BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cum a ajuns un brand de lux românesc să fie la mare căutare în Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud?

    Testament Collection este un business început datorită nevoii de creativitate, alimentat de dorinţa fondatorului şi CEO-ului Bogdan Vlad de a face ce ştie mai bine, şi anume de a vinde. Pasiunea pentru parfumerie a luat naştere încă din liceu, când şi-a câştigat primii bani făcând comerţ cu parfumuri. Cum a ajuns Testament Collection, un brand de lux românesc, să fie la mare căutare în Statele Unite, Japonia şi Coreea de Sud?

    Bogdan Vlad a ales o zonă de nişă pentru a aduce pe piaţă o linie total diferită de parfumuri, care intenţionează să se diferenţieze nu doar prin miros, ci şi prin performanţa şi calitatea ingredientelor folosite, explică el. Este de părere că numărul oamenilor care au început să înţeleagă importanţa mirosului a crescut constant în ultimii ani, iar cererea s-a dezvoltat pe măsură, chiar dacă nivelul calităţii rămâne în continuare în deficit. În prezent, Testament Collection are o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro, în condiţiile în care Bogdan este singurul angajat al companiei – un „one man show”, după cum spune chiar el.

    „În prezent, prin intermediul magazinului online, acoperim toate colţurile lumii, primind comenzi din SUA până în Japonia şi Coreea de Sud, în timp ce pipeline-ul de distribuţie este concentrat pe ţările UE. Diferenţa dintre noi şi competiţie stă, desigur, în ADN-ul creaţiilor şi al brandului ca întreg. Utilizăm ingrediente naturale şi obţinute în mod etic, ambalajele sunt făcute din hârtie reciclată şi capacul este realizat din lemn natural. În plus, în 2021 şi 2022 urmărim să eliminăm până la 99% din ambalajele de plastic”, spune Bogdan Vlad.

    Antreprenorul şi-a construit o bază de clienţi relativ recent, participând în 2019 la o serie de târguri internaţionale de profil din Italia, Franţa, Germania, Japonia şi Emiratele Arabe Unite, evenimente ce au contribuit la consolidarea nivelului de încredere pe care îl au oamenii vis-a-vis de brand.

    Recent, perioadele de lockdown şi restricţiile de circulaţie au condus la o scădere dramatică a operaţiunilor Testament Collection, fapt ce a determinat firma să se adapteze treptat la condiţiile impuse de pandemie, având în vedere că produsele companiei trebuie testate în mod constant. Vânzările au suferit un declin de aproape 80% în prima jumătate a anului trecut, reuşind să se redreseze uşor în S2/2020. Însă 2021 începe să ofere deja semne de îmbunătăţire. La începutul anului, Douglas – cel mai mare retailer german de parfumuri din Europa – a anunţat că va închide circa 20% din magazinele pe care le deţine de-a lungul continentului, adică aproximativ 500 de unităţi, mişcarea fiind lansată din cauza cicatricilor economice ale pandemiei, care accelerează ritmul de tranziţie către spaţiul digital. Între timp, românii cheltuie anual circa 1,5 miliarde de lei pe parfumuri, sumă ce se traduce prin cel mai important segment al pieţei de produse cosmetice şi de îngrijire ca valoare. Însă aproape jumătate din vânzările de parfumuri sunt dominate la vârf de giganţii Avon şi Oriflame. În Europa, veniturile segmentului de parfumuri sunt estimate la 14,17 miliarde de euro în 2021, conform portalului Statista.com.

    „Românii sunt mari consumatori de produse premium în general. Ne place să ne simţim bine în pielea noastră, însă oferta de produse premium pe piaţa locală nu este la fel de diversificată comparativ cu celelalte ţări unde suntem prezenţi. Ţinem la aparenţe şi ne place să fim admiraţi, aşa că ajungem să cheltuim pentru asta. Produsele de acest gen au ajuns mai târziu la noi decât în alte ţări în care operăm şi, în aceste condiţii, este normal să fim mai curioşi”, a adăugat CEO-ul Testament Collection pentru BM, care este optimist în ceea ce priveşte dezvoltarea segmentului său de activitate în continuare.

    Aproximativ 30% dintre clienţii companiei sunt români. Totuşi, spre deosebire de ţara noastră, străinii au cultura de a încuraja ideile şi businessurile mici, spune Bogdan Vlad, fapt ce nu le permite marilor companii să practice politici de monopol. Încurajarea micilor afaceri şi start-up-urilor oferă automat şansa de obţine un anumit grad de succes, mentalitatea fiind mai bine înţeleasă în ţările vestice, unde capitalismul a avut timp să se înrădăcineze în modul de gândire al oamenilor.

    Printre principalele probleme cu care se confruntă un brand de parfumuri de nişă se numără lărgirea pipeline-ului de producţie şi faptul că oamenii cu venituri mici şi medii tind să înţeleagă mai greu politicile de preţ, la care se adaugă procesele de producţie, ingredientele şi ambalajele. Procedurile de creare ale unui parfum, în condiţiile în care sunt respectate normele şi regulile prezente la nivelul pieţei, implică în primul rând alegerea parfumierului şi producătorului de materie primă.

    Apoi, sunt abordate conceptul de design şi preformularea ADN-ului, sau a «sucului iniţial», cum este descris în industrie, urmate de validare, testele de stabilitate/performanţă, sampling şi evaluări. Ulterior, se ajunge la asamblare şi împachetare, fiind tratate într-un final zonele de hype, marketing şi alte iniţiative care stimulează interesul în produse.

    Cum a ajuns Bogdan Vlad în acest domeniu? El şi-a început parcursul de antreprenor în urmă cu un deceniu, pe când avea 24 de ani, migrând de la site-uri de vânzări colective la resurse umane, marketing pentru companii producătoare de cosmetice de lux şi traininguri concentrate pe vânzări. „Am ajuns să fac ceea ce iubesc şi să aduc împreună toată experienţa acumulată într-un proiect care mă defineşte în totalitate. Anii de carieră au fost ca un montagne russe şi simt cumva că povestea mea abia acum începe.”

  • Afacerea inedită în spatele căreia se află o femeie, deşi toată lumea se aştepta să fie un bărbat. Cât de greu i-a fost în primii ani

    Ceramiceanu este un fel de Greuceanu în lumea ceramicii. Sau cel puţin aşa şi-a imaginat Laura Ungureanu când a gândit acest brand, o aluzie la basme şi poveşti, dar şi o punte de legătură cu numele ei de familie. Mai toată lumea s-ar aştepta ca, în spatele Ceramiceanu, să fie un bărbat, nu o femeie, dar, ca în orice poveste, elementul-surpriză este cel care dă culoare.

    Am urmat în 2015 cursurile de design ceramic din cadrul Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara. Înainte, lucram sub numele de Atelier OPT, după care a venit ziua când nu m-a mai mulţumit deloc acest nume şi m-am tot gândit la unul care să aibă legătură cu ceramica şi cu numele meu”, povesteşte Laura Ungureanu. Îi plăcea ceramica şi era atrasă de bijuterii, astfel că a căutat o modalitate de a le armoniza pe amândouă, cu un strop de emoţie ca liant între ele.

    De şase ani este pasionată de ceramică, dar abia în 2018 şi-a făcut curaj să scoată în lume obiectele cărora cu măiestrie le dă formă. „Desigur, la început, nu am avut aşteptări mari. Totuşi, cu timpul, feedbackul a fost din ce în ce mai fain şi încurajările tot mai dese, iar dacă la început le traduceam ca pe o politeţe, cu timpul am simţit sinceritatea şi emoţia celor care îmi scriau sau îmi spuneau cât de mult îmi apreciază munca.” În primii doi ani, Laura mai mult a investit decât a câştigat, dar lucrurile au început să se echilibreze în ultima perioadă, astfel că totul se îndreaptă pe drumul cel bun din punct de vedere financiar.

    „Rezultatele financiare au fost satisfăcătoare în 2020, în ciuda pandemiei. Oamenii au reacţionat şi m-am simţit susţinută şi sprijinită. Sunt singura care lucrează pentru Ceramiceanu, iar tot ceea ce fac cu ceramica este o activitate part-time, pe lângă un job din care îmi susţin traiul şi cheltuielile aferente.” Din 2018 încoace, tot ce îşi doreşte Laura Ungureanu este să nu ajungă în punctul în care să se oprească din muncă, iar acesta este planul şi pentru perioada următoare.

    Lucrează totul la ea acasă, unde a reuşit să-şi împartă spaţiul astfel încât să aibă un loc dedicat pasiunii ei, cea care poartă numele Ceramiceanu. Nu e neapărat simplu, dar până acum a fost un succes. Totuşi, Laura Ungureanu admite că i-ar plăcea să aibă un atelier propriu pentru businessul ei şi are încredere că într-o zi dorinţa îi va deveni realitate. Cât despre locurile de vânzare…

    „…înainte de pandemie, se organizau târguri la care participau diverşi artişti creatori. De când cu pandemia, ne-am mutat în online şi rămânem în contact unii cu ceilalţi, organizând astfel de târguri împreună. Clienţii mei sunt cei mai faini oameni, ei îmi dau de multe ori puterea de a continua totul.” Piesele Ceramiceanu, fie ele cercei, broşe sau chiar ceşti, decoraţiuni pentru brad şi mărţişoare, au preţuri care reflectă, pe cât posibil, munca din spatele fiecăreia. Ele pornesc de la 35 de lei şi ajung la 120 de lei. Semnificaţia lor este însă inestimabilă.

    Laura Ungureanu: „Înainte de pandemie, se organizau târguri la care participau diverşi artişti creatori. De când cu pandemia, ne-am mutat în online şi rămânem în contact unii cu ceilalţi, organizând astfel de târguri împreună.”

    Piesele Ceramiceanu, fie ele cercei, broşe sau chiar ceşti, decoraţiuni pentru brad şi mărţişoare, au preţuri care reflectă, pe cât posibil, munca din spatele fiecăreia. Ele pornesc de la 35 de lei şi ajung la 120 de lei.


     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Prăvălia Penciu – băcănie (Bucureşti)

    Fondatori: Iuliana şi Răzvan Penciu

    Investiţie iniţială: 35.000 de euro

    Prezenţă: zona Iancului din Bucureşti

    Cearfisă – brand de bere (Iaşi)

    Fondatori: Cătălin Vişan, Gheorghe Parfeni şi Marius Ivanov

    Investiţii: 600.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 510.000 de lei (104.000 de euro)

    Prezenţă: HoReCa, magazine din Iaşi, Cluj, Timişoara, Carrefour, Mega Image, Auchan şi Cora

    Cuore Handmade Pasta – producţie de paste (Constanţa)

    Fondatoare: Renata Miron

    Investiţii: 15.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, Constanţa

    Meloni Care – comerţ cu mini-frigidere pentru produse de beauty (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Vasile

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în prima lună de funcţionare: 40.000 de lei (8.300 de euro)

    Murami – plantaţii de fructe de pădure (jud. Neamţ)

    Fondatori: Ramona Drăghici şi familia ei

    Investiţii: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în decembrie 2020 – ianuarie 2021: 15.000 de lei
    (3.100 de euro)

    Prezenţă: jud. Neamţ, Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tinerilor care la un pahar de vin au pus bazele unei afaceri. După ce au deschis afacerea aceştia au decis să plece din Bucureşti şi să se mute la ţară

    „Far too good” s-a născut la un pahar de vin, chiar dacă în centrul atenţiei sale sunt ceaiurile. Vasi Hîrdo şi Vladimira Horotan se ştiu dintotdeauna pasionaţi de reviste, cărţi, ceai şi cafea. Cum însă de cafea de specialitate şi cărţi nu duce lipsă peisajul antreprenoriatului românesc, ei au hotărat să se axeze pe ceai organic şi reviste independente.

    Proiectul a început cu o lungă perioadă de testare a ceaiurilor. Am trecut prin multe degustări, de la mai mulţi furnizori, pentru a găsi ceea ce căutam: ceai cu adevărat gustos şi ingrediente organice. La reviste a fost simplu, sunt atât de multe reviste faine în lumea asta!”, povestesc cei doi antreprenori.

    Perioada în care au fondat far too good a fost, pentru ei, una de tranziţie. La puţin timp după lansarea proiectului, au decis să se mute din Bucureşti înapoi în judeţul Cluj, iar de atunci locuiesc la ţară înconjuraţi de natură. Vasi Hîrdo şi Vladimira Horotan deţin fiecare câte 50% din businessul pe care împreună l-au crescut de la zero.

    Pe lângă antreprenoriat, el este şi manager de marketing la un centru de limba engleză şi fondator al revistei Ceramics Now, iar Vladimira este de profesie technical support representative şi novice în design de bijuterie. far too good rămâne ceva ce fac din pasiune, în timpul rămas liber de la job. „Ideea care stă la baza brandului far too good este de a-i inspira pe oameni să îşi creeze tabieturi sănătoase. Sănătoase pentru corp şi pentru minte. Ne petrecem atât de mult timp la job, în faţa ecranelor, încât uităm să ne deconectăm. far too good încearcă să aducă relaxare într-o rutină modelată după necesităţile jobului.”

    Investiţiile făcute de cei doi tineri nu au fost mari, mergând către stocul de produse. De branding, etichete, site şi promovare s-au ocupat chiar ei, iar acolo unde s-au lovit de dificultăţi, au învăţat pe cont propriu. Nu au avut fonduri de la început pentru investiţii, iar în primii doi ani afacerea a consumat mult din buzunarele lor. „Abia după doi ani far too good a devenit o afacere autosustenabilă, aşa cum ne doream de la început. Suntem încă un business mic. Nu ţinem stocuri mari, mai ales în materie de ceai, deoarece ne dorim să avem un produs proaspăt în fiecare sezon.” Totul se întâmplă la ei acasă, după ce far too good a călătorit cu Vasi şi Vlada din Bucureşti până în Cluj-Napoca, iar anul trecut a făcut o ultimă mutare din Cluj-Napoca în zona rurală din judeţul Cluj. Principalul canal de vânzare este site-ul micii afaceri, care a adus venituri de 10.000 de euro în 2020, cu un profit de 10%. „Avem blenduri de ceai permanente şi testăm în mod frecvent unele noi, dar introducem numai ceea ce se remarcă prin gust şi unicitate. În toamnă vom introduce pachete cu accesorii care sunt esenţiale unei infuzii corecte. În rest, ne dorim cel mai mult să creştem organic şi să fim un partener bun pentru clienţii noştri.” Cine sunt clienţii? Atât oameni care pur şi simplu rezonează cu brandul, cât şi persoane juridice, în general cafenele şi bistrouri. În Bucureşti, cei doi antreprenori au o colaborare cu Papila şi Grain Trip, iar printre partenerii din ţară se numără
    112 Coffee & Co din Târgu-Mureş şi Viniloteca din Timişoara, alături de alţii. Ceaiurile far too good au ajuns chiar şi în Spania la o cafenea din Granada. Locurile unde se găsesc ceaiurile ambalate în Cluj sunt însă multe, astfel că Vasi şi Vlada lucrează la o hartă pe care să le marcheze.

    Vasi Hîrdo şi Vladimira Horotan, fondatori far too good:„Toate blendurile noastre de ceai sunt făcute din ingrediente organice atent alese, acesta fiind motivul pentru care preţul lor este peste medie.”

    Preţurile ceaiurilor sunt cuprinse între 11 şi 16 lei pentru pachetele mici de 20 de grame şi între 23 şi 34 lei pentru pachetele de 50 de grame. „Meniul” cuprinde blenduri de ceai verde organic, ceai negru organic şi ceai rooibos organic, cu ingrediente precum merişoare, frunze de măslin, mango, ghimbir, verbină sau nuci. „Toate blendurile noastre de ceai sunt făcute din ingrediente organice atent alese, acesta fiind motivul pentru care preţul lor este peste medie.”

    Anul pandemiei a fost bun pentru far too good, asta şi pentru că a fost anul în care cei doi fondatori au găsit timpul necesar pentru a se ocupa mai mult de mica lor afacere. Aşa că businessul a crescut şi a ajuns la mai multe persoane fizice. Mai mult, oamenii au stat mai mult în casă, aşa că au rezonat cu ideea de a-şi crea tabieturi noi, de a evada dintre pereţii casei într-o lume a aromelor şi a poveştilor globale. La finalul anului 2020, Vasi Hîrdo şi Vladimira Horotan au lansat două blenduri noi pe bază de ceai negru şi ceai verde, unul dintre ele fiind Wild în Gărâna, dedicat festivalului de jazz din localitate. Iar portofoliul continuă să crească, pentru că varietatea nu poate fi niciodată prea mare când vine vorba de ceai.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Tripsylvania Tiny House – unitate de cazare (Şirnea, jud. Braşov)

    Fondatoare: Mădălina Dumitru

    Investiţie: 30.000 de euro

    Push Design – atelier de accesorii din lemn, piele şi hârtie (Iaşi)

    Fondatori: Denisa şi Marcel Puşcaşu

    Profit în 2020: 11.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Alter Medico – asistent digital pentru medici şi pacienţi

    Fondatori: Daniel Oancea, Saşa Pastor şi alţi trei antreprenori

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an de activitate: peste 1 mil. euro

    Prezenţă: în România

    Tiny House BF – unitate de cazare (Baia de Fier, jud. Gorj)

    Fondator: Cosmin Tiriplică

    Investiţie: 50.000 de euro

    Prezenţă: în apropierea Transalpinei

    Blood from Transylvania – vin din fructe (jud. Bihor)

    Fondator: Florin Chirodea

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: online şi în 20 de magazine din ţară

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea antreprenorului care vindea iaurtul ca medicament. Astăzi, brandul pe care l-a creat e cunoscut în toată lumea şi are venituri de miliarde de dolari

    Povestea fondatorului Isaac Carasso şi a iaurtului Danone, pe care l-a creat şi vândut iniţial în farmacii, ca medicament, îşi are începuturile în urmă cu peste un secol. De atunci, compania s-a extins pe zeci de pieţe şi a ajuns unul dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial.

    Isaac Carasso s-a născut în anul 1874, în Salonic, Grecia, într-o cunoscută familie de evrei hispanici. În 1916, după Războaiele din Balcani, el s-a mutat alături de familie în Barcelona, unde a deschis o fabrică de iaurturi, numită Danone, de la Danon, numele de alint în spaniolă al fiului său, Daniel. Ideea afacerii a avut drept sursă de inspiraţie lucrările imunologului rus Élie Metchnikoff din cadrul Institutului Pasteur, care descoperise beneficiile culturilor lactice în tratarea indigestiilor şi afecţiunilor intestinale, iar motivul pentru care a decis să înceapă producţia a fost numărul mare de copii din Spania care sufereau de astfel de probleme. Iniţial, el a vândut iaurturile Danone în farmacii, ca medicament, deoarece europenii din Vest nu erau familiarizaţi cu acest produs.

    În 1919 a pornit compania Danone, căreia cu timpul i s-a alăturat şi fiul său, după ce şi-a finalizat studiile în Franţa. La 10 ani distanţă, Daniel Carasso a fondat Societatea Pariziană a Iaurtului Danone şi a deschis primul magazin din Franţa al companiei, pe strada Andre Messager din Paris. Pe 19 aprilie 1939, Isaac Carasso a murit, lăsând businessul în mâinile fiului său.

    După 2 ani, Daniel Carasso a traversat Atlanticul împreună cu soţia sa şi s-a stabilit la New York. Aici a cumpărat un magazin de iaurturi de la un cuplu grec şi a pornit filiala americană a companiei. În 1958, întors în Europa, semnează un acord cu Charles Gervais, fondatorul producătorului de brânzeturi cu acelaşi nume, în urma căruia începe distribuţia lactatelor Danone pe tot teritoriul Franţei. La câţiva ani distanţă, în 1972, îl întâlneşte pe Antoine Riboud, fondatorul companiei BSN, alături de care decide să unească cele două businessuri într-un singur grup: BSN-Gervais-Danone, redenumit, în 1994, simplu: Danone.

    Începând cu 1979, odată cu o serie de achiziţii făcute de-a lungul Europei, compania îşi consolidează poziţia de lider pe mai multe pieţe, printre care: Franţa, Germania, Italia, Portugalia şi Luxemburg. Odată cu căderea Zidului Berlinului, businessul se extinde şi în ţările est-europene, iar mai apoi în Asia şi America Latină.

    În România, brandul a intrat în anul 1999, iar de atunci a evoluat la o cifră de afaceri anuală de peste 610 milioane de lei (2019). Pe plan internaţional, grupul Danone a înregistrat, în acelaşi an, venituri de peste
    25 de miliarde de euro. Compania, prezentă în circa 120 de ţări, are o echipă de peste 100.000 de angajaţi.

  • Acoperişuri de miliarde. Cine sunt Kenneth şi Diane Hendricks, americanii care au pus bazele imperiului ABC Supply

    Prima întâlnire dintre Diane şi Ken Hendricks nu a fost una norocoasă doar în plan sentimental, ci şi financiar. Cei doi s-au căsătorit şi au pornit un business care a evoluat, de la un simplu magazin de şindrilă, la o companie-lider de piaţă în SUA, cu venituri de miliarde.

    Kenneth A. Hendricks s-a născut pe 8 septembrie 1941 în Janesville, Wisconsin. El a abandonat liceul şi s-a alăturat afacerii tatălui său, o companie care construia acoperişuri. Ulterior a pornit un business pe cont propriu, pe care l-a vândut apoi propriilor angajaţi, în mare parte constructori locali, pentru a avea mai mult timp liber.

    În 1982 a intrat însă din nou în lumea antreprenoriatului alături de soţia sa, Diane, cei doi punând bazele ABC Supply, o companie producătoare de şindrilă. Ei s-au întâlnit în timp ce Diane vindea case făcute la comandă şi a angajat firma lui Ken pentru a se ocupa de acoperişuri. De la un prim magazin, afacerea a evoluat într-o companie – gigant cu venituri de 11,6 miliarde de dolari şi circa 800 de unităţi, fiind cel mai mare distribuitor en-gros de acoperişuri şi pardoseli de vinil din piaţa americană. Antreprenorul a deţinut, de asemenea, şi centrul comercial Beloit Plaza, alături de centrul de producţie Beloit Corporation. În 2006, publicaţia Inc. i-a oferit lui Hendricks titlul de „Antreprenorul Anului”.

    Diane Marie Hendricks, născută în 1947 în Wisconsin, în familia unor fermieri, a activat şi în producţia cinematografică, regizând o serie de filme printre care: The Stoning of Soraya M. (2008), An American Carol (2018) şi Snowmen (2010). Interesată şi de lumea politică, antreprenoarea a donat sume importante, de peste 10 milioane de dolari, pentru a sprijini diverse campanii politice. Ea a fost consilier economic în timpul campaniei lui Donald Trump. În 2018, publicaţia internaţională Forbes a clasat-o pe primul loc în topul celor mai bogate antreprenoare cu averi clădite prin forţe proprii.

    Ken Hendricks a murit pe 21 decembrie 2007, la vârsta de 66 de ani, după ce a căzut de la un etaj aflat în construcţie, în propria locuinţă. Diane Hendricks trăieşte acum în Afton, Wisconsin, şi are o avere de 8 miliarde de dolari. Soţii Hendricks au avut împreună şapte copii: Kendra, Kim, Kathy, Kevin, Brent, Kara şi Konya.

  • Criptopantofi de colecţie. Ce sume uriaşe cheltuiesc bogaţii lumii pe încălţămintea virtuală

    După colecţionarii de artă care nu se sfiesc să cheltuiască sume impresionante pe arta digitală a cărei garanţie de autenticitate este dată de jetoane nefungibile (NFT) emise cu ajutorul aceleiaşi tehnologii blockchain ca şi criptomonedele, nici colecţionarii de pantofi sport nu se lasă mai prejos.

    Dacă apetitul pentru investiţii în artă în cazul primei categorii este dovedit de recenta adjudecare la licitaţie a unei lucrări pentru mai bine de 69 milioane de dolari, în cazul celei de-a doua sumele nu sunt atât de mari. Mulţi dintre cei care investesc în pantofi sport doresc să adauge la colecţie şi modele virtuale, scrie Wall Street Journal, după cum o arată colaborarea unei firme de design, RTFKT cu un artist digital de 18 ani de la Seattle, Fewocious. RTFKT şi Fewocious au creat trei perechi de pantofi sport virtuali, cu mâzgăleli multicolore pe ei, lansaţi online sub formă de jetoane nefungibile.

    Puşi în vânzare la preţuri de 3.000, 5.000 şi 10.000 de dolari, aceştia au convins colecţionarii să cheltuiască echivalentul a 3,1 milioane de dolari în numai câteva minute. Mai mult, la numai câteva săptămâni de la lansare, pantofii creaţi de RTFKTt şi Fewocious se vând la preţuri de două ori mai mari. Proprietarii de pantofi sport virtuali sub formă de NFT vor putea însă adăuga la colecţia de rarităţi şi versiuni fizice ale încălţărilor, RTFKT angajând nişte specialişti care să le producă.

  • În ce îşi mai investeşte banii unul dintre cei mai „vechi” antreprenori din piaţa locală de tehnologie

    Unul dintre cei mai „vechi” antreprenori din piaţa locală de tehnologie – Antonio Eram – fondator al procesatorului de plăţi online Netopia – este cel mai nou actor din industria de investiţii în start-up-urile tech. Ţinta? Aplicaţiile sau serviciile web care se leagă de zona de plăţi. Cum îşi alege fondatorul Netopia proiectele în care îşi pune banii? Nu mergeţi la Antonio cu power-pointuri cu estimări la virgulă despre cum va fi cifra de afaceri în 2025 şi cum veţi vinde afacerea în 2030. Pasiunea fondatorilor pentru proiect şi dorinţa lor de a face ceva sunt cele care contează cu adevărat, dezvăluie antreprenorul.

    Am ajuns deja la 6 investiţii. (…) Tichetul nostru mediu este undeva la 25.000 – 30.000 de euro şi se poate duce mai sus. În total până acum avem investiţii de 150.000 de euro, nu este o sumă extraordinară, dar aici vorbim de banii noştri, făcuţi de Netopia“, a declarat Antonio Eram la emisiunea ZF IT Generation, unde a fost invitat în cadrul noii rubrici Investor Watch. Printre companiile în care a investit până acum Netopia Ventures se numără Milluu şi Mocapp, proiecte care au fost prezentate în trecut în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Eram a precizat că deciziile de investiţii sunt luate pe baza altor indicatori decât în cazul unor fonduri clasice. „Abordarea noastră nu este una tehnică. Spre deosebire de alte fonduri pe noi ne interesează mai mult pasiunea, ideea, echipa, ce au de spus oamenii, dorinţa de a face ceva, mai puţin partea de cifre, bilanţul, care e business planul, care e proiecţia, care este strategia de exit şi aşa mai departe.“

    Decizia de a crea acest vehicul dedicat start-up-urilor a fost luată în condiţiile în care businessul Netopia trece printr-o reorganizare în contextul în care compania a aplicat pentru obţinerea unei licenţe de la Banca Naţională a României. „Noi trecem printr-un proces de restructurare a întregului business şi facem mai multe entităţi, această mişcare este necesară datorită faptului că vom primi o licenţă de la BNR, este un proces mai complex pe care poate îl vom aborda în altă discuţie.“ Când, făceam această organizare ne-am dat seama că am fost de-a lungul vremii abordaţi de tot felul de antreprenori şi de tot felul de oameni cu idei care au cerut – dacă putem – să fim parteneri cu ei, să venim cu o investiţie de tip angel sau să îi ghidăm. Atunci am zis că dacă tot avem nişte bani puşi deoparte şi această entitate foloseşte banii produşi de către Netopia Payments să îi investim în proiecte în care credem, care au potenţial şi care sunt în principiu axate pe linia noastră de business, de plăţi. Nu ne apucăm de construcţii, de imobiliare. Pe noi ne interesează să ajutăm cu bani, cu puţini bani sau cu mai mulţi bani – depinde de situaţie şi context, dar şi cu sfaturi, cu resursele noastre, antreprenori care vor să pornească pe zona de aplicaţii mobile, servicii web şi care se leagă într-un fel sau altul de zona de plăţi.“

    Investor Watch

    Antonio Eram, fondator Netopia Ventures

    Investiţii ţintă: Idei bune pe zona de plăţi şi proiecte realizate de echipe cu pasiune.

    „Am ajuns deja la 6 investiţii. (…) Tichetul nostru mediu este undeva la 25.000 – 30.000 de euro şi se poate duce mai sus. În total până acum avem investiţii de 150.000 de euro, nu este o sumă extraordinară, dar aici vorbim de banii noştri, făcuţi de Netopia.”

    Antonio Eram nu exclude colaborarea în viitor cu alte fonduri de pe piaţa locală, dar în prezent banii sunt doar cei generaţi de Netopia Payments. „Nu suntem asociaţi cu nimeni, deocamdată, dar se poate duce discuţia către un fond local fără o problemă“. Investiţiile reprezintă mai degrabă un ajutor pentru cei aflaţi la început de drum, a punctat şeful Netopia. „Vrem să introducem banii înapoi în sistem pentru că prin asta toată lumea are de câştigat. O spun şi datorită faptului că noi nu am fost ajutaţi de nimeni niciodată. Nu am primit investiţie, când am început compania acum 17-18 ani nu exista conceptul de seed, de angel investment, de VC şi aşa mai departe, totul a fost cu mânecile suflecate, pe calea grea.“

    În acest an fondul mai are bani pentru 3 până la 5 investiţii, a declarat Antonio Eram. „Anul acesta am bugetat până la 150.000 de euro, deci mergând pe această direcţie cred că mai este loc de 3-4-5 investiţii mici. Acum mulţi vor să ridice sume mult mai mari şi negociem fiecare bănuţ, dar repet, acţiunea noastră nu este de a oferi doar nişte bani ci de a ne implica efectiv în procesul de business, cu serviciile noastre. Pentru unii, de exemplu, facem modificări în platformele noastre tocmai pentru a fi mai bine integrate şi să ofere acestui antreprenor exact soluţia de care are nevoie. Această modificare presupune nişte costuri, nu o punem în calculul investiţiei, dar există ca şi cost pentru noi. Eu nu aş vedea asta ca pe o investiţie, ci ca pe un fel de ajutor pentru cei la început.“

     

    Start-up Update

    Cosmin Dumitrache, cofondator al Medic Chat – start-up-ul local de health-tech care a dezvoltat aplicaţii mobile şi o platformă prin care utilizatorii pot cere sfaturi medicilor,

    Ce e nou? Start-up-ul a reuşit să atragă o finanţare în valoare totală de peste 250.000 de euro, din care o treime va fi asigurată de fondul de investiţii Cleverage, iar restul de un angel investor din SUA şi de alţi investitori privaţi înscriţi pe platforma de crowdfunding locală SeedBlink.

    „Medic Chat este o aplicaţie şi platormă prin care oricine poate să acceseze rapid şi uşor sfatul unor doctori de top din întreaga ţară. Accesarea sfatului unui doctor este de regulă un proces dificil, mănâncă mult timp şi mulţi bani – noi vrem să facem acest lucru la fel de simplu ca a comanda un Glovo sau a lua un Uber sau a rezerva o cazare pe Airbnb. Avem peste 200 de doctori înscrişi, acoperim 40 de specialităţi medicale, asta încercăm noi să facem un pic diferit faţă de alţi jucători din piaţă.”

    Sfatul expertului

    Nic Vasiliu, technology solutions professional în cadrul echipei Microsoft din regiunea Europei Centrale şi de Est

    Recomandări pentru start-up-uri: Integraţi comunicarea într-o singură platformă

    „Această criză, COVID, ne forţează să interacţionăm mai mult de la distanţă decât faţă în faţă. Una din provocări este lipsa semnelor nonverbale care ne ajută să vedem reacţia participanţilor la ceva ceea ce am spus. De aceea, una din noutăţile anunţate pentru platforma Microsoft Teams este «live reactions», posibilitatea de a-ţi exprima un sentiment vizavi de ceea ce e prezentat. Opţiunile sunt like, love, laugh şi applaud.”

    Andrei Georgescu, fondator White Image, prima agenţie locală de marketing prin e-mail

    Recomandări pentru start-up-uri: Pentru start-up-uri în primele faze prioritatea trebuie să fie construcţia de baze de date pentru viitoare campanii.„Pentru companiile mature, sau care au atins un anume grad de maturitate marketingul prin e-mail este chiar în top 2-3 cele mai eficiente canale de vânzare. Există tendinţa şi în rândul start-up-urilor să se uite în zona asta, ceea ce nu este deloc greşit, doar că ar trebui să-şi stabilească alte aşteptări. La început start-up-urile trebuie să se concentreze pe creşterea bazei de date, şi să facă acest lucru organic şi cât mai eficient astfel încât într-un termen mediu, de un an de zile, vor începe să vadă rezultatele campaniilor pe e-mail.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

     

  • Cine este cea mai puternică româncă din lume, care are pe mână un imperiu de 10 miliarde de euro şi mii de angajaţi pe tot globul

    Puţin peste două decenii au trecut de când Angela Creţu s-a alăturat echipei Avon până când a ajuns să conducă operaţiunile globale ale companiei. În acest timp a deţinut numeroase alte funcţii în mai multe pieţe din şi din afara Europei în care jucătorul este prezent.

    Primul an de mandat ca CEO global a fost unul plin de provocări, atât prin prisma apariţiei pandemiei de COVID-19, cât şi ca urmare a includerii brandului Avon în portofoliul Natura & Co, însă executivul a reuşit să menţină businessul pe o traiectorie ascendentă cu o mână de fier, la propriu şi la figurat. Şi asta pentru că Angela Creţu este o femeie puternică nu doar ca lider, ci şi fizic, având o pasiune neaşteptată: haltere.

    Originară din Constanţa, un oraş care a dat mediului de business internaţional o altă femeie de succes – Anastasia Soare, fondatoarea unui imperiu de miliarde –, şi absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE, Angela Creţu s-a angajat în compania Avon în 1998, în funcţia de sales manager al diviziei companiei din Constanţa.

    În doar 11 ani a reuşit nu doar să preia operaţiunile Avon la nivel naţional, conducând mai apoi alte zece pieţe din regiune, ci şi să ajungă, în 2009, cel mai tânăr vicepreşedinte din istoria companiei. Până la numirea în funcţia de CEO global la începutul anului trecut, ea a avut cel puţin 12 roluri diferite, deţinute în mai multe pieţe, din Maroc în Rusia şi până în Africa de Sud. Aceste schimbări spune că nu le-a privit ca pe nişte sacrificii. „Am avut un noroc incredibil să lucrez în atât de multe ţări şi să întâlnesc prieteni şi colegi în atât de multe părţi ale lumii. Aş spune că, într-un fel, călătoria mea a fost cu adevărat neaşteptată, dar extrem de plăcută şi plină de satisfacţii. Am mii de poveşti, conexiuni, prieteni peste tot în lume. Mă simt binecuvântată.”

    De altfel, când am întrebat-o care este cuvântul cu care rezonează cel mai bine sau cu care şi-ar asocia cariera, termenul ales de ea a fost „relaţii”. „Avon se bazează pe relaţii – între reprezentanţi şi clienţii acestora, precum şi între angajaţii companiei şi reprezentanţii pe care îi sprijinim şi îi împuternicim. Sunt pasionată de conectarea oamenilor cu informaţii şi resurse, deci nu numai pentru a-şi putea face treaba bine, ci şi pentru a simţi că au un impact semnificativ. Nu există nicio strategie în această lume pentru a câştiga fără energia jucătorilor.”

    Vorbind de energie, executivul consideră că pentru a depăşi provocările de care se loveşte în rolul său este important să se concentreze doar pe un singur lucru la un moment dat şi e de părere că, în general, cu toţii trebuie să ne găsim ceva care ne face să trăim în momentul prezent. În ceea ce o priveşte, acel „ceva” este ridicarea de greutăţi – „îmi ia mintea de la orice altceva, întrucât mă gândesc doar la senzaţia de a ridica greutatea. De asemenea, îmi oferă un sentiment real de realizare şi progres.” O sursă de energie spune că este şi timpul petrecut alături de soţul, fiul şi câinele său.

    Ea mai spune că la cârma companiei, fiecare zi este diferită. „Într-un moment pot să vorbesc cu echipa de cercetare şi dezvoltare despre brevetele noi pe care le-am asigurat, iar în altul să aud de la o reprezentantă Avon despre noul ei canal de frumuseţe YouTube şi de ce are nevoie de la Avon pentru a avea succes cu afacerea ei. Suntem în mijlocul unei transformări uriaşe, aşa că, în calitate de CEO, am responsabilitatea de a conduce acest lucru, de a construi relaţii cu colegii mei din întreaga lume şi de a-i îndruma în călătorie pe măsură ce devenim o companie de frumuseţe condusă digital, cu un scop social clar.”

    Cât priveşte noul regim de muncă, ea spune că a fost inspiraţional să vadă cât de repede s-a adaptat echipa la lucrul de acasă, dar abia aşteaptă să îi revadă pe toţi în persoană.

    Despre calităţile-cheie ale unui lider, Angela Creţu consideră că acestea sunt: recunoaşterea importanţei ascultării echipelor, deschiderea către o gândire nouă, creativă şi crearea unui mediu în care oamenii se simt împuterniciţi să conducă şi să contribuie. „Am o întrebare pe care mi-o pun mereu, aproape în fiecare dimineaţă: dacă oamenii mei – echipa mea şi reprezentanţii noştri Avon – ar putea alege cine este liderul lor astăzi, aş fi eu, şi de ce? Întrebarea asta vă va determina să încercaţi să vă îmbunătăţiţi în fiecare zi. Nu vă bazaţi niciodată pe experienţa acumulată. Trebuie să vă întrebaţi dacă mai sunteţi astăzi relevant  pentru noile generaţii, pentru clienţi şi pentru echipă.”

    În opinia Angelei Creţu, este crucial să credem în noi înşine – în abilităţile şi valoarea noastră. „Dar, în acelaşi timp, trebuie să ne întrebăm constant: «Cum mă pot îmbunătăţi, cum mă asigur că sunt cel mai bun?» Poate părea înfricoşător la începutul carierei, mai ales într-o situaţie economică dificilă, dar, acesta este şi un moment foarte interesant. Există atât de multe oportunităţi acolo. Pentru a reuşi, cred că trebuie să căutaţi întotdeauna oportunităţi de îmbunătăţire. Există întotdeauna mai multe de învăţat”, este sfatul său pentru tinerii aflaţi la început de drum.

     

    Un an plin de schimbări

    Anul trecut a fost unul important nu doar pentru Angela Creţu, prin prisma preluării noii funcţii, ci şi pentru Avon, care s-a alăturat grupului Natura & Co, business cu operaţiuni în peste 100 de ţări, cu peste 3.700 de magazine, 35.000 de angajaţi şi milioane de reprezentanţi şi consultanţi, într-o tranzacţie evaluată, potrivit ZF, la 2 miliarde de dolari. „În 2020, grupul a depăşit puternic piaţa globală CFT (Cosmetics Fragrance and Toiletries), raportând o creştere puternică a vânzărilor, de 24%, în trimestrul IV, cu o contribuţie puternică din vânzarea digitală socială şi din comerţul electronic. Investiţiile pe etape în branding, cercetare şi dezvoltare şi tehnologie în trimestrul IV au sprijinit creşterea durabilă continuă”, notează Angela Creţu.

    Potrivit executivului, pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea platformelor digitale în cadrul companiei „şi le-a făcut mai relevante ca niciodată.”

    „A fost momentul să pivotăm şi să ne adaptăm, accelerând trecerea la vânzările online şi la vânzările sociale digitale pe măsură ce au fost introduse noi măsuri restrictive. Transformarea digitală a Natura & Co a devenit o realitate, cu o creştere de 79% a vânzărilor digitale totale în cadrul grupului, inclusiv comerţul electronic şi vânzările sociale. (…) La Avon, performanţa digitală a accelerat în trimestrul IV 2020, vânzările digitale şi adoptarea aplicaţiei AvonOn crescând cu aproximativ 100% faţă de anul precedent, creştere remarcată pe toate pieţele. (…) Având în vedere că vânzarea faţă în faţă nu mai este o opţiune, a trebuit să accelerăm utilizarea de către reprezentanţii noştri a instrumentelor digitale pentru a-şi conduce afacerile. Am lansat rapid noi tehnologii şi noi mecanisme sigure de livrare. Şi la fel de important, am găzduit şi ateliere virtuale pentru reprezentanţi din întreaga lume, împărtăşind cele mai bune practici privind vânzarea prin reţelele sociale. Nu numai că a fost vorba de a-i ajuta pe reprezentanţii noştri să îşi păstreze afacerile deschise, ci şi de a face afacerile lor un succes. De exemplu, vânzările Avon International în TIII/2020 prin intermediul broşurii digitale s-au dublat faţă în TIII/2019. Ne-am concentrat pe a permite femeilor să câştige, să înveţe şi să devină antreprenori în propriile condiţii şi să ofere un mod flexibil de lucru în timpul, pandemiei – şi vom continua această postpandemie.”

    Un alt mod de a răspunde crizei sanitare a fost lansarea unor produse pentru combaterea răspândirii coronavirusului. „Am reacţionat rapid la provocările puse de COVID-19. La începutul pandemiei a devenit clar că în întreaga lume era nevoie urgentă de mai multe produse de igienă pentru a opri transmiterea virusului. Pe măsură ce lipsa de gel pentru mâini s-a răspândit, am dezvoltat un nou produs de dezinfectare a mâinilor şi am trecut o parte din capacitatea noastră de producţie la fabricarea acestuia pentru a satisface cererea din întreaga lume.”

     

    Criza sanitară, reflectată social

    Majoritatea reprezentanţilor şi clienţilor Avon fiind femei, Angela Creţu susţine că acestea au fost afectate în mod disproporţionat de pandemie, fiind nevoite să poarte greul responsabilităţilor după închiderea şcolilor, dar totodată şi mai predispuse la a avea un loc de muncă slab remunerat şi nesigur. Executivul spune că a văzut, de asemenea, şi o creştere globală a violenţei domestice, exacerbată de măsurile restrictive necesare pentru a preveni răspândirea COVID-19, una din trei femei fiind victimă a abuzurilor sau violenţei în timpul vieţii. „Cercetările efectuate de Avon au constatat că majoritatea femeilor (92%) au simţit o presiune crescută în timpul pandemiei. Cercetările noastre au constatat, de asemenea, că majoritatea femeilor (68%) găsesc putere în ascultarea zilnică a unor poveşti relatate de alte femei şi 72% găsesc confort în a-şi putea împărtăşi experienţele. Am chestionat 8.000 de femei la nivel global din ţări precum Marea Britanie, Polonia, Italia, Africa de Sud şi Filipine. De aceea, am hotărât să lansăm o campanie, My Story Matters, pentru a celebra realizările şi poveştile femeilor şi bărbaţilor din întreaga lume. Cu această campanie, vrem să ne ridicăm şi să ne inspirăm reciproc, împărtăşind poveşti personale (…) despre cum femeile şi bărbaţii au depăşit provocările din viaţa lor, pentru a deveni cei mai buni care pot fi.” Ea spune că scopul acestei campanii este acela de a conecta femeile din întreaga lume, a sărbători realizările şi a-i inspira pe ceilalţi să-şi împlinească potenţialul.”

    Angela Creţu consideră că lecţia oferită de pandemie este că i-a arătat cât de puternici suntem atunci când ne întâlnim. „A fost inspiraţional să vedem cum fiecare colţ al afacerii noastre s-a adaptat noilor moduri de lucru. Recunoaştem acum că flexibilitatea este la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, despre bunăstare, precum şi despre adaptarea la alte angajamente. Acum este greu să îţi imaginezi întoarcerea la birou ca înainte, cu program de la 9 la 17. În mod ciudat, mă simt mai conectată decât oricând cu echipa mea. Am reuşit să lucrăm în continuare şi am fost surprinsă de cât de creativi am putea fi chiar şi atunci când lucrăm de la distanţă.”

    Pentru ea, o altă lecţie a anului trecut a fost că trebuie să fii pregătit pentru orice vine. „Anul acesta vom accelera transformarea noastră şi vom rămâne concentraţi pe echiparea reprezentanţilor cu instrumentele de care au nevoie pentru a prospera şi a-şi dezvolta afacerea. Am fost încurajaţi de adoptarea cu entuziasm a platformelor digitale pe care le-am introdus. Reprezentanţii noştri de vânzări văd avantajele utilizării acestor platforme, deoarece le permit să meargă mai departe în marketingul afacerii lor.” În zona socială, ea spune că se vor axa în continuare pe sprijinirea unor cause importante pentru femei: înfrângerea cancerului de sân şi încetarea violenţei de gen. Alături de acestea, prin prisma apartenenţei în grupul Natura & Co, compania va fi implicată în diferite acţiuni legate de „abordarea crizei climatice şi protejarea Amazonului, asigurarea egalităţii şi incluziunii şi mutarea afacerii noastre către circularitate şi regenerare”.

  • Idei (dulci) de afaceri: cum poţi să lansezi un business cu ciocolată în România şi în cât timp poate acesta să devină profitabil

    Compania românească ChocoBox, care vinde în mediul online coşuleţe cu produse cadou, ce pot fi personalizate, a fost fondată la finalul anului trecut de Florian Oltean şi Ovidiu Velchean. Au investit în business aproximativ 2.000 de euro, iar în primele patru luni de activitate aceasta a înregistrat deja afaceri de 10.000 de euro.

     

    Am făcut un calcul şi probabil o să ne dublăm cifra de afaceri până la finalul anului. În primele patru luni am reuşit să atingem jumătate din cât ne-am propus, deoarece targetul nostru era de 20.000 de euro, dar suntem optimişti că în 2021 ajungem la această valoare”, spun Florian Oltean şi Ovidiu Velchean, fondatorii ChocoBox, în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace. Businessul ChocoBox a luat naştere dintr-o nevoie, spun cei doi antreprenori, iar totul a pornit de la o discuţie amicală. „Totul a început ca o glumă. Ideea a prins contur în septembrie anul trecut şi în luna octombrie business-ul exista. Am avut o discuţie prin care am ne-am propus să începem o activitate pe care să o desfăşurăm în timpul liber şi care să ne aducă un venit suplimentar. Nu ne-am gândit că poate lua amploare şi că o să creştem atât de repede”, spune Ovidiu Velchean. Investiţia a fost de aproximativ 2.000 de euro, iar banii au susţinut achiziţia de produse cu care au fost realizate primele coşuleţe cadou, care au format primul stoc al companiei.

    Având în vedere contextul în care a fost creat businessul, adică în plină pandemie care a modificat comportamentul de consum şi a accelerat tranziţia populaţiei spre mediul online, ChocoBox şi-a început activitatea în online, mai exact pe reţelele de socializare Instagram şi Facebook. „Apoi ne-am propus să trecem la următorul nivel şi ne-am lansat pe platforma eMAG Marketplace. Am început demersurile de a intra pe platformă la finalul lunii octombrie a anului 2020, iar în noiembrie deja aveam prima comandă. În acea lună am avut circa 15 comenzi, iar în decembrie numărul acestora a crescut la aproximativ 60”, a adăugat Florian Oltean. Astfel, în prezent, compania îşi vinde coşuleţele prin intermediul reţelelor de socializare – unde are pagini proprii – şi prin intermediul platformei eMAG Marketplace, care generează între 70% şi 80% din business. „Prima comandă înregistrată pe platforma eMAG a fost mare şi a inclus trandafiri, o şampanie Moet şi multă ciocolată. Momentan, pe platformă sunt listate undeva la 120 de coşuleţe cu produse cadou. Dar o să ne concentrăm mai mult pe acest segment şi o să creştem numărul de produse şi volumele de comenzi de pe platformă.”

    În plus, în luna februarie a anului în curs, ChocoBox a înregistrat un număr de circa 130 – 140 de comenzi, iar jumătate dintre acestea au fost onorate până în data de 15 februarie. De asemenea, înainte de a fi prezent pe platforma Marketplace a eMAG, circa 90% din comenzile înregistrate de ChocoBox veneau din Sibiu şi Bucureşti. „Când eram activi doar pe reţelele de socializare comenzile veneau aproape doar din Sibiu şi Bucureşti, dar şi noi făceam promovare agresivă pe aceste două oraşe. Însă, când am extins businessul, când am intrat pe platforma eMAG şi l-am promovat la nivel naţional, am început să primim comenzi din toată ţara, din sate, oraşe, comune”, a adăugat Ovidiu Velchean.

     Însă, deşi mediul online oferă acces businessurilor la o piaţă mai largă, până în prezent, ChocoBox nu a livrat comenzi peste graniţele României, concentrarea celor doi antreprenori rămânând în continuare pe piaţa locală.

    Ovidiu Velchean, cofondator ChocoBox: „Momentan ne-am axat doar pe vânzarea către persoane fizice, dar vrem să intrăm şi pe sectorul corporate unde să pregătim coşuri cadou pentru angajaţi.”

    „Nu am livrat în afara ţării pentru că nu putem face faţă acum acestei «provocări». Vrem să păstrăm calitatea produselor şi pentru a ne extinde peste graniţele României avem nevoie de o echipă mai mare, spre exemplu.” În prezent, în cadrul companiei lucrează doar cei doi fondatori şi soţiile acestora. Astfel, pe măsură ce numărul de comenzi începe să crească, împins cumva şi de sărbătorile primăverii, echipa se descurcă tot mai greu. „Am avut creşteri mari în perioada sărbătorilor de Crăciun şi Valentine’s Day. Abia facem faţă în momentul de faţă, pentru că sunt prea multe comenzi şi ne aşteptăm să crească numărul acestora şi în perioadele în care nu sunt astfel de sărbători tematice. Probabil, următorul pas va fi să recrutăm şi să mărim echipa”, a spus Ovidiu Velchean.

    Coşurile cu produse cadou realizate sub brandul ChocoBox, conţin diverse produse, precum dulciuri, flori, trandafiri criogenaţi, trandafiri de săpun, diverse băuturi şi au între 30 cm şi 70 cm, iar preţurile acestora variază între 150 de lei şi 1.000 de lei.

     „Avem două – trei tipuri de coşuleţe mai scumpe. Cea mai scumpă este o cutie plină doar cu ciocolată, spre exemplu. Însă, cutiile mai scumpe conţin ciocolată fină, şampanie Moet şi trandafiri”, a menţionat Florian Oltean.

     De asemenea, Ovidiu Velchean a adăugat că ChocoBox a înregistrat comenzi cu coşuri care conţineau aproximativ opt kilograme de dulciuri. În prezent, acestea sunt depozitate în spaţiul propriu al celor doi antreprenori, iar planurile acestora vizează dezvoltarea unui spaţiu logistic, unde coşuleţele cu produse cadou să fie realizate şi depozitate. „Unul dintre obiective este dezvoltarea unui centru în care să aibă loc atât partea de realizare a coşuleţelor, cât şi depozitarea acestora”, a mai spus Florian Oltean. De asemenea, bonul mediu lunar este în valoare de aproximativ 250 – 300 lei, potrivit celor doi antreprenori. „A crescut puţin media bonului odată ce am început să aducem şi să integrăm în coşuleţe şi produse mai scumpe.”

     Printre planurile celor doi antreprenori se regăseşte dezvoltarea unui site propriu, care să contribuie la creşterea businessului, dar şi extinderea pe segmentul corporate.

     „Vrem să mergem în paralel şi cu site-ul propriu şi cu platforma eMAG. Momentan ne-am axat doar pe vânzarea către persoane fizice, dar vrem să intrăm şi pe sectorul corporate unde să pregătim coşuri cadou pentru angajaţi”, a mai spus Ovidiu Velchean.

     Până în prezent, cei doi fondatori ai ChocoBox nu au iniţiat discuţii cu companii, însă au înregistrat deja câteva astfel de comenzi mai mici, anul trecut în perioada sărbătorii de Crăciun.

  • O meserie pe cale de dispariţie în România, reînviată de pandemia de COVID-19

    Deşi croitoria este una dintre meseriile tot mai rare şi cu o popularitate în scădere la noi în ţară, pandemia a (re)trezit în români vechi sau nedescoperite talente. De acest nou interes crescut au beneficiat distribuitorii de maşini de cusut, din rândul cărora face parte şi Bro Rom, un business pornit în urmă cu un deceniu de câţiva foşti angajaţi ai reprezentanţei locale din portofoliul unui producător de maşini de cusut japonez.

    Afacerea a fost dezvoltată de noi, cei care am activat ca angajaţi ai reprezentanţei Brother pentru Europa Centrală şi de Est a firmei Brother Japonia, divizia de maşini industriale de cusut. Bro Rom Bucureşti a apărut doar din nevoia de a putea acorda o susţinere mai bună pentru vânzarea maşinilor si pieselor în lei. Prin decizia celor de la Brother Japonia de a schimba modelul de distribuţie, Bro Rom a devenit din reprezentanţă, dealer autorizat, în 2001. Am beneficiat din plin de expertiza şi susţinerea financiară ale firmei mamă”, povesteşte Dan Coandă, director operaţional şi unul dintre fondatorii Bro Rom Bucureşti. El a dezvoltat afacerea locală alături de Bogdan Niculae, director general, în trecut inginer la Centrala Industriei Bumbacului şi Claudia Apostu – tehnolog şi inginer textilist, cu experienţă în zona de producţie.

    „În cei aproape zece ani de activitate a reprezentanţei locale, am căpătat experienţă nu doar de vânzători ai unor branduri, ci şi ca furnizori de soluţii financiare de finanţare. A fost o experienţă foarte utilă într-o ţară cu schimbări economice, sociale şi politice foarte mari”, spune el, adăugând că schimbările în structura de activitate au fost majore, începând cu structura de produse şi furnizori şi până la transformarea din angajaţi în antreprenori.

    De altfel, trecerea de la statutul de persoane angajate la o multinaţională – „destul de puţine în 1992” – la cel de antreprenori a fost, potrivit lui Dan Coandă, una dintre primele şi cele mai mari provocări. A doua se leagă de păstrarea unităţii şi a echilibrului dintre ei, asociaţi şi angajaţii firmei, o altă provocare fiind traversarea crizei economice din 2009 şi, nu în ultimul rând, de nevoia de adaptare permanentă la evoluţia societăţii şi a mediului economic.

    Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 18,39 de milioane de lei, în scădere de la 19,28 milioane, veniturile cu care încheiase anul 2019. „Pandemia a afectat majoritatea fabricilor de confecţii şi, în general, pe producătorii de articole de serie. Producţia de măşti şi combinezoane este un subiect separat. În schimb, au crescut foarte bine vânzările de maşini de uz casnic, accesorii şi consumabile. În continuare, o bună parte din venituri a fost asigurată de implementarea de proiecte pentru producţia unei game diverse de articole, din diverse surse de finanţare. Din acest motiv, vânzările au avut doar o uşoară scădere în 2020”, remarcă antreprenorul.

    Vânzările din anul precedent au fost susţinute şi de segmentul casnic. Datorită schimbărilor economice şi sociale produse de pandemie, foarte multe persoane, nu doar din România, ci din întreaga Europă s-au apucat de croitorie, spune el, trend care a generat o creştere importantă pentru maşini de cusut de uz casnic şi produse în zona hobby, pentru maşini industriale simple, potrivite în activitatea de croitorie sau producţia de serie mică, dar şi pentru zona de broderie şi creaţii personalizate.

    Pentru anul curent, rezultatele sunt, însă, foarte dificil de estimat. „Probabil că din cauza declinului sectorului industrial de confecţii cifra de afaceri va înregistra o scădere şi în acest an. Legat de maşinile pentru uz casnic şi afaceri mici, împreună cu tot ce înseamna accesorii şi consumabile, vor continua să aibă un trend ascendent şi în acest an şi sperăm să compenseze cel puţin parţial scăderea din domeniul industrial.”

    Dan Coandă, director operaţional Bro Rom: „Multe fabrici s-au închis, altele continuă să se închidă şi cerinţa de investiţii în echipamente scade.”

    Pe partea de maşini industriale, el este de părere că vânzările vor fi influenţate negativ decăderea dramatică a vânzărilor de haine în magazinele din Europa, care afectează volumul de comenzi către fabrici. „Multe fabrici au închis, altele continuă să se închidă şi cerinţa de investiţii în echipamente scade.”

    Printre brandurile cu care compania colaborează de peste 25 de ani se numără Brother, dar şi Pegasus, Barudan, Wilcom, Kansai, Bernina sau Batistella, „din ce în ce mai multe de-a lungul anilor”. Aceste nume reprezintă mărcile care asigură cea mai mare parte a cifrei de afaceri, însă în portofoliul businessului include alte aproximativ 50 de branduri cu care compania realizează volume mai mici, în funcţie de cereri. Piaţa furnizorilor de maşini şi soluţii se diversifică în timp, la fel şi gama de nevoi ale clienţilor, subliniază Coandă. „Ca urmare, suntem foarte atenţi la dezvoltările de produse şi servicii care apar, oferind nu numai o gamă mult mai diversă de maşini şi aplicaţii, ci şi soluţii de automatizare, cu ajutorul mai multor firme colaboratoare.” Principalele categorii de produse comercializate de companie sunt: maşinile de cusut industriale si casnice, maşinile de brodat industriale şi casnice, software digitalizare broderie, utilaje de călcat, utilaje şi maşini de croit, piese de schimb, dispozitive şi soluţii de automatizări şi alte utilaje specifice industriei confecţiilor. Produsele din oferta Bro Rom sunt destinate atât croitoriei, activităţii de tip hobby, cât şi producţiei industriale de serie mare. „Valoarea maşinilor şi pieselor variază aşadar de la câţiva zeci de lei, până la zeci de mii de euro per utilaj. Ca idee, maşinile de cusut ofertate sunt de ordinul sutelor ca număr, dar piesele de schimb ofertate sunt de ordinul zecilor de mii”, explică antreprenorul.

    Coandă spune că în ultimii 2-3 ani au apărut din ce în ce mai multe ateliere mici, care îşi vând propriile colecţii, iar unele evoluează în businessuri destul de mari, „de la 2-3 croitori ajungând până la zeci de angajaţi.” Pe lângă acest tip de clienţi, Bro Rom furnizează diferite echipamente, maşini şi soluţii atât fabricilor de confecţii şi tricotaje, cât şi către cele din domenii precum automotive sau articole tehnice – firme care au de la 20-30 de angajaţi, până la sute, sau chiar peste 1.000 de angajaţi în producţie.

    „Ca pondere în vânzări, în ultimul an vânzările din segmentul B2C au ajuns să fie la un nivel similar cu cele B2B şi tendinţa este de creştere pe B2C.”

    În ceea ce priveşte canalele de vânzare, antreprenorul spune că maşinile industriale de cusut şi brodat sunt distribuite atât prin dealeri şi colaboratori, cât şi direct către firmele de producţie din toată ţara, iar maşinile profesionale de cusut şi brodat de uz casnic şi pentru mici ateliere sunt distribuite prin parteneri cu magazine din ţara, vânzări online directe, e-tailers, dar şi prin marii retaileri cum ar fi Auchan, Carrefour sau Kaufland pentru o selecţie mai mică de modele de maşini.

    În prezent, echipa businessului este alcătuită din 14 angajaţi, alături de mai mulţi parteneri colaboratori în toată ţara, atât pentru vânzare, cât şi pentru suport tehnic. Deoarece interacţiunea cu clienţii a fost limitată în primele luni ale pandemiei, asta a îngreunat procesul de vânzare, şi asta pentru că în
    acest domeniu clienţii doresc
    să vadă maşinile, să le testeze înainte de achiziţie. Un alt efect al pandemiei asupra businessului a fost anularea unui eveniment organizat alături de atelierele Ilbah, specializate pe cursuri autorizate, prin care obişnuiau să prezinte principalele categorii de produse distribuite, probe şi demonstraţii practice. „Din păcate, în 2020 nu am mai organizat acest eveniment şi nu ştim încă dacă îl vom organiza în toamna lui 2021.

    Ca planuri de viitor, pe zona de maşini industriale reprezentanţii businessului au în vedere diversificarea gamei de produse şi soluţii şi furnizarea experienţei companiei către un număr din ce în ce mai mare de vânzători de maşini din ţara şi din străinătate.  

    „Fiind vorba de maşini, acestea presupun de multe ori instalare şi punere in funcţiune, acordare de servicii de garanţie şi post garanţie. Deja colaborăm cu parteneri din Bulgaria şi Republica Moldova în acest sens şi intenţia noastră este să lărgim această colaborare pe o gamă cât mai mare de produse.”