BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Istoria McDonald’s în România: Când s-a deschis şi care a fost primul restaurant din România şi câte unităţi numără în prezent reţeaua în ţara noastră

    Venirea McDonald’s în România, una dintre primele multinaţionale care a păşit pe piaţa locală, a însemnat pentru consumatorii de pe piaţa locală primul contact cu celebrele produse. Pe lângă meniul care este familiar celor mai mulţi români, din orice ungher al ţării, compania a adus un model de business, în care eficienţa, standardizarea şi inovaţia nu sunt doar cuvinte, ci elemente strategice. Melo Hili, Chairman & Chief Executive Officer la Premier Capital plc., şi Valentin Truţă, director general al Premier Restaurants România, compania care operează reţeaua pe plan local, povestesc care au fost momentele cheie în dezvoltarea afacerii pe plan local, cum s-a menţinut relevant brandul de-a lungul timpului dar şi care sunt planurile pe care le are în continuare compania pe plan local.

    „Pe parcursul celor 30 de ani, McDonald’s a devenit un brand de referinţă pe piaţa locală, un angajator de top şi un investitor important în economia României. Totul pentru că românii au ales în număr atât de mare acest lanţ de restaurante cu servire rapidă”, declară Valentin Truţă, director general al Premier Restaurants România. Tot el completează că vedetele meniului sunt burgerii – peste 90 de milioane de burgeri sunt vânduţi anual în România, dintre care 30 de milioane McPuişor şi 7 milioane Big Mac. Executivul aminteşte şi de recordul stabilit pe 1 iunie 2024: 200.000 de meniuri Happy Meal servite într-o singură zi. Tot anul trecut, Premier Restaurants România, operatorul restaurantelor McDonald’s din ţară, a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de lei, o creştere de 16% faţă de anul precedent.

    Însă, dincolo de cifre, McDonald‘s în România a scris istorie. Unul dintre momentele-cheie a fost lansarea primului restaurant Drive-Thru, o premieră pentru ţara noastră; decizia a fost luată chiar în 1995, imediat după inaugurare. Astăzi, reţeaua reuneşte 61 de restaurante de acest tip, deschise 24/7. Compania a făcut şi alţi paşi cheie în dezvoltarea afacerii pe plan local: introducerea meniului de mic dejun, lansarea cafenelelor McCafé, parteneriatele cu platformele de livrare şi, în paralel, dezvoltarea propriei aplicaţii mobile. „Au fost decizii de business care au adus Mec-ul mai aproape de oameni şi de nevoile acestora. McDonald’s şi-a respectat promisiunea de a rămâne accesibil şi apropiat de fiecare generaţie”, afirmă Valentin Truţă. Iar în rândul argumentelor, completează el, sunt decizii ca produse inspirate din reţete locale, de la McMici la burgerii semnaţi de chefi români, brandul reuşind să se adapteze şi să rămână relevant într-o piaţă tot mai competitivă. În plus, compania a mizat şi pe procurarea de ingrediente de la furnizori locali, pentru un plus de gust şi prospeţime.

    Iar ritmul deschiderilor de noi spaţii a fost susţinut: de la deschiderea primului restaurant, compania a ajuns la 44 de restaurante în 2000 şi la 63 în 2010. În prezent, McDonald’s numără 108 restaurante în 33 de oraşe şi peste 7.000 de angajaţi, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din România la nivelul industriei alimentare. Iar lista angajărilor rămâne deschisă. În acelaşi timp, loialitatea angajaţilor este susţinută prin programe de pregătire, precum Young Lead – un program de pregătire a tinerilor manageri de restaurant – pentru că promovarea se face 100% din interior. Totodată, Bursele McDonald’s au rolul de a recompensa angajaţii cu rezultate remarcabile la învăţătură şi la locul de muncă. În plus, povesteşte executivul, tinerii angajaţi au la dispoziţie sesiuni de training gratuite, acces la programe internaţionale de formare prin McDonald’s Hamburger University, dar şi posibilitatea de a accesa diferite roluri la nivelul Premier Capital (n.r.: compania care operează restaurantele McDonald’s în Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta şi România).

    În paralel, în acest an aniversar, „compania doreşte să-i susţină cu granturi în valoare totală de peste 50.000 de euro pe tinerii români ambiţioşi şi visători, cu vârste între 17 şi 19 ani. De aceea, McDonald’s în România a lansat Grant My Passion, un program pilot pentru sprijinirea tinerelor generaţii cu granturi de dezvoltare, în patru arii de interes: antreprenoriat (YoungStart Grant), talent / hobby (Talent Grant), educaţie (Education Grant) şi sustenabilitate (BetterWorld Grant)”, susţine Valentin Truţă.

     

    Paşi de creştere

    Care sunt momentele-cheie în dezvoltarea McDonald’s în România? Executivul povesteşte că fiecare deceniu a avut momentele sale speciale. „Primul restaurant din 1995 a fost un început plin de emoţie şi curiozitate. A urmat extinderea accelerată din anii 2000”. În 2016, preluarea licenţei de dezvoltare de către Premier Capital a deschis un nou capitol – cu investiţii masive în digitalizare, sustenabilitate şi modernizare. Digitalizarea, în special, a schimbat complet interacţiunea: kiosk-urile au redus timpul de aşteptare, aplicaţia mobilă a transformat telefonul într-un McDonald’s de buzunar, iar prin serviciul de livrare produsele ajung la clienţi acasă.

    În 2016, când Premier Capital, partenerul maltez pentru dezvoltare al McDonald’s în şase ţări europene, a preluat şi reţeaua din România, operaţiunile acestuia au ajuns la o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de euro, dublu faţă de 2015. La momentul achiziţiei, reţeaua de pe piaţa românească avea 67 de restaurante noi.   

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Povestea celor 30 de ani de McDonald’s în România

    Venirea McDonald’s în România, una dintre primele multinaţionale care a păşit pe piaţa locală, a însemnat pentru consumatorii de pe piaţa locală primul contact cu celebrele produse. Pe lângă meniul care este familiar celor mai mulţi români, din orice ungher al ţării, compania a adus un model de business, în care eficienţa, standardizarea şi inovaţia nu sunt doar cuvinte, ci elemente strategice. Melo Hili, Chairman & Chief Executive Officer la Premier Capital plc., şi Valentin Truţă, director general al Premier Restaurants România, compania care operează reţeaua pe plan local, povestesc care au fost momentele cheie în dezvoltarea afacerii pe plan local, cum s-a menţinut relevant brandul de-a lungul timpului dar şi care sunt planurile pe care le are în continuare compania pe plan local.

    „Pe parcursul celor 30 de ani, McDonald’s a devenit un brand de referinţă pe piaţa locală, un angajator de top şi un investitor important în economia României. Totul pentru că românii au ales în număr atât de mare acest lanţ de restaurante cu servire rapidă”, declară Valentin Truţă, director general al Premier Restaurants România. Tot el completează că vedetele meniului sunt burgerii – peste 90 de milioane de burgeri sunt vânduţi anual în România, dintre care 30 de milioane McPuişor şi 7 milioane Big Mac. Executivul aminteşte şi de recordul stabilit pe 1 iunie 2024: 200.000 de meniuri Happy Meal servite într-o singură zi. Tot anul trecut, Premier Restaurants România, operatorul restaurantelor McDonald’s din ţară, a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de lei, o creştere de 16% faţă de anul precedent.

    Însă, dincolo de cifre, McDonald‘s în România a scris istorie. Unul dintre momentele-cheie a fost lansarea primului restaurant Drive-Thru, o premieră pentru ţara noastră; decizia a fost luată chiar în 1995, imediat după inaugurare. Astăzi, reţeaua reuneşte 61 de restaurante de acest tip, deschise 24/7. Compania a făcut şi alţi paşi cheie în dezvoltarea afacerii pe plan local: introducerea meniului de mic dejun, lansarea cafenelelor McCafé, parteneriatele cu platformele de livrare şi, în paralel, dezvoltarea propriei aplicaţii mobile. „Au fost decizii de business care au adus Mec-ul mai aproape de oameni şi de nevoile acestora. McDonald’s şi-a respectat promisiunea de a rămâne accesibil şi apropiat de fiecare generaţie”, afirmă Valentin Truţă. Iar în rândul argumentelor, completează el, sunt decizii ca produse inspirate din reţete locale, de la McMici la burgerii semnaţi de chefi români, brandul reuşind să se adapteze şi să rămână relevant într-o piaţă tot mai competitivă. În plus, compania a mizat şi pe procurarea de ingrediente de la furnizori locali, pentru un plus de gust şi prospeţime.

    Iar ritmul deschiderilor de noi spaţii a fost susţinut: de la deschiderea primului restaurant, compania a ajuns la 44 de restaurante în 2000 şi la 63 în 2010. În prezent, McDonald’s numără 108 restaurante în 33 de oraşe şi peste 7.000 de angajaţi, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din România la nivelul industriei alimentare. Iar lista angajărilor rămâne deschisă. În acelaşi timp, loialitatea angajaţilor este susţinută prin programe de pregătire, precum Young Lead – un program de pregătire a tinerilor manageri de restaurant – pentru că promovarea se face 100% din interior. Totodată, Bursele McDonald’s au rolul de a recompensa angajaţii cu rezultate remarcabile la învăţătură şi la locul de muncă. În plus, povesteşte executivul, tinerii angajaţi au la dispoziţie sesiuni de training gratuite, acces la programe internaţionale de formare prin McDonald’s Hamburger University, dar şi posibilitatea de a accesa diferite roluri la nivelul Premier Capital (n.r.: compania care operează restaurantele McDonald’s în Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta şi România).

    În paralel, în acest an aniversar, „compania doreşte să-i susţină cu granturi în valoare totală de peste 50.000 de euro pe tinerii români ambiţioşi şi visători, cu vârste între 17 şi 19 ani. De aceea, McDonald’s în România a lansat Grant My Passion, un program pilot pentru sprijinirea tinerelor generaţii cu granturi de dezvoltare, în patru arii de interes: antreprenoriat (YoungStart Grant), talent / hobby (Talent Grant), educaţie (Education Grant) şi sustenabilitate (BetterWorld Grant)”, susţine Valentin Truţă.

     

    Paşi de creştere

    Care sunt momentele-cheie în dezvoltarea McDonald’s în România? Executivul povesteşte că fiecare deceniu a avut momentele sale speciale. „Primul restaurant din 1995 a fost un început plin de emoţie şi curiozitate. A urmat extinderea accelerată din anii 2000”. În 2016, preluarea licenţei de dezvoltare de către Premier Capital a deschis un nou capitol – cu investiţii masive în digitalizare, sustenabilitate şi modernizare. Digitalizarea, în special, a schimbat complet interacţiunea: kiosk-urile au redus timpul de aşteptare, aplicaţia mobilă a transformat telefonul într-un McDonald’s de buzunar, iar prin serviciul de livrare produsele ajung la clienţi acasă.

    În 2016, când Premier Capital, partenerul maltez pentru dezvoltare al McDonald’s în şase ţări europene, a preluat şi reţeaua din România, operaţiunile acestuia au ajuns la o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de euro, dublu faţă de 2015. La momentul achiziţiei, reţeaua de pe piaţa românească avea 67 de restaurante noi.   

    Întrebări şi răspunsuri din interviul cu Melo Hili, Chairman & Chief Executive Officer la Premier Capital plc.

    „România este una dintre cele mai dinamice pieţe pentru Premier Capital. Performanţa din 2024, cu o cifră de afaceri care a depăşit 2 miliarde de lei şi o creştere de 16% faţă de anul precedent, confirmă acest potenţial.”

    Melo Hili, Chairman & Chief Executive Officer la Premier Capital plc.

     

    De-a lungul celor 30 de ani, McDonald’s în România a devenit un reper. Cum vede grupul această moştenire?

    În decursul acestor trei decenii, McDonald’s în România s-a transformat într-un simbol care înseamnă mult mai mult decât un loc unde iei masa – a devenit parte integrantă a culturii locale. Ca grup, privim această moştenire cu mândrie, pentru că reflectă încrederea pe care consumatorii români ne-au acordat-o şi angajamentul echipelor noastre de a oferi constant calitate, servicii şi inovaţie.

    Tratăm acest statut cu responsabilitate şi recunoştinţă. El ne aminteşte că rolul nostru nu este doar să servim mâncare, ci să contribuim pozitiv în comunităţile din care facem parte. Fie că vorbim de crearea de locuri de muncă, investiţii în sustenabilitate sau sprijinirea unor cauze locale, ne considerăm un partener pe termen lung în dezvoltarea socială şi economică a României.

    România nu este doar una dintre cele mai mari pieţe ale noastre – este un model de urmat. Inovaţia şi performanţa de aici stabilesc adesea standardele pentru celelalte pieţe în care activăm şi vedem un potenţial enorm în a consolida şi extinde poziţia de lider.

    Cum se poziţionează România în portofoliul Premier Capital, din punct de vedere al performanţei şi potenţialului de creştere?

    România este una dintre cele mai dinamice pieţe pentru Premier Capital. Performanţa din 2024, cu o cifră de afaceri care a depăşit 2 miliarde de lei şi o creştere de 16% faţă de anul precedent, confirmă acest potenţial. Avem deja 108 restaurante în 33 de oraşe, iar planurile pentru 2025 includ nouă locaţii – două dintre ele sunt deja deschise, iar alte şapte urmează să fie inaugurate. Ne dorim să fim tot mai aproape de clienţi, să inovăm constant şi să sprijinim comunităţile locale. Suntem determinaţi să investim în această piaţă într-un mod consecvent şi pe termen lung.

    Cu ce se diferenţiază piaţa românească faţă de celelalte pieţe în care Premier Capital operează?

    Încă din 2016, când am intrat pe piaţa din România prin preluarea licenţei de dezvoltare, am simţit o energie unică în această ţară. Românii sunt oameni calzi şi primitori, deschişi la nou, dar care apreciază în egală măsură produsele tradiţionale, ceea ce ne motivează constant să inovăm. În plus, echipa noastră din România este formată din oameni ambiţioşi, dedicaţi şi pasionaţi, care sunt motivul pentru care ne menţinem poziţia de lider într-o piaţă din ce în ce mai competitivă. În România, vedem o loialitate ridicată faţă de brand şi, de asemenea, beneficiem de o acoperire extinsă la nivel naţional, deoarece suntem prezenţi în majoritatea zonelor geografice şi în oraşele mari.

    Cum susţineţi dezvoltarea profesională a angajaţilor?

    McDonald’s a fost întotdeauna o rampă de lansare în carieră – şi am încredere că va rămâne aşa. Astăzi, 57% dintre angajaţii noştri au sub 30 de ani şi sunt dornici să evolueze profesional şi personal. Pe lângă oportunităţile de promovare internă la nivel local, le oferim colegilor acces la posturi noi în întreaga reţea Premier Capital. Asta înseamnă că angajaţi din România, Malta, Estonia, Lituania, Letonia sau Grecia pot ocupa poziţii în oricare dintre aceste ţări. Este un schimb valoros de experienţă, o deschidere culturală şi o oportunitate reală de relocare – toate în beneficiul celor 12.000 de angajaţi. Avem deja numeroase exemple de colegi din România care au ajuns să ocupe roluri de conducere în alte pieţe, inclusiv funcţia de director general.

    Ce planuri de investiţii aveţi în vedere pentru România în următorii ani şi ce rol joacă digitalizarea şi sustenabilitatea în aceste planuri?

    Investim în extinderea reţelei – cu un total de nouă restaurante noi planificate în acest an – şi în digitalizarea completă a experienţei McDonald’s, cu o investiţie totală de peste 150 de milioane de lei. În prezent, 95% dintre restaurantele noastre sunt dotate cu kiosk-uri digitale şi oferă servicii moderne precum Mobile Order & Pay. De asemenea, ne concentrăm tot mai mult pe sustenabilitate. Spre exemplu, includem panouri solare la fiecare nou restaurant Drive-Thru pentru a-i asigura necesarul de energie. Avem deja peste 20 de restaurante Drive-Thru dotate cu panouri solare şi continuăm implementarea lor. Obiectivul nostru principal este să construim un business responsabil, în linie cu valorile comunităţilor locale.

    În final, ce mesaj aţi dori să transmiteţi clienţilor şi echipei din România, la această aniversare?

    Clienţilor din România vreau să le spun un sincer mulţumesc – pentru loialitate, pentru încredere şi pentru că aţi făcut McDonald’s parte din rutina voastră. Această aniversare este la fel de mult despre voi, cât este despre parcursul nostru.

    Iar echipei noastre, din trecut şi din prezent, îi sunt profund recunoscător. Aţi construit ceva remarcabil în aceşti 30 de ani.

     

    „România nu este doar una dintre cele mai mari pieţe ale noastre – este un model de urmat. Inovaţia şi performanţa de aici stabilesc adesea standardele pentru celelalte pieţe în care activăm şi vedem un potenţial enorm în a consolida şi extinde poziţia de lider.”

    Melo Hili, Chairman & Chief Executive Officer la Premier Capital plc.

    Întrebări din interviul cu Valentin Truţă, director general al Premier Restaurants România

    „Numai în ultimii zece ani, am investit aproape 600 de milioane de lei în restaurante şi digitalizare. Am creat mii de locuri de muncă, am sprijinit economia locală prin parteneriate cu furnizori români şi am contribuit la bugetul de stat cu peste 1,4 miliarde de lei din taxe şi impozite.”

    Valentin Truţă, director general al Premier Restaurants România

     

    Cum s-a scris povestea McDonald’s în România, din 1995 până azi?

    Povestea McDonald’s în România a început în 1995, chiar în inima Bucureştiului, cu mult entuziasm şi cu o promisiune: să oferim o experienţă culinară accesibilă, rapidă şi prietenoasă, într-un moment în care România redescoperea deschiderea către lume. A fost mai mult decât inaugurarea unui restaurant – a fost începutul unei relaţii speciale cu milioane de oameni.

    De la acea zi şi până azi, McDonald’s a devenit parte din viaţa românilor – un reper constant într-o societate aflată mereu în schimbare. Am crescut odată cu generaţiile care au făcut din noi locul primei petreceri, al mesei după şcoală, al revederilor cu prietenii sau al pauzelor binemeritate.

    Astăzi, continuăm să investim în spaţii moderne, primitoare şi adaptate nevoilor fiecărui client. Nu e doar despre a lua masa – este despre a crea un moment. Fie că e o ieşire spontană cu prietenii, o recompensă după un examen sau o pauză între sesiuni de shopping, McDonald’s rămâne acolo, parte din poveste.

    Pentru noi, povestea nu este una scrisă în trecut – se scrie în fiecare zi, cu fiecare client care alege să petreacă un moment la McDonald’s. Şi continuăm să o scriem împreună.

    Cum s-a născut aplicaţia McDonald’s şi ce impact are?

    Aplicaţia este dezvoltată de McDonald’s la nivel global şi oferă o experienţă relevantă, mai rapidă şi mai personală pentru fiecare client. Este o platformă digitală care, de la zi la zi, a devenit tot mai mult decât o aplicaţie – a devenit o extensie a brandului nostru în viaţa de zi cu zi a oamenilor.

    Cu peste 5 milioane de descărcări în România, impactul este clar: clienţii ne caută, ne preferă, ne integrează în rutina lor. Le oferim mai mult decât oferte – le oferim comoditate, loialitate răsplătită şi o conexiune directă cu brandul. E un proiect care continuă să evolueze – iar pentru noi, ca business, este un exemplu perfect de cum tehnologia poate consolida relaţia cu consumatorii şi poate transforma o masă rapidă într-un moment memorabil.

    Ce înseamnă contribuţia McDonald’s la economia locală?

    Numai în ultimii zece ani, am investit aproape 600 de milioane de lei în restaurante şi digitalizare. Am creat mii de locuri de muncă, am sprijinit economia locală prin parteneriate cu furnizori români şi am contribuit la bugetul de stat cu peste 1,4 miliarde de lei din taxe şi impozite. Nu este puţin, dar, pe lângă aceste cifre, am adus şi altceva în plus: un model de business responsabil, bazat pe respect şi pe oameni. Iar asta ne face tare mândri. Şi ne obligă să continuăm în acelaşi ritm. Mai bine de jumătate dintre angajaţii noştri au sub 30 de ani. Pentru că îşi doresc un loc în care să poată evolua şi să se dezvolte profesional şi personal, noi investim exact în această direcţie. Le oferim programe de training şi un mediu de lucru corect şi prietenos. Când intraţi într-un restaurant McDonald’s primiţi zâmbete sincere şi calde, care vin direct din inimă.

    Ce tip de parteneriate aveţi cu furnizori români şi cum contribuie aceştia la progresul afacerii?

    Dincolo de meniuri şi standarde de calitate, McDonald’s înseamnă şi o comunitate de parteneri locali care cresc şi se dezvoltă alături de noi. 44% dintre ingredientele pe care le folosim în prezent provin de la producători români, o dovadă în plus a faptului că sprijinim economia locală şi tradiţiile gastronomice. Fiecare furnizor aduce la masă o poveste, de la puiul proaspăt de la Transavia, la ouăle free range de la Toneli, de la chiflele de la Lantmannen Unibake la legumele şi salatele proaspete de la Eisberg. În spatele fiecărui ingredient sunt oameni care cred în calitate, la fel ca noi. De aceea, aceste parteneriate au evoluat de la an la an, fiind construite pe încredere, pe respect şi pe un angajament comun pentru gust şi siguranţă.

    Care sunt direcţiile pe care vă propuneţi să le abordaţi în următorii ani?

    Privim spre viitor cu un angajament ferm faţă de inovaţie, sustenabilitate şi oameni. Digitalizarea este un pilon strategic pentru noi, nu doar un trend. Ştim că generaţiile Z şi Alpha îşi doresc experienţe rapide, intuitive şi relevante – aşa că investim în tehnologie ca să livrăm exact asta.

    Aplicaţia mobilă a devenit un canal esenţial de interacţiune şi loializare, iar noi vrem să-l ducem şi mai departe.

    În paralel, extindem constant reţeaua de restaurante şi echipa. Doar anul acesta ne pregătim să primim încă 700 de noi colegi. Asta înseamnă creştere economică, oportunităţi şi dezvoltare locală. Nu în ultimul rând, sustenabilitatea nu mai e o alegere – e un imperativ. Ne asumăm tranziţia către ambalaje din surse regenerabile, reciclate sau certificate şi testăm constant soluţii care reduc impactul asupra mediului. Până la finalul acestui an, ne propunem ca 100% din ambalajele folosite să îndeplinească aceste criterii.

    Suntem într-o continuă transformare, dar rămânem ancoraţi în valorile care ne definesc: respect pentru client, grijă pentru echipă şi responsabilitate faţă de societate.

    Ce proiecte de suflet aveţi în portofoliu?

    Credem cu tărie că un brand puternic trebuie să fie un sprijin pentru comunitate. De aceea, am pus bazele unui parteneriat solid, de peste 27 de ani, ca partener de misiune pentru Fundaţia pentru Copii Ronald McDonald. Prin cele trei case din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi, Fundaţia oferă cazare gratuită, mese calde şi sprijin pentru părinţii care au copiii internaţi în spitale. Doar în 2024, prin campaniile desfăşurate, în lunile mai şi octombrie, am colectat şi donat aproape 4 milioane de lei pentru această cauză. Am început cu dreptul şi campania McHappy Day din luna mai a acestui an, iar cea din toamnă se anunţă de pe acum extrem de emoţionantă şi, sperăm, de impact pentru beneficiari.

    Pe lângă aceasta, ne-am îndreptat eforturile spre proiecte din domeniile educaţiei, protecţiei mediului şi incluziunii sociale.

    McDonald’s este, pentru mulţi români, o parte din copilărie sau adolescenţă. Cum valorificaţi această moştenire emoţională în comunicarea cu publicul?

    McDonald’s face parte din memoria colectivă a multor români. E o moştenire emoţională pe care o tratăm cu responsabilitate şi recunoştinţă. Pentru unii, suntem gustul copilăriei. Pentru alţii, locul primei întâlniri, al primei petreceri, al unei tradiţii de weekend în familie.

    Aceste momente nu sunt doar poveşti frumoase – sunt capital de brand. Le valorizăm în comunicare prin sinceritate şi autenticitate. Campaniile noastre se inspiră din viaţa reală a clienţilor, din amintirile lor, din bucuria simplă a unui Happy Meal sau din mândria unui părinte care vine azi cu copilul în acelaşi restaurant unde a crescut şi el.

    În 2025, experienţa McDonald’s înseamnă mult mai mult decât un meniu savuros. Înseamnă confort, tehnologie, apartenenţă şi emoţie. Înseamnă un spaţiu în care fiecare generaţie se poate regăsi – fie că vine pentru gustul bine cunoscut, fie pentru o experienţă nouă, adaptată stilului lor de viaţă.

    Ne dorim ca oamenii să simtă că, oricât de mult s-ar schimba lumea, McDonald’s rămâne un loc în care se simt bineveniţi, înţeleşi şi conectaţi la ceva familiar – chiar şi într-o realitate în continuă transformare.

    Cum arată „experienţa McDonald’s” în 2025 şi ce vă doriţi ca oamenii să simtă atunci când se gândesc la voi?

    „Experienţa McDonald’s” în 2025 este un mix între familiaritate, inovaţie şi valoare. Înseamnă gusturile pe care clienţii le iubesc, dar şi elemente de digitalizare care aduc confort şi rapiditate. Mai presus de toate, experienţa „McDonald’s” înseamnă momente de relaxare şi bucurie împărtăşite alături de cei dragi. De asemenea, pentru noi înseamnă să oferim valoare adăugată clienţilor noştri cu fiecare masă, produs nou şi ofertă nouă, pentru că valoarea face parte din ADN-ul brandului nostru.

    „Privim spre viitor cu un angajament ferm faţă de inovaţie, sustenabilitate şi oameni. Digitalizarea este un pilon strategic pentru noi, nu doar un trend. Ştim că generaţiile Z şi Alpha îşi doresc experienţe rapide, intuitive şi relevante – aşa că investim în tehnologie ca să livrăm exact asta.“

    Valentin Truţă, director general al Premier Restaurants România

  • Când o carte schimbă totul: începuturile unei edituri care scrie cu inima

    Pasionată de lectură încă din copilărie, Oana Bucur a început o carieră în învăţământ şi apoi a lucrat într-o editură, unde a învăţat care sunt provocările dar şi oportunităţile din domeniu. Ulterior, a fondat Sofiami, o editură specializată în cărţi pentru copii, după ce a întâlnit o familie care şi-a dorit să se implice în afacere şi să sprijine investiţia în dezvoltarea ei. Recent, la Bookfest a lansat şi prima ei carte – „Aventurile lui Şoşon în Bucureşti”. Cum s-a dezvoltat Sofiami?

     

    În ultimul an am devenit mai bogaţi cu opt titluri şi o colegă. Acum nu mai sunt singură, avem încă un angajat. Este vorba despre Alexandra, care mi se pare că s-a ataşat foarte rapid de proiectul Sofiami. În al doilea rând, din cele opt titluri, jumătate sunt produse în laboratorul nostru de poveşti, cu ilustratori şi autori români (unul dintre ei sunt eu – da, am îndrăznit asta!)”, a povestit Oana Bucur, care a pus pe picioare Editura Sofiami în urmă cu circa doi ani, după o investiţie de 50.000 de euro. Iniţial, editura a început cu cărţi pentru categoria de vârstă 2-9 ani, însă în ultimul an a adăugat în portofoliu şi cărţi pentru copii de şcoală, de vârstă până în 10-11 ani.

    „De asemenea, în ultimul an s-au înmulţit cititorii noştri care comandă online, deci au crescut vânzările. E drept că am şi investit în marketing. În acelaşi timp am stabilit colaborări cu mai multe librării fizice şi online din ţară”, detaliază antreprenoarea. Cărţile se pot găsi în magazinul online propriu al Sofiami, în librăriile fizice Cărtureşti şi în magazinul propriu online, pe eMag, în Bebe Tei, Libris, librărie.net, dar şi la Opera Comică pentru Copii.

    Printre cele mai recente titluri lansate, ea dă exemplul „Un cititor salvează lumea”, scrisă de Adina Chirică şi ilustrată de Raluca Guraliuc. „Am citit-o de cel puţin cinci ori. Cartea aceasta nu are limită de vârstă; este o lecţie de responsabilitate pentru părinţi şi copii deopotrivă”, punctează Oana Bucur. Vorbeşte şi despre cartea „Prima mea petrecere în pijama”, o poveste scrisă şi ilustrată de Miruna Prunache: „E o carte jucăuşă despre un bebeluş care nu vrea să doarmă. Cred că vă e cunoscut subiectul”. Tot Miruna Prunache a ilustrat „Sofia vrea să fie păpuşă”, scrisă de Loredana Voicilă. În plus, antreprenoaarea a scris şi prima ei carte – „Aventurile lui Şoşon în Bucureşti”, care este practic povestea unui băieţel neastâmpărat care caută luna pe străzile din Bucureşti; ilustraţiile sunt semnate de Daniela Olaru.

    „Chiar mă întrebam zilele acestea «Oare cum am început să scriu această poveste?» Nu mai ştiu. S-a întâmplat în urmă cu vreo doi ani şi tot ce îmi amintesc este că a venit din senin, că ideile curgeau aproape magic, fără să studiez sau să forţez prea tare neuronii mei creativi. Cumva inexplicabil, pentru că eu am mai încercat să scriu pentru copii. Dar tot timpul parcă ceva lipsea. Mi s-a părut că e posibil să aibă şanse, dar am considerat că este mai bine e s-o vadă colegele mele din lumea editorială”. Aşa că le-a trimis manuscrisul însoţit de mesajul: „Tăiaţi în carne vie. Ştiţi că nu mă supăr”. Însă supriza a fost că ele au îndemnat-o să o tipărească.

    „Aşadar este prima mea carte unde sunt autor şi cred că se potriveşte copiilor cu vârste între 3 şi 7 ani. Dar dacă te uiţi la ilustraţiile minunate ale Danielei Olaru, cred că nu te saturi nici dacă ai 70 de ani”, punctează Oana Bucur. Tot ea adaugă că este o carte nişată şi este curioasă dacă va fi cumpărată şi în alte judeţe ale ţării.

    „Dar nu vânzarea este marea mea aşteptare, ci impactul pe care îl va avea asupra cititorilor. M-am gândit că e o unealtă bună pentru a le prezenta copiilor locuri din oraşul în care trăiesc şi totodată o invitaţie de a fi turist în Bucureşti. Aşteptările mele sunt ca micii cititori să se îndrăgostescă atât de mult de Şoşon încât să-l mai plimbăm şi prin alte zone ale ţării. Să avem practic o colecţie”. În prezent, cele mai vândute titluri sunt „Ava cea puternică”, „Dinozaurul Fred” şi ” „Micul Prinţ”. „Sper să am inspiraţia de a alege cărţi tot în spiritul acesta. Faptul că se vând îţi dă puţin avânt şi multă încredere”, adaugă antreprenoarea

    Cât despre evoluţia pieţei de carte, se declară optimistă. „Ştiu că cifrele indică un grad mare de analafabetism, dar eu cred că există un număr considerabil de cititori care ridică media. Adică mulţi români nu citesc, dar aceia care o fac citesc foarte mult. Nu e rău. Apoi sunt bucuroasă că aceşti oameni sunt foarte activi în social media şi pot avea o influenţă consistentă asupra celor care nu sunt pasionaţi de lectură. Să câştigi un nou cititor e o realizare uriaşă, pentru că s-ar putea ca impactul asupra lui să fie atât de mare încât să îi convingă la rândul lui pe alţii. Şi tot aşa”. Ea spune că interesul pentru cărţi pentru copii este în creştere, iar convingerea sa vine din faptul că în urma înfiinţării editurii Sofiami, a contribuit la extinderea pieţei de carte din România.     

    „Oamenii au cumpărat şi de la noi. Cu toate acestea, este posibil ca cifrele să demonteze tot crezul meu. În orice caz, prefer să cred că părinţii vor să le citească mai mult copiilor, altfel mi-aş pierde încrederea în misiunea noastră. Şi măcar pentru doi sau trei ani aş vrea să mai încerc. Nu m-aş opri acum, când pentru noi semnalele sunt bune. Cam atât de aici, din biroul mic-mic încărcat de cărţi pentru copii”, conchide Oana Bucur.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    AWE Studio – atelier de ceramică

    Fondatoare: Daria Popa şi Rebeca Petrean

    Investiţie: 20.000 de euro

    Prezenţă produse: în atelier, târguri, magazine de specialitate

    Plan de dezvoltare: organizarea de ateliere tematice

    Supreme Drops – producător de siropuri

    Fondatori: Paul Iacob şi Răzvan Ciobotaru

    Portofoliu: 13 arome de siropuri

    Prezenţă: cafenele şi baruri

    Investiţii iniţiale: circa 50.000 de euro

    Kaya Holistic – centru wellness

    Fondatori: Daniel Drăghici şi Bogdan Bălan, Kaya Holistic

    Anul deschiderii: 2023

    Cifra de afaceri 2024: circa 250.000 de euro

    Cifra de afaceri estimată 2025: +30% faţă de 2024

    Rural – Sănătate de la ţară – producător de sucuri

    Fondator: Ciprian Andreoiu

    Anul lansării: 2022

    Capacitate fabrică: de 160.000 de sticle
    (250 ml)/ lună

    Valoarea investiţiilor: circa 100.000 de euro

    Prezenţă: HoReCa, băcănii, locuri de joacă

    Eventis Décor – decoruri pentru evenimente

    Fondatoare: Cristina Mauna

    Număr proiecte în ultimii trei ani: peste 200

    Preţ decor: de la 2.000 de euro (pentru eveniment cu 100 de personae)

    Investiţie iniţială: 600 de lei

    Cifra de afaceri 2024: 78.000 de euro

    Număr membri echipă: 5

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cine este omul ce a construit de la zero în România o companie de peste un miliard de euro. Este unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din ţara noastră

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 12 – Dan Ostahie, CEO, Altex

    Este unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro-IT Altex – liderul detaşat al industriei de profil (cu afaceri de 7 mld. lei în 2023), proprietarul dezvoltatorului imobiliar Cometex şi al IFN-ului Credex. Portofoliul său de investiţii de diversifică tot mai mult. În vara acestui an, Banca Naţională a României a aprobat achiziţionarea, în mod direct, de către Dan Ostahie (90,10%), proprietarul Altex, şi societatea Real Estate Srl (9,89%) a participaţiei de 100% din capitalul social şi din drepturile de vot ale Porsche Bank România SA. 

    În opinia lui Dan Ostahie, companile româneşti care au ajuns campioni naţionali în domeniul lor de activitate se uită spre pieţele din regiune pentru extindere internaţională. În ceea ce priveşte piaţa electro-IT, el spune că Grecia, România şi Bulgaria la un loc au un nivel similar cu piaţa din Germania, din Italia sau din Franţa.




     

     

  • Cine este românca ce ocupă una dintre cele mai importante poziţii din industria berii din Europa, o industrie asociată în general cu masculinitatea

    Astăzi, una dintre cele mai importante poziţii din industria berii din Europa este ocupată de o femeie. Iar asta nu e tot! Este româncă şi a condus, timp de mai bine de şapte ani, Berarii României, asociaţia industriei locale a berii, care reuneşte berari şi furnizori de materii prime pentru sectorul berii. Este vorba despre Julia Leferman, care s-a stabilit la Bruxelles şi ocupă funcţia de secretar general al Asociaţiei Berarii Europei.

    intotdeauna oamenii au asociat berea cu masculinitatea şi i-au pus astfel eticheta de băutură a bărbaţilor. Aceste vechi prejudecăţi se mai resimt şi astăzi, pe alocuri, în industria berii, unde nu e de mirare că predomină bărbaţii; dar inevitabil lucrurile se schimbă, percepţiile sunt altele şi uşor-uşor berea capătă un alt sens – datorită celor care o consumă, dar şi celor care lucrează în această industrie.

    Astăzi, una dintre cele mai importante poziţii din industria berii din Europa este ocupată de o femeie, Julia Leferman, care s-a stabilit la Bruxelles şi ocupă funcţia de secretar general al Asociaţiei Berarii Europei. „Industria berii este într-adevăr o industrie a bărbaţilor, dar iată că femeile ocupă un rol din ce în ce mai important şi mă bucur să văd acest lucru la toate nivelurile, de la producţie şi până la nivelul de reprezentare din care fac şi eu parte.

    Dar să nu uităm că primii maeştrii berari ai României au fost femeile, pentru că berea în antichitate era numită şi pâinea lichidă”, povesteşte Julia Leferman. Tot ea adaugă că băutura de care se leagă cariera sa a apărut într-un mod natural de interacţiune între ceralele care au luat contactul cu apa şi cu bacteriile din aer. Şi în acest fel, în gospodăriile din antichitate, s-a realizat prima fermentaţie şi a apărut prima variantă a berii. „Mai apoi femeile erau cele care făceau berea în gospodărie. Deci este, dacă ne gândim aşa, o activitate ciclică şi iată deja că numărul femeilor care se regăsesc şi activează astăzi în industria berii creşte simţitor”, spune Julia Leferman.

    Ea a preluat rolul de secretar general al Asociaţiei Berarii Europei în urmă cu şapte luni. Industria berii, afirmă ea, este în primul rând o industrie locală, care funcţionează ca un motor economic pentru multe sectoare de activitate care se dezvoltă ca urmare a unei industrii a berii puternice. În piaţa românească, exemplifică Julia Leferman, industria berii are un impact pozitiv important în agricultură, în activitatea de procesare sau în transport, precum şi în industria ospitalităţii şi în retail.

    Acest domeniu, mai punctează românca, a dovedit un angajament foarte puternic şi pentru comunitate, piaţa românească şi consumatori în momentul în care s-a pornit pe drumul dezvoltării Sistemului Garanţie-Returnare (SGR). A fost un proiect de durată, la care s-a muncit cinci ani şi jumătate, în cadrul căruia Julia Leferman, în calitate de reprezentant al sectorului, a condus activităţile de analiză de fezabilitate şi apoi de dezvoltare a cadrului legislativ şi a coordonat activitatea companiei RetuRO din România, cea care administrează astăzi SGR. „Este un sentiment profund de mândrie că activitatea profesională pe care am desfăşurat-o a lăsat ceva în urmă şi acel ceva este benefic pentru comunitate, pentru ţară, pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile care vin în urma noastră şi care se vor bucura de un mediu mai curat”, declară Julia Leferman.

     

    De la Bucureşti la Bruxelles

    Parcursul profesional al Juliei Leferman a purtat-o din zona de administraţie publică centrală către piaţa de consultanţă. A absolvit ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti şi a urmat un master în dreptul european al afacerilor la Facultatea de Drept. A lucrat în administraţia publică centrală, în Guvernul României, într-o perioadă extrem de importantă pentru România, între 2005 şi 2007, când s-a finalizat aderarea la Uniunea Europeană.

    A activat apoi şi în Parlamentul României în calitate de consilier economic al preşedintelui la acea vreme, iar unul dintre proiectele la care a contribuit a fost de a crea un mecanism al dialogului între Parlament şi Guvern, alături de consiliul economic şi social, pentru a stabili o agendă comună de lucru care să prioritizeze proiectele legislative care aveau relevanţă şi impact din punct de vedere economic. Scopul acestui proiect, afirmă ea, era să aducă zona de reglementare mult mai aproape de nevoile cetăţenilor. „Rolul pe care îl am acum presupune un dialog şi mai extins – un dialog intern, la nivelul organizaţiei -, dar şi alinierea unor nevoi şi a unor obiective comune între pieţe care au caracteristici diferite în ceea ce priveşte modul în care funcţionează industria berii. Este nevoie de o capacitate de a dialoga şi de a găsi acele elemente comune care apoi să fie transpuse într-un dialog cu autorităţile europene”, explică secretarul general al Asociaţiei Berarii Europei.

     

    O zi din viaţa unui lider

    Dacă atunci când ocupa poziţia de director general al Asociaţiei Berarii României activitatea sa presupunea responsabilitatea la nivel de industrie a berii pentru piaţa din România, acum o zi din viaţa ei arată destul de diferit. Responsabilitatea este mai mare, căci sunt mai multe pieţe în joc, iar deplasările nu lipsesc de pe agenda ei. „Este o zi normală din viaţa oricărei mame care presupune ca ai săi copii să ajungă la şcoală în timp util, să îşi facă temele. Mă împart între rolul de mamă, de soţie şi cel de femeie de carieră, pentru că mi-am dorit întotdeauna să am o activitate care să mă satisfacă în primul rând pe mine în plan personal şi să simt că prin ceea ce fac aduc o contribuţie pozitivă comunităţii şi societăţii din care fac parte”, spune Julia Leferman.

     

    Mituri despre bere

    Cel mai comun mit despre bere astăzi este că băutura se adresează bărbaţilor. Poate că el a avut şi un sâmbure de adevăr cândva, dar cu timpul lucrurile s-au schimbat.

    Acum, spune ea, sunt destul de multe varietăţi de bere pe toate pieţele europene, inclusiv în piaţa din România, iar diversitatea pe care berarii o pun la dispoziţia consumatorului a crescut foarte mult. Astfel, opţiunile din care femeile pot să îşi aleagă berea preferată pentru un anumit moment de consum au crescut şi ele. „În realitate şi noi, femeile, apreciem această băutură. Poate că avem gusturi mai speciale şi din dorinţa de a experimenta gusturi noi, stiluri şi noi varietăţi de bere, uneori alegerile se îndreaptăm mai puţin către berea blondă, pe care bărbaţii o preferă în număr mai mare”, adăugă românca.

    Un alt mit este că berea îngraşă. De ce? Pentru că, de fapt, contează cu ce este consumată, afirmă Julia Leferman. „Nu berea îngraşă, ci stilul de viaţă. E bine să nu mai considerăm burta de bere ca fiind o cauză directă în legătură cu băutura. Este o băutură echilibrată, care aduce un aport nutriţional atâta timp cât este consumată moderat.”

     

    Tendinţe în piaţa berii la nivel european şi în România

    Anumite pieţe europene, spune secretarul general al Asociaţiei Berarii Europei, au reuşit să recupereze consumul pe care îl înregistraseră înainte de pandemie, iar aici vorbim de Spania şi Portugalia. În restul pieţelor din Europa, însă, se văd tendinţe de scădere ca urmare a contextului economic dificil din ultimii ani – pandemie, război, creşterea inflaţiei. Totuşi, sunt şi zone „mai luminoase”, după cum spune ea, iar o parte dintre ele eu legătură cu inovaţia. „Segmentul berii fără alcool creşte în toate pieţele. În prezent, la nivel european, una din 15 beri consumate este fără alcool. Berarii au lucrat pentru a face ca această alegere să fie un legitimă, nu una de nevoie. Totodată, numărul producătorilor de bere este în creştere la nivel european. Sunt berării noi care se deschid. Am revenit la numărul de 10.000 de berari în Europa.” Julia Leferman a fost prezentă la European Brewery Convention Symposium la Budapesta între 19 şi 20 mai, un eveniment dedicat industriei europene a berii, în cadrul căruia accentul a fost pus pe inovaţie şi sustenabilitate.    

    România se află pe locul nouă în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte volumul de bere produs. Italia este pe poziţia a opta şi Austria se află pe locul zece, în timp ce pe locul unu se află Germania. O particularitate a României este însă distribuţia. Astăzi, România se plasează la 8% pondere de consum în industria ospitalităţii. Spre comparaţie, în Spania, ponderea consumului de bere în HoReCa este de 60%.

    „Este un decalaj mare, care însă poate fi privit ca o oportunitate pentru mult loc de creştere. Totul ţine de disponibilitatea consumatorilor români de a-şi redescoperi plăcerea socializării la un pahar de bere într-o locaţie decât acasă”, conchide Julia Leferman.

  • Drumul de la un hobby la o afacere în toată regula. Unei tinere românce i-a venit iedeea în urma unei călătorii în altă ţară

    Alexandra Ghiţă a descoperit uleiul de măsline proaspăt într-o călătorie în Spania şi a decis să aducă şi pe piaţa din România un astfel de produs, iar aşa a luat naştere Olivinity, brand sub umbrela căruia se vând pe piaţa locală, atât prin intermediul magazinului online, cât şi prin prezenţa în băcănii şi alte locaţii, ulei de măsline, miere dar şi coşuri cadou personalizate. Ce urmează pentru unul dintre cele mai tinere branduri gourmet de pe plan local?

    Olivinity a început dintr-o experienţă personală, într-o călătorie în Spania. Am gustat acolo pentru prima dată un ulei de măsline proaspăt, direct de la presă. Gustul, textura, diferenţa faţă de ce găseam în supermarket m-au făcut să mă întreb de ce nu putem avea şi noi acces uşor la produse de calitate, autentice, cu trasabilitate clară. Aşa a apărut Olivinity – ca un proiect personal, fondat din nevoia de a aduce mai aproape produse curate, fără compromis”, povesteşte Alexandra. Ea are o experienţă de 25 de ani în domeniul Horeca şi studiat industria. Proiectul antreprenorial a pornit ca un side hustle (o sursă de venit dintr-un hobby – n.red.), dar a crescut constant şi a ajuns să devină focusul principal pentru ea, astfel că astăzi este antreprenoare full-time.

    Investiţia iniţială de aproximativ 20.000 euro a vizat în produse, branding, site şi logistică. De atunci, a reinvestit constant din veniturile generate. „Am început cu o selecţie restrânsă de uleiuri de măsline extravirgine, atent alese. Acum avem şi miere crudă, sare de mare neiodată, oţeturi balsamice artizanale, uleiuri de măsline certificate Demeter, sardine, marron glace şi coşuri cadou – toate din surse verificate, naturale şi fără procesări inutile”, punctează ea. Cum a crescut? Prin recomandări şi prin sinceritate, susţine fondatoarea Olivinity.

    „Nu am făcut «campanii  agresive», ci am comunicat transparent. Am spus ce oferim, de unde vine produsul, de ce contează. Clienţii au simţit asta şi au revenit”, menţionează ea. De altfel, uleiul de măsline, care are în esenţă o istorie de mii de ani, a devenit în ultimii ani o sursă de inspiraţie pentru mulţi antreprenori care s-au decis să aducă licoarea aurie şi vâscoasă pe meleaguri locale. Alături de uleiul de măsline, antreprenorii au cercetat şi alte produse gourmet asttfel că astăzi această nişă are un punct solid de plecare. De altfel, anul trecut a fost unul de consolidare pentru multe businessuri, aşa cum este şi cazul Olivinity.

    „Ne-am extins gama de produse, am crescut segmentul de cadouri gourmet, am intrat în colaborări corporate şi am ajuns la tot mai mulţi clienţi recurenţi”, punctează Alexandra Ghiţă. Produsele pe care le aduce de peste hotare se găsesc online pe olivinity.ro. dar şi  în câteva bacănii şi locaţii din Bucureşti şi în ţară. Produsele cele mai cerute sunt uleiurile Palacio de los Olivos (Picual şi Arbequina), mierea crudă Mel Santa Maria (iarbă neagră, lavandă, castan din Tras-os-Montes) şi coşurile cadou construite personalizat, după cum menţionează fondatoarea Olivinity.

    Mai departe, ea îşi propune să aducă în continuare produse autentice, de la mici producători care pun accent pe calitate, nu pe volum. „Ne concentrăm pe rafinarea experienţei online şi pe creşterea zonei de B2B – cadouri corporate, HoReCa, parteneriate cu afaceri care împărtăşesc aceleaşi valori şi degustări de ulei de măsline pe care deja le facem însă dorim să le extindem la nivel naţional”.

    Conform antreprenoarei, clienţii sunt persoane care îşi doresc produse curate, de origine sigură, şi care nu mai vor să cumpere „după ambalaj”. „Mulţi sunt oameni educaţi gastronomic sau pur şi simplu atenţi la ce consumă. Avem şi companii care aleg Olivinity pentru cadouri cu sens”.

    Despre lecţiile învăţate, Alexandra crede că dacă rămâi fidel viziunii tale, ai de câştigat. „Nu e uşor să ţii linia dreaptă, mai ales când piaţa merge adesea pe volume, nu pe calitate. Dar clienţii care te aleg o fac cu încredere şi revin. E un business care creşte sănătos”. Şi în acelaşi ritm vede şi următorii ani, astfel că nu vrea să transforme Olivinity un brand de volum, cu un reper în zona gourmet. Magazinul brandului Olivinity, operat de societatea Master Software Delivery SRL, a raportat la Ministerul Finanţelor o cifră de afaceri de 641.000 de lei în 2023. „În 3-5 ani vrem să aducem şi mai multe produse autentice, să dezvoltăm gama gourmet şi să rămânem un business sănătos, echilibrat şi respectat”, conchide antreprenoarea.  

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Amis de la Fête – magazin cu brânzeturi şi vinuri

    Fondatori: Oana Moşanu şi Aurelien Marie

    Prezenţă: Bucureşti

    Cifra de afaceri 2024: 300.000 de euro

    Estimare cifră de afaceri 2025: plus 10% faţă de 2024

    Plan de dezvoltare: deschiderea de noi magazine

    Poartă-mă cu flori – haine sustenabile

    Fondatoare: Elena Stanciu

    Investiţii: 2.000 de euro

    Portofoliu: şosete, rochii, tricouri etc

    Prezenţă: online şi magazine fizice

    Cifră de afaceri 2023: 15.500 de lei

    BogCar Quality – complex de carting de agrement

    Cofondatoare: Aura Tudor

    Locaţie: comuna Independenţa, jud. Galaţi

    Număr karturi: 26

    Valoare investiţie nerambursabilă: 1,6 mil. lei

    Dognomz – mâncare pentru câini

    Fondatori:  Lavinia şi Mihai Toma

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Număr clienţi de la înfiinţare: peste 140

    Preţ abonament mâncare: de la 400 de lei

    I love cakes – cofetărie

    Fondatori: Mihaela Ruxanda şi soţul ei

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifra de afaceri 2024: 200.000 de euro

    Plan de dezvoltare: extinderea capacităţii de producţie

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povestea românului ce a creat o aplicatie ce poate să anticipeze cu acurateţe ce, când şi cât vor cumpăra clienţii

    Pariind pe capacitatea inteligenţei artificiale de a descifra complexitatea comportamentului de consum, un antreprenor român cu vastă experienţă în e-commerce a investit personal 300.000 de euro într-un start-up lansat la finalul lui 2024. Noua platformă, numită Opticomm AI, promite să anticipeze cu acurateţe ce, când şi cât vor cumpăra clienţii.

    Aceasta are deja un client major live şi ţinteşte atingerea pragului de rentabilitate până la sfârşitul acestui an, vizând venituri anuale recurente de câteva sute de mii de euro în 2025. „Ca număr de clienţi, vrem să ajungem la circa 10 care să aibă soluţia implementată. Poate vor fi 7, poate vor fi 12, vom vedea. Iar ca venit anual recurent vrem să depăşim 300.000 euro la final de 2025.  Pentru anul viitor, până la jumătatea anului sau spre finalul anului, ţinta este să ajungem la peste 1 milion de euro venituri recurente anuale“, a declarat Cristi Movilă, fondator şi CEO al OptiComm AI, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El este cunoscut pentru implicarea anterioară în diverse businessuri din zona de e-commerce, inclusiv în conducerea operaţiunilor din regiune ale companiei braziliene VTEX, listată la bursa de la New York.

    Cristi Movilă a demarat proiectul OptiComm AI la finalul lunii noiembrie 2024, însă ideea exista de mai mult timp în mintea antreprenorului, fiind rezultatul experienţei sale de 18 ani în domeniu şi al conştientizării potenţialului uriaş al inteligenţei artificiale aplicate în zona de produse dedicate comerţului. „Este un business pe care l-am început full time şi cu acceleraţia la podea, să spun aşa. L-am început la finalul lunii noiembrie a anului trecut, în 2024. Practic atunci l-am înfiinţat, am alocat un buget pentru investiţii pentru a angaja oamenii şi pentru a investi în tehnologie. E un business la care m-am gândit demult, am tatonat ideea încă de când am ieşit din compania pe care am condus-o în Europa timp de 5 ani (VTEXT – n.red.), adică de pe la finalul lui 2023.

    Între timp am mai investit într-o companie de servicii şi am ieşit din compania respectivă de servicii pentru că mi-am dat seama că este cazul şi este timpul să fac un produs, mai ales bazat pe AI, fiindcă oportunităţile sunt fabuloase din punctul meu de vedere în domeniul acesta“, a explicat el. Platforma dezvoltată de OptiComm AI foloseşte algoritmi avansaţi de AI şi volume mari de date – atât interne, din istoricul de achiziţii, cât şi externe (meteo, inflaţie, evenimente locale, trafic etc.) – pentru a prezice ce, când şi în ce cantităţi vor cumpăra clienţii. Astfel, comercianţii, distribuitorii sau producătorii îşi pot optimiza stocurile, logistica, operaţiunile şi costurile aferente, inclusiv cele de marketing, prin anticiparea nevoilor reale ale consumatorilor.

    Cum funcţionează platforma OptiComm AI? Platforma funcţionează în regim SaaS (Software as a Service) şi este implementată direct în infrastructura cloud a clientului (Microsoft Azure, AWS, Google Cloud), pentru a asigura trans­pa­renţa costurilor şi securitatea datelor. Echipa OptiComm AI se ocupă de implementare şi ajustare în această fază iniţială, urmând ca pe viitor aceasta să poată fi realizată şi de parteneri. „Oferim platforma cu toate funcţionalităţile pe care le avem astăzi, plus tot ce mai dezvoltăm – roadmapul pe care îl avem – sub formă de abonament lunar. Încercăm pe cât posibil să nu mutăm datele clientului, adică facem «deployment», instalăm soluţia în cloud-ul clientului şi nu mutăm datele de acolo; facem toată partea de procesare, de analiză şi de antrenare a algoritmilor noştri în cadrul infrastructurii clientului, pentru că aşa e transparent“, a subliniat fondatorul OptiComm AI.

    Platforma se bazează pe o schimbare de paradigmă, după cum susţine el, în condiţiile în care atenţia se mută de la mişcările de stoc la înţelegerea şi anticiparea nevoii clientului, folosind o multitudine de date. „Noi ne uităm şi analizăm achiziţiile trecute ale tuturor cumpărătorilor. Asta se poate şi segmenta, adică poţi identifica, pe baza achiziţiei tale, cam ce nevoie are o persoană similară, cam ce nevoie ai tu, uitându-mă la persoane similare. E foarte importantă această grupare, segmentare şi această identificare a nevoilor. Punem toate datele tale de achiziţii peste date din piaţă – temperatură, precipitaţii, inflaţie, mişcarea populaţiei, evenimente care se întâmplă în zonă, sărbători legale, nunţi, perioade de post, vacanţele copiilor, toate lucrurile astea – şi ulterior înţelegem nevoia ta de mâine, de poimâine, când vei plasa tu o comandă sau când vii în magazin să cumperi produse, ce produse şi ce cantităţi. E un pic schimbată paradigma. Nu mă mai uit la mişcările stocului, ca în prognoza clasică, ci mă uit la client şi la nevoia clientului“, a detaliat Movilă mecanismul de predicţie.

    Pe lângă predicţia comenzilor viitoare (funcţionalitatea de bază), platforma OptiComm AI include şi alte două direcţii importante, dezvoltate pe baza aceleiaşi analize a datelor: identificarea potenţialului de cross-selling şi a clienţilor potriviţi pentru produse noi sau existente.

    „Iar mai departe, o altă funcţionalitate pe care o avem este că identificăm, pentru un client al lor, produsele cu potenţialul cel mai mare să fie achiziţionate de către clientul respectiv, dar pe care clientul nu le-a cumpărat niciodată. Adică acel cross-sell sau acele recomandări pe care noi, consumatorii finali, le vedem întotdeauna pe site-uri B2C. Noi o facem un pic mai calculat, tot aşa, segmentat: mă uit la locaţie, mă uit la tipul locaţiei, mă uit la numărul de mese sau numărul de clienţi pe care îi au. Sunt foarte multe informaţii pe care le luăm în calcul, astfel încât să propunem un produs relevant pentru locaţia respectivă (dacă este vorba de un jucător din HoReCa – n.red.). Mai mult decât atât, mă uit şi invers. Întorc problema şi invers. Dacă eu am un produs pentru care am suprastoc, l-am cumpărat sau l-am produs şi vreau să-l vând, mă uit invers: care sunt potenţialii clienţi cărora pot să le vând produsul respectiv? Iar ca un ultim pas în tot spectrul de recomandări, ne uităm şi la produse noi. OK, eu fac un produs nou sau cumpăr un produs nou. Care sunt potenţialii clienţi pentru produsul acesta nou? Toate lucrurile astea vin din analiza multor date, că practic obiectivul nostru este să construim o «cutiuţă» în care bag foarte multe date şi scot inteligenţă”, a explicat el.

    „Platforma funcţionează pentru oricine vinde ceva clientului final şi are nişte volume relevante. E foarte important să ai nişte volume de vânzări relevante – câteva sute de mii, poate milioane de linii de comandă sau de tranzacţii, pentru că noi facem <<deep learning>>. Practic, antrenăm nişte reţele neuronale şi algoritmi avansaţi de AI cu datele de achiziţii.“

    Cristi Movilă, fondator şi CEO al OptiComm AI

    Clienţii ţintă: companii cu afaceri de minimum zeci de milioane de euro Platforma se adresează oricărei companii care vinde către clientul final (B2C) sau către alte businessuri (B2B) şi care dispune de volume relevante de vânzări – de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de linii de comandă anual, echivalentul unor cifre de afaceri de la zeci de milioane de euro în sus.

    „Platforma funcţionează pentru oricine vinde ceva clientului final şi are nişte volume relevante. E foarte important să ai nişte volume de vânzări relevante – câteva sute de mii, poate milioane de linii de comandă sau de tranzacţii, pentru că noi facem <<deep learning>>. Practic, antrenăm nişte reţele neuronale şi algoritmi avansaţi de AI cu datele de achiziţii. Dacă datele sunt puţine, atunci modelele noastre nu pot să înveţe foarte multe lucruri şi rezultatele nu sunt atât de bune. Dacă vorbim de hipermarket, supermarket sau magazine care au volume considerabile, probabil de la zeci de milioane de euro în sus vânzări pe an, informaţiile sunt şi relevante şi impactul pe care îl au aceste predicţii în companie devine foarte relevant”, a punctat Movilă. Abonamentul lunar pentru a folosi OptiComm AI porneşte de la câteva mii de euro pe lună, tariful fiind ajustat în funcţie de complexitatea proiectului şi valoarea adusă clientului, mai ales în această fază de început. Primul client care a implementat deja soluţia OptiComm AI şi o foloseşte în producţie este Macromex, unul dintre marii jucători de pe piaţa de distribuţie şi producţie de produse congelate din România.

    Platforma ajută Macromex să anticipeze comenzile clienţilor săi din HoReCa şi retailul tradiţional. „Un proiect de genul acesta, în care prezic următoarea comandă pentru clientul lui Macromex din industria Horeca, ajută atât restaurantul, cafeneaua respectivă, hotelul respectiv – îi ajută să-şi dimensioneze achiziţiile şi să-şi planifice din timp. Şi, mai departe, îi ajută pe cei de la Macromex – ei au 12 cross-dockuri în toată ţara, unde duc marfa. În fiecare cross-dock au anumite maşini ca să transporte marfa mai departe către clientul final. Noi, când ştim exact ce client, de unde e clientul, când va comanda, ce cantitate şi ce produse va comanda, practic, astea se traduc într-un beneficiu foarte mare pentru ei din punct de vedere logistic, operaţional, achiziţii, inclusiv producţie”, a detaliat fondatorul OptiComm AI. Pe lângă Macromex, start-up-ul are discuţii avansate şi implementări în curs cu mai mulţi alţi potenţiali clienţi, inclusiv din străinătate.

     

    Creştere prin forţe proprii. Obiectivul principal al echipei OptiComm AI pentru acest an este atingerea pragului de rentabilitate (break-even), menţinând un echilibru între creşterea echipei şi a numărului de clienţi implementaţi şi gestionarea eficientă a costurilor. Odată ce compania va deveni sustenabilă financiar (“default alive”) şi va atinge un anumit prag de venituri anuale recurente – de ordinul unui milion de euro sau mai mult, start-up-ul intenţionează să atragă o rundă de finanţare de la fonduri de venture capital (VC), însă exclusiv pentru accelerarea creşterii şi expansiune, nu pentru supravieţuire. „Pentru că noi ne permiteam şi puteam eu să susţin businessul în etapa asta de start, a fost mai bine pentru noi să nu atragem o investiţie pre-revenue, ci să mergem la câteva sute de mii, poate chiar spre un milion venit anual recurent, ca apoi să ridicăm o rundă, în acelaşi timp validând şi dezvoltându-ne soluţia. Devenim independenţi pentru că suntem pe cale de a deveni break-even, de a deveni default alive, cum numesc oamenii în domeniu. Şi atunci, dacă noi nu avem nevoie de banii investitorilor pentru a supravieţui şi pentru a ne acoperi costurile de zi cu zi, ci avem nevoie doar pentru a scala şi pentru a ne dezvolta – sky’s the limit – atunci e foarte atractiv şi pentru ei”, a concluzionat Cristi Movilă. El a menţionat şi potenţialul de scalare rapidă prin integrări cu platforme existente, cum ar fi VTEX, sau chiar scenariul construirii unui “unicorn” cu o echipă restrânsă, profitând la maximum de capabilităţile AI.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Cristi Movilă, fondator şi CEO al OptiComm AI

    Ce face? Platforma foloseşte algoritmi avansaţi de AI şi volume mari de date – atât interne, din istoricul de achiziţii, cât şi externe (meteo, inflaţie, evenimente locale, trafic etc.) – pentru a prezice ce, când şi în ce cantităţi vor cumpăra clienţii. Astfel, comercianţii, distribuitorii sau producătorii îşi pot optimiza stocurile, logistica, operaţiunile şi costurile aferente, inclusiv cele de marketing, prin anticiparea nevoilor reale ale consumatorilor.

    2. Mara Ilie, cofondatoare şi CEO, Lifetoon

    Ce face? Dezvoltă o platformă bazată pe inteligenţă artificială care permite transformarea fotografiilor personale în benzi desenate unice şi personalizate.

    „Partea de backend este finalizată, iar acum ne ocupăm de partea de frontend şi de experienţa pe care, de fapt, o are utilizatorul atunci când intră pe platformă. Lansarea versiunii alpha va fi la sfârşitul lunii mai şi de atunci va putea fi şi testată platforma. Ne uităm din start la piaţa din SUA pentru că are un venit mai ridicat decât ceea ce găsim noi pe piaţa locală. În general, este mult mai uşor să vinzi în vestul Europei faţă de estul Europei. Dar acolo este şi cea mai mare competiţie, de asemenea.”

    3. Alexandru Aramă, fondator Picior de Play

    Ce face? A dezvoltat o platformă de streaming care aduce teatrul din sălile de spectacole în mediul online.

    „Avem în momentul de faţă undeva la 13.000 de clienţi plătitori care cumpără bilete de pe platforma Picior de Play. În ceea ce priveşte cifra de afaceri, ajungem la 100.000 euro pe an, cel puţin la finalul anul trecut aşa a fost. Estimarea în momentul de faţă este spre 130.000-140.000 euro la final de 2025 dacă lucrurile merg la fel în continuare.”

    4. Invitaţi: Tiberiu Gila şi Victor Lisman, cofondatori ai Klipp

    Ce fac? Dezvoltă în prezent o aplicaţie tip „Shazam“ pentru filme pe care o vor lansa la începutul acestei veri. Aplicaţia îşi propune să identifice rapid filmele din spatele secvenţelor video scurte care circulă pe platforme precum TikTok şi Instagram Reels.

    Tiberiu Gila: „Pentru toată lumea, filmele sunt un hobby la bază (…). De asemenea, suntem şi consumatori de social media, tot ce ţine de platformele de conţinut video scurt, cum sunt TikTok, Instagram Reels, Facebook Shorts, şi se întâmplă foarte des ca în cadrul acestora să apară secvenţe din filme. Şi tu, din curiozitate, vrei să cauţi acea secvenţă prin comentarii sau în descriere şi, la fel de des, se întâmplă să nu o găseşti. Şi ne-am gândit care ar fi o modalitate mai uşoară, care evită tot acest «doom scrolling» şi căutat pe net. Şi am venit cu ideea Klipp.”

    Victor Lisman: „Am început pe 10 martie, la Hackathonul Innovation Labs. Acolo ne-am ocupat mai mult de partea de business şi aveam un prototip care nu prea funcţiona concret, numai că, la o săptămână după, am început paşii spre dezvoltarea propriu-zisă.”

    Rubrica „Start-up Update”

    Mihai Chişu, cofondator şi CEO, eVote – platformă pentru vot electronic

    Ce e nou? Compania românească a investit aproximativ 50.000 de euro în dezvoltarea eVotePRO  – o extensie a soluţiei sale principale, dedicată de această dată investitorilor instituţionali, precum administratorii fondurilor de pensii şi ai fondurilor de investiţii.

    „Scopul nostru prin această aplicaţie este nu numai de a îmbunătăţi exerciţiul de vot pentru toţi cei implicaţi, dar şi de a atrage noi companii, astfel încât întreg sistemul de vot din piaţa românească de capital să devină cât mai digital. (…) Am putea să dublăm numărul de companii din portofoliu. Avem mari companii ale statului care nu ne sunt în momentul de faţă clienţi şi cred că, la un moment dat, aceste companii de stat o să facă pasul pentru a-şi uşura şi ele tot procesul de vot, dar mai ales pentru a oferi propriilor acţionari o soluţie care este mult mai elegantă şi mai simplă. Pe lângă aceste companii de stat pe care le dorim în portofoliul nostru, mai sunt o serie de companii mari din bursa românească, care fac parte din indicele BET, dar sunt şi multe alte companii de talie medie care sunt interesate.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. Formatul emisiunii cuprinde o serie de rubrici ce aduc plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 1.200 de ediţii ale ZF IT Generation.

  • Casă de probă

    Se probează haine, se testează maşini înainte de cumpărare, iar o serie de alte produse pot fi returnate la scurtă vreme după achiziţie, dacă se dovedesc a nu fi pe placul clientului.

    Cumpărarea de proprietăţi imobiliare era însă până nu de mult o tranzacţie definitivă, dar, în ultima vreme, din dorinţa de a vinde mai repede, unii proprietari acceptă ca potenţialul cumpărător să încerce înainte ceea ce ar vrea să cumpere, scrie Financial Times. Tendinţa se remarcă de ambele părţi ale oceanului în cazul proprietăţilor scumpe. Unele persoane interesate de o casă pot face o ofertă vânzătorului pentru aceasta, după care să ceară permisiunea de a petrece o perioadă scurtă în ea, de regulă un weekend sau câteva zile, altele preferă să închirieze pe perioadă de câteva luni înainte de a se decide să cumpere, fără obligaţia de a achiziţiona la final imobilul.

    S-au văzut şi cazuri în care cei care probează o casă să vadă dacă li se potriveşte obţin de la proprietar nu numai permisiunea de a petrece o scurtă perioadă în ea, ci şi de a organiza reuniuni cu prietenii şi familia. În acest caz, potenţialul cumpărător poate să-şi dea seama dacă locuinţa vizată este suficient de mare pentru asemenea evenimente. La semnarea unui contract de închiriere pentru câteva luni pentru a testa casa, se poate stabili deja preţul de achiziţie sau faptul că acesta se va negocia în funcţie de condiţiile de piaţă de la momentul respectivei tranzacţii. Probatul caselor se practică pe pieţe ca Londra, Washington, zone cu case de vacanţă din Grecia sau din Thailanda, printre altele.

  • Povestea uneia dintre cele mai discrete creatoare de modă din lume. Cum a ajuns o fetiţă săracă, dintr-o familie cu unsprezece fraţi, să creeze un gigant mondial în domeniul fashion

    Succesul casei de modă fondate de Jeanne Lanvin a fost rezultatul a mulţi ani de muncă perseverentă. Discretă şi meticuloasă, personalitatea ei unică a făcut-o să se remarce printre contemporani.

    „Madame”, aşa cum îi spuneau angajaţii, era o şefă exigentă, dar care avea încredere deplină în oamenii talentaţi din jurul său. Jeanne Lanvin era autodidactă şi nu desena. Lucra direct cu materialele şi îşi exprima ideile în colaborare strânsă cu şefele de atelier, cele care realizau efectiv modelele, după cum reiese dintr-un articol publicat chiar pe site-ul companiei.  Refuzând să participe la majoritatea evenimentelor mondene, creatoarea de modă prefera cercuri restrânse şi intime de artişti, scriitori şi muzicieni. Era foarte rar văzută la un bal sau la cursele de la Longchamp, iar dacă totuşi apărea, o făcea pentru a observa eleganţa pariziencelor şi a anticipa mai bine dorinţele lor viitoare.

    Cea mai mare dintre unsprezece copii dintr-o familie modestă, Jeanne Lanvin s-a născut la Paris pe 1 ianuarie 1867. Încă din copilărie, independenţa şi forţa caracterului ei prefigurau un destin excepţional. La treisprezece ani, Jeanne a câştigat primii săi bani lucrând pentru o pălărieră de pe Rue du Faubourg Saint-Honoré. Era responsabilă cu livrarea pălăriilor în tot Parisul, folosind omnibuzul.

    Ca să economisească banii de bilet, alerga pe jos după tramvai. Poreclită „Micul Omnibus”, Jeanne s-a făcut remarcată rapid şi a avansat în ierarhie. Harnică şi creativă, a început un stagiu de ucenicie în pălărie şi a atras rapid atenţia. Pălăriile create de „domnişoara Jeanne” au avut mare succes, iar visul de a-şi deschide propriul magazin a prins contur. Visul a devenit realitate la vârsta de 22 de ani.

    Prin multe sacrificii şi perseverenţă, Jeanne Lanvin a reuşit să-şi impună creaţiile, semnate „Lanvin (Mademoiselle Jeanne) Modes”, în garderoba pariziencelor sofisticate. Pe 31 august 1897, Jeanne Lanvin a devenit mamă. Marguerite, singurul ei copil, a fost cea mai mare iubire şi principala sursă de inspiraţie. Din legătura lor s-a născut una dintre cele mai faimoase case de modă franceze. Vizionară autentică, Jeanne Lanvin a captat spiritul vremii şi a condus casa de modă spre culmile eleganţei şi modernităţii. 

    Creatoarea a fost o pionieră în multe domenii. Era important pentru ea să fie cu un pas înainte, niciodată în urmă. Cu o viziune completă, Jeanne Lanvin a extins constant afacerea, deschizând noi departamente pentru a răspunde nevoilor unei societăţi în continuă transformare. Pălării, haine pentru copii, colecţii pentru domnişoare şi femei, blănuri, lenjerie, rochii de mireasă, ţinute sport, colecţii masculine, parfumuri şi chiar design interior – prin curajul său, Jeanne Lanvin a construit treptat un imperiu şi a anunţat o revoluţie a stilului de viaţă. Cariera ei este presărată cu o serie de premiere: Jeanne Lanvin a fost prima creatoare care a lansat o linie de modă pentru copii, în 1908; prima care a propus o colecţie masculină pe comandă, în 1926; şi chiar prima care a creat o apă de toaletă unisex, în 1933. La apogeu, Lanvin avea aproape 1.200 de angajaţi, numeroase magazine şi filiale în întreaga lume. Marguerite, fetiţa sa, a devenit prima sursă de inspiraţie pentru Jeanne Lanvin, care i-a creat, încă de mică, o garderobă extrem de sofisticată. Cele două erau de nedespărţit. Marguerite era adesea văzută printre rafturile magazinului, lăudată pentru ţinutele sale elegante. Aşa a apărut ideea de a crea haine pentru copii. Această relaţie extraordinară mamă-fiică este esenţială pentru istoria brandului: din iubirea pentru Marguerite, Jeanne Lanvin a început să creeze rochii. Tot pentru ea – devenită între timp contesa Marie-Blanche de Polignac – Jeanne a lansat în 1927 legendarul parfum Arpège, cadou de ziua ei. Din această legătură maternă s-a născut şi logo-ul emblematic al casei: o femeie şi un copil, desen conceput de ilustratorul Art Deco Paul Iribe. Îi plăcea să se înconjoare de pictori ai mişcării Nabis, în special Édouard Vuillard, cu care împărtăşea obsesia pentru culoare. Jeanne Lanvin a fost şi o colecţionară pasionată, strângând lucrări de Renoir, Degas, Fantin-Latour, Fragonard şi alţii. Pasiunea pentru culoare a dus la deschiderea propriei vopsitorii în 1923. Când nu lucra la o colecţie, Jeanne Lanvin călătorea frecvent, notându-şi ideile şi inspiraţiile. Jurnalele ei de călătorie erau păstrate cu grijă în biroul personal şi consultate constant în procesul creativ. Pe lângă amintiri, nota detalii despre obiecte descoperite, mostre de ţesături sau costume tradiţionale din ţările vizitate de ea ori de apropiaţii săi: sariuri indiene, haine chinezeşti, costume de toreador sau broderii etnice. În anii 1920, Lanvin s-a remarcat prin culori îndrăzneţe şi tehnici decorative inovatoare. Panglici, broderii, perle şi detalii preţioase împodobeau rochiile fără a compromite croiala impecabilă. Alături de faimosul albastru Lanvin, alb-negrul şi accentele argintii dominau colecţiile – un simbol al eleganţei anilor ’20, influenţat de geometria mişcării Art Deco. Pe 6 iulie 1946, Jeanne Lanvin s-a stins din viaţă în linişte, la vârsta de 79 de ani. „Madame” Jeanne – pălărieră, creatoare de modă, decoratoare, fondatoare de parfumuri – a lăsat în urmă un imperiu.  

    Lanvin Group în prezent

    1. În prezent, casa de modă Lanvin este deţinută de Lanvin Group, o filială a conglomeratului chinez Fosun International. Fosun a achiziţionat Lanvin în februarie 2018;

    2. Lanvin Group, anterior cunoscut sub numele de Fosun Fashion Group, a fost redenumit în 2021 şi gestionează mai multe mărci de lux, inclusiv Sergio Rossi, Wolford, St. John Knits şi Caruso;

    3. Grupul are sediul în Shanghai şi a fost listat la Bursa de Valori din New York în 2023, având o valoare de piaţă
    de aproximativ 1,5 miliarde de dolari la momentul listării;

    4. În ceea ce priveşte conducerea, în decembrie 2021, Siddhartha Shukla a fost numit CEO al Lanvin, iar în iunie 2024, Peter Copping a fost desemnat director artistic, responsabil pentru colecţiile de îmbrăcăminte pentru femei şi bărbaţi, precum şi pentru accesoriile din piele şi bijuterii;

    5. În 2024, Lanvin Group a înregistrat o scădere de 23% a veniturilor, ajungând la 329 milioane de euro, în contextul unui climat economic dificil şi al unei pieţe de lux în declin, în special în regiunile EMEA şi China, potrivit luxus-plus. com.

     

  • Care este oraşul din România ce se poate lăuda cu cele mai „globalizate” restaurante

    Vacanţa ideală este un concept extrem de vag, oricât de mult ne dorim să o definim. Pentru unii înseamnă doar somn şi relaxare, în timp ce alţii visează să escaladeze munţi sau să practice sporturi extreme. În plus, opţiunile depind de ţară, de buget, de contextul geopolitic în care se găseşte fiecare turist. Chiar şi aşa, indiferent ce ne dorim de la vacanţă, pasiunile şi experienţele continuă să fie factori esenţiali în modelarea industriei turismului. Şi indiferent pe unde mergem şi în ce mod ne relaxăm, mâncarea rămâne un aspect esenţial al oricărei călătorii.

    În încercarea de a identifica câteva tendinţe globale, Mastercard Economics Institute (MEI) a lansat recent un raport care analizează obiceiurile globale de consum în materie de călătorii, inclusiv în privinţa gastronomiei. Când vine vorba de mâncare, preferinţele sunt extrem de subiective şi influenţate de backgroundul cultural, de gusturile personale, restricţiile alimentare şi experienţele individuale. Drept urmare, există multe moduri de a măsura care sunt cele mai bune destinaţii culinare. O variantă este să ne uităm la cât de diverşi sunt clienţii, din câte ţări provin ei, identificând astfel cele mai „globalizate” oraşe din punct de vedere culinar.

    Surprinzător, sau nu, în cazul României nu Bucureştiul ocupă locul fruntaş, ci Braşovul, unde, în medie, restaurantele au atras anul trecut turişti din 38 de ţări. Comparativ, vecinii noştri de la sud apar pe listă cu Varna şi cu o medie similară, de 38 de naţionalităţi care au format clientela restaurantelor din oraş.

    În vârful clasamentului format din 43 de ţări şi oraşe se află Istanbul, ale cărui restaurante găzduiesc în medie clienţi de 67 de naţionalităţi diferite. Localizarea oraşului pe două continente influenţează puternic gastronomia locală, în ale cărei arome se simt influenţe asiatice, meditaraneene, est-europene şi arabe. Pe locul doi se află Cannes (Franţa), urmat de Interlaken (Elveţia), Bali (Indonesia), Barcelona (Spania) şi Dubrovnik (Croaţia), toate atrăgând vizitatori din întreaga lume datorită gastronomiei vibrante.

    Braşovul  este cu siguranţă o destinaţie de top atât în rândul românilor, cât şi al străinilor care ne vizitează. Fie că ajung în zonă pentru o excursie de o zi din Bucureşti sau parte a unui circuit mai amplu prin Transilvania, numeroşi turişti descoperă indirect şi calităţile gastronomiei locale.

    „Sectorul turistic din Europa continuă să demonstreze o rezilienţă remarcabilă. Chiar şi în contextul incertitudinii economice, observăm o orientare clară a călătorilor europeni către experienţe care oferă sens personal şi valoare pe termen lung. Fie că vorbim despre retreaturi pentru starea de bine, explorări culturale sau aventuri în natură, europenii prioritizează călătoriile care sunt aliniate cu propriile valori şi aspiraţii”, a declarat în raport Natalia Lechmanova, economist-şef pentru Europa în cadrul Mastercard Economics Institute.

    Pe plan global, Miami Beach, o Meca pentru bucătăria latino-americană şi caraibiană, ocupă primul loc pe lista oraşelor din SUA vizitate de gurmanzi, restaurantul din zonă primind, în medie, vizitatori din 56 de ţări diferite în 2024. New York City, un loc unde găseşti mâncare din toate colţurile lumii, apare şi el pe listă, alături de mai multe locaţii din California. În America Latină, cea mai globalizată destinaţie culinară este Cartagena (Columbia), în Asia-Pacific tronează Bali, în Orientul Mijlociu cei mai mulţi se îndreaptă spre Doha, iar dacă ajung în Africa cei mai dedicaţi „foodies” nu pot rata Marrakech.

     

    Braşovul, pe scena globală

    Pe această scenă globală, Braşovul nu se poată lăuda cu cifre impresionante, dar el este cu siguranţă o destinaţie de top atât în rândul românilor, cât şi al străinilor care ne vizitează. Fie că ajung în zonă pentru o excursie de o zi din Bucureşti sau parte a unui circuit mai amplu prin Transilvania, numeroşi turişti descoperă indirect şi calităţile gastronomiei locale. În ultimii ani, în afară de reşedinţa judeţului, numeroase sate din împrejurimi au început să atragă tot mai mult atenţia vizitatorilor din toată lumea, după ce casele bătrâneşti au fost transformate în pensiuni cochete şi potecile ce legau pe vremuri dealuri şi păduri au devenit trasee turistice.

    Statistic, judeţul Braşov a atras anul trecut 1,5 milioane de turişti, din care 12% dintre ei străini, ocupând locul trei la nivel naţional, după Bucureşti şi Constanţa, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Acelaşi loc îl ocupă şi când vine vorba de numărul înnoptărilor, cu un total de
    2,8 milioane. Dintre turiştii străini, cei mai mulţi au venit din Germania, Israel, SUA, Spania, Republica Moldova şi Polonia. Amplasarea lui geografică, aproape de Capitală, la poalele munţilor, dar putând fi şi loc de plecare pentru explorarea multor zone pitoreşti din Transilvania face ca Braşovul să atragă turişti cam tot anul, fie pentru city break, schi, Crăciun, Revelion sau Paşte. În ceea ce priveşte capacitatea de cazare, în judeţul Braşov există 947 de unităţi, cu un total de 28.493 locuri, din care 10.646 în hoteluri, 5283 în pensiuni agroturistice şi 3.646 în pensiuni turistice. La nivel regional, Braşov ocupă locul I în cadrul Regiunii Centru în clasamentul judeţelor după numărul de sosiri, cu o pondere de 47%, urmat de judeţele Sibiu (17,5%), Mureş (15,3%), Alba (8,1%), Harghita (6,9%) şi Covasna (5,2%).  Durata medie a sejurului a fost în 2024 de 1,9 zile, mai mică decât cea din 2023 (două zile). 

    Cu siguranţă, indiferent de unde vine, niciun turist nu ratează în Braşov zona centrală, Piaţa Sfatului, Biserica Neagră şi străduţele alăturate, unde s-a dezvoltat un adevărat pol gastronomic. Fie că eşti în căutare de bucate tradiţionale sau preferi meniuri mai internaţionale, Braşovul are ceva de oferit fiecăruia. Dacă e să estimăm cam câte restaurante se află în oraş, platforma Tazz listează de exemplu 280 de restaurante partenere, iar pe siteul de review-uri Tripadvisor sunt evaluate peste 350 de localuri, cu specific românesc, italian, mediteraneean, vegan, cu burgeri, pizza sau fast-food. Atractivitatea Braşovului nu este limitată doar la oraş, ci şi la satele împrăştiate în jurul lui, unde mici antreprenori curajoşi pariază pe alt tip de turism decât cel de masă. Dedicate celor care caută originalitatea, individualitatea, şicul ascuns sau eleganţa delicată, mici restaurante deschise în foste ferme, şoproane sau ridicate de la zero aşteaptă turistul curios, dornic de linişte şi pofticios.