilvania, Delta Dunării, România sălbatică, am făcut plimbări lungi, am urmărit cele mai multe filme şi seriale din ultimul deceniu, am renunţat la cravată, costume, pantofi şi le-am înlocuit cu pijamale, trening, ţinute foarte lejere şi sneakerşi, spun oamenii din business care au răspuns la întrebările Business MAGAZIN.

    Ce am pierdut după un an de pandemie? Prieteni dragi, călătoriile, veştile bune. Ne-am simţit însinguraţi, departe de cei dragi, de părinţi, de prieteni, am fost mereu în stare de veghe, pregătiţi pentru orice. Ne-am distanţat, iar alternativa de socializare virtuală nu poate umple golul emoţional produs. Am avut nevoie de terapie, fie că terapeutul nostru a fost un specialist, fie familia. Dar nevoia a fost reală.

    „Anul pandemic a fost ca un meci de box în care am intrat în ring cu un adversar mult prea puternic, de la o categorie superioară (pandemia de COVID-19) căruia trebuie să îi facem faţă, iar gongul de final nu mai sună”, povesteşte Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

    Turismul şi industria HoReCa sunt număraţi de arbitru, în meciul de box despre care vorbeşte Călin Ile. Se luptă să nu fie K.O, dar rezistă cu greu. Cifra de afaceri a industriei a scăzut în numai un an cu 60-70%, sunt 4 miliarde de euro care s-au evaporat într-un an, rezultate care trimit industria într-o călătorie în timp, înapoi în 2010. Transporturile aeriene sunt la pământ, la fel şi toată industria evenimentelor. Indicatorii anului 2020 au început să apară, unii arată mai bine decât se estima, alţii doar confirmă proporţiile dezastrului.

    „A fost un an provocator, neaşteptat, paralizant. Industria turistică s-a oprit, practic, peste noapte. Complet paralizant, pentru că nu mă gândeam că în 2020 avioanele pot rămâne la sol cu lunile sau că ţările se pot închide ca nişte fortăreţe. Şi, pe măsură ce speram că lucrurile vor reveni rapid la normal, vedeam că nu e aşa, iar ce ştiam noi a fi normal, devenea doar o amintire sau o aspiraţie”, spune Dragoş Anastasiu, fondatorul grupului Eurolines şi al unor afaceri în domeniul hotelăriei.

    Pentru companii, anul 2020 a fost un adevărat roller coaster, în funcţie de industria din care fac parte. O pagină de ziar cu rezultatele unor firme din turism, energie, comerţ online sau IT&C ar fi o pagină a extremelor. Filmul anului 2020 a fost, în funcţie de „regizor” şi de „actorii principali” o comedie, o dramă, un film de aventură, iar în unele cazuri a luat elemente din filmele de groază.

    A trecut un an. Şi pandemia nu s-a terminat. Paginile scrise sunt mărturia unui an care a schimbat lumea. „Este de aşteptat să rămânem cu traume, care sper totuşi să poată fi vindecate în timp.”

    Indicatori

    Între cele mai negre scenarii, prudenţă şi realitate Cât de severă va fi prăbuşirea? Cât ne va costa pandemia pe fiecare dintre noi, indivizi, companii, societate? Cât pierde economia într-o zi? Câţi oameni rămân fără loc de muncă. Acestea erau câteva dintre întrebările pe care ni le adresam în fiecare zi după lockdownul din martie 2020. Cifrele anului 2020 au început să vină, rând pe rând şi parcă proporţiile dezastrului nu au fost atât de negre.

    Nu doar economia a avut o evoluţie peste aşteptări, însă. Consumul a crescut cu 2,2% în 2020, ţinut în teritoriu pozitiv de apetitul pentru produse electro-IT, mobilă şi medicamente. La polul opus, vânzările de haine, pantofi şi carburanţi au scăzut cu 8-13% în 2020 în contextul în care libertatea de mişcare a fost limitată mai ales în prima parte a anului trecut, iar munca de acasă a devenit deja o normă. Acest context este de altfel şi cel care a dus la o explozie a consumului în online – pentru toate tipurile de produse, de la alimente la bunuri nealimentare -, datele INS indicând un avans de aproape 40%. Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în 2020 cu un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019. Totuşi, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de Covid-19. Spre comparaţie, în 2009, primul an de criză financiară, consumul a scăzut cu peste 10%.

    ♦ Economia României a scăzut anul trecut cu doar 3,9% faţă de 2019 – faţă de o cădere anticipată de cel puţin 5% – un rezultat care uimeşte pentru că nimic din seriile de date lunare publicate de Statistică nu anticipau un astfel de răspuns. Rezultatele din trimestrul al patrulea sunt şi ele nu neapărat uimitoare, dar neanticipate de nimeni, pentru că mereu ultimul trimestru din an este ceva mai slab – este un sezon al sărbătorilor, oamenii îşi iau vacanţe, iar economia încetineşte. În trimestrul al patrulea din 2020, faţă de T4/2019, economia a scăzut cu doar 1,5%, ceea ce înseamnă o recuperare semnificativă.

    ♦ Economia ar urma să crească în acest an cu o rată cuprinsă între 3% şi 5%, recuperând însă doar o parte din pierderea din 2020. Totul depinde de campania de vaccinare şi de evoluţia situaţiei medicale. Tot mai multe voci se arată însă optimiste şi încrezătoare într-un 2021 care ar putea să şteargă cu buretele amintirea unui an anterior marcat de pandemie.

    Companiile locale au început anul 2020 cu „un bagaj” în care au strâns trei ani consecutivi de creşteri de două cifre, cu marje de profit pe care nu le ating pe alte pieţe pe care activează, cu planuri de investiţii şi de expansiune. Criza generată de pandemia de Covid-19 a resetat însă toate aceste planuri, a determinat reaşezări rapide ale strategiilor şi a provocat companiile să gândească planuri pe termen scurt construite în principal pe siguranţa angajaţilor. Din acest punct de vedere, 2019 va fi anul reper pentru businessul românesc. Cifra de afaceri este aşteptată să scadă în 2020 cu 20%, însă datele oficiale vor veni abia în toamna acestui an.

    ♦ Cum arată sectoarele din business? Sunt pieţe care suferă puternic. Un raport BNR arată că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut.

    ♦ Turismul şi industria HoReCA sunt cele mai lovite. Datele oficiale pe cele trei sectoare de activitate – hoteluri şi alte spaţii de cazare, restaurante, baruri şi cafenele şi agenţii de turism – industrii cu o cifră de afaceri cumulată de 6,3 mld. euro în 2019 arată un cutremur puternic în 2020. Scăderile sunt semnificative, astfel că în 2020, operatorii economici au încasat cu circa 60-70% mai puţin faţă de 2019. Nota de plată a industriei în 2020 a fost cu 4 miliarde euro mai mică faţă de anul anterior, conform estimărilor pe baza datelor din piaţă. Şi nu doar atât, câteva mii de localuri şi-au închis definitiv porţile şi 120.000 de oameni au rămas fără loc de muncă într-o industrie care angaja direct sau indirect 400.000 de persoane în 2019. Acum, la început de 2021 mai sunt doar 280.000, iar cifrele pot scădea dacă incertitudinea actuală se prelungeşte.

    ♦ Scădere masivă a înregistrat şi industria auto, motor al economiei şi al exporturilor româneşti. Aceasta a pierdut într-un singur an 5 mld. euro, cât cifra de afaceri a celei mai mari companii din România. Acest sector reprezintă circa un sfert din toate exporturile ţării, astfel că orice dezechilibru e transmis în lanţ.

    ♦ În 2020 exporturile totale, de 62 mld. euro, au fost în scădere cu 9,9%  faţă de anul anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Importurile, de 80,5 mld. euro, au scăzut cu 6,6% faţă de anul anterior. Prin urmare, deficitul comercial a crescut la 18,4 miliarde de euro, cu aproape 1,1 mld. euro peste nivelul din 2019.

    ♦ Numărul de companii nou create (înmatriculările profesioniştilor, cum apar ele la Registrul Comerţului) a scăzut cu 18% anul trecut faţă de 2019. Mediul antreprenorial din 2020 a înregistrat scăderi faţă de anul 2019 atât în ceea ce priveşte radierea companiilor, cât şi în numărul de înmatriculări, dizolvări şi suspendări.

    ♦ Producţia industrială din România, cel mai important indicator pentru mersul industriei, a crescut în decembrie 2020 cu 0,2%, potrivit metodologiei Eurostat, biroul european de statistică. Astfel, evoluţia industriei româneşti este peste evoluţia industriei europene, care a scăzut cu 0,4% în decembrie 2020 an/an. La nivelul întregului an însă, datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că industria a scăzut cu 9,2%, pe metodologia naţională. Industria face peste 20% din economia României şi circa trei sferturi din exporturile de bunuri.

    ♦ Inflaţia a fost de 2,06% în decembrie 2020, un nivel perfect sănătos potrivit analiştilor şi economiştilor. Inflaţia în România urcase până aproape de 8% la începutul crizei trecute, în 2008, iar apoi a scăzut gradual până în 2016. Atunci, indicatorul privind preţurile s-a aflat în teritoriu negativ, la minus 1,6%.

     

    Salariul mediu net s-a majorat anul trecut cu 8,4%, ajungând la 3.620 lei în luna decembrie, cele mai mari valori fiind înregistrate în domenii precum fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (8.350 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.685 lei), un domeniu lovit de pandemie din plin. Angajaţii din HoReCa nu doar că au salarii la jumătate faţă de media pe economie, dar câştigul lor net a scăzut în 2020.

     

    Investitorii străini au creat anul trecut doar 4.080 de companii noi în România, în scădere cu 26% faţă de 2019 şi cel mai redus nivel din ultimele două decenii. Nu doar numărul de firme bate recorduri negative, ci şi valoarea capitalului social adus de străini în firmele locale, şi ea la al doilea cel mai redus nivel din 2002 încoace. În 2020, numărul firmelor noi cu capital străin a fost de 4.080 de entităţi, cu o valoare a capitalului subscris de acţionari străini de 975,6 mil. euro, comparativ cu anul 2019 când au fost create 5.558 de companii şi un capital de 374,6 mil. euro. Deşi în creştere faţă de 2019, capitalul străin plasat în firme locale rămâne pentru al doilea an consecutiv sub 1 mld. euro.

     

    ♦ Volumul creditelor noi în lei pentru populaţie şi companii a urcat în 2020 la maximul ultimilor 14 ani, plasându-se la 68,5 mld. lei. Comparativ cu nivelul din urmă cu un deceniu, volumul creditelor noi în lei este dublu. Iar faţă de 2019, creditele noi în lei au crescut cu 3,4%.

    Pe palierul creditelor noi în euro, retail şi corporate, volumul a ajuns în 2020 la 2,6 mld. euro, echivalentul a 12,6 mld. lei, cu circa 17% sub nivelul din 2019. Faţă de nivelul din urmă cu
    14 ani, volumul creditelor noi în euro este de 5 ori mai mic. Cumulat, creditele noi acordate de bănci în lei, euro şi dolari s-au apropiat de 84 mld. lei în 2020, un an marcat de criza de sănătate COVID-19, fiind uşor peste împrumuturile noi din 2019.

     

    ♦ Măsurile guvernamentale de sprijin oferite mediului de afaceri anul trecut au redus considerabil numărul de insolvenţe, astfel că doar 5.564 de companii care au intrat în insolvenţă în 2020, numărul fiind cu 13% mai mic faţă de anul anterior. Deşi la nivelul lui 2020 pandemia a lovit întreaga economie, mediul de business a fost ţinut pe perfuzii de banii statului. Astfel, la nivelul întregului an au intrat în incapacitate de plată doar 5.600 de firme, cel mai redus număr din ultimul deceniu. Spre comparaţie, în 2019, un an de creştere economică, au fost 6.500, iar în anii de „glorie“ 2012-2013, numărul firmelor care intrau în insolvenţă sărea de 25.000, ba chiar se apropia de următorul prag. Rămâne de văzut cum va evolua 2021 în funcţie de o serie de factori precum evoluţia pandemiei, măsurile pe care le va lua guvernul şi contextul internaţional.

     

     

    Companii

     

    Filmul corporate al anului 2020. Dramă, comedie, film de aventură sau thriller?

    Pentru companii, anul 2020 a fost un adevărat roller coaster, în funcţie de industria din care fac parte. O pagină de ziar cu rezultatele unor firme din turism, energie, comerţ online sau IT&C ar fi o pagină a extremelor. Filmul anului 2020 a fost, în funcţie de „regizor” şi de „actorii principali” o comedie, o dramă, un film de aventură, iar în unele cazuri a luat elemente din filmele de groază.

    Dar cum arată pagina de ziar imaginată de Business Magazin cu rezultatele din 2020 în cazul unor companii lider de piaţă?

    ♦ Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc:

    -12% la vânzări în 2020, până la 340 mil. lei

    -16% la profit în 2020, până la 25 mil. lei

     

    ♦ Românii au cumpărat medicamente în valoare de 18 mld. lei în 2020, în creştere cu 1,3% faţă de anul anterior. În ultimii ani, piaţa medicamentelor a crescut cu peste 10%, însă pandemia a ţinut pacienţii departe de farmacii.

    ♦ Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active:

    -20% la profit în 2020, până la o valoare de 1,4 mld. lei

    +17,2% la active în 2020, până la 107 mld. lei la nivel de grup

     

    ♦ Criza cauzată de COVID-19 a surprins băncile într-o postură mai bună faţă de criza financiară anterioară din 2008 – 2009, cu o capitalizare şi o lichiditate mai bune. Majoritatea măsurilor fiscale şi financiare luate de autorităţile locale în timpul pandemiei de COVID-19 au ţintit sectoarele grav afectate de pandemie, dar au beneficiat şi băncile de aceste măsuri, în mod indirect.

     

    ♦ BCR – a doua cea mai mare bancă din România după active:

    +37% la profitul net al grupului din care face parte banca în 2020, până la o valoare de 814,1 mil. lei

     

    ♦ Profitul net al sistemului bancar a scăzut în 2020 cu circa 19,5% faţă de câştigul din 2019, în condiţiile deteriorării mediului macroeconomic, în contextul pandemiei de COVID-19, care a impus constituirea unor provizioane mai mari la nivelul băncilor pentru eventuale dificultăţi viitoare ale clienţilor în rambursarea creditelor.

    ♦ Construcţii Erbaşu, cel mai mare constructor român după cifra de afaceri:

    +8% la cifra de afaceri în 2020, până la 760 mil. lei

    +4% la profit în 2020, până la 43 mil. lei

     

    ♦ Industria construcţiilor a fost una dintre puţinele care au continuat să meargă bine în ultimul an, în contextul pandemiei. Anul 2020, cu tot cu pandemie, a adus construcţiilor a doua cea mai bună evoluţie an la an din ultimul deceniu, după cum reiese din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de 2019, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 15,9%. Totuşi, mulţi dintre jucătorii din construcţii se tem ca efectele negative ale pandemiei să nu se vadă abia în 2021 asupra acestei industrii.

    ♦ Carrefour România, unul dintre cei mai mari trei retailerii din comerţul alimentar local

    +3,6% la vânzări în 2020, până la 2,3 mld. euro

    24 de magazine noi inaugurate în 2020, până la un total de circa 370 de unităţi, dar şi o serie de închideri, în total circa 30 de spaţii de vânzare

     

    ♦ Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu doar 2,2% în 2020, un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019. Totuşi, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de Covid-19.

    ♦ MedLife, cea mai mare companie antreprenorială din piaţa privată de sănătate din România:

    +11,5% la vânzări în 2020, până la 1,1 mld. lei

    +246% la profitul net în 2020, până la 62 mil. lei

     

    ♦ OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze şi cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti, după capitalizare:

    -23% la vânzări în 2020, până la 19,7 mld. lei

    -64% la profit în 2020, până la 1,28 mld. lei

     

    ♦ Orange, liderul pieţei de telecom din România:

    -1% la afaceri în 2020, până la 1,076 mld. euro (5,2 mld. lei)

     

    ♦ Romgaz, singurul producător român de gaze naturale controlat de stat:

    -19% la afaceri în 2020, până la 4,1 mld. lei

    -15% la profit în 2020, până la 1,2 mld. lei

     

    ♦ Zentiva, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România:

    +7,7% la afaceri în 2020, până la 602 mil. lei

    +40% la profit în 2020, până la 61,3 mil. lei

     

    ♦ FanCourier, liderul pieţei locale de curierat, companie antreprenorială

    +27% în 2020, până la afaceri de 1 miliard de lei

    10-15% este creşterea bugetată a cifrei de afaceri în acest an, în funcţie de evoluţia crizei sanitare

  • Ideile de afaceri par nesfârşite. Doi tineri din Cluj au reusit sa transforme o BACTERIE într-o afacere de succes

    Peste colonia de bacterii, adică ciuperca numită kombucha sau scoby, se adaugă ceai negru sau verde şi zahăr, care urmează a fi transformat şi consumat în procesul de fermentaţie, ce durează în jur de două săptămâni. Şi aşa apare Kombucha it’s alive!, o băutură ieşită din tipare, dar intrată în baruri şi cafenele. Ideea le aparţine lui Mihai Sbîrciu şi Florin Moldovan, doi antreprenori care au ales ca drumul lor în antreprenoriat să ia formă de kombucha produsă artizanal, după reţeta tradiţională.

    „Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.

    „Având în vedere că este o băutură nouă pe piaţa din România şi oarecum de nişă, feedbackul clienţilor a fost pozitiv, am putea să spunem chiar că există o piaţă receptivă şi curioasă, însă este necesară o muncă de cultivare a calităţii consumului în general.” Motivele pentru care clienţii aleg kombucha sunt diferite: unii o fac din pură curiozitate, alţii – pentru efectele benefice pe care le are asupra florei intestinale şi a aparatului digestiv, alţii – pentru efectul de energizare. Gustul unic atrage şi el o altă categorie de cumpărători. „Avem aşadar un nucleu constant de oameni care au adoptat un mod de viaţă sănătos şi au încorporat produsul în dieta lor”, mai spune Mihai Sbîrciu. Iar planul este ca publicul să devină şi mai mare, aşa că un obiectiv pe care fondatorii Kombucha it’s alive şi l-au setat pentru 2021 este să iasă cât mai mult posibil din zona de nişă, mai ales că trendul actual este de susţinere a afacerilor autohtone, un moment prielnic aşadar, pentru produsele fabricate în România din domeniul alimentar şi nu numai. „Această perioadă s-a resimţit şi pentru noi la fel ca pentru multe alte businessuri, în principal pentru că ne desfăşurăm o mare parte din activitatea de distribuţie în domeniul HoReCa. Momentan, accesibilitatea cea mai mare este pe piaţa de magazine naturiste şi suntem deschişi şi către zona de retail, chiar dacă, din păcate, nu am avut parte de nicio propunere până acum. „În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei. Kombucha nu ar fi prins însă viaţă dacă cei doi antreprenori nu ar fi făcut investiţii, care s-au ridicat, în timp, la aproximativ 30.000 de euro, bani din sursele proprii ale celor doi. Afacerile din 2020 au depăşit acest prag, situându-se la 35.000 de euro. Dar Kombucha it’s alive (Kombucha este vie – trad.), aşa că sunt toate premisele să mişte rezultatele către ţinte şi mai înalte.

    În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei.

     

  • Colecţie de frig: de ce cumpără oamenii cumpără tot mai multe frigidere

    Unii cumpără diverse lucruri să le aibă de rezervă, pe lista de astfel de articole încadrându-se de ceva vreme şi frigiderele sau combinele frigorifice, scrie New York Times. Motivele care stau la baza achiziţiei sunt fie faptul că cei care iau această decizie s-au plictisit de vechiul aparat frigorific care funcţionează deja de zeci de ani şi nu dă semne că s-ar strica, fie necesitatea existenţei unui frigider pentru ţinut la maturat diverse preparate ori o rezervă de alimente. În asemenea cazuri, frigiderul cel vechi ajunge în garaj sau subsol şi cel nou e păstrat la loc de cinste, iar unele familii cumpără şi un alt treilea aparat ca să-l aibă în zona destinată musafirilor. Numărul de echipamente de acest tip nu este neapărat corelat cu numărul membrilor familiei, existând şi familii de două persoane care au mai mult de un frigider ca să aibă loc pentru mâncarea preparată în avans sau pentru momentele în care dau vreo petrecere.

  • Cum să faci zeci de mii de euro cu un site în Romania. Vinzi un produs de care are nevoie majoritatea oamenilor care lucrează de acasă

    Jean Enache şi-a crescut vânzările în online în pandemie de mai bine de 10 ori. A avut însă norocul să se orienteze de la început pe un produs de care are nevoie aproape orice corporatist: standul pentru laptopuri.

    În perioada pandemiei, când majoritatea angajaţilor şi-au mutat birourile acasă, standurile pentru laptop au avut parte de un boom în vânzări, numărul comenzilor fiind de 200-300 de bucăţi pe săptămână. Media comenzilor primite pentru aceste produse înainte de pandemie era de 20 de bucăţi pe zi”, descrie Jean Enache evoluţia principalului produs comercializat pe platformă marketplace a eMAG.

    Antreprenorul a început să dezvolte un business de comerţ online în 2017, când a urmat şi un curs pentru a vinde filtre de apă pe Amazon. A vândut iniţial aceste produse în Statele Unite, iar ulterior, în Canada, prin intermediul acestei platforme internaţionale:  „Vânzările erau de 300 de dolari/zi, iar profitul meu era de 100 de dolari”. Mai târziu însă, în urma apariţiei unei legi care permitea comercializarea de produse doar în baza unei adrese fizice în Statele Unite, a decis reorientarea afacerii pe piaţa locală.

    A intrat pe platforma marketplace a eMAG direct cu aceste măsuţe pentru laptop: „Am cumpărat una pentru mine şi am constatat că nu este produsul ideal. Am făcut îmbunătăţiri, am adus un stoc cu noul produs, l-am listat pe marketplace-ul eMAG, iar apoi am aşteptat  să văd dacă există cerere şi am început să aduc din ce în ce mai multe”.

    Marca suporturilor de laptop este una proprie, iar producţia este realizată în China. Preţul unui astfel de produs porneşte de la 179 de lei. Cum este să produci în China? „În China primeşti doar ce plăteşti. Procesul de producţie nu a durat foarte mult. În urma unor discuţii cu mai multe fabrici am primit oferte şi câteva mostre. Am ales un furnizor în funcţie de preţ şi de calitatea pe care o ofereau, furnizor cu care colaborez şi în momentul de faţă.”

    Investiţia iniţială a fost de 500 de dolari pentru realizarea stocului vândut pe platforma marketplace. „A fost un stoc de test pe care l-am vândut în prima lună de la listare.”

    Compania a ajuns la vânzări de 1 milion de lei, realizate pe platforma eMAG, dintre care 50% au fost înregistrate de suportul pentru laptop, iar restul, de celelalte produse din magazinul universal. În ceea ce îi priveşte pe clienţi, aceştia sunt persoane care lucrau, în general, de la birou (doctori, avocaţi, angajaţi în corporaţii etc.). Primesc însă comenzi şi de la clienţi companii: „Anul trecut în noiembrie am avut o comandă de 400 de bucăţi de la o companie”. Jean Enache spune că au accesat şi o linie de finanţare de la eMAG, în valoare de 25.000 de euro.

    De altfel, antreprenorul a făcut parte din primii 50 de vânzători care au primit această finanţare oferită de platforma online. „Nu a fost un proces complicat. Am semnat un act şi în câteva zile am primit banii în cont.” Au folosit investiţia în direcţia lansării unui nou model de suport de laptop. „Acesta va fi integral din aluminiu, mai mic, uşor, portabil şi ceva mai ieftin. Încercăm tot timpul să scădem din preţ. Vom începe cu 500 de bucăţi, iar dacă va exista cerere vom mai comanda 3.000 de bucăţi”, descrie antreprenorul caracteristicile noului produs.

    În prezent, reuşesc să vândă 3.000 de standuri în aproximativ două luni. Când vine vorba despre provocări, Enache spune că cea mai mare de până acum a ţinut de intrarea pe platforma marketplace a eMAG Ungaria, când s-au ocupat de traducerea numelui produselor. În prezent însă, vând în Ungaria 20% din cifra de afaceri a companiei. „Vrem să ne extindem şi pe alte pieţe. Am intrat recent şi pe eMAG Bulgaria”, menţionează el.

    Businessul este dezvoltat de Jean Enache alături de un asociat, care deţine jumătate din business. „Eu mă ocup de partea de customer support, iar el de alimentarea de conturi.” Ca urmare a creşterii businessului, în perioada următoare şi-au propus să facă angajări. Iar sfatul său pentru un antreprenor care vrea să dezvolte un business este: „Problemele vor veni cu timpul, dar la fel, toate au şi o rezolvare. Important este să începi ceva. Dacă vor un business online sfatul meu este să înceapă cu eMAG. Îţi listezi produsele şi aştepţi”.

  • Povestea executivului român care a preferat să lucreze în altă ţară deşi recunoaşte că jobul din România era mai interesant

    Executivul român Adrian Pascu şi-a construit aproape întreaga carieră în industria lactatelor, cea mai mare parte a timpului lucrând pentru grupul francez Danone. Prima dată a plecat din ţară acum circa şapte ani, la Moscova, pentru ca în ianuarie 2020 să se mute la Kiev, în capitala Ucrainei, pentru a fi general manager pentru businessul aceluiaşi producător de lactate, Danone, pe piaţa aflată la nord de România. A învăţat multe în acest periplu şi recunoaşte că i se potriveşte viaţa de expat, astfel că momentan nu are planuri să se întoarcă prea curând acasă. Care sunt planurile lui Adrian Pascu însă, ne spune chiar el.

    Nu se află departe de ţară din punct de vedere geografic, distanţa dintre Bucureşti şi Kiev fiind de sub 1.000 de kilometri (distanţă ce poate fi parcursă în mai puţin de două ore cu avionul sau în peste 12 ore cu maşina, potrivit Google Maps, din cauza lipsei autostrăzilor, cel puţin în cazul României). Totuşi, diferenţele culturale dintre cele două pieţe sunt mari. Ucraina este o piaţă cu peste 40 de milioane de locuitori – de peste două ori mai mulţi ca în România -, cu o putere de cumpărare mai mică decât cea de pe plan local, o ţară întinsă despre care nu se ştiu foarte multe.

    Cum a ales Adrian Pascu această destinaţie? „Am refuzat o poziţie foarte interesantă, dar aflată în Bucureşti, alegând-o pe cea actuală, şi am convingerea că voi continua să aleg la fel, dacă voi avea ocazia, cu condiţia să pot vizita des România şi să nu existe alte constrângeri legate de nevoile familiei”, spune el. Referitor la întoarcerea acasă, recunoaşte că depinde totul de oportunităţile şi de modul de a privi situaţia în momentul respectiv.

    Momentan îşi doreşte să mai beneficieze de dezvoltarea legată de deschiderea culturală şi profesională fantastică pe care o oferă viaţa de expatriat, atât pentru sine, cât şi pentru familia sa, aşa încât nu se gândeşte la întoarcerea în România. Despre oraşul său adoptiv, spune că există similitudini între acesta şi Bucureşti. Mai exact, traficul este asemănător, adică aglomerat şi problematic; nu sunt mari diferenţe, deşi populaţia Kievului e cu aproximativ 50% mai numeroasă. Nu sunt mari diferenţe nici în zona culinară, în sensul calităţii şi al serviciilor.

    În ambele capitale există aceeaşi bucurie a petrecerii timpului împreună, pe terase sau în cafenele şi restaurante, calitatea fiind ridicată.  „Aş vedea o oportunitate în România legată de bucătăria caucaziană şi de cea a Asiei centrale, Georgia şi Uzbekistan fiind recunoscute pentru varietatea şi specificul culinar. Astfel, probabil, e loc de o prezenţă mai robustă a bucătăriei asiatice.” Adrian Pascu vine des acasă alături de familia sa, ultima dată fiind aici în perioada sărbătorilor de iarnă.

    Tocmai de aceea, recunoaşte că nu percepe schimbări majore pe piaţa locală. „Îmi amintesc de şocul pozitiv al schimbărilor percepute în Moscova într-un interval de doar doi ani cât am lipsit.” În Bucureşti încă mai aşteaptă să sesizeze o schimbare în amenajarea celui mai important parc al ţării, Herăstrău, mândria Capitalei. A ales acest exemplu pentru că e cel mai des privit prin ochi de expatriaţi cu termene de comparaţie prin lume şi şi-ar dori să ajungă să fie mândru de ce oferă şi Capitala noastră. „Mai sper încă.”

    E de părere că în România ar trebui îmbunătăţite în primul rând infrastructura, sistemul educaţional şi de sănătate. „Aş adăuga o politică internă şi externă, având ca obiectiv creşterea economică, cea capabilă să finanţeze cele de mai sus.” Se declară impresionat de parteneriatele încheiate de actuala sa ţara gazdă cu China (majorare enormă a exporturilor, balanţă comercială pozitivă), de cursa în care s-au înscris Ucraina, Slovacia şi Ungaria pentru a construi la graniţă huburi logistice care să preia şi de unde să transporte în toată Europa containerele cu mărfuri care curg deja pe Drumul Mătăsii spre vestul Europei, de parteneriatele cu ţări puternice precum SUA, Franţa şi Turcia.

    Menţionează şi investiţii interne majore, în valoare de 1,2 miliarde de euro din ajutorul pentru Covid-19, bani ce au fost alocaţi pentru crearea de locuri de muncă în infrastructură, având ca rezultat 4.800 km de şosele naţionale reabilitate în 2020, urmând alţi peste 7.000 km în 2021. Nu în ultimul rând, aminteşte de programul naţional de digitalizare pe modelul Ţărilor Baltice. „În contextul în care (în Ucraina – n.red.) problemele legate de corupţie sau absenţa statului de drept sunt evocate în continuare şi în contextul în care nu există fonduri structurale europene care să aştepte să fie accesate, rezultatele de mai sus sunt vizibile şi nu doar la nivel declarativ. Sunt convins că se poate şi la noi.” Din România îi e dor – pe lângă familie şi prieteni sau locuri minunate în care are amintiri frumoase – de gustul alimentelor. Această situaţie a fost mai pregnantă în Rusia, pe când Ucraina, Adrian Pascu recunoaşte că e mai apropiată de gustul pe care-l ştie el şi familia sa.

    „Într-o notă pozitivă, aş menţiona apariţia unor reprezentanţi ai puterilor locale care s-au remarcat în ultimii ani în implementarea unor proiecte cu impact semnificativ asupra nivelului de trai în oraşele sau judeţele respective. Probabil că soluţia e să votăm un număr majoritar de astfel de performeri.”

    În Moscova, lăsând la o parte specificul culinar, sursa de legume e centrată pe Asia şi în special Caucaz şi astfel totul e diferit. În unele cazuri, descoperi gusturi deosebite cum ar fi tomatele din Uzbekistan – o potenţială afacere viitoare în România, crede el –, însă pentru celelalte, diferenţa majoră devine în timp puţin frustrantă. „Aşa cum spuneam, (nu mi-e dor de – n.red.) nimic major, am fost în ţară relativ des în ultimii ani.” Recunoaşte însă că nu-i e dor de modalitatea în care se face politică, cu rezultatul, anticipabil de altfel, al lipsei de schimbare reală în abordarea naţională a problemelor economice şi sociale. „Într-o notă pozitivă, aş menţiona totuşi apariţia unor reprezentanţi ai puterilor locale care s-au remarcat în ultimii ani în implementarea unor proiecte cu impact semnificativ asupra nivelului de trai în oraşele sau judeţele respective. Probabil că soluţia e să votăm un număr majoritar de astfel de performeri.” Adrian Pascu a terminat Facultatea de Fizică în 1994, o perioadă pe care o descrie ca fiind a tuturor posibilităţilor, dar şi a nevoii de reinventare personală, având în vedere că întreaga pregătire anterioară avea puţină legatură cu lumea în care ne aflam (şi ne aflăm). „Am profitat de intervalul de doi ani de profesorat în Suceava – oraşul meu natal – necesar pentru examenul de definitivat în învăţământ, pentru a înţelege mai bine ce direcţie profesională m-ar pasiona în viitor.” A avut, în paralel, multe poziţii de entry level – în cei doi ani fiind permanent angajat de trei entităţi -, profitând de faptul că încă nu se cerea experienţă în mediul privat. Astfel, a deţinut multe poziţii, de la agent de asigurări, la reprezentant comercial al unei companii care vindea echipamente pentru HoReCa. Ulterior a fost agentul de vânzări al distribuitorului naţional Wrigley (gumă de mestecat) şi Henkel (produse cosmetice şi de curăţenie). „Ştiam că nu mă pot cantona într-un sistem de stat unde raportul dintre performanţă şi recompensă este distorsionat. Ştiam că voi alege una din posibilităţile oferite de noul context.”

    Adrian Pascu
    „În contextul în care (în Ucraina – n.red.) problemele legate de corupţie sau absenţa statului de drept sunt evocate în continuare şi în contextul în care nu există fonduri structurale europene care să aştepte să fie accesate, rezultatele de mai sus sunt vizibile şi nu doar la nivel declarativ. Sunt convins că se poate şi la noi.”

    După examenul de definitivat a cochetat şi cu antreprenoriatul, însă una peste alta, a fost o perioadă de învăţare şi autodescoperire care l-a ajutat ulterior să recupereze timpul pierdut, odată ce a decis că direcţia logică de focus este cariera într-o companie care din punct de vedere cultural se potrivea cu valorile sale. „Am fost primul român director de vânzări pentru Danone România şi Republica Moldova. Apoi, după eliminarea poziţiei de general manager din Serbia, care acoperea toată regiunea Adriaticii, mi s-a propus şi provocarea de a readuce pe baze profitabile operaţiunile din zona respectivă.” Era anul 2012, iar executivul român devenea director comercial pentru România şi business development director pentru zona Adriatică. Avea biroul la Bucureşti, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. A fost o experienţă unică, având în vedere puternica atomizare a regiunii, cu strategii total diferite stabilite pentru ţări cu populaţie redusă, unde obţinerea masei critice în business reprezenta o mare provocare, spune el. „Am amintiri frumoase din Chişinău, Tirana, Skopje, Pristina, Sarajevo şi evident Belgrad, atât profesionale, cât şi personale, fiind profund recunoscător pasiunii extraordinare a oamenilor cu care am lucrat în această perioadă şi împreună cu care am învăţat şi experimentat foarte mult.” Experienţa Belgrad nu a fost însă prima sa poziţie de expat. Prima dată a plecat din ţară în decembrie 2013, ca director de vânzări pentru regiunea Moscova, Rusia, la Danone. Această regiune reprezenta peste 35% din cifra de afaceri a businessului Danone Rusia şi era de patru ori mai mare ca vânzări decât businessul din România, spune Adrian Pascu. Spre comparaţie, în 2019, Danone România, liderul pieţei de iaurturi, a terminat anul cu o cifră de afaceri de 612 milioane lei (circa 125 mil. euro), mai mare cu aproximativ 10% comparativ cu 2018, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. „Şcoala românească de vânzări era, la acel moment, foarte apreciată, (…) astfel încât s-a considerat că pot să contribui la obiectivul de creştere (din Rusia – n.red.).” Pe de altă parte, după trei ani pe poziţia respectivă se punea problema unui pas următor pentru care probabil era nevoie de o validare suplimentară a capacităţii sale de a se adapta şi performa, fiind complet imersat într-o altă cultură, într-un business cu procese şi dinamică internă mult mai complexe, spune Adrian Pascu. Astfel, în 2015, a preluat responsabilităţi complete pentru Europa de Sud-Est, adăugându-se la geografia experienţei sale anterioare Bulgaria şi Grecia. „Din nou, multe poveşti memorabile şi oameni minunaţi, reorganizări majore de businessuri şi rezultate bune.” În 2017 a primit propunerea să preia întreaga responsabilitate pentru departamentul comercial al Danone Rusia, o poziţie de executiv, iar după trei ani, începând cu ianuarie 2020, a devenit director general pentru businessul producătorului de lactate în Ucraina. „Sunt responsabil pentru operaţiunile Danone pe partea de lactate, în Ucraina.” Danone este cunoscut în special pentru businessul de lactate, dar are şi alte segmente mari de business în portofoliu, precum cel de ape minerale, cu branduri cunoscute precum Evian. În ceea ce priveşte desfăşurarea unei zile, probabil nimic nu se mai poate numi obişnuit în prezent, e o combinaţie interesantă de timp acordat familiei şi profesiei, cu adaptarea specifică la lucrul parţial de acasă, parţial de la birou, deplasări în ţară, în special la cele două fabrici, şi participarea la diferite evenimente externe din viaţa comunităţii economice ucrainene, spune el. Când nu munceşte şi nu călătoreşte pentru business, Adrian Pascu şi familia sa vin în ţară relativ des, avantajaţi şi de faptul că sunt mai puţin de 600 km cu maşina până la Suceava, oraşul său natal, „pe şosele care încep să fie foarte bune în urma investiţiilor masive în infrastructură şi a vitezei de implementare impresionante – pentru un român obişnuit cu ritmul nostru. A fost un mare avantaj în pandemie, astfel că exceptând perioada iniţială de lockdown, venirea în ţară nu a fost o problemă”.

  • Povestea unui hobby început în perioada pandemiei şi care acum se transformă într-o afacere cu acte-n regulă

    Sunt mici şi se lipesc acolo unde este mai mare nevoie de ele, de o gură de oxigen şi de o pată de culoare. Poartă numele Ierbar, adică un start-up românesc proaspăt ca plantele pe care le promovează, lansat în ianuarie 2021. A început ca un hobby în perioada pandemiei şi continuă acum ca o afacere cu acte-n regulă.

    Radu Firicel este sculptor şi el este cel care a creat o serie de minighivece pentru plantele sale, fără să se gândească neapărat la o afacere. George Axinte este antreprenor, aşa că nu a fost greu să remarce potenţialul acestei idei şi să construiască un brand în jurul ei. „Anul 2021 este un an de test din toate punctele de vedere.

    Vom încerca să punem în practică cât mai multe idei. În acelaşi timp, vom fi atenţi la feedbackul clienţilor, pentru a crea un produs unic şi funcţional. Pe primul plan se află obiectivul de a deveni cât mai vizibili pentru potenţialii noştri clienţi şi avem în plan eficientizarea ratei de conversie. Pe planul următor, se situează colaborarea cu alţi manufacturieri, pentru a susţine piaţa locală de hand-craft”, spun cei doi antreprenori. Ierbar este un proiect care completează altele din portofoliul celor doi, George Axinte fiind şi cofondator al companiei Bionativ, care deţine lanţul de magazine naturiste Remediu, dar şi asociat al brandului apicol românesc Albeena. Ierbar continuă astfel seria de proiecte cu şi despre natură.

    „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine”, mai spun Radu Firicel şi George Axinte. Investiţia iniţială pentru Ierbar a fost de aproximativ 10.000 de euro, bani care au mers către site, plante, ambalaje şi materii prime.

    Mini-ghivecele sunt produse în România de Radu Firicel, iar plantele sunt importate. „Alegem plante rezistente şi uşor de întreţinut – suculente şi aeriene – pentru a crea o experienţă unică clienţilor atunci când primesc cadoul Ierbar. Astfel, cadoul Ierbar se remarcă printr-un design simplu, curat, uşor de integrat în casele moderne, care te ajută să conturezi un colţ verde. Comercializăm către clienţi prin intermediul Ierbar.ro şi prin intermediul platformelor de socializare.”

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio.

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio. Afacerea încă prinde rădăcini – la propriu şi la figurat – astfel că cei doi antreprenori care o gestionează încearcă să profite de noile tendinţe care se conturează în economie şi în societate. „Anul 2020 a fost un an al schimbării, care a afectat pe toată lumea. Pentru noi, fenomenul work from home a creat noi obiceiuri. Plantele de apartament au revenit în interesul nostru, al tuturor, ajutând astfel la completarea spaţiului în care ne petrecem majoritatea timpului.”

    Aşa că acum Radu Firicel şi George Axinte vor, la unisorn, să aducă prin Ierbar nu doar un cadou, ci o experienţă întreagă de reconectare cu plantele şi cu natura.

    Radu Firicel () şi George Axinte (^), fondatorii Ierbar: „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Alexandra Caspruf Jewelry – brand de bijuterii din perle (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Caspruf

    Investiţie iniţială: 500 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Şosete fără pereche – brand de şosete (Bucureşti)

    Fondatori: Radu şi Andra Dobrin

    Investiţii iniţiale: 8.000 de euro

    Prezenţă: online

    Magtar – hub comunitar şi de business (Miercurea-Ciuc)

    Fondatoare: Reka Vas

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: Miercurea-Ciuc

    Hebo Trailers – producător de trailere pentru căsuţe mobile (Miercurea Ciuc)

    Fondator: Henrietta Kovács-Szécsi

    Cifră de afaceri în 2020: 354.000 lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Zumini – brand de haine pentru mame şi copii (Buzău)

    Fondatoare: Alexandra Uzum

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Kadra: GoPark

    Parkomatic, o divizie a companiei Kadra şi expert în managementul parcărilor automate pe piaţa din România, a lansat aplicaţia de găsire a parcării de pe smartphone GoPark, care îşi propune să schimbe experienţa legată de parcare atât pentru administratorii acestor facilităţi, cât şi pentru şoferi.

     

    Descrierea inovaţiei:

    GoPark este o aplicaţie dezvoltată integral de Kadra, care le permite şoferilor să plătească parcarea rapid, fără deplasare la casa de plată, direct din telefonul mobil. GoPark oferă avantaje mai ales administratorilor si proprietarilor de parcări. Aplicaţia trimite banii direct în cont, ceea ce înseamnă o operare mai uşoară (alimentarea cu cash si tichete noi se face mult mai rar), rezolvă problema neplăcută a tichetelor de parcare pierdute şi duce la reducerea blocajelor la ieşirea din parcare. De asemenea, aduce posibilitatea promovării parcării (este de aşteptat ca aceasta să câştige o anumită notorietate, fiind văzută de mai multi şoferi) şi posibilitatea creării unor programe de fidelitate pentru anumiţi clienţi recurenţi. Persoana implicată în dezvoltarea proiectului este Radu Opriş, director de dezvoltare al Kadra.

     

    Elementul de noutate:

    GoPark le permite şoferilor să găsească cea mai apropiată parcare de destinaţie, oferindu-le acestora şi posibilitatea de a plăti parcarea direct din aplicaţie, fără grija tichetului sau a numerarului. În plus, aplicaţia permite opţiunea de plată lunară pentru utilizarea recurentă, precum şi posibilitatea rezervării locului de parcare din timp.

     

    Efectele inovaţiei:

    Printre efectele benefice ale aplicaţiei se numără scăderea costurilor operaţionale prezente şi viitoare, diminuându-se substanţial costurile cu administrarea şi mentenanţa parcării, dar şi creşterea gradului de satisfacţie a clienţilor care folosesc parcarea.

  • Kärcher: Edi 4

    Edi 4 este un dispozitiv de curăţare a parbrizului, gândit pentru a uşura munca şoferilor în iernile geroase.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Racleta electrică pentru gheaţă Edi 4 elimină complet sarcina obositoare de curăţare a gheţii de pe geamuri. Cu ajutorul unui disc rotativ şi şase lame rezistente din plastic, racleta pentru gheaţă îndepărtează fără efort straturile rezistente de gheaţă de pe parbriz. Produsul a fost dezvoltat de departamentul de research al Kärcher Germania, iar România se numără printre primele ţări în care a fost lansat.

     

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    În cazul în care lamele se uzează, discul racletei poate fi înlocuit fără nicio unealtă, acesta fiind disponibil ca şi piesă de schimb. Designul racletei pentru gheaţă, precum şi capacul de protecţie, uşurează manipularea şi depozitarea racletei.

     

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Racleta electrică ajută la economisirea timpului pierdut până acum pentru curăţarea parbrizului, eliminând oboseala şi frigul rezultate în urma acestei interacţiuni.