BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Cine este tânăra din România care, după ce a condus 15 ani o reţea ajunsă la sute de magazine sub coordonarea ei, a făcut o schimbare radicală şi a mizat pe alt domeniu

    100 Cele mai puternice femei din business. Alina Bistreanu, CEO, Optical Investment Group 

    Cifră de afaceri (2022): 157,7 mil. lei

    Profit net (2022): 5,4 mil. lei

    Număr de angajaţi: 538

    Biografie:
    De mai bine de un an şi jumătate, Alina Bistreanu, care timp de 15 ani a activat în domeniul fashion, a preluat conducerea retailerului de optică medicală, un domeniu în care, spune chiar ea, partea de fashion, de frumos, se îmbină foarte bine cu grija pentru oameni, mai precis cu îngrijirea vederii acestora.

    ► Mă uit în urmă şi îmi amintesc cu bucurie şi entuziasm anul 2004. În luna mai a acelui an, începeam primul meu job cu acte în regulă, după ce mai cochetasem cu joburi sezoniere în timpul vacanţelor mele de vară. Terminasem liceul cu profil economic şi abia începusem facultatea de finanţe-bănci. De copil visasem să ajung într-o zi să conduc o bancă (instituţie bancară), iar toată traiectoria mea educaţională a urmărit acest vis, la fel şi primul meu job.

    ► Realitatea nu a coincis complet cu gândurile mele de atunci. Deşi mi-am început cariera în domeniul pe care îl studiam, am descoperit repede că nu sunt potrivită unui mediu atât de rigid şi static. Schimbarea către industria de fashion retail a fost una firească pentru mine şi mi s-a potrivit ca o mănuşă, deoarece am realizat că mă pasionează să lucrez cu oamenii, să creez experienţe şi să fiu în mijlocul acţiunii. Timp de peste 15 ani, am reuşit să acumulez experienţă şi să dezvolt noi competenţe în această industrie.

    ► Odată cu evoluţia tehnologiei şi a schimbărilor comportamentului consumatorilor, industria va trebui să se adapteze rapid şi să inoveze pentru a rămâne relevantă. În domeniul opticii medicale, tehnologia şi IA joacă deja un rol esenţial. De exemplu, tehnologiile de testare a vederii ar putea deveni mai avansate şi personalizate, testarea va deveni mult mai accesibilă şi se va putea face cu ajutorul IA, de la distanţă, fără a fi necesară deplasarea într-un cabinet, iar ochelarii şi lentilele inteligente vor putea corecta deficienţe imposibil de corectat în trecut.


     

  • CSR 2024. JTI Romania: Cum spune JTI că luptă împotriva contrabandei – Campania care a schimbat regulile jocului”

    Motivaţie:

    Campaniile au fost iniţiate în 2010 de JTI Romania şi au fost derulate prin faracontrabanda.ro, în parteneriat cu autorităţile de aplicare a legii. Anul 2010 a marcat o creştere fără precedent a contrabandei cu ţigarete, după ce accizele au fost majorate cu 50% în mai puţin de nouă luni. „A fost un an foarte dificil, în care investiţiile au fost stopate, s-au făcut disponibilizări, iar piaţa a fost puternic afectată de comerţul ilegal. Am investit la momentul respectiv într-o campanie publică de conştientizare a fenomenului, pentru că am considerat că factorul educativ e important”, declară Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria. Astfel, scopul acestor campanii sunt de educare publică, de creştere a gradului de conştientizare a efectelor negative ale contrabandei asupra economiei şi societăţii.

    Descrierea proiectului:

    Campania publică anticontrabandă se desfăşoară anual, din 2010, cu mesaje diferite, în regiunile cel mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete şi în Bucureşti. În ultimii trei ani, campaniile s-au desfăşurat simultan şi în Republica Moldova.

    „De-a lungul anilor, am ţintit toate categoriile de public care au tangenţă cu chestiunea – consumatorii adulţi, micii şi marii traficanţi, locuitorii din zonele de graniţă pentru care contrabanda e parte din viaţa de zi cu zi, fără a fi percepută negativ, slujitorii legii, care consideră că impactul social al contrabandei este unul minor”, afirmă Gilda Lazăr. Campaniile au rolul de a menţine subiectul în atenţia opiniei publice şi a autorităţilor fiscale sau de aplicare a legii. Gilda Lazăr spune că acestea nu sunt neapărat acţiuni clasice, educative sau informative, de genul „spune nu contrabandei” sau „fă-ţi datoria de cetăţean şi cumpără ţigări taxate în România”. „În timp, am observat că un mesaj amuzant, inteligent şi atractiv produce un declic şi este cu mult mai vizualizat, inclusiv de categoriile de public menţionate. Mesajele serioase, elaborate, transmise în limbaj de lemn, de cele mai multe ori se lovesc de rezistenţă sau de lipsa de reacţie”, explică reprezentanta companiei. Ultimul mesaj al campaniei derulate la finele anului trecut, simultan în România şi Republica Moldova, a fost „Legea e bună!”, iar personajele şi povestea au parodiat filmele cu James Bond.

    „Vizualul şi spotul video sunt realizate în urma unui brainstorming între colegii de la JTI şi agenţia Comunicator Media. Pentru implementarea campaniei şi promovarea mesajelor lucrăm de obicei cu agenţia Pastel”, conform Gildei Lazăr. Campaniile se derulează timp de o lună-două, pe panotaj stradal şi la TV, în Bucureşti, Chişinău şi în regiunile cele mai afectate de contrabandă din România şi Republica Moldova.

    Bugetul alocat creşte de la an la an, iar sursa finanţării este JTI. „Sigla companiei nu apare pe materialele de comunicare ale campaniei, pentru că prin acest demers nu urmărim să ne promovăm brandul corporatist, ci să ajungem la publicul ţintă şi astfel să reuşim diminuarea comerţului ilegal”, afirmă Gilda Lazăr.

     

    Rezultate:

    „Ca rezultate practice în teren, dincolo de audienţă, am observat că, pe durata derulării campaniilor, au loc mai multe acţiuni de combatere a traficului ilegal, iar vânzările legale cresc. Creşterea vânzărilor legale înseamnă implicit majorarea sumelor pe care le virăm la buget – accize, TVA, alte taxe şi contribuţii”, susţine Gilda Lazăr.

  • CSR 2024. Transavia: De ce a investit Transavia 400.000 de lei într-un loc de joacă premium la Alba Iulia

    Motivaţie:

    Transavia investeşte pentru comunitate într-un nou loc de joacă la standarde premium şi sprijină dezvoltarea creativă a copiilor din Alba Iulia. Proiectul Poppy’s Playground a fost conceput şi dezvoltat cu ajutorul Fundaţiei Transavia, ca parte a angajamentului companiei de a sprijini comunităţile locale. Grupul ţintă al acestui proiect îl constituie familiile cu copii cu vârste între 2 şi 12 ani din Miceşti, Alba Iulia. Ideea acestui proiect a pornit de la observarea lipsei unui spaţiu de joacă sigur, în care copiii să se poată juca în afara pericolelor străzii. „Copiii din Miceşti, Alba Iulia, se jucau pe stradă, printre maşini. Am dorit să facem ceva pentru comunitatea în care cresc şi copiii noştri, astfel încât să aibă o copilărie frumoasă şi sigură. Prin urmare, ne-am asumat responsabilitatea de a crea un spaţiu dedicat celor mici, unde, supravegheaţi de părinţi, să poată experimenta fără griji bucuria de a se juca, de a-şi face noi prieteni cu care să înveţe şi să fie fericiţi”, spune Theodora Popa-Liteanu, vicepreşedinte Transavia.

    Descrierea proiectului:

    În crearea şi implementarea proiectul Poppy’s Playground au fost implicaţi experţi în amenajarea locurilor de joacă din zonă, Waterboyz, susţinând astfel şi dezvoltarea locală. Investiţia de 400.000 de lei, susţinută integral de companie, a permis ca, în aproximativ o lună, spaţiul de peste 500 mp să fie echipat la standarde premium şi să fie inaugurat la început de august 2024. Au fost selectate echipamente moderne, precum tobogane, leagăne, sisteme de căţărare şi suprafeţe antitraumă, toate adaptate pentru diverse grupe de vârstă. Echipa a colaborat cu designerii şi constructorii pentru a asigura că fiecare element al locului de joacă este deopotrivă sigur dar şi atractiv pentru copii. Totodată, a fost creat un regulament intern pentru asigurarea siguranţei în utilizarea spaţiului, părinţii fiind încurajaţi să supravegheze îndeaproape copiii în timpul jocului. 

    Rezultate:

    Prin crearea Poppy’s Playground, un loc de joacă sigur şi modern în Miceşti, Alba Iulia, Transavia contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi a familiilor acestora, oferindu-le un mediu propice pentru joacă, explorare şi învăţare, care stimulează activitatea fizică, creativitatea şi interacţiunea socială. În plus, părinţii şi întreaga comunitate se bucură de un spaţiu comun unde pot socializa. Pe termen lung, proiectul contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunitate şi la consolidarea legăturilor dintre membrii acesteia. Această iniţiativă completează alte activităţi realizate în 2024 pentru stimularea dezvoltării armonioase a copiilor din comunităţile în care compania îşi desfăşoară activitatea, respectiv susţinerea grădiniţei „Dumbrava minunată” din Alba Iulia pentru achiziţia unui roboţel Tommy, care va dota o cameră senzorială, şi construirea unui alt loc de joacă la grădiniţa din Ciugud.

    „Investiţia de 400.000 de lei, susţinută integral de companie, a permis ca, în aproximativ o lună spaţiul de peste 500 mp să fie echipat la standarde premium şi să fie inaugurat la început de august 2024.”

    Theodora Popa-Liteanu, vicepreşedinte, Transavia




     

  • Povestea femeii care după ce rămas văduvă la 27 de ani, cu un copil mic, a depăşit toate problemele şi chiar a reuşit să construiască un imperiu, într-o perioadă în care acest lucru părea imposibil pentru o femeie

    Într-o epocă în care femeile rareori aveau dreptul să conducă afaceri, Barbe-Nicole Ponsardin, cunoscută mai târziu ca Madame Clicquot, a devenit una dintre cele mai influente figuri din industria şampaniei. Ea a transformat o afacere aflată în dificultate într-un imperiu al eleganţei şi rafinamentului, iar moştenirea sa dăinuie până astăzi, Veuve Clicquot fiind unul dintre cele mai renumite branduri de şampanie din lume – mai exact, al doilea CA vânzări. 

    Născută pe 16 decembrie 1777 în Reims, Franţa, Barbe-Nicole Ponsardin provenea dintr-o familie prosperă. Tatăl său, Ponce Jean Nicolas Philippe Ponsardin, era un negustor de textile de succes şi un influent politician, ceea ce i-a oferit tinerei Barbe-Nicole acces la o educaţie solidă şi la o reţea de contacte de înaltă clasă. Pentru a consolida influenţa economică a familiei, părinţii ei au aranjat căsătoria cu François Clicquot, fiul unui producător de vinuri din Reims. Astfel, în 1798, la vârsta de 21 de ani, Barbe-Nicole a devenit parte a Maison Clicquot, o casă de vinuri cu ambiţii mari, dar încă departe de a fi o forţă dominantă pe piaţa şampaniei. François Clicquot avea o viziune îndrăzneaţă: voia să transforme compania sa într-un nume recunoscut internaţional.

    A început să exploreze pieţele externe şi a crescut producţia de şampanie de la 8.000 la 60.000 de sticle pe an între 1796 şi 1804, potrivit Smithsonian Magazine. Cu toate acestea, în 1805, la doar 30 de ani, François a murit subit, lăsând-o pe soţia sa văduvă la 27 de ani, cu un copil mic şi un viitor incert. În Franţa începutului de secol XIX, Codul civil napoleonian restricţiona drepturile femeilor, interzicându-le să administreze afaceri fără consimţământul unui tutore masculin. Singura excepţie? Văduvele. Barbe-Nicole a luat una dintre cele mai îndrăzneţe decizii ale timpului ei: a refuzat să se retragă şi l-a convins pe socrul său să-i permită să conducă afacerea familiei. În 1810, şi-a înregistrat oficial compania sub numele Veuve Clicquot-Ponsardin („Văduva Clicquot-Ponsardin”).

    Madame Clicquot nu s-a mulţumit doar să administreze afacerea – ea a transformat fundamental modul în care era produsă şampania. În 1810, a creat prima şampanie vintage din lume, selecţionând doar strugurii dintr-un singur an excepţional, în loc să amestece recolte din mai mulţi ani. Iar dacă până la începutul secolului XIX şampania era tulbure, conţinând sedimente de drojdie care afectau claritatea băuturii, Madame Clicquot a inventat metoda remuage (riddling), care permitea îndepărtarea acestor impurităţi prin rotirea şi înclinarea sticlelor într-o poziţie controlată.

    Această tehnică, care este încă utilizată în producţia modernă de şampanie, a transformat băutura într-un produs limpede, elegant şi apreciat la nivel mondial, potrivit history.com. În 1818, Madame Clicquot a creat prima şampanie rosé blended, amestecând vin roşu cu vin alb – o tehnică revoluţionară care este utilizată de majoritatea producătorilor de şampanie şi astăzi. Madame Clicquot nu doar că a îmbunătăţit calitatea şampaniei, dar a înţeles şi importanţa brandingului şi a pieţelor internaţionale. În 1814, pe măsură ce războaiele napoleoniene se apropiau de sfârşit, ea a reuşit să trimită un transport clandestin de 10.550 de sticle de şampanie în Rusia, unde consumatorii erau mari amatori ai vinurilor efervescente. Odată ce blocadele comerciale s-au ridicat, şampania sa a devenit un simbol al luxului la curtea ţarului Alexandru I, consolidând poziţia Veuve Clicquot pe piaţa globală, scrie Smithsonian Magazine.  

     

    Madame Clicquot a condus afacerea timp de 61 de ani, până la moartea sa, în 1866, la vârsta de 89 de ani.

    Madame Cliquot nu s-a mulţumit să salveze un business, ci a revoluţionat o întreagă industrie. Ea a creat:

    1.Œ Prima şampanie vintage din lume (1810)

    2. Procesul de remuage (1816) – clarificarea revoluţionară a şampaniei

    Ž3 Prima şampanie rosé blended (1818)

     

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Inovaţie 2024. Serviciul Bringo Mall

    Clienţii Bringo au posibilitatea de a plasa o singură comandă care include produse din mai multe magazine situate în acelaşi centru comercial, cu o singură taxă de livrare.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Implementarea inovaţiei Bringo Mall a început cu identificarea nevoilor pieţei, folosind analize detaliate, în special ale feedbackului clienţilor Bringo, care solicitau un asemenea serviciu, şi studii de consumatori. Rezultatele analizelor interne au arătat că utilizatorii îşi doreau o soluţie care să simplifice cumpărăturile online prin reducerea numărului de comenzi şi a taxelor de livrare. Pe baza acestor date, Bringo a dezvoltat conceptul „O comandă, mai multe magazine, o singură livrare”, colaborând cu 48 de malluri şi peste 200 de magazine pentru a integra o gamă variată de produse disponibile cu această funcţionalitate. 

    Din punct de vedere tehnic, echipa a lucrat la crearea unui sistem care să permită selectarea produselor din mai multe magazine într-o singură sesiune de cumpărături, gestionarea comenzilor multimagazin şi alocarea lor către personal shopperi, precum şi optimizarea rutelor de livrare.

    Înainte de lansarea oficială, serviciul a fost testat în câteva centre comerciale pentru a valida funcţionalitatea şi a ajusta eventualele probleme logistice. În decembrie 2023, Bringo Mall a fost lansat la nivel naţional, acoperind 30 de oraşe. Sistemul de livrare a fost coordonat cu serviciul personal shopper, care rămâne un avantaj competitiv al Bringo, asigurând calitatea produselor şi livrarea simultană a comenzilor din magazine diferite. Promovarea serviciului pune accent pe unicitatea şi beneficiile sale, iar extinderea a inclus adăugarea de noi categorii de produse şi comercianţi.

    Elementul de noutate:

    Bringo Mall este un serviciu accesibil în aplicaţia de cumpărături online prin personal shopper Bringo, lansat în decembrie 2023. Acesta propune clienţilor Bringo posibilitatea de a plasa o singură comandă care include produse din mai multe magazine situate în acelaşi centru comercial, beneficiind de o livrare rapidă şi singură taxă de livrare. 

    Acest concept este unic pe piaţa românească de e-commerce şi e-grocery şi simplifică procesul de cumpărături online, permiţând clienţilor să achiziţioneze diverse tipuri de produse – de la alimente şi produse de îngrijire personală până la articole pentru animale de companie şi jucării, flori, băuturi fine, articole sportive – printr-o singură comandă, economisind astfel timp şi costuri de livrare.

    Efectele inovaţiei:

    Pentru clienţi serviciul aduce simplificarea cumpărăturilor online prin posibilitatea de a achiziţiona produse din mai multe magazine printr-o singură comandă şi reducerea timpului petrecut în multiple aplicaţii sau platforme pentru a satisface diverse nevoi de cumpărare. Odată cu Bringo Mall a apărut un nou standard de servicii prin introducerea unui model de „mall virtual” care oferă o experienţă personală, cumpărăturile fiind făcute de un personal shopper cu aceeaşi atenţie pe care ar aloca-o şi clientul. 

    Valorile medii mari ale comenzilor prin Bringo Mall (320 lei) sunt cu 12% mai mari decât valorile medii ale comenzilor Bringo (285 lei). Serviciul Bringo Mall este disponibil în 30 de oraşe din România, cu produse de la magazine din 48 de centre comerciale.

    Aproape 15.000 de comenzi au fost plasate pe Bringo Mall de la lansare şi până în prezent. Comenzile includ, în medie, produse de la 3 magazine, combinaţiile cele mai frecvente fiind între produse din magazine tip market (produse alimentare, pentru casă şi altele), produse pentru animalele de companie şi farmacii sau jucării, în funcţie de sezon.

  • CSR 2024. PENNY România: Cantina BufKids pentru copiii vulnerabili din Buftea

    Motivaţie:

    PENNY România, în colaborare cu Habitat for Humanity România şi Asociaţia Hercules, a lansat proiectul Cantina BufKids. Scopul acestui proiect este să ofere zilnic o masă caldă celor 50 de copii vulnerabili care beneficiază de serviciile Centrului de Zi din Buftea. Prin nutriţie adecvată, iniţiativa sprijină combaterea sărăciei şi promovează accesul la educaţie, contribuind la o dezvoltare sănătoasă şi la performanţe şcolare mai bune.

     

    Descrierea proiectului:

    Proiectul a început în ianuarie 2022 şi a fost finalizat în mai 2024, după doi ani de muncă asiduă şi implicarea activă a voluntarilor. În total, 523 de voluntari, inclusiv zeci de angajaţi din cadrul PENNY, au oferit 3.138 de ore de lucru pentru construcţia cantinei. Cantina este parte integrantă a Centrului de Zi din Buftea şi va funcţiona pe termen nelimitat, oferind copiilor nu doar hrană, ci şi un spaţiu de socializare şi sprijin educaţional. Organizaţii implicate: PENNY România; Habitat for Humanity România; Asociaţia Hercules; sprijin suplimentar din partea Fundaţiei Saint-Gobain, Fundaţiei Telus, HP şi PRO TV.

     

    Rezultate:

    Construcţia cantinei a implicat 20 de echipe de voluntari şi peste 5.000 de ore de muncă. Astăzi, 50 de copii din Buftea beneficiază zilnic de mese calde, care îi susţin în activităţile educaţionale şi contribuie la o viaţă sănătoasă. Pe termen lung, proiectul va continua să ofere suport copiilor din comunitate, asigurându-le o dezvoltare armonioasă şi sprijin emoţional. Cantina BufKids îşi propune să ofere mese calde pe termen lung copiilor vulnerabili din Buftea, contribuind astfel la dezvoltarea lor fizică şi emoţională. Proiectul va continua să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale copiilor şi să susţină educaţia printr-o alimentaţie echilibrată.

    „La PENNY credem că doar împreună putem construi o societate mai bună şi sănătoasă. Proiecte precum Cantina BufKids aduc comunitatea împreună şi creează un viitor mai bun pentru generaţiile următoare.” – Reprezentanţii companiei




     

  • De la medicină dentară, la artă: cum s-a reinventat această antreprenoare în zodia hand made

    Andreia Morar, fondatoarea şi creatoarea din spatele Crazy Daisy, magazin cu lucruri ilustrate şi handmade, este absolventă de medicină dentară, dar nu a vrut să lucreze în domeniu, ci a început să aplice în graphic design. Acesta a fost planul „de siguranţă”, însă îşi dorea să creeze produse pe placul inimii, plan care urma să devină realitate după trei ani de experienţă într-o agenţie de marketing. Cum a început Andreia magazinul Crazy Daisy şi ce urmează pentru brand?

     

    Eu am absolvit un liceu sau o facultate în domeniul designului, aşa că sunt autodidactă. Consider că, în acest domeniu al designului şi ilustraţiei, nu este obligatoriu să ai studii formale, ci mai degrabă dorinţa de a învăţa şi de a fi autodidact, mai ales acum, când există atât de multe cursuri şi tutoriale online”, spune Andreia Morar, fondatoarea şi creatoarea din spatele Crazy Daisy. 

    Un alt factor care a contribuit la formarea ei a fost experienţa de trei ani într-o agenţie de marketing, unde a învăţat multe lucruri pe care le aplică acum în propriul meu business, după cum povesteşte ea. Până anul trecut, a lucrat într-o agenţie de marketing din Arad, însă acum a ales să meargă pe drumul freelancingului. „Acest lucru îmi oferă flexibilitate pentru a crea produse şi, în acelaşi timp, o sursă de venit suplimentară, cu care să-mi alimentez visul şi businessul Crazy Daisy”.

    Ea a început cu o imprimantă în valoare de aproximativ 800 de lei, topuri de hârtie de 150 de lei, o ghilotină la reducere – 100 de lei – şi materiale de împachetat de aproximativ 150 de lei. „Pe parcurs, am reinvestit din salariul de la job în tot felul de gadgeturi şi upgrade-uri. Pot spune că, de fiecare sărbătoare, ceream cadouri legate de business, cum ar fi o presă de linogravură, dălţi de linogravură, vopsele etc.”. Însă Andreia consideră că investiţia nu se opreşte niciodată, deoarece încearcă să-şi diversific portofoliul de produse constant. Cele mai apreciate produse sunt suncatcherele – autocolante pentru geamuri care creează un efect de curcubeu în cameră sau maşină atunci când soarele trece prin ele. Alte bestselleruri sunt semnul magnetic de carte în formă de gâsculiţă şi printul „Girl in Motion”, după cum mai spune Andreia. În prezent, ea are peste 35 de produse în portofoliu.

    Produsele se găsesc pe crazydaisy.art, pe Iarmaroc.com (Crazy Daisy) şi, pentru clienţii internaţionali, pe Etsy, sub numele crazydaisyartstore.

    Andreia povesteşte că a început să se promoveez organic pe Instagram. 


    „La început, era suficient să fii constant în postări, însă acum cred că este nevoie de o strategie clară pentru a creşte organic. Am încercat şi promovarea plătită, care a adus rezultate, dar, neavând suficiente cunoştinţe în acest domeniu, am renunţat. Un alt mod de promovare a fost prin recomandări şi prin acceptarea unor oportunităţi care mi-au oferit expunere”. Clienţii ei au vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani, majoritar femei, pasionate de lucruri handmade, colorate şi cu un umor specific milenialilor şi generaţiei Z. Cât despre lecţiile învăţate în antreprenoriat, ea spune că a învăţat cât de importante sunt organizarea – atât în ceea ce priveşte timpul, cât şi logistica – şi faptul că nu mai există un superior care să-ţi spună ce ai de făcut. „Eşti tu pe cont propriu şi eşti singurul responsabil de propriile alegeri”. Cât despre inspiraţie, Andreia spune că aceasta vine de peste tot: o experienţă trăită, o expresie pe care o auzi, o scenă pe care ai trăit-o. Şi, desigur, o sursă inepuizabilă de inspiraţie este online-ul – în special Instagram, unde urmăreşte mulţi oameni talentaţi, şi Pinterest, după cum afirmă antreprenoarea. 

    Anul 2024 a fost anul de înfiinţare a Crazy Daisy, însă pentru 2025 Andreia îşi propune să fie mai organizată cu lansările de produse şi să introducă produse noi în magazinul online. „În următorii ani, îmi doresc să îmi diversific portofoliul de produse şi să particip la târguri fizice prin ţară. Mi-ar plăcea, de asemenea, să colaborez cu alte branduri pentru a crea asseturi fizice sau digitale şi pentru a le ajuta să-şi aducă ideile la viaţă.

    Pe termen lung, îmi doresc ca Crazy Daisy să devină un brand care să se poată susţine exclusiv din activitatea proprie, adică din servicii de ilustraţie şi vânzări de produse”, a conchis Andreia.   

    „În următorii ani, îmi doresc să îmi diversific portofoliul de produse şi să particip la târguri fizice prin ţară. Mi-ar plăcea, de asemenea, să colaborez cu alte branduri pentru a crea asseturi fizice sau digitale.“

    Andreia Morar, fondatoarea, Crazy Daisy

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Bianca Bideac – ilustrator 

    Locaţie: Bucureşti

    Prezenţă: online

    Planuri de viitor: intrarea în magazine fizice

    PanFree- fabrică de produse fără gluten

    Fondator: Ovidiu Plutaşu

    Investiţie totală: peste 4 mil. lei

    Număr angajaţi: 17

    Capacitate fabrică: 250.000 de produse 

    Prezenţă: Carrefour, magazin propriu online etc.

    Dacia Roşie – atelier de recondiţionări maşini 

    Fondator: Tudor Oprea

    Investiţie 2 garaje: 10.000-15.000 de euro

    Preţ per restaurare: 

    până la 10.000 de euro

    Zelas Network- dezvoltator software

    Fondator: Alexandru Turbat

    Experienţă domeniu IT: 14 ani

    Kidstory – magazin online cu jucării 

    Fondatoare: Elena Ion-Cauris 

    Anul lansării: 2020

    Portofoliu: peste 15 branduri 

    Investiţie iniţială:  500 de lei

    Cifra de afaceri 2024: 3 mil. lei, dublu faţă de 2023

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Ioana Manea, Chief Innovation Officer, Arctic Stream: 2024 prin ochii unui integrator IT. Perspective pentru 2025

    Anul 2024 a fost plin de provocări, în toate domeniile şi pe toate planurile. Pentru a obţine o privire de ansamblu mai puţin subiectivă, l-am rugat pe ChatGPT să îl rezume într-o frază, şi am obţinut o caracterizare destul de bună, după părerea mea: „Anul 2024 a fost marcat de progrese semnificative în tehnologie şi sustenabilitate, provocări economice şi sociale, dar şi de un spirit global de adaptare şi rezilienţă în faţa schimbărilor continue”.

    Bineînţeles, nici domeniile de infrastructură IT şi securitate cibernetică nu au fost lipsite de provocări specifice. Costul mediu al unui atac în 2024 este la cel mai înalt nivel de până acum, cu 10% mai mult decât anul trecut, ajungând la 4,88 milioane de dolari (sursa: https://www.ibm.com/reports/data-breach). 

    La nivel de atacuri globale, putem nota următoarele:

    – 85% din atacurile cibernetice au folosit AI-ul, demonstrând potenţialul său dual (https://www.keepersecurity.com/blog/2024/08/14/top-ten-cybersecurity-threats-in-2024/). Printre altele, AI-ul a fost folosit să formuleze text mult mai convingător în e-mailurile de phishing, dar este folosit şi de tooluri de spart parole mult mai rapid (e.g. PassGan).

    -Ÿ  Tehnologiile deepfake au fost folosite pentru a crea impersonări convingătoare în  atacuri pe social media (https://www.weforum.org/stories/2025/01/deepfakes-different-threat-than-expected/).

    -Ÿ  Atacurile de tip ransomware continuă şi evoluează în complexitate.

    -Ÿ  Atacurile asupra lanţurilor de aprovizionare (supply chain) rămân în centrul atenţiei, exploatând vulnerabilităţile software-urilor de încredere şi compromiţând simultan numeroase organizaţii.

    Conştientizarea colectivă

    Pasul zero înspre implementarea de politici de securitate, soluţii de protecţie, procese bine documentate în caz de pierderi de date sau atacuri cibernetice este conştientizarea că există o problemă reală, care trebuie prevenită. La nivelul companiilor mari şi în special în domenii strict reglementate, acest lucru era bine cunoscut de mulţi ani, însă dacă ne gân­dim la nivel individual, în special în rândul oamenilor care nu lucrează în IT sau domenii conexe, securitatea cibernetică nu se află în topul grijilor sau intereselor. Cu siguranţă, cu toţii am auzit pe cineva care să spună la un moment dat: „Şi ce dacă îmi fură cineva datele? Ce să facă cu ele?”  

    Tehnologiile avansate sunt înţelese de publicul larg atunci când există o aplicaţie sau o interfaţă palpabilă pe care să o poată folosi. Spre exemplu, AI-ul şi ML-ul au fost adoptate la scară largă odată cu apariţia asistenţilor precum ChatGPT, Gemini sau Cortana. Anul 2024 a adus atacurile cibernetice atât de aproape de utilizatori, cât să poată fi înţelese de majoritatea. 

    Orice eveniment important, fie el de natură politică sau de anvergură internaţională, a fost ţinta atacurilor cibernetice (e.g. alegerile din diferite ţări, Olimpiada de Vară din Franţa etc). 

    Anul trecut am văzut la ştiri cum instituţii şi companii din România au fost atacate, ne-am lovit de website-uri care nu sunt disponibile în urma unor astfel de evenimente. În luna decembrie am auzit cu toţii despre conceptul ferme de boţi, campanii de dezinformare, precum şi ce sunt actorii statali. Majoritatea băncilor, operatorilor de telefonie şi cablu, companiile de utilităţi trimit regulat e-mailuri şi informări legate de campanii de phishing şi vishing care le preiau identitatea şi încearcă să păcălească oamenii pentru a le furniza informaţii personale sau a prelua controlul telefoanelor sau a laptopurilor. 

    Arctic Stream (listată la Bursa de Valori Bucureşti, sub simbolul AST) este o companie cu capital integral românesc, fondată în 2017, cu un portofoliu de servicii care include: evaluarea infrastructurii IT; consultanţa; proiectarea, reproiectarea, integrarea şi dezvoltarea infrastructurii de date şi de securitate IT; managementul de proiect, configurarea, implementarea şi migrarea de soluţii complexe; alături de mentenanţa şi suportul operaţional post-implementare.

    În rândul companiilor

    La fel ca în domeniul asigurărilor, investiţiile în securitatea cibernetică nu au un ROI clar, beneficiile nu sunt palpabile, mai puţin în cazul nefericit al unui atac. Altfel, soluţiile şi procesele mai degrabaă îngreunează workflow-ul normal de lucru (autentificările trebuie să treacă prin mai mulţi paşi, politicile de schimbare a parolelor pot frustra angajaţii etc.). Toate acestea devin desigur insignifiante în cazul în care compania e sub atac, atunci când aplicaţiile sunt indisponibile, iar calculatoarele criptate, atunci când angajaţii nu pot lucra, iar firma nu poate produce ceea ce trebuie să producă. 

    În plus, directiva europeană NIS2 şi transpunerea ei în lege au determinat conştientizarea mai mult sau mai puţin forţată a companiilor care operează în domenii esenţiale, a implementării prevederilor legate de oameni, tehnologii şi procese. Este desigur un proces de durată, cu mai multe etape, dar directiva pune bazele necesităţii apărării din punct de vedere cibernetic. 

    Privind spre 2025 

    Transpunerea Directivei NIS2 reprezintă un pas important în consolidarea securităţii cibernetice la nivel naţional şi european, impunând standarde mai înalte şi o abordare mai cuprinzătoare în faţa ameninţărilor cibernetice în continuă evoluţie.

    Astfel, entităţile esenţiale şi importante trebuie să:

    -Ÿ  implementeze măsuri tehnice şi organizatorice pentru gestionarea riscurilor de securitate cibernetică.

    -Ÿ  dezvolte planuri de răspuns la incidente şi continuitate a afacerii.

    -Ÿ  notifice prompt autorităţile competente despre incidentele semnificative.

    Adeseori în domeniul în care lucrăm vorbim despre triada oameni, procese şi tehnologie şi nevoia tuturor celor trei elemente în asigurarea unei protecţii cibernetice. Vedem deja cum în 2025, companiile se vor uita la toate cele trei. 

    Companiile vizate de directiva NIS vor trebui să aibă procese bine puse la punct referitoare la managementul riscului, obligaţiile de raportare, responsabilitatea conducerii, continuitatea activităţii.  

    Nevoia de personal calificat în cybersecurity e mai stringentă ca niciodată. World Economic Forum analiza în luna octombrie 2024 o lipsă de 4 milioane de experţi şi profesionişti la nivel global. 

    Nu în ultimul rând, tehnologia, cea care ne este nouă la Arctic Stream cel mai apropiată, trebuie să furnizeze vizibilitatea şi corelarea asupra evenimentelor, precum şi să faciliteze refacerea sistemului afectat. Nu îmi propun să trec în revistă toate platformele ce trebuie să lucreze împreună pentru a realiza protecţia şi răspunsul la incidente, pentru că articolul ar deveni mult prea lung şi, desigur, acestea depind mult şi de tipicul organizaţiei la care ne referim. 

    Din punct de vedere tehnologic însă, observăm câteva direcţii importante de referinţă pentru 2025: 

    1. Segmentarea reţelelor 

    La Arctic Stream povestim de câţiva ani despre această segmentare şi securizare a reţelelor, în special în domeniul industrial, unde există reţele de proces (sau SCADA), acestea trebuie să fie izolate din punct de vedere logic de reţelele administrative, astfel încât dacă se întâmplă ceva în reţeaua utilizatorilor, acest lucru să nu afecteze producţia. 

    Vorbim desigur despre segmentare şi la nivel de utilizatori şi la nivel de aplicaţii, pentru a restrânge cât mai mult suprafaţa unui atac. 

    2. Vizibilitate şi trasabilitate

    În cazul unui incident de securitate, unul din primii paşi de făcut este să obţinem loguri. Infrastructura de reţea împreună cu soluţiile şi platformele de cybersecurity trebuie să ofere vizibilitatea şi trasabilitatea necesară pentru a înţelege cine, cum, când s-a conectat. Vizibilitatea permite, printre altele: detectarea rapidă a ameninţărilor, evaluarea amplitudinii incidentului, răspunsul eficient şi izolarea rapidă, precum şi conformitatea şi raportarea. 

    3. Serviciul de răspuns la incidente 

    În 2025, serviciul de răspuns la incidente este esenţial pentru companiile moderne, devenind o componentă critică a strategiei de securitate cibernetică. Serviciul de răspuns la incidente asigură protejarea reputaţiei companiei, gestionând criza şi minimizând daunele aduse imaginii, suport pentru continuitatea afacerii, restabilind rapid operaţiunile critice, precum şi conformitatea cu directiva NIS2. Un serviciu de răspuns la incidente oferă acces la expertiză specializată şi tehnologii avansate, în special pentru companiile care nu dispun de resursele interne necesare. 

    În concluzie, anul 2025 nu va fi, cel mai probabil, nici el lipsit de provocări. Însă, cu o strategie bine pusă la punct, inclusiv în domeniul de securităţii cibernetice, poate deveni anul în care rezilienţa defineşte succesul.  

  • Bogdan Grigoriu, regional operations director, Pepco South Europe: Este nevoie de timp şi dedicare pentru rezultate de top

    În fitness este nevoie de consecvenţă, iar rezultatele sunt direct proporţionale cu volumul de efort depus. La fel este şi în afaceri, este de părere Bogdan Grigoriu, în a cărui responsabilitate intră operaţiunile Pepco din regiunea care reuneşte România, Bulgaria, Grecia, Croaţia, Serbia, Slovenia Şi Bosnia şi Herţegovina.

     

    Munca în echipă, planificarea, preocuparea continuă pentru dezvoltare, adaptabilitatea la condiţii de stres sunt repere dobândite în sfera sportului care au aplicabilitate perfectă şi în universul afacerilor, punctează Bogdan Grigoriu. Mentalitatea sa, povesteşte el, s-a format nu doar în business, ci şi în sport, unde a învăţat că succesul nu se bazează doar pe talent, ci şi pe disciplină, strategie şi dorinţa constantă de a excela. Fie că este pe teren sau în biroul central, spune el, nu se mulţumeşte doar să participe, ci luptă să conducă. Din funcţia actuală, pe care o deţine de aproape doi ani, este responsabil de operaţiunile Pepco în zona South Europe, care include şapte pieţe – România, Bulgaria, Grecia, Croaţia, Serbia, Slovenia şi Bosnia şi Herţegovina.

    Compania operează acum 475 de magazine la nivel naţional, România devenind astfel a doua cea mai mare piaţă a sa, după Polonia. Pepco România a raportat în 2023 venituri de 2,5 miliarde de lei, în creştere faţă de 2,3 miliarde de lei din 2022. De asemenea, profitul net aproape s-a dublat în acelaşi interval, ajungând la 330 de milioane de lei, comparativ cu 158 de milioane de lei în 2022. În acelaşi timp, echipa Pepco s-a extins, crescând de la 3.340 la 3.573 de angajaţi.

    Ce hobby ai şi cât timp îi dedici? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Sportul pentru mine este un mod de a trăi. Ca majoritatea băieţilor de la începutul anilor ‘90, mi-am petrecut copilăria în spatele blocului, în cazul meu jucând fotbal pe terenul şcolii generale nr. 11 din Iaşi. Pasiunea pentru fotbal a început în momentul în care am avut acces la televizor, la vârsta de 3-4 ani, ca mai târziu să mă împingă spre clubul de fotbal FC Juventus. Sunt un fan al acestui club de fotbal din Italia şi urmăresc toate meciurile şi ştirile despre această echipă. Cafeaua de dimineaţă este savurată alături de ştirile din business şi de cele despre Juventus. Deşi nu am reuşit să creez o carieră din fotbal, plăcerea de a face sport şi necesitatea de a mă testa continuu m-au împins, la vârsta de 16 ani, spre sala de forţă. Structura şi mai ales competitivitatea adusă de body building au fost inspiraţionale. Mersul la sală este şi în ziua de astăzi un mod de viaţă pentru mine. Am ajuns să cunosc în detaliu exerciţii, antrenamente specifice, nutriţie, aparate şi tot ceea ce presupune fitnessul. 

    Ce corespondenţe există între acest hobby/ sport şi afaceri?

    Pe terenul şcolii Otilia Cazimir, am pus bazele a ceea ce mai târziu am ajuns să numesc skilluri de leadership: lucrul în echipă, strategie, adaptabilitate şi rezilienţă. La acel moment, făcând ceea ce îmi place, am ajuns să fiu foarte competitiv într-o activitate la care eram destul de bun. Pe de altă parte, sala de fitness m-a învăţat valoarea consecvenţei în activităţi şi faptul că trebuie să îţi împingi zi de zi limitele pentru a obţine mai mult. Această tendinţă, de a ieşi din zona de confort, a construit o rezilienţă fantastică, ce mă ajută în fiecare zi. Consider că foarte multe persoane care trăiesc această pasiune pentru fitness înţeleg cât de important este să nu te mulţumeşti niciodată şi să îţi doreşti mereu să te îmbunătăţeşti. Trebuie să mai punctez că planificarea unei săptămâni nu este un task chiar facil. Începând cu timpul pe care îl pun deoparte pentru familie, este o provocare să strecor timp pe lângă responsabilităţile pe care le am de îndeplinit în cadrul Pepco pentru a urmări zilnic ce se întâmplă cu Juventus. Acestea fiind spuse, recunosc ca nu prea ratez meciurile lor, deşi trebuie să planific această activitate.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cu siguranţă. Reamintesc aici munca în echipă, planificarea, dorinţa continuă spre dezvoltare, adaptabilitatea la condiţii de stres. Pasiunea pentru sport m-a împins spre continuarea studiilor de business, pe care le-am absolvit la universitatea Petre Andrei din Iaşi, apoi la o universitate din Danemarca. Absolvirea programului de management sportiv la University College of Northern Denmark a fost o experienţă transformatoare pentru mine. Această a doua diplomă de licenţă mi-a schimbat percepţia despre business şi despre modul de învăţare. Materiile studiate, modul de dezbatere al cazurilor, dezvoltarea unui critical thinking (gândire critică – n.red.) şi descoperirea diferenţelor dintre culturi sunt atribute care m-au ajutat să devin managerul care sunt astăzi. 

    Ce beneficii are hobby-ul pentru tine?

    Cel mai bun prieten mi-a spus la un moment dat un lucru care a rezonat foarte mult cu mine: în fiecare zi trebuie să faci ceva pentru minte, ceva pentru corp şi ceva pentru suflet. Sportul şi, mai nou, motociclismul satisfac în mine acel „ceva” pe care îl dăruiesc zilnic corpului. De ce este important? Simplu: corpul este alături de tine zilnic şi te poate susţine în tot ceea ce întreprinzi. Cât despre minte, o antrenez zilnic în business, iar pentru suflet am familia. 

    Există reguli aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care?

    Fără îndoială că acestea există şi pot fi aplicate deopotrivă atât în afaceri, cât şi în hobby. Eu le văd mai mult ca pe nişte îndemnuri care să păstreze vii disciplina şi determinarea, necesare în ambele medii: Fii corect faţă de efortul care trebuie depus! Fii consecvent! Fii mai bun azi decât ai fost ieri! Nu te mulţumi cu ce ai! Caută mereu informaţii noi şi învaţă zilnic! Rezilienţa te ajută să creşti!  

    Care sunt regulile obligatorii în sport/ hobby şi afaceri?

    În fitness este nevoie de consecvenţă, obţii rezultate pe baza cantităţii de efort depus, iar în momentul în care ai scăzut efortul încep să scadă sau chiar să dispară şi rezultatele. La fel este şi în afaceri. Este nevoie de timp şi dedicare pentru rezultate de top, nu îţi permiţi momente în care să laşi controlul să scape printre degete. Odată ce ai ţintit şi atins rezultate de top trebuie să păstrezi constant motoarele turate pentru a te menţine la acel nivel, nicidecum să te relaxezi. Cea mai mare greşeală este să ai impresia că nimic nu te mai poate destabiliza.  

    Ce tip de sport / hobby nu ai practica niciodată? De ce?

    Descopăr cu mare bucurie universul motociclismului. Îmi plac liniştea şi libertatea pe care le trăiesc când mă aflu pe motocicletă. Însă nu sunt un fan al sporturilor extreme. Deşi recunosc că aceste sporturi sunt spectaculoase, personal nu mă simt confortabil în postura de a pierde controlul.  

    CARTE DE VIZITĂ

    1. În 2007, Bogdan Grigoriu a păşit pentru prima dată în lumea retailului ca sales assistant, un nivel de bază, când aranja marfa pe rafturi, asista clienţii şi avea prilejul să înveţe detaliile afacerii.

    2. Pe parcursul anilor, a acceptat noi provocări, avansând treptat de la store manager la area manager şi, ulterior, la regional manager, poziţie în care a coordonat 100 de magazine şi o echipă de şase area managers. Rolul său s-a extins dincolo de operaţiuni – a contribuit la dezvoltarea strategiilor, a format echipe şi a generat succes în business.

    3. De aproape doi ani ocupă funcţia de director regional de operaţiuni la Pepco, conducând operaţiuni de retail în regiunea de sud-est a Europei, care reuneşte şapte pieţe.

  • A rămas văduvă la doar 27 de ani, dar ce a făcut cu businessul soţului ei a uimit pe toată lumea

    Într-o epocă în care femeile rareori aveau dreptul să conducă afaceri, Barbe-Nicole Ponsardin, cunoscută mai târziu ca Madame Clicquot, a devenit una dintre cele mai influente figuri din industria şampaniei. Ea a transformat o afacere aflată în dificultate într-un imperiu al eleganţei şi rafinamentului, iar moştenirea sa dăinuie până astăzi, Veuve Clicquot fiind unul dintre cele mai renumite branduri de şampanie din lume – mai exact, al doilea CA vânzări. 

     

    Născută pe 16 decembrie 1777 în Reims, Franţa, Barbe-Nicole Ponsardin provenea dintr-o familie prosperă. Tatăl său, Ponce Jean Nicolas Philippe Ponsardin, era un negustor de textile de succes şi un influent politician, ceea ce i-a oferit tinerei Barbe-Nicole acces la o educaţie solidă şi la o reţea de contacte de înaltă clasă. Pentru a consolida influenţa economică a familiei, părinţii ei au aranjat căsătoria cu François Clicquot, fiul unui producător de vinuri din Reims. Astfel, în 1798, la vârsta de 21 de ani, Barbe-Nicole a devenit parte a Maison Clicquot, o casă de vinuri cu ambiţii mari, dar încă departe de a fi o forţă dominantă pe piaţa şampaniei. François Clicquot avea o viziune îndrăzneaţă: voia să transforme compania sa într-un nume recunoscut internaţional. A început să exploreze pieţele externe şi a crescut producţia de şampanie de la 8.000 la 60.000 de sticle pe an între 1796 şi 1804, potrivit Smithsonian Magazine. Cu toate acestea, în 1805, la doar 30 de ani, François a murit subit, lăsând-o pe soţia sa văduvă la 27 de ani, cu un copil mic şi un viitor incert. În Franţa începutului de secol XIX, Codul civil napoleonian restricţiona drepturile femeilor, interzicându-le să administreze afaceri fără consimţământul unui tutore masculin. Singura excepţie? Văduvele. Barbe-Nicole a luat una dintre cele mai îndrăzneţe decizii ale timpului ei: a refuzat să se retragă şi l-a convins pe socrul său să-i permită să conducă afacerea familiei. În 1810, şi-a înregistrat oficial compania sub numele Veuve Clicquot-Ponsardin („Văduva Clicquot-Ponsardin”). Madame Clicquot nu s-a mulţumit doar să administreze afacerea – ea a transformat fundamental modul în care era produsă şampania. În 1810, a creat prima şampanie vintage din lume, selecţionând doar strugurii dintr-un singur an excepţional, în loc să amestece recolte din mai mulţi ani. Iar dacă până la începutul secolului XIX şampania era tulbure, conţinând sedimente de drojdie care afectau claritatea băuturii, Madame Clicquot a inventat metoda remuage (riddling), care permitea îndepărtarea acestor impurităţi prin rotirea şi înclinarea sticlelor într-o poziţie controlată. Această tehnică, care este încă utilizată în producţia modernă de şampanie, a transformat băutura într-un produs limpede, elegant şi apreciat la nivel mondial, potrivit history.com. În 1818, Madame Clicquot a creat prima şampanie rosé blended, amestecând vin roşu cu vin alb – o tehnică revoluţionară care este utilizată de majoritatea producătorilor de şampanie şi astăzi. Madame Clicquot nu doar că a îmbunătăţit calitatea şampaniei, dar a înţeles şi importanţa brandingului şi a pieţelor internaţionale. În 1814, pe măsură ce războaiele napoleoniene se apropiau de sfârşit, ea a reuşit să trimită un transport clandestin de 10.550 de sticle de şampanie în Rusia, unde consumatorii erau mari amatori ai vinurilor efervescente. Odată ce blocadele comerciale s-au ridicat, şampania sa a devenit un simbol al luxului la curtea ţarului Alexandru I, consolidând poziţia Veuve Clicquot pe piaţa globală, scrie Smithsonian Magazine.  

     

    Madame Clicquot a condus afacerea timp de 61 de ani, până la moartea sa, în 1866, la vârsta de 89 de ani.

    Madame Cliquot nu s-a mulţumit să salveze un business, ci a revoluţionat o întreagă industrie. Ea a creat:

    1.Œ Prima şampanie vintage din lume (1810)

    2. Procesul de remuage (1816) – clarificarea revoluţionară a şampaniei

    Ž3 Prima şampanie rosé blended (1818)

     

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei