BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • În loc de roţi şi ghidoane, de pe biciclete „dispar acum pinioane, schimbătoare şi chiar şi lanţuri”. Care este motivul

    În loc de roţi şi ghidoane, de pe biciclete „dispar acum pinioane, schimbătoare şi chiar şi lanţuri”…iar proprietarul unui magazin de biciclete din Londra crede că aceasta nu este opera unor hoţi obişnuiţi. Este penurie de biciclete şi o criză de piese de schimb în toată lumea.

    Magazinele cu ateliere de biciclete sunt mai ocupate ca oricând, însă nu mai au produse pe rafturi şi nici în depozite. Cine vrea să-şi comande bicicleta visurilor sale trebuie să aştepte şi un an de zile. Pandemia a perturbat industrii întregi, iar pe cea a bicicletelor foarte grav. Însă a creat şi noi oportunităţi de afaceri, mai mult sau mai puţin legale. În unele ţări bicicleta a devenit „noua hârtie igienică”, simbolul actualei crize.

    Despuierea bicicletelor nu este ceva nou, scrie road.cc, un site dedicat ciclismului. Unei biciclete lăsate neglijent afară, într-un oraş mare, încep să-i dispară mai întâi şaua şi roţile, componente care pot fi desfăcute uşor. Însă de când rafturile magazinelor de profil s-au golit, fără şanse ca stocurile să revină la normal prea curând, de pe biciclete dispar  pinioane, schimbătoare şi chiar şi lanţuri, care presupun unelte speciale şi îndemânare pentru a fi desfăcute. Ar putea fi aceasta opera bicicliştilor care au nevoie de anumite piese pe care nu le pot procura prin canale legitime? Suspiciunea a fost ridicată de proprietarul unui atelier de biciclete londonez.

    „În trecut, era vorba mereu de roţi, de şei şi de ghidoane, dar niciodată de piese. Acum se fură casete de pinioane, schimbătoare şi chiar lanţuri. Cu cât sunt mai scumpe, cu atât sunt mai atractive. Am văzut, de la clienţii care vin la noi, că dispar, spre exemplu, schimbătoare de 60 de lire sterline şi aşa trag concluzia că hoţul a ştiut bine ce a urmărit”, a povestit proprietarul atelierului de biciclete. Tendinţa a început în «ultimele luni», adică de când este criză de piese. Penuria, ca mai toate din actuala criză, are cauze multiple, inclusiv o producţie mai mică, perturbarea lanţurilor de aprovizionare şi criza din transportul pe mare. În cazul Marii Britanii, un element perturbator este şi Brexitul, cu tarifele la bunurile importate pe care le-a adus.

    Zvonurile spun că producătorii de biciclete sunt forţaţi să comande componente Shimano, companie japoneză dar cu fabricile în China, Malaysia şi Singapore, cu 12 luni în avans. Pentru giganţii industriei, acest lucru nu este o problemă prea mare, dar pentru producătorii mai mici, de nişă, este o bătălie.

    Promovarea transportului alternativ celui public a dus la creşterea cererii pentru biciclete la nivel global, iar pentru producerea bicicletelor este nevoie de piese şi componente. La penurie a contribuit şi cererea de piese din partea celor care-şi recondiţionează bicicletele vechi. În multe cazuri oamenii au fost încurajaţi de stimulentele oferite de guverne pentru achiziţionarea de biciclete noi sau pentru repararea celor vechi. „Este foarte dificil să ne completăm stocurile. Pentru ceea ce nu am cumpărat anterior în cantităţi mari aşteptăm până la 5-6 luni pentru o livrare. Este cazul pinioanelor, schimbătoarelor, lanţurilor, roţilor”, spune proprietarul de magazin. „Unii nu aşteaptă atât şi se servesc singuri. Nu fură de amuzament, ci pentru că au nevoie de piesa respectivă.”

    Zvonurile spun că producătorii de biciclete sunt forţaţi să comande componente Shimano, companie japoneză cu fabricile în China, Malaysia şi Singapore, cu 12 luni în avans. Pentru giganţii industriei, acest lucru nu este o problemă prea mare, dar pentru producătorii mai mici, de nişă, este o bătălie. Preţurile bicicletelor, pieselor şi componentelor au explodat, dar la fel şi numărul bicicliştilor. 2021 nu va fi un an în care europenii îşi vor putea cumpăra uşor o bicicletă nouă, mai ales dacă vor un model anume. Producătorul Rose Bikes din Germania, cu vânzări directe, fără intermediari, a anunţat majorări de preţuri de 8-12% pe toate segmentele din cauza efectelor Covid-19. Compania se alătură astfel unor mărci ca Santa Cruz, Commencal şi Propain. Compania germană a descris boomul bicicletelor ca fiind «de neoprit» şi spune că acest lucru a însemnat că o penurie de materii prime a dus la creşterea preţurilor în întreaga industrie şi de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare, scrie pinkbike.com, un alt site dedicat ciclismului. De asemenea, Rose Bikes a explicat că închirierea containerelor de transport maritim costă de opt ori mai mult decât în mod normal şi că au existat şi creşteri ale costurilor pentru transportul terestru.

    Preţurile bicicletelor, pieselor şi componentelor au explodat, dar la fel şi numărul bicicliştilor. 2021 nu va fi un an în care europenii îşi vor putea cumpăra uşor o bicicletă nouă, mai ales dacă vor un model anume. Producătorul Rose Bikes din Germania, cu vânzări directe, fără intermediari, a anunţat majorări de preţuri de 8-12% pe toate segmentele din cauza efectelor Covid-19. Compania se alătură astfel unor mărci ca Santa Cruz, Commencal şi Propain.

    „Aproape toate componentele lanţului de aprovizionare sunt acum mai scumpe pentru noi. În plus, costurile de transport sunt mărite. Desigur, am prefera să păstrăm preţurile vechi. Din păcate, nu am mai putut întârzia”, spune Thorsten Heckrath-Rose, Managing Director la Rose Bikes. „Dacă doriţi să vă plimbaţi cu bicicleta la vară, cumpăraţi acum! Pentru că boomul nu se opreşte şi termenele de livrare vor continua să fie mai mari decât sunt obişnuiţi clienţii.“ Şi Specialized, din SUA, a ridicat preţurile, la fel şi Giant, cel mai mare producător de bicicletele din lume, şi Trek. În Canada, magazinele de biciclete Sault primesc deja comenzi pentru 2022 deoarece stocurile pentru acest an sunt aproape epuizate. În Marea Britanie, o asociaţie a bicicliştilor a raportat o creştere medie a preţurilor de 26% faţă de anul trecut.

    În SUA, criza de biciclete creează noi oportunităţi de afaceri. Cererea de biciclete «second hand certificate» este atât de puternică încât unele modele se vând mai scump decât dacă ar fi noi. Pentru o firmă care scormoneşte după biciclete vechi, acest lucru este mană cerească. Este vorba de The Pro’s Closet, din Colorado. Compania are o tactică uşor diferită, dar apropiată de cea de pe piaţa auto, dar, rară în lumea bicicletelor: caută şi vinde biciclete second hand pe care le certifică.The Pro’s Closet nu este prezentă fizic decât local, dar face afaceri în principal online, vânzând biciclete din segmentul entuziast (în general, cele cu preţuri de peste 1.000 de dolari) la nivel naţional – după ce şi-a construit iniţial afacerea pe eBay. Spre deosebire de magazinele de biciclete care vând în mare parte produse noi, modelul de afaceri al Pro’s Closet este parcă croit pentru criza actuală, permitând firmei să profite de cerere datorită lanţului său de aprovizionare unic şi relativ neexploatat care începe din garajele din toată ţara.

    „Intrăm în fiecare garaj pentru a cumpăra biciclete de la oameni care au o bicicletă specială acolo sau o bicicletă pe care nu o folosesc”, a explicat Nick Martin, fondatorul şi CEO-ul companiei, pentru Yahoo Finance. „Suntem în poziţia unică de a deţine propriul lanţ de aprovizionare şi de a oferi biciclete pentru a satisface cererea.” Cererea, chiar şi la sfârşitul verii anului trecut, era încă mare. În aprilie 2020, vânzările din SUA erau în creştere cu 75% faţă de anul anterior, la 7 miliarde de dolari. În acelaşi timp, importurile au scăzut dramatic. Anul trecut, veniturile The Pro’s Closet au crescut cu 130%, iar compania spune că îşi epuizează stocul la fiecare 13 zile.

    Şi Specialized, din SUA, a ridicat preţurile, la fel şi Giant, cel mai mare producător de bicicletele din lume, şi Trek. În Canada, magazinele de biciclete Sault primesc deja comenzi pentru 2022 deoarece stocurile pentru acest an sunt aproape epuizate. În Marea Britanie, o asociaţie a bicicliştilor a raportat o creştere medie a preţurilor de 26% faţă de anul trecut.

    „Credem că dacă am putea procesa de două ori mai multe biciclete, am putea vinde şi de două ori mai mult”, a spus Martin. Datorită pandemiei şi creşterii uriaşe a veniturilor, The Pro’s Closet a reuşit până în toamna anului trecut să strângă 12 milioane de dolari, majorându-şi rezervele de cash la 27 de milioane de dolari. Lipsa banilor, a spus Martin, a fost motivul pentru care nimeni nu a făcut o astfel de afacere înainte. Expedierea, vânzarea şi verificarea fiecărei biciclete care intră în atelier are nevoie de timp, experienţă şi bani, la fel şi certificarea deoarece modelele diferă semnificativ în funcţie de marcă şi anul de fabricaţie. Vicepreşedinte executiv al Specialized, Robert Margevicius, a prezis în martie că ar putea dura „un an sau mai mult pentru ca industria să-şi revină complet şi să se creeze stocuri de rezervă, astfel încât producătorul să aibă produsul disponibil pentru piaţă“.

    Margevicius a spus căvânzările de biciclete au rămas stabile în ultimii 25 de ani, însă o creştere de peste 38% în acest an a provocat perturbări grave. Având în vedere că cererea depăşeşte cu mult oferta, timpii de livrare au crescut pentru componente de la 30-60 de zile înainte până la mai mult de 300-400 de zile pentru unele piese, cum ar fi suspensiile, punctele de contact şi roţile. El a avertizat că nivelurile stocurilor sunt în prezent periculos de scăzute şi că, cu clienţii care nu doresc să aştepte, orice vânzare care nu se face pe loc poate să devină mai degrabă o vânzare pierdută pentru industrie decât o întârziere. O soluţie ar putea fi creşterea ofertei de componente, însă se pare că producătorii nu sunt dispuşi să facă acest lucru. Margevicius prezice că industria va înregistra o creştere de 43% până în 2030, dar încrederea sa nu pare să fie împărtăşită de fabricile din Taiwan, care deocamdată aleg să fie mai conservatoare. Fabricile şi-au crescut eficienţa cu 10-15%. Margevicius consideră că acest lucru nu va fi suficient pentru a ţine pasul cu o piaţă în creştere. „Asta nu ne ajută prea mult. Viitorul este acum.“

    Cererea, chiar şi la sfârşitul verii anului trecut, era încă mare. În aprilie 2020, vânzările din SUA erau în creştere cu 75% faţă de anul anterior, la 7 miliarde de dolari. În acelaşi timp, importurile au scăzut dramatic. Anul trecut, veniturile The Pro’s Closet au crescut cu 130%, iar compania spune că îşi epuizează stocul la fiecare 13 zile.

     

  • Cum a reuşit o afacere românească să aibă cel mai bun an din ultimii cinci ani, în condiţiile în care majoritatea afacerilor sufereau

    Ştim că anul 2020 a adus situaţii neprevăzute pentru toţi antreprenorii, indiferent de sectorul în care activau. Însă, dacă multe businesSuri şi-au văzut „sfârşitul” din cauza contextului generat de pandemie, Shlomi şi Michael Tetruashvili, care vând pe piaţa locală branduri de fashion prin intermediul magazinului multibrand Capodopera by Elis şi prin alte două magazine deschise în sistem de franciză în galeria hotelului Marriott din Capitală – DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi – au reuşit să vândă în continuare luxul, chiar în plină criză sanitară.

    Spre surprinderea noastră 2020 a fost cel mai bun din ultimii cinci – şase ani. Probabil, clienţii care achiziţionează haine, încălţăminte şi alte produse high-end nu au mai plecat în străinătate, astfel că totul s-a resimţit în vânzările crescute ale companiei. Acesta cred că a fost primul motiv care a stat la baza creşterii. Pentru noi, 2020 a fost un an foarte bun”, a spus Shlomi Tetruashvili, cofondator al magazinului multibrand Capodopera by Elis, gestionat de compania Elis Group Impex, înfiinţată în 2002 de fraţii Shlomi şi Michael Tetruashvili.

    Elis Group Impex gestionează în prezent trei magazine fizice: unul multibrand, Capodopera by Elis, care reprezintă motorul de creştere al grupului, şi două magazine monobrand, DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi, deschise în sistem de franciză în galeria hotelului Marriott din Capitală. În contextul în care consumatorii au „atacat” stocurile de marfă ale celor trei magazine cu produse de fashion high-end, cifra de afaceri a grupului a înregistrat o creştere de aproximativ 37% pe parcursul anului trecut, ajungând astfel de la 22,5 mil. lei (4,6 mil. euro) în 2019, la peste 31,6 milioane de lei (6,5 milioane de euro) la finalul anului 2020. „Mă gândesc că anul trecut, când nu ştiam nimic despre acest virus, nu ştiam ce se va întâmpla, eram speriaţi, ar fi trebuit să punem bani deoparte, să ne pregătim cumva de ce poate fi mai rău, să economisim, dar am văzut contrariul. S-a simţit că lumea a cheltuit mult mai mult.

    Avem un client care mi-a spus că toată ziua comanda de pe toate site-urile.” Grupul mai vinde produsele din magazine şi în mediul online, prin intermediul unui site propriu, care anul trecut a „explodat”, spun cei doi fraţi. „Dacă în urmă cu un an vânzările pe site erau în jurul valorii de 10.000 de euro pe lună, anul trecut, partea de online a ajuns la aproximativ 800.000 euro – un milion de euro lunar. Avem aproximativ 10-15 comenzi pe zi în mediul online, am primit comenzi şi de la sate, comune, oraşe mai mici, de peste tot din ţară”, a menţionat Shlomi Tetruashvili.

    De asemenea, anul trecut a crescut şi valoarea bonului mediu. „O bună parte din clienţii care au venit spre noi anul trecut erau cei care plecau în Italia, Austria sau Germania şi îşi achiziţionau de acolo produse de fashion high-end. Dar având în vedere că anul trecut au fost forţaţi să rămână pe piaţa locală, s-au îndreptat spre noi şi cumpărau mai mult decât de obicei. Cred că am înregistrat o creştere de aproximativ 20% – 30% în ceea ce priveşte valoarea bonului mediu.”

    Shlomi consideră că mediul online are mare potenţial de creştere, motiv pentru care pe lista cu planuri pentru anul în curs se regăseşte şi colaborarea cu o companie specializată care să îi ajute să crească cât mai mult acest segment de business. „Avem de gând să apelăm la firme specializate pe partea online, pentru a ne ajuta să creştem pe acest segment care are potenţial. Mediul online este cu totul alt business. Mie îmi place şi vreau să descopăr tot ce e nou. Magazinul fizic are limite, în schimb mediul online poate aduce creşteri rapide şi continue.

    Nu ai graniţe. Spre exemplu, acum vindem pe piaţa din România, însă, dacă o să vrem o să putem să ne extinde şi în alte ţări.” Tot cu ajutorul site-ului propriu, anul trecut, compania a făcut paşi şi în afara ţării, prin intermediul comenzilor online făcute de români mutaţi în Marea Britanie, Spania, Italia sau alte ţări. „Aproximativ 1% din vânzări reprezintă aceste comenzi peste hotare, pentru că sunt mulţi români care stau în Anglia, Italia şi comandă de la noi.” Pe de altă parte, mediul online arată potenţialul şi oportunităţile pe care grupul le poate avea pe plan local, pe partea offline.

    Astfel, analizând comenzile înregistrate anul trecut la nivel naţional, reprezentanţii companiei au putut să observe care sunt oraşele în care se pot extinde cu magazine fizice. „Timişoara, Cluj, Iaşi, Suceava, sunt oraşe în care ne putem dezvolta şi asta avem în plan să facem. Acum analizăm deschiderea unor locaţii, dar momentan vremurile sunt ciudate şi nu ştim exact dacă este momentul să investim în magazine fizice. E bine deocamdată să ne concentrăm pe online, care ne poate ghida mai apoi şi pentru a lua decizii bune pe segmentul offline”, a mai spus Shlomi Tetruashvili.

    El este de părere că deşi mediul online aduce oportunităţi şi avantaje, chiar şi creşteri, industria de fashion nu va putea exista fără mediul fizic, în care consumatorii merg în magazine pentru a proba şi testa articolele de îmbrăcăminte, mai ales când vine vorba despre branduri de lux. „O haină trebuie probată, trebuie văzută înainte de achiziţie şi sper să nu se piardă acest lucru. Pandemia a făcut ca mediul online să domine piaţa de fashion dar nu cred că va rămâne principalul segment. Tot timpul va fi nevoie şi de magazine fizice.”

    În 2020, când autorităţile au impus starea de urgenţă, cele trei magazine fizice ale grupului au fost închise. „Am avut magazinele închise aproximativ o lună şi puţin, iar pe la jumătatea lunii aprilie am deschis magazinul stradal.” Traficul din magazine şi-a revenit după redeschiderea acestora, Shlomi Tetruashvili adăugând că şi în perioada de lockdown, când oamenii aveau voie să iasă din case doar cu declaraţii, magazinul stradal Capodopera by Elis înregistra un trafic ridicat de clienţi. „Pentru noi a fost o surpriză plăcută să vedem că şi în magazinele din cadrul galeriei Marriott a fost trafic şi vânzări. La DSQUARED2 ne bazam pe turiştii care veneau la hotel din Israel şi care cumpărau de la noi, care de un an de zile nu mai sunt, dar cu toate astea am reuşit să atingem vânzările înregistrate cu un an în urmă. Iar la Elisabetta Franchi am înregistrat vânzări în creştere faţă de 2019, chiar dacă a fost pandemie”, a adăugat cofondatorul companiei. În noul context, în care oamenii şi-au redescoperit locuinţele pe parcursul anului trecut, s-a schimbat şi comportamentul consumatorilor, care au început să cumpere alte piese vestimentare faţă de cele elegante cu care obişnuiseră deja atât producătorii, cât şi distribuitorii şi magazinele de profil. „În ultimul an consumatorii au căutat să cumpere haine lejere, de casă, precum treninguri, pantaloni tricotaţi, hanorace, bluze.

    Nu s-au mai vândut cămăşi, pantofi eleganţi. Dar şi brandurile s-au orientat spre producţia de astfel de articole, trecând de la produse elegante. Încălţămintea a fost motorul creşterii. Iar când a venit căldura s-au vândut absolut toate produsele pentru că lumea deja ieşea iar, pleca la mare, la munte, în diferite ţări, unde se putea merge, începuse să se reia cumva această mişcare. Au fost şi câteva evenimente, chiar dacă au fost mai puţine.”  Shlomi a adăugat că dacă se vor relua evenimentele – nunţi şi botezuri -, lumea va începe să caute din nou articole de îmbrăcăminte elegante, precum cămăşi sau chiar pantofi şi pantaloni eleganţi.

    Printre schimbările aduse de pandemie se regăseşte şi publicul căruia se adresează grupul de magazine de articole de lux. Astfel, dacă înainte de 2020 Capodopera by Elis, dar şi celelalte două magazine monobrand, se adresau persoanelor cu vârste de la 25 de ani în sus, iar majoritatea clienţilor, aproximativ 70-80%, aveau vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani, anul trecut acest lucru s-a schimbat. „Acum avem clienţi cu vârste cuprinse între 16 şi 20 de ani.

    Aceştia sunt mai bine informaţi şi ştiu ce vor să achiziţioneze, merg direct şi caută ceea ce vor, pentru că ştiu ce se poartă, sunt în trend cu piaţa.” În ceea ce priveşte partea online, pe aceste segment cel mai bine se vând tricouri, bluze, hanorace sau încălţări, spune reprezentantul Capodopera by Elis. „Pantalonii trebuie probaţi, motiv pentru care pe acest segment înregistrăm şi cea mai mare parte de retur. În segmentul online vrem să implementăm noi funcţii care să îi ajute pe clienţi să achiziţioneze produse de mărime potrivită. Spre exemplu, pentru produsele din denim vrem să încărcăm pe site tutoriale şi video-uri în care să explicăm clienţilor cum să îşi aleagă perechea de blugi corect. Dacă ştim anumite informaţii de la clientul final nouă ne este mai uşor să propunem perechea perfectă de pantaloni. Acest obiectiv va fi implementat anul acesta, în următoarele luni.”Anul trecut nu a adus schimbări şi în paleta de culori, publicul căutând în continuare articole simple – negre şi albe – însă, anul acesta sunt căutate culorile pastelate, vesele. „Anul acesta am adus şi noi articole şi produse colorate pentru că sunt în trend.” Însă, în ceea ce priveşte preţurile, pandemia a avut impact negativ în acest segment, iar preţurile la anumite articole au înregistrat creşteri şi de 7-8% pe parcursul anului.„Sunt câţiva producători care au crescut preţurile la anumite categorii de produse. Motivul nu ştiu care este, dar spre exemplu, la un model de încălţăminte de la Alexander McQueen s-au înregistrat creşteri de preţ de 7-8% anul trecut. La fel şi la Balenciaga.” Totuşi, anul acesta cofondatorii Capodopera by Elis au început să diversifice portofoliul de produse, aducând astfel noi branduri şi noi colecţii. „Am diversificat portofoliul, am adus pe parcursul anului trei noi branduri, dar şi pentru sezonul toamnă – iarnă urmează să mai aducem un brand nou de geci din Canada, pe care le vom primi în septembrie.”

    Shlomi este de părere că piaţa din România are potenţial de creştere pe segmentul hainelor de lux, un plus al pieţei fiind reprezentat şi de brandurile româneşti care sunt calitative şi „cool”. În prezent, compania nu colaborează şi cu branduri locale, însă, unul din planurile pe termen mediu vizează integrarea unor branduri româneşti în portofoliul de produse al Capodopera by Elis. „Vrem ca măcar două – trei branduri mai interesante să le găzduim la noi în magazin. Avem un client care este frizer la bază, cunoscut în Bucureşti, şi care are şi o colecţie de haine. El vine la noi şi ne cere sfaturi. Eu îi dau feedback foarte obiectiv, îi spun exact ce cred că este bine şi ce nu. Şi i-am zis că atunci când o să-mi placă în totalitate produsul o să îl integrăm la noi în magazin.” Cei doi fraţi au adăugat că contextul generat anul trecut de pandemie a accelerat planurile pe care le aveau la începutul anului 2020, de a investi mai mult în mediul online şi cu precădere în site-ul propriu. „Da, pandemia ne-a împins cumva de la spate. Noi aveam oricum în plan să ridicăm site-ul, dar cumva nu eram pregătiţi chiar în momentul în care a venit pandemia. Cu toate astea, nouă pandemia ne-a făcut «bine», să spun aşa.” De asemenea, planurile revizuite ale celor doi fraţi vizează atât dezvoltarea pe partea online, cât şi pe partea fizică, având ca obiectiv ca în primăvara anului viitor să deschidă încă un magazin în Capitală. „Vrem să deschidem un magazin în partea de nord a Bucureştiului. Eu sper că va fi gata totul în februarie – martie 2022. Spaţiul este de circa 350 mp, doar amenajarea acestuia ajunge la sume între 400.000 – 500.000 euro, iar investiţia totală se ridică la aproximativ 1,5 mil. euro”, a adăugat Shlomi Tetruashvili. În prezent, în cadrul companiei lucrează aproape 30 de angajaţi, din care patru salariaţi sunt dedicaţi mediului online. După deschiderea noului magazin din Capitală cei doi fondatori vor mări echipa cu circa 6-7 persoane. Un alt obiectiv pentru anul în curs este dedicat segmentului de încălţări, a menţionat Shlomi. „Avem foarte mulţi clienţi care cumpără încălţăminte scumpă, dar care nu ştiu cum să o păstreze şi să o întreţină. Şi avem o colaborare cu brandul Love Your Shoes care se ocupă cu întreţinerea şi curăţarea acestor produse, ceea ce ne ajută foarte mult pentru că sunt oameni care dau 4.000 de lei pe o pereche de încălţări, apoi o bagă la maşina de spălat şi după se plâng că s-a stricat. Din păcate, adidaşii cu cât sunt mai scumpi cu atât sunt şi mai pretenţioşi şi astfel trebuie să ştii cum să îi îngrijeşti ca să rămână la fel de frumoşi ca la început.” Astfel, împreună cu reprezentaţii Love Your Shoes, cei doi fraţi vor să deschidă anul acesta o locaţie fizică. „Vrem ca oamenii să vină să aducă încălţările pentru a le face tratamentele de care au nevoie pentru a îi ajuta să îşi păstreze încălţările în stare bună. Anul acesta va fi deschisă şi această locaţie.” Planurile pe termen lung vizează de asemenea şi extinderea pe plan naţional cu magazine fizice. „Vrem să mai deschidem magazine fizice în Timişoara şi Cluj dar mai avem răbdare să vedem cum decurg lucrurile cu pandemia. Cred că în 2023 vom fi prezenţi şi în aceste două oraşe, iar până atunci vom vinde acolo online, ceea ce ne dă posibilitatea să testăm piaţa.” În ceea ce priveşte ţinta de venituri pentru anul în curs, Shlomi şi Michael estimează afaceri în creştere cu 5-10% faţă de anul 2020. „Sper să creştem şi anul acesta cu aproximativ cu 5-10%, din care online-ul o să genereze cel puţin 50% din valoare, adică această creştere o să fie dominată de mediul online.”

    „Spre surprinderea noastră, 2020 a fost cel mai bun din ultimii cinci – şase ani. Probabil, clienţii care achiziţionează haine, încălţăminte şi alte produse high-end nu au mai plecat în străinătate, astfel că totul s-a resimţit în vânzările crescute ale companiei.”

  • De la cluburi şi concerte, la antreprenoriat de succes. Cum a ajuns un DJ român sa construiască o afacere de 4 milioane de euro

    dEpurtat.RO a devenit în ultimii ani cel mai mare magazin online dedicat încălţămintei de damă şi plănuieşte să devină un jucător regional cu prezenţă în şapte ţări. Cum a reuşit un fost DJ să creeze o companie care atinge în prezent o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro?

    dEpurtat.ro a luat naştere printr-o combinaţie de instinct antreprenorial, curiozitate şi pasiune pentru comerţ, fashion şi tehnologie.

    Compania a început în offline, cu un concept de magazin mixt, axat predominant pe accesorii şi care vindea doar în procent de 5% încălţăminte de damă. Procentul alocat acestui segment a crescut natural, alimentat de un nivel tot mai ridicat de interes în rândurile clienţilor şi, în 2013, adică la un an de la înfiinţarea magazinului, încălţămintea reprezenta deja 90% din totalul produselor. În scurt timp, a apărut şi shopul online, ajuns între timp cel mai mare magazin românesc de încălţăminte dedicat exclusiv femeilor, cu un stoc permanent de peste 35.000 de modele.

    „Avem o strategie care îmbină câteva aspecte care ne fac foarte atractivi pentru publicul feminin interesat de modă, care abordează un stil în tendinţe. Pe de-o parte, avem o strategie de produs solidă, o gamă foarte diversificată de modele actuale în stoc. Pentru acest lucru am dezvoltat un sistem prin care am legat magazinul de depozit şi prin tehnologie la punctul de vânzare, în magazine, fiecare client poate să îşi comande pentru probă orice model disponibil pe site, nu doar modelele pe care le vede în showroom. Este un sistem similar cu cel pe baza căruia funcţionează bucătăriile marilor restaurante – clientul comandă în magazin, iar colegii din depozit pregătesc rapid perechea cerută şi o «servesc» în magazine în câteva minute”, spune fondatorul şi CEO-ul dEpurtat, Nicolae Slav.

    În al doilea rând, preţurile sunt – în mare parte – extrem de accesibile, rezultat al faptului că că firma lucrează cu volume mari de produse, pentru care negociază puternic cu fabricile şi optimizează în permanenţă costurile operaţionale, încât acestea nu ajung să se reflecte în preţul final. Mai mult, dEpurtat.ro lucrează constant pentru a îmbunătăţi experienţa clientului, factor prin care încearcă să îşi asigure o fidelitate cât mai ridicată, de la procesarea şi livrarea rapidă a comenzilor, până la politica „client-centric” şi „client first”.

    Nicolae Slav a pornit magazinul online din curiozitate, fotografiind produsele cu propria sa tabletă, pe un fundal alb construit dintr-un cearşaf, la care se adăugau luminile din magazin.

    Anul trecut, compania „crescută în faţa cearşafului” a atins o cifră de afaceri de 4,2 milioane de euro şi a raportat o creştere de 15% în veniturile provenite din vânzările online. Pentru 2021, dEpurtat îşi propune să ajungă la o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, obiectiv conturat pe fondul creşterii bazei de clienţi fideli, revenirii uşoare a economiei şi extinderii în afara ţării.

    Cu o echipă de 35 de angajaţi pentru operaţiunile online şi offline, firma îşi propune să intre luna viitoare pe piaţa din Grecia, după ce a ajuns deja în Bulgaria, în ianuarie 2020, şi în Ungaria, la începutul primăverii de anul acesta.

    În medie, un român cheltuie lunar circa 18 euro (88 de lei) pe o pereche de pantofi, sumă care nu este tocmai mică, spune Nicolae Slav, întrucât nu cumpără 12 perechi pe an. Prin comparaţie, dacă ne raportăm la coşul de cumpărături dEpurtat, valoarea medie pentru magazinele din România ajunge la 130 de lei, în timp ce preţurile din Bulgaria şi Ungaria sunt de 110 şi, respectiv, 160 de lei, diferenţele fiind justificate de puterea de cumpărare.

    „Nu am simţit o diferenţă de receptivitate între piaţa din România şi cele două ţări în care deja livram. Ţările din Estul Europei au un consum asemănător în ceea ce priveşte domeniul fashion. Dar provocarea în domeniul nostru nu este doar să faci clientul să testeze magazinul tău, ci să îl convingi să revină. Acolo este, de fapt, cheia succesului pe o piaţă nouă. Să fii atât de bun, încât să comande şi a doua şi a treia şi a patra pereche de încălţăminte în acelaşi an. În România ne mândrim cu o recurenţă de 95%, iar practicile de aici le aplicăm şi pe celelalte pieţe, adaptându-ne la specificul local al fiecăreia – pe care încă îl descoperim”, a adăugat Nicolae Slav.

    Până acum, valoarea totală a investiţiilor în business este de aproximativ 5 milioane de euro, la care se vor adăuga anul acesta încă două milioane de euro prin construcţia unui depozit nou.

    La polul opus, una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat magazinul constă în extinderea nişei de piaţă, păstrând în acelaşi timp valorile şi filosofia brandului. Pentru clienţii care au ales deja produsele dEpurtat, adică peste un milion de femei din România, preţurile accesibile nu mai ridică un semn de îndoială privind calitatea. Însă există un public potenţial care are reţineri în a efectua o achiziţie tocmai din cauza preţurilor accesibile. Paradoxul, spune Nicolae Slav, este că aceşti clienţi cumpără aceleaşi modele, realizate în aceeaşi fabrică, la aceleaşi standarde de calitate, din alte magazine, sub alt brand, la un cost de 2-3 ori mai mare.

    Compania a avut ocazia în aproape 10 ani de activitate de a înţelege în detaliu acest domeniu, înregistrând vânzări totale de aproximativ 18 milioane de euro.

    „Cele două magazine fizice, care au fost şi închise în perioada de lockdown, au avut o scădere de 50% în vânzări de la începutul pandemiei şi până acum. În schimb, dacă în primele luni de pandemie am avut scăderi şi în online, ulterior, în toamna anului trecut, am început sa avem creşteri, care ne-au ajutat să recuperăm şi, per total, să fim la nivelul din 2019, în ciuda situaţiei pandemice. Trendul de creştere a fost menţinut şi în acest an”, a declarat CEO-ul dEpurtat.

    Pe de altă parte, după şocul iniţial, compania a ajuns la concluzia că situaţia pieţei şi reticenţa tot mai mare a clienţilor pentru cheltuielile neesenţiale o vor ajuta să atragă cotă de piaţă din alte segmente, precum zona magazinelor premium. Clienţii şi-au dorit în continuare produse noi, iar faptul că firma a avut preţuri optimizate a fost şi este un avantaj binevenit.

    Nicolae Slav a fost DJ şi compozitor până la vârsta de 25 de ani. Pasionat de fashion, comerţ şi tehnologie, a deschis un an mai târziu primul magazin cu haine pentru tineri, experienţă ce avea să înlesnească procesul de creare a brandului dEpurat.ro. Avea deja o experienţă antreprenorială fiindcă în 2013, alături de doi parteneri, a creat una dintre cele mai moderne săli de fitness din Bucureşti, „Titan Fitness Club”, pentru care a primit o ofertă de nerefuzat de achiziţie din partea World Class.

    În prezent, Nicolae Slav se ocupă cu extinderea brandului dEpurtat.ro şi pentru anul următor şi-a propus ca firma să devină un jucător regional cu prezenţă în 7 ţări.

  • Antreprenoriat cu picanterii. Un român produce sosuri iuţi într-un mic atelier din Sighişoara

    În Sighişoara, într-un atelier special amenajat, trei sortimente de sosuri de ardei iuţi condimentează fiecare zi de business din viaţa lui Adrian Ştefănescu. Cocheta cu ideea de a pune pe piaţă un astfel de produs încă din 2016, dar a avut nevoie de timp şi practică până când a găsit formula perfectă.

    Pe atunci (în 2016 – n. red.), produsul era altul şi totodată pentru altă arie de clienţi. Pentru că ne place mâncarea picantă, am vrut să vedem dacă reuşim să ne facem, iniţial pentru noi, sosuri picante dintr-o plantaţie mică de ardei iuţi. Rezultatele, sincer, ne-au uimit, am zis că e musai să le împărtăşim şi cu alţi iubitori de iute. Am început cu trei soiuri de ardei iuţi, iar azi avem peste 30. Din aceste soiuri de ardei iute pe care le-am îmbogăţit cu elemente autohtone şi exotice au ieşit 3 sosuri”, povesteşte Adrian Ştefănescu. Printre cele 30 de soiuri de sucit minţile şi papilele gustative, se numără Trinidad Scorpion, Habanero, Jalapeno, Scorpion, Fatali, Thai, Aji, Big Black Mamba şi Carolina Reaper. În atelierul din inima Transilvaniei, ele prind viaţă sub numele Dip into Trouble (Jalapeno, Cayenne şi Thai, împreună cu ardei kapia verde, ceapă, usturoi şi suc natural de mere), The Exotic Affair (Trinidad, Scorpion Yellow şi Habanero Orange, alături de mango şi ghimbir) şi Scare the Bear (Carolina Reaper cu ardei kapia şi suc de mere). Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 40 de lei bucata, în funcţie de tip şi de cantitate. În Onza Flavours, numele pe care l-a căpătat businessul său, pe Adrian Ştefănescu l-au ajutat foarte mult experienţa în vânzări pe care a dobândit-o în timp, dar şi studiile urmate la Facultatea de Management Financiar. Evident, pasiunea pentru „picanterii” a avut şi ea un cuvânt de spus. „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 5.000 de euro. Profitul şi cifra de afaceri, în momentul de faţă, nu sunt relevante şi asta pentru că businessul a fost lansat în luna decembrie 2020. Ce putem spune este că începutul a fost foarte promiţător şi îmbucurător. Suntem mulţumiţi de rezultate şi de impactul avut.”

    Clienţii Onza Flavours sunt diverşi, începând de la persoane casnice şi ajungând până la oameni de specialitate, chefi şi personalul din restaurante. Sosurile picante Onza Flavours sunt produse la Sighişoara, iar vânzarea lor momentan se face în mediul online. În perioada următoare însă, antreprenorul vrea să ducă brandul şi în câteva puncte de vânzare fixe. „În acest an, ne-am propus multe lucruri şi suntem aproape siguri că le vom atinge pe toate încetul cu încetul. Ne dorim bineînţeles să ajungem la cât mai mulţi oameni, ne dorim ca tot mai mulţi oameni să guste din nebuniile astea de sosuri. Totodată ne dorim ca anul acesta să venim cu produse noi pentru toţi iubitorii de picant. Momentan suntem în curs de semnare a unor contracte cu băcănii, unde produsele noastre vor fi prezente.”

    Pe lista de „to-do” a Onza Flavours în 2021 se mai regăseşte şi deschiderea unui punct de procesare cu ajutorul accesării de fonduri europene. În plus, antreprenorul are în vedere organizarea, în luna august, a primului festival de tip street food în Cetatea Sighişoara. Atunci şi acolo ar urma să aibă loc şi un concurs mai aparte: o competiţie de mâncat ardei iuţi. Totul depinde însă de contextul economic şi sanitar în care se va afla România în următoarele luni, anul trecut nefiind unul fericit din aceste puncte de vedere. „Businessul nostru a fost lansat la finalul anului 2020, în luna decembrie, în plină pandemie, aşadar nu putem vorbi despre un an întreg (de activitate – n. red.). Ce putem să spunem este că pandemia pentru noi a fost o oportunitate. Totul se întâmplă în online acum, ne doream o schimbare, aşa a apărut shopul nostru online unde comercializăm sosurile noastre picante «cu personalitate», cum ne place să le numim.”

    Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 40 de lei bucata, în funcţie de tip şi de cantitate.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Valea celor Doisprezece – sat de vacanţă (jud. Neamţ)

    Fondatori: Mihaela şi Ionuţ Buta

    Investiţie iniţială: 500.000 de euro

    Prezenţă: jud. Neamţ

    Florile Cezarei – atelier de aranjamente florale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cezara Negoescu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 120.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Artisan Gourmet – brand de preparate din carne fără aditivi (Buftea)

    Fondator: Titi Aur

    Investiţie iniţială: 1 mil. euro

    Prezenţă: online şi două carmangerii în Bucureşti

    MagiCake – atelier de torturi (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Ţepelin

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: zona Timpuri Noi din Capitală

    GomboClub – activităţi educative pentru copii (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Iulia Nabulssi şi Alina Arvinte

    Investiţie iniţială: câteva sute de lei

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • De la viticultură la IT. Cum s-a reinventat o companie care exporta vin pentru URSS în perioada comunistă

    Vinalcool Bacău, compania care în perioada comunistă producea 100-150 de vagoane de vin lunar şi le trimitea în URSS, a trecut de la insolvenţă, la investiţii în imobiliare şi IT. Care este povestea companiei?

    Vinalcool Bacău, unul dintre cei mai mari producători de vin înainte de Revoluţie şi a cincea întreprindere agricolă de stat din România, cumpărată de Lucian Ciubotaru în 2005, moment în care se afla în insolvenţă şi cu datorii 65 de miliarde de lei, vrea să se reinventeze şi pariază pe imobiliare şi IT. Singura legătură cu viticultura rămâne colecţia de vinuri Nicolae’S, a lui Nicolae Ceauşescu, din vinoteca fondată în anul 1967, pe care compania încă o deţine. „Viitorul companiei noastre, în contextul actual, arată că avem de lucru în perfecţionarea unor domenii la care înaintea pandemiei nici nu ne-am fi gândit. În viitorul imediat, vechiul Vinalcool va sfârşi, probabil, ca nume, dar o va face cu siguranţă generând un mare nume în industria de software”, povesteşte Lucian Ciubotaru, CEO al Vinalcool, de profesie economist. În prezent, compania are afaceri în agricultură, imobiliare şi IT. Exploatează o fermă de aproximativ 500 de hectare de teren agricol şi are în portofoliu brandurile de băuturi nonalcoolice Fresh din Mere de Iteşti, Cireşe de Iteşti şi Cămara din Iteşti şi anul acesta va scoate pe piaţă un brand nou. „Intenţia noastră este de a dezvolta o industrie uşoară, bazată pe finanţări cu fonduri europene. Cercetăm şi posibilitatea creşterii unui lot de bovine din rase de carne, pentru care este mare căutare”, spune Ciubotaru.

     

    Ce a fost…

    „Vinalcool, fabrica de vinuri din Bacău, obţinea cantităţi cuprinse între 100-150 de vagoane de vin lunar, iar în ultima perioadă a existenţei acesteia, îşi diversificase producţia cu rachiuri, coniac, lichioruri, ape minerale, diferite sortimente de sucuri naturale şi a fabricat prima şampanie din România pentru copii, exportată şi către parteneri din Moscova”, povesteşte Lucian Ciubotaru. Antreprenorul adaugă că marii clienţi externi ai Vinalcool Bacău erau Japonia, Cehia, Slovacia, Iugoslavia, Polonia, Albania, China şi URSS. După 1990, compania a fost privatizată şi pachetul majoritar de acţiuni a ajuns la concernul turc Pakmaya-Hasmaya, iar capacităţile de producţie au fost vândute şi angajaţii concediaţi, compania ajungând pe marginea falimentului. „Am preluat prima acţiune şi apoi, pas cu pas, pachete din ce în ce mai consistente de acţiuni când nimeni nu mai dădea o şansă de supravieţuire Vinalcoolului. Apoi am cumpărat la licitaţie publică, prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti, pachetul majoritar. Astăzi am o satisfacţie enormă pentru am făcut faţă acestei provocări”, susţine Lucian Ciubotaru. Iniţial, el a încercat să repornească producţia de vinuri şi spirtoase, cu reţete şi branduri proprii, dar a eşuat şi a hotărât să transforme baza centrală a companiei, un teren de aproximativ trei hectare, în centru logistic, unde găzduieşte în prezent companii precum MegaImage, Coriolan, Raffaelo Art, AdStill, Molkerei, Nortek, Pelle-Industria Vernici, Cizmărie şi Nortek Trust.

    „Aceste companii au rezistat cu bine acestui an complicat, iar la o discuţie recentă cu reprezentanţii lor am remarcat faptul că au planuri de dezvoltare concrete, sunt optimişti şi privesc încrezatori în viitor.” În decursul reorganizării judiciare, compania a vândut ultimul centru de vinificaţie deţinut, din cele şase pe care le avea înainte de 1989. Astăzi, firma mai deţine colecţia de vinuri Nicolae’S, din vinoteca fondată în anul 1967 cu destinaţie specială pentru partidele de vânătoare organizate în pădurile superbe din Subcarpaţii Bacăului şi Neamţului la ordinul cuplului prezidential. Însă, anteprenorul recunoaşte că în funcţie de evoluţia vremurilor, va scoate la licitaţie vinoteca, pentru a asigura sursa financiară de dezvoltare a companiei în celelalte domenii. „Colecţia Nicolae’S are potenţial serios de valorificare, iar clienţii interesaţi sunt cu adevărat celebri în lumea colecţionarilor de top. Celebrul Floyd Mayweather Jr., excentricul colecţionar ce deţine deja una dintre sticlele lui Ceauşescu din anul său de naştere, a transmis prin intermediul elevului său băcăuan Ronald Gavril, aprecierea pentru colecţia noastră şi intenţia de a oferta la momentul deciziei companiei de organizare a unei licitaţii publice. Este doar unul dintre greii lumii care vor trofeul dictatorului”, a mai spus Croitoru.

     

    …şi ce a rămas

    Vinalcool a achiziţionat un teren de 0,7 hectare şi mai deţine o fermă de 3 hectare, cu potenţial de exploatare în domeniul imobiliar. De altfel, din 2020, compania s-a uitat şi către domeniul IT, odată cu preluarea administrării companiei de către Mihai Ciubotaru, fiul cel mare al lui Lucian Ciubotaru, cu studii în domeniul tehnologiei informaţiei. „Domeniul IT, un domeniu străin multora dintre cei prezenţi în structura de decizie a Vinalcool, a devenit recent un domeniu important, iar conjunctura pandemiei a fost una decisivă în această schimbare. Domeniul IT promite să devină locomotiva companiei în viitorul apropiat”, a afirmat Lucian Ciubotaru.  Compania Vinalcool este coproprietară a mărcii înregistrate SMS to CASH, marcă ce are la bază aplicaţii şi metode cuprinse în cinci brevete de inovaţie protejate la nivel european si mondial, la organismele internationale WIPO si Benelux. SMS to CASH este un serviciu de trimitere de mesaje către numere scurte cu valoare adăugată şi obţinerea de cash, pe loc sau în contul indicat. Alte servicii din portofoliu sunt Call to Cash şi RechargetoSIM.Totodată, Vinalcool este în discuţii cu un antreprenor român ce deţine un business în domeniul IT să preia o parte din acţiuni şi din angajaţi. „Am bătut palma deocamdată la nivel verbal”, a explicat Lucian Ciubotaru, care nu a dorit să spună numele firmei. În 2021, antreprenorul susţine că va investi în extinderea activităţilor companiei şi în deschiderea unui birou în Bucureşti, ce va fi gata în această primăvară, datorită pespectivelor actuale destul de bune. Astfel, numărul angajaţilor Vinalcool, direct sau prin intermediul companiilor la care societatea este acţionar, va creşte cu 8-12 persoane. În perioada comunistă, compania avea circa 250 de angajaţi, însă la începutul anilor 2000 a intrat în insolvenţă, iar în 2019, ultimul an pentru care există date publice disponibile, a avut un număr mediu de 10 angajaţi. „În 2020, companiile tradiţionale şi managerii cu experienţă, au trecut cu bine această primă perioadă dificilă a pandemiei. A dezvolta bussinesuri în mai multe domenii de afaceri a fost de asemenea un atuu în lupta pentru supravieţuire, stabilitatea în grup fiind asigurată pe rând de câte unul dintre domeniile de activitate”, a afirmat Lucian Ciubotaru. El adaugă că Vinalcool a reuşit să îşi menţină cifra de afaceri, profitul net şi numărul de angajaţi intacte. În 2019, compania a avut venituri de 1 milion de lei, în uşoară creştere faţă de anul anterior, şi un profit de 409.000 de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. „Experienţa echipei pe care o conduc şi-a spus cuvântul în acest caz, corabia noastră fiind încercată în multe rânduri de valurile economiei de tranziţie, de efectele privatizarilor fără viziune, de taifunul unei reorganizări judiciare, care impunea achitarea uriaşei sume de 64 miliarde lei vechi etc. Am sfidat trendul, am jucat adevărata ruletă rusescă”, a mai spus Ciubotaru.

  • Cine sunt oamenii care au creat prima cooperativă ţărănească digitală din România, care intenţionează să fie prezentă în fiecare oraş din ţară

    Obor21, prima cooperativă ţărănească digitală din România, intenţionează să fie prezentă în fiecare oraş din ţară şi să atingă până la sfârşitul anului o cifră de afaceri de 300.000 de euro, de trei ori mai mult decât rezultatul obţinut în primul an de funcţionare a companiei.

    Povestea primei cooperative ţărăneşti digitale din România îşi are originea în stilul de viaţă al fondatorilor, care au apreciat dintotdeauna produsele crescute natural, fără efort. Fiind a patra generaţie de orăşeni, Iunia şi Florian Mateiţă au simţit mereu diferenţa între gustul şi textura cărnii, fructelor şi legumelor din curţile ţăranilor prin comparaţie cu ceea ce era disponibil în magazinele din oraş.

    În consecinţă, au construit în timp un sistem relaţional prin care, împreună cu mai mulţi prieteni, au cumpărat produse naturale direct din gospodăriile ţărăneşti. Şi-au sacrificat astfel o bună parte din timpul liber, acceptând condiţiile sanitar veterinare de tip „ca la ţară” pentru animale întregi, achitate întotdeauna cash. „Iar toată această poveste cu adulţi responsabili în căutarea hranei sănătoase şi deosebite am transformat-o în conceptul Obor21, în puntea digitală dintre sat şi oraş, în cooperativa ţărănească cu livrare”, spune Florian Mateiţă.

    Conceptul de meat booking – rezervarea cărnii înainte de sacrificare – reprezintă o idee cât se poate de nouă în sectorul de food delivery din România. Cofondatorul Obor21 este de părere că, dacă vrei să vezi o piesă bună de teatru sau să prinzi un loc perfect la cinema, te interesezi din timp şi cauţi să obţii cea mai bună ofertă.

    „La fel trebuie să fie şi când alegi să mănânci sănătos, să cumperi carne de la ţară în bucăţi mici, vidate, adusă pe circuit sanitar veterinar integral, în maxim 72 de ore de la sacrificare. Mai mult, cu trasabilitate asigurată, eticheta are menţionat satul din care provine animalul”, a adăugat Florian Mateiţă.

    În prezent, firma numără direct doar trei angajaţi, fără a lua în calcul echipele celorlalţi parteneri, incluzând aici un abator certificat de Uniunea Europeană, transportul frigorific, persoanele din cadrul depozitului din Bucureşti care se ocupă cu formarea coletelor şi angajaţii companiei care realizează expedierea. De asemenea, dacă luăm în calcul echipa care a dezvoltat platforma, grupurile de marketing, comunicare şi social media, ne putem face o imagine mai clară asupra proiectului Obor21.

    Deşi firma a atins o cifră de afaceri de 100.000 de euro în 2020, anul trecut a fost marcat de o serie constantă de provocări, având în vedere că serviciul a fost lansat cu două săptămâni înainte de schimbările comportamentale pe care le-a provocat perioada de carantină din primăvară. Deşi îşi propuseseră un mod diferit de popularizare a conceptului, fondatorii Obor21 au ajuns să conducă până la urmă un business online pur.

    Ulterior, au reactivat contactele şi au încercat să echilibreze raportul B2C vs. B2B, într-un efort prin care au intenţionat să se încadreze în obiectivul de a nu înregistra pierderi. Acum, Obor21 îşi propune să atingă o cifră de afaceri de 300.000 de euro până la sfârşitul lui 2021, de trei ori mai mult decât rezultatul obţinut în primul an de funcţionare.

    „Noi credem că perspectivele de creştere sunt direct proporţionale cu interesul orăşenilor de a avea acces la carne de la ţară, în formatul de responsabilitate al secolului XXI. Iar pentru a veni în întâmpinarea cererii, pas cu pas vom fi prezenţi în toate oraşele din ţară pentru a le conecta, prin intermediul produselor sănătoase şi delicioase, la mediul rural”, a declarat Florian Mateiţă pentru Business MAGAZIN.

    Totuşi, în primul an al pandemiei, unicitatea sistemului de meat booking nu a venit la pachet cu vreun grad de comparaţie, compania neavând un reper nici în exemplul altora, nici în timp, de vreme ce prima livrare a fost efectuată la sfârşitul lui februarie 2020.

    Însă cele mai mari provocări constau în a explica funcţionarea conceptului şi a genera încredere în rândurile potenţialilor clienţi ai serviciului. Astfel, este nevoie din partea consumatorului de un efort minim de programare a achiziţiei, adică să ştie care sunt intenţiile membrilor familiei sau prietenilor (în cazul unei mese mai mari) pentru a rezerva din timp produsele.

    În acest sens, sistemul de rezervare exclude cumpărăturile impulsive şi presupune un timp de amorsare al desfăţului gustativ între momentul rezervării până în momentul primirii coletului.

    Procesul de rezervare este relativ simplu din punctul de vedere al clientului, fiind creată o interfaţă prietenoasă, similară ca proces cu oricare altă aplicaţie de e-commerce. Cumpărătorul intră pe site, pune în coş produsele pe care doreşte să le rezerve, îşi trece datele personale şi adresa de livrare, selectează data livrării şi achită cu cardul bancar.

    Cu toate acestea, din punctul de vedere al antreprenorilor, este un proces laborios care porneşte documentat din curtea ţăranului, trece prin cabinetul medicului veterinar şi, într-o primă fază, ajunge la abatorul certificat de UE, unde porneşte un alt proces de identificare a carcaselor, urmat de tranşarea şi etichetarea corectă a acestora, ajungând spre final la faza de ambalare în vid.

    „Trasabilitatea, acel miracol prin care ştii exact de unde provine bucata ta de carne şi când a fost sacrificat animalul, necesită un efort de monitorizare a proceselor din partea noastră”, spune cofondatorul Obor21.

    Din studiile firmei reiese că valoarea medie a unui coş de cumpărături ajunge la aproximativ 230 de lei, iar trendul este în uşoară creştere, tot mai mulţi clienţi preferând să achiziţioneze produse de peste 350 de lei, prag de la care transportul frigorific este gratuit.

    Acum, cele mai căutate produse sunt cele de miel şi de ied, diferind – bineînţeles – în funcţie de sezon. Ulterior, perioada de vară va veni cu produse pentru grătar, urmate de pastrame în timpul toamnei şi fripturi la cuptor de-a lungul sezonului rece.

    Potrivit datelor Eurostat, ţara din Uniunea Europeană care cheltuie cel mai mult pe mâncare şi băuturi non-alcoolice este de departe România, cu aproape 27% din totalul cheltuielilor lunare, în contextul în care media blocului comunitar este de 13%.

    „Cheltuie aşa mult pentru că balanţa import-export a comerţului României cu alimente şi produse alimentare este deficitară. Practic, românii de la oraş, acolo unde se generează majoritatea plusvalorii naţionale, transferă către alte economii o bună parte din bani şi plătesc salariile altora. De aceea ţăranii noştri obţin venituri puţine, de multe ori impredictibile şi nefiscalizate, chiar dacă aceştia consumă la rândul lor alimente, dar care, nefiscalizate fiind, nu apar în statisticile naţionale”

    Însă românii reuşesc să se înscrie în trendul global al sustenabilităţii, chiar dacă ritmul pare să fie mai încet. În plus, la fel cum a prins viteză cererea de automobile cu propulsie electrică, sau cum trotinetele electrice au devenit în Vest un stindard în lupta pentru un mediu mai sănătos, conştientizarea produselor din comunităţile rurale nu este decât o chestiune de timp, crede Florian Mateiţă.

    De altfel, în ciuda faptului că industria HoReCa a suferit un declin masiv anul trecut, cofondatorii companiei au întâlnit tot mai mulţi oameni care îşi doresc să creeze meniuri cu carne de ţară, iar intuiţia le-a fost confirmată de faptul că ciorba de văcuţă realizată cu produse Obor21 a devenit în scurt timp cel mai vândut produs din local, online şi offline.

    Florian Mateiţă a terminat Academia de Ştiinţe Economice, Facultatea de Management, în 1996 şi, din 2002, este partener într-o societate de practicieni în insolvenţă, prin intermediul căreia a înţeles principalele mecanisme ale antreprenoriatului românesc, nevoia de creativitate şi leadership, mai ales atunci când îţi este greu. Şi, după cum afirmă chiar el, sectorului agricol românesc îi este cu adevărat greu.

  • Motivul incredibil pentru care un miliardar lucrează ca şofer de Uber. Are suficienţi bani şi nu ar trebui să mai muncească nici măcar un minut toată viaţa sa

    Un nonconformist, Paul English a lansat business după business. Sursa sa de inspiraţie în afaceri nu a venit din cărţi de succes sau din familie, ci „de pe teren”, deoarece, în ciuda averii de miliarde, antreprenorul lucrează uneori ca şofer Uber pentru a se pune la curent cu nevoile clientului de rând.

    Paul M. English s-a născut în 1963, în Statele Unite. Încă din liceu a cochetat cu antreprenoriatul, înfiinţând Speed Games, un producător de jocuri. El a absolvit Boston Latin School în 1982 şi a studiat apoi informatica la UMass Boston, urmând şi un master în acelaşi domeniu, iar în urmă cu doi ani a obţinut titlul de doctor onorific din partea instituţiei pe care a absolvit-o. Între 1995 şi 1998 antreprenorul a lucrat ca SVP (Senior Vice President – n. red.) of Engineering şi SVP of Product Management and Marketing la Interleaf în Waltham, Massachusetts, şi ca preşedinte al Boston Light Software, o companie de e-commerce pe care a cofondat-o în 1998 şi a vândut-o un an mai târziu către Intuit. Începând cu 1999, el a fost directorul Intermute, o companie pe care a lansat-o alături de fratele său, Ed şi care a fost achiziţionată şase ani mai târziu de Trend Micro.

    În 2004 English a pus bazele Kayak împreună cu Steve Hafner, companie achiziţionată de Priceline în noiembrie 2012 pentru 1,8 miliarde de dolari. Ulterior, antreprenorul a fost numit în funcţia de Chief Technology Director al Diviziei de Medicină Socială şi Integalitate Sanitară în cadrul Brigham and Women’s Hospital din Boston, Massachusetts.

    În iulie 2015 el a fondat start-up-ul de călătorii Lola.com, unde a folosit inteligenţa artificială pentru a crea un mod mai eficient de rezervare a călătoriilor. English este şi fondatorul GetHuman.com, o platformă care urmăreşte restabilirea contactului personal în domeniul serviciilor pentru clienţi. Până în iulie 2016, el a lucrat part-time şi ca instructor al MIT Sloan School of Management, unde a predat antreprenoriatul.

    English are obiceiuri neobişnuite pentru un miliardar. În trecut, în unele nopţi lucra ca şofer Uber în Boston, la volanul automobilului său Tesla, „sperând să obţină informaţii practice despre dorinţele clienţilor din noua economie, deoarece fiecare călătorie îi aduce idei «pe care nu le-aş obţine dacă aş sta la birou, înconjurat de conspiraţionişti»”, după cum a declarat el, citat de publicaţia internaţională Forbes. În plus, obişnuia să noteze câte o propoziţie despre fiecare pasager, scriu cei de la Inc.com.

    Implicat şi în acte filantropice, English a pus bazele unui centru de iarnă pentru persoanele fără adăpost din Boston şi a cofondat un sistem şcolar care să deservească 10.000 de elevi din Haiti. Antreprenorul suferă de bipolaritate, deficienţă cu care a fost diagnosticat încă din 1996. În 2018, ultimul an pentru care există informaţii disponibile, el avea o avere de 2 miliarde de dolari.

    Kayak, cel mai cunoscut business fondat de English, face acum parte, alături de nume ca Booking, Agoda sau Rental Cars, din portofoliul Booking Holdings, un business cu venituri de peste 15 miliarde de dolari în 2019.

  • Răzbunarea unui angajat care a fost disponibilizat: a creat o afacere gigant, cu 145.000 de angajaţi, 18 milioane de clienţi şi venituri de miliarde

    Curajul pe care Noel Stockdale l-a avut în război, când a fost pilot, s-a reflectat şi în business. El a pus bazele unuia dintre cele mai cunoscute lanţuri de retail din lume: Asda, o companie care deserveşte anual milioane de clienţi.

    Arthur Noel Stockdale s-a născut pe 25 decembrie 1920 în Yorkshire, Marea Britanie, în familia fermierului Arthur Stockdale şi a lui Florence Alberta. El a urmat cursurile şcolii Woodhouse Grove, iar la finalizarea acesteia, după ce s-a ocupat o perioadă de afacerile tatălui său, care înfiinţase cooperativa Hindells Dairy Farmers (redenumită Associated Dairies), s-a înscris la Universitatea din Reading. Studiile i-au fost întrerupte însă de Al Doilea Război Mondial. În 1940 el a făcut voluntariat pentru Royal Air Force (forţele aeriene britanice), unde a servit ca pilot şi instructor de zbor. Când a fost disponibilizat, Stockdale s-a întors să lucreze pentru Associated Dairies, fiind ales, în 1950, membru al consiliului.

    În 1964 el a fondat, alături de fraţii Fred şi Peter Asquith, compania Asda Stores Ltd., prin unirea Associated Dairies cu businessurile din retail ale familiei Asauith. În 1969 a fost ales în funcţia de preşedinte. Când s-a retras, însă, din business 17 ani mai târziu, Stockdale a primit titlul onorific de Life President of Asda (Preşedinte pe viaţă al Asda), alături de gradul de cavaler.

    Stockdale a fost căsătorit cu Betty Monica Shaw începând cu 1944, şi a avut doi fii: Michael şi Christopher. El a fost, de asemenea, preşedinte al Leeds Rugby League Football Club. Printre alte hobby-uri ale antreprenorului s-au numărat pescuitul şi grădinăritul. Fondatorul Asda a murit pe 2 februarie 2004, lăsându-le soţiei şi celor doi fii o avere de 4,3 miliarde de lire sterline.

    În anii ’70 – ’80 compania a început să îşi extindă operaţiunile în sudul Angliei şi a fost listată la Bursa de la Londra până în 1999, când a fost cumpărată, într-o tranzacţie de 6,7 miliarde de lire sterline, de gigantul american de retail Walmart. Între 2003 şi 2014 a ocupat a doua poziţie în topul retailerilor britanici, din punct de vedere al cotei de piaţă. În aprilie 2019 şi-a recăpătat locul doi în clasament, sub liderul de piaţă Tesco şi în faţa retailerului Sainsbury’s.

    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, Asda a înregistrat venituri de aproape 23 de miliarde de lire sterline şi un profit operaţional de 803 milioane de lire. Compania are circa 145.000 de angajaţi care deservesc un număr săptămânal de peste 18 milioane de clienţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

     

  • Antreprenoarea care a lăsat Australia pentru a-şi deschide o afacere în România

    1 ianuarie 2017. Momentul în care Mihaela Toma şi soţul ei au decis să emigreze în Australia. Sfârşitul aceluiaşi an le aducea viza mult dorită. Au vândut tot ce aveau în România, printre care şi un business pe care îl aveau la vremea aceea, concentrat pe cadouri corporate. Un an mai târziu, Mihaela se întorcea în România împreună cu cei doi copii, dar fără soţ. Ce a urmat?

    Pentru că eram lefteră, m-am gândit să încep ceva în imobiliare, căci m-am gândit că este un domeniu în care câştigurile pot veni repede, fără prea mari investiţii. Ceea ce am şi făcut pentru câteva luni, însă, în toamna lui 2019, am început să primesc cereri pentru cadouri corporate de la foşti clienţi care aflaseră că m-am întors în ţară.” Aşa că a început să lucreze la un portofoliu şi la un site de prezentare. Rezultatul poartă numele Delicatessen, o platformă de vânzare de produse gourmet – de la ulei de măsline, la ciocolată, miere, ceaiuri, sosuri. Sunt mărci importate din Europa, dar şi câteva nume locale, „alese cu grijă”. „Oricum, eu niciodată nu m-am oprit din căutat produse/ branduri deosebite, chiar şi în Australia, unde am învăţat multe lucruri despre business”, spune Mihaela Toma. A pus la bătaie o investiţie de 25.000 de euro, bani împrumutaţi de la un prieten, iar în 2020 a ajuns la o cifră de afaceri de 300.000 de euro, cu un singur angajat în echipă. Vânzările s-au divizat între cele venite din mediul online – 35% din total, adică persoane fizice care cumpără mici răsfăţuri pentru plăcerea personală, ingrediente originale pentru gătit sau cadouri pentru apropiaţi –, iar restul, împărţit în mod aproape egal între cadouri corporate, din partea companiilor, şi reselleri, adică parteneri care revând produsele atât online, cât şi offline. „Preţurile sunt medii şi mari, în funcţie de foarte multe lucruri: brand sau ţară de origine, tip de produs, sezonalitate. Încerc să păstrez preţurile la un nivel acceptabil pentru piaţa românească, iar asta înseamnă ca uneori să păstrez un profit foarte mic, cum este în cazul produselor din Anglia, spre exemplu”, spune Mihaela Toma.

    Brandurile sunt totuşi din gama premium, astfel că o sticlă de ulei de măsline extravirgin cu aromă de trufe, de 250 de mililitri, ajunge să coste 48 de lei, iar o cutie cu praline belgiene – 90 de lei. Şi clienţii sunt însă din aceeaşi sferă. Pe 1 martie 2021, Mihaela aniversează un an de existenţă a site-ului Delicatessen, o afacere născută aşadar aproape odată cu pandemia. La început, s-a gândit mult cum să se promoveze şi a învăţat tehnici şi strategii zi şi noapte. „Abia spre sfârşitul lui mai am început să am rezultate şi a fost foarte satisfăcător să văd că funcţionează. Pentru mine, 2020 a fost un an foarte bun, ţinând cont că este un business nou, însă foarte greu, în care am muncit de zece ori mai mult decât în anii anteriori şi mi-am văzut copiii mult mai puţin. Pandemia a fost un mare avantaj pentru mine, ca start-up online.” Pentru a-şi face simţită prezenţa în piaţa brandurilor locale, Mihaela Toma creează acum cutii pentru cadouri, pungi pentru cadouri, carduri şi cataloage care să completeze designul deosebit al produselor pe care le importă. Atenţia cu care face totul în businessul ei se vede în cei 15% din clienţi care tot revin către Delicatessen, pentru „aprovizionare”. „În 2021 este foarte mult de lucru. Aş vrea să mă mut în alt sediu, să angajez cel puţin doi oameni, să-mi extind considerabil portofoliul, să îmbunătăţesc site-ul şi toată partea de marketing, să optimizez tot ce se poate optimiza.”

    O va lua însă cu paşi mici, încet. La fel cum savurezi o delicatesă.

    O sticlă de ulei de măsline extravirgin cu aromă de trufe, de 250 de mililitri, ajunge să coste 48 de lei, iar o cutie cu praline belgiene – 90 de lei

    Cinci idei de afaceri de la zero 

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori.
    Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Filgud – brânzeturi vegane (Bucureşti)

    Fondator: Andrei Roşu

    Prezenţă: trei magazine din Bucureşti

    Fancy Pots – ghivece handmade din ciment (Bucureşti)

    Fondatori: Andra Pintican şi
    Liviu Fartade

    Investiţie iniţială: peste 2.000 de euro

    Loft Chalet – casă de oaspeţi (Gura Humorului, jud. Suceava)

    Fondatori: Andreea şi Cristian Moroşan

    Investiţie iniţială: 250.000 de euro

    Prezenţă: Gura Humorului

    Jovis – brand de cosmetice naturale (Constanţa)

    Fondatoare: Filofteia şi Ioana Matei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    StarMaps – tablouri cu hărţi stelare (Turda, jud. Cluj)

    Fondatori: Leonardo Mărincean, Ovidiu Damian, Sergiu Tritean şi Horia Roman-Crişan

    Investiţie iniţială: circa 100 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum şi-a transformat un român afacerea pe care o are de 10 ani pentru a ajunge să câştige 1 milion de euro

    Robert Bibire a început businessul General Commerce 2000 în urmă cu aproximativ 10 ani, având ca activitate de bază producţia şi vânzarea de etichete autocolante. Însă, anul trecut, diversificarea portofoliului de produse a adus companiei dublarea cifrei de afaceri, la 800.000 euro, iar obiectivul antreprenorului pentru anul 2021 este să atingă pragul de un milion de euro.

    Compania românească General Commerce 2000, înfiinţată în 2011 de antreprenorul Robert Bibire, şi-a început activitatea pe piaţa locală prin producţia şi vânzarea de etichete autocolante. Însă, anul trecut, an influenţat de pandemie şi de măsurile de limitare a răspândirii noului coronavirus, antreprenorul a diversificat portofoliul de produse introducând noi categorii, cum ar fi produsele de îngrijire şi igienă personală, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, (epilatoare, periuţe de dinţi electrice, maşini de tuns, gel de duş, şampon sau detergent), ceea ce a dus la o dublare a cifrei de afaceri la finalul anului trecut. „Anul trecut am depăşit o cifră de afaceri de 800.000 euro.

    Doar pe platforma eMAG Marketplace am înregistrat afaceri de peste 500.000 euro în 2020, dublu faţă de anul 2019. O mare parte din cifra de afaceri a companiei, înregistrată la finalul anului trecut, a fost generată de comerţul online de produse de îngrijire şi igienă personală. Acesta este şi segmentul pe care ne concentrăm cel mai mult, vizând în special femeile”, a spus în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace Robert Bibire, fondatorul companiei General Commerce 2000.

    El a adăugat că a decis să diversifice portofoliul de produse în urma unor studii de piaţă care i-au arătat că tendinţa consumatorilor finali se îndreaptă spre aceste produse de îngrijire. În continuare, compania se află în discuţii pentru a semna câteva contracte cu noi parteneri externi, care vor oferi companiei oportunitatea să deschidă noi categorii de produse pe site-ul la care lucrează în prezent. „O să încercăm să aducem produse dedicate zonei de gaming, precum accesoriile pentru calculatoare, adresându-ne tinerilor şi adolescenţilor.

    Achiziţia unor noi produse, care deschid practic noi categorii în portofoliu, necesită  o muncă acerbă. Sunt luni sau chiar ani în care am studiat competiţia, partenerii, colaboratorii şi aşa am ajuns să vând produsele pe care le avem acum în portofoliu”, a explicat Robert Bibire. Compania este momentan prezentă în mediul online doar prin intermediul platformei eMAG Marketplace, care a şi generat anul trecut cea mai mare parte a cifrei de afaceri (peste 500.000 de euro), dar furnizează produse şi spre alţi distribuitori şi jucători, atât prezenţi online, cât şi fizic.

    În plus, în prezent, antreprenorul investeşte 10.000 de euro în dezvoltarea propriului site, care speră ca într-un an să genereze şi profit. „Acesta este bugetul alocat pentru deschiderea site-ului, atât pentru platformă, cât şi pentru publicitatea pe care ne-am gândit să o facem site-ului. Credem că în maximum un an o să şi recuperăm investiţia şi vom genera şi o marjă bună de profit, prin acest site.” Anul trecut, în ceea ce priveşte volumul mediu de comenzi lunar, acesta a ajuns la 1.000 – 1.200 de comenzi, în creştere cu aproximativ 50% comparativ cu anul 2019. „Din martie anul trecut, de când pandemia şi-a făcut apariţia la nivel global, nu e un secret că mediul online a crescut foarte mult şi cred că în continuare acest segment va înregistra creşteri.”

    De asemenea, în acest context, bonul mediu în 2020 a înregistrat o valoare medie între 220 de lei şi 230 de lei. „În 2019, valoarea bonului mediu a fost între 150 – 170 de lei, deci creşterile au fost vizibile.” În prezent, în cadrul companiei lucrează o echipă de patru angajaţi, însă, fondatorul companiei General Commerce 2000 a adăugat că anul trecut nu a făcut noi angajări, unul dintre motive fiind reprezentat de lipsa forţei de muncă pregătite sau calificate.

    „Am avut câteva interviuri dar este greu să găseşti oameni competitivi pe nişa asta. Nu ştiu din ce motive nu vin la interviuri şi nu reuşim să găsim candidaţi pe care să îi şi angajăm în echipă. Ne descurcăm cu oamenii pe care îi avem în prezent. Căutările merg înainte, avem anunţuri de recrutare publicate şi în mediul online. Acum caut oameni prin cunoscuţi.” Cu toate acestea, antreprenorul a menţionat că anul acesta are ca ţintă să mai angajeze minimum trei persoane.

    „Am nevoie de un minim un om pe platformă. Este greu în prezent pentru că trebuie să verific singur stocurile, preţurile, toate anunţurile şi produsele listate, eu mă ocup de tot ce înseamnă gestionarea businessului şi aici mai am nevoie de cineva. Şi mai avem nevoie de persoane la împachetare şi la depozit, pe care sper că le vom găsi anul acesta.”

    De asemenea, în prezent, General Commerce 2000 lucrează cu peste 40 de companii naţionale şi internaţionale. „Nu ştiu dacă numărul acestora se va reduce, pentru că sunt mulţi care se luptă cu această problemă de stocuri. Prefer să mai găsesc 4-5 parteneri care să îmi poată furniza marfa de care am nevoie  în mod constant şi la preţurile discutate în contractele iniţiale, decât să lucrez cu mulţi parteneri care nu pot să facă faţă cererii şi care au probleme de stocuri”, a adăugat fondatorul companiei. El a spus că anul trecut a vândut cine a avut stocuri motiv pentru care în prezent se află în căutare de noi parteneri care să poată oferi aceste stocuri de marfă. „Mă interesează ca anul acesta să pot stabili relaţii cu parteneri noi externi, pentru că nu e un secret că 2020 a adus provocări pentru foarte multe companii, pentru că s-a vândut foarte mult, dar nu au fost stocuri în piaţă. Cel care a vândut a fost cel care a avut stocuri. Caut ca anul acesta să îmi găsesc partenerii de care am nevoie, să pot duce acest business la alt nivel.”

    Robert Bibire a mai spus că anul trecut s-a confruntat şi compania General Commerce 2000 cu probleme de stocuri, motiv pentru care a decis să se axeze cu prioritate pe rezolvarea acestor provocări. „Am avut şi noi probleme cu stocurile anul trecut, dar noi anticipasem cumva lucrurile acestea pentru că o mare parte din furnizorii noştri sunt externi şi am încercat să facem stocuri mai mari de marfă la începutul anului, tocmai pentru a nu rămâne în pană.” De asemenea, compania românească se află în prezent în discuţii cu două firme de curierat care livrează şi pe pieţele externe, obiectivul lui Robert Bibire fiind de a extinde businessul şi în alte ţări din regiune, precum Bulgaria, în primăvara acestui an. „Aşteptăm cotaţiile de preţ, iar dacă afacerea va fi fezabilă o să intrăm şi pe pieţele din Bulgaria, Ungaria şi alte pieţe. Trebuie să facem calculele înainte.” Planurile pentru anul în curs mai vizează atingerea pragului de 1 milion de euro cifră de afaceri, în creştere cu aproximativ 25% faţă de anul trecut. „Avem ca obiectiv să atingem pragul de un milion de euro la finalul acestui an. E o cifră rotundă, dar mai mult decât această cifră, mă interesează ca anul acesta să pot stabili relaţii noi cu parteneri noi externi.”