Category: Carte

  • Nebanuitele cai ale tandretii

    Kemal, protagonistul istoriei din aceasta carte, cu putin timp
    inainte de logodna sa cu frumoasa Sibel, incepe o relatie cu o
    verisoara indepartata, Fisun, o tanara fermecatoare care tocmai isi
    pregateste examenul de admitere la universitate. Intalnirea dintre
    cei doi se va transforma intr-o aventura pasionala fierbinte, care
    insa nu il va impiedica pe Kemal sa-si continue relatia cu
    viitoarea lui logodnica. Incercarea lui de a-si trai sentimentele
    se va izbi de oprelistile pe care societatea le va ridica in
    cale.

    Despre acest “Muzeu al inocentei”, Pamuk marturisea ca “este cel
    mai tandru roman sau, scris cu “cea mai mare rabdare si respect
    pentru oameni”.

    Orhan Pamuk, “Muzeul inocentei”, Editura Polirom, Iasi,
    2010

  • Sa vina clientii sa ne reclame

    Cei care au avut intelepciunea sa faca asta sunt adevaratii
    castigatori din aria afacerilor contemporane. Ei au priceput, intre
    altele, care este importanta pe care o poate avea un program
    eficient de gestionare a reclamatiilor in pastrarea clientilor si
    care este pretul atunci cand nu ofera un serviciu competent
    clientilor suparati si nemultumiti. Mai mult, un program eficient
    de solutionare a reclamatiilor este o componenta vitala in
    construirea unui brand cu adevarat puternic. Reclamatiile
    reprezinta una dintre cele mai directe si eficiente metode prin
    care consumatorii pot sa lase de inteles companiilor ca exista
    potential pentru perfectionare. Iar daca nu are loc o imbunatatire
    continua a calitatii serviciilor, clientii pleaca. Or, pierderea
    clientilor reprezinta un fenomen foarte costisitor pentru afacere
    si are un puternic efect negativ asupra capitalului de brand.

    Pornind de aici, autorii cartii de fata au construit o metafora
    graitoare: “Reclamatia ca dar”. In viziunea lor, reclamatiile pot
    ajuta companiile sa-si regandeasca si sa-si repozitioneze
    produsele, politica serviciilor sau orientarea pe piata, atata timp
    cat “clientii sunt aceia care platesc”. Reclamatiile clientilor
    sunt un instrument strategic, care trebuie considerate in termeni
    de costuri si de oportunitate. Folosind exemple reale si articuland
    o suita inteligenta de sfaturi pentru administrarea plangerilor,
    Janelle Barlow si Claus Moller au pus la punct un ghid esential de
    afaceri.

    Janelle Barlow, Claus Moller, “Orice reclamatie este un cadou”,
    Editura Publica, Bucuresti, 2010

  • Vin la discretie – poftiti de gustati

    Dupa un preambul istoric, care merge din Antichitate pana in
    mileniul III al erei noastre, trecand prin Evul Mediu si asa-numita
    Epoca de Aur a vinului (perioada dintre 1500 si 1800), ne sunt
    prezentate importanta terroir-ului si principalele tipuri de
    struguri, viata podgoriei si tainele cramelor, principalele
    categorii de vinuri, de la cele spumante la cele florale, precum si
    categoriile antagonice taninos/netaninos, dulce/desert sau vin
    vechi/vin tanar.

    Urmatoarele treisprezece capitole ale cartii ofera informatii
    despre principalele tari viticole ale lumii, cu descrierea celor
    mai importante regiuni, precum si recomandari ale expertilor
    privind producatorii si vinurile. Prezentarea fiecarei regiuni sau
    tari este insotita de o harta a zonelor viticole, de detalii
    referitoare la industria viticola, de la legislatie pana la
    metodele de productie.

    “Vinurile lumii”, seria Enciclopedii pentru toti, Editura
    Litera, Bucuresti, 2010

  • O salcie care nu se pleaca

    Dupa ce micuta chinezoaica Salcia Yee isi pierde mama, ca sa
    supravietuiasca si sa alunge mizeria si foamea, se vede silita sa
    fure. Intr-o zi este surprinsa in plin delict de catre o alta
    fetita, o occidentala – viitoarea laureata a premiului Pulitzer si
    a premiului Nobel, Pearl Buck (Perla Chinei). In acordurile
    prieteniei care se naste spontan intre cele doua fete, ni se
    perinda prin fata ochilor intreaga istorie a perioadei maoiste, de
    la caderea dinastiei imperiale, pana la nasterea republicii,
    invazia japoneza, razboiul civil si perioada comunismului
    triumfator.

    Pentru ca devine opozanta a regimului, Pearl Buck isi vede
    refuzata intrarea in China populara, iar prietena ei din copilarie,
    Salcia, va fi persecutata si umilita in cele mai atroce chipuri,
    fara sa tradeze vreo clipa vechea prietenie.

    Anchee Min, “Perla Chinei”, Editura Polirom, Iasi, 2010

  • Traderii si fetele de pe centura

    Cartea lui de memorii, aparuta cu doar cateva saptamani inaintea
    procesului, seamana perfect cu o pledoarie in fata instantei. O
    pledoarie cu o concluzie oarecum paradoxala: desi isi recunoaste
    mare parte din culpe, Kerviel se declara nevinovat pentru ca,
    sustine el, a ajuns in absurda situatie de a fi acuzat din cauza
    deficientelor structurale si s lacomiei inimaginabile din sistemul
    bancar, coroborate cu dorinta sa personala de a raspunde exemplar
    exigentelor pe care i le-a impus meseria.

    Cartea contine mai multe paliere de interes. In primul rand ni se
    istoriseste in detaliu incredibilul an 2007, cand Kerviel a adus in
    vistieria Société Générale suma de un miliard si jumatate de euro,
    si apoi suita de evenimente care au dus la caderea lui de pe
    piscurile succesului in boxa acuzatilor, din paradisul elitei
    financiare (unde a patruns pe usa din dos) in infernul dizgratiei
    si al inchisorii. In al doilea rand, sunt demontate mecanismele
    unui sistem bancar care a innebunit in goana dupa profit, care se
    foloseste fara scrupule de toti maruntii slujbasi care lucreaza
    pentru el, dar se desolidarizeaza de angajatii sai atunci cand apar
    probleme. Nu in ultimul rand, cartea lui Kerviel aduna o mapa cu
    portrete schitate cu talent, portrete cat se poate de verosimile
    ale personajelor care populeaza universul financiar, de la CEO si
    personal de conducere la traderi. In registrul unei totale, dar
    tardive dezamagiri, iata cum sunt definiti acestia din urma: “in
    sanul marii orgii bancare, traderii au dreptul la aceeasi
    consideratie ca orice prostituata de pe centura: recunoasterea
    rapida ca reteta pe care au folosit-o e bine aleasa”.

    Desi, aparent, povestea pare nascuta din mintea unui scenarist
    hollywoodian, ea e cat se poate de reala si a zabovit saptamani la
    rand pe pagina intai a ziarelor din intrega lume. Poate ca, de acum
    inainte, de cand a ajuns si carte, va izbuti sa functioneze si ca
    un semnal de alarma, nu doar ca un senzational fapt divers.

    Jérôme Kerviel, “Angrenajul, Memoriile unui trader”, Editura
    Pandora M, Bucuresti, 2010

  • Romanul unei iubiri imposibile

    Povestea incepe in 1842, in marunta capitala de gubernie O…,
    unde suntem introdusi in casa familiei Kalitin. Apar in scena
    protagonistii : Maria Dimitrievna, vaduva, batrana matusa Marfa
    Timofeevna, Gedeonovski, distins si indragostit in tacere de Maria,
    si Liza, fata acesteia, in varsta de 19 ani. Se mai strang la conac
    Pansin, un functionar tanar si orgolios, care ii trage clopotele
    tinerei Liza si Lavretki, un personaj cu o biografie complicata,
    care isi va disputa inima Lizei cu trufasul si insistentul
    pretendent anterior.

    Totul se termina, fatalist, “à la russe”: Lavretki si Pansin
    raman sa suspine, fiecare in alt diapazon, in vreme ce adorabila
    Liza se retrage la manastire. O poveste mai atractiva decat pare la
    o descriere grabita si care aduce in fata cititorilor o galerie de
    portrete si o tesatura sentimentala absolut memorabile.

    I.S. Turgheniev, “Un cuib de nobili”, Editura Leda, Bucuresti,
    2010

  • Dupa Llosa, faceti cunostinta cu Alonso Cueto

    “Ora albastra” (roman recompensat cu prestigiosul premiu
    Herralde, in 2005) este o coborare intr-un trecut tulbure si
    nelinistitor, pe care o opereaza un avocat (Adrian Ormache) caruia
    totul, pana in momentul inceperii povestii, i-a suras in viata.
    Pana in momentul cand se trezeste si descopera ca tatal sau, pe
    care il credea un erou militar, fusese de fapt tortionar si ca
    avusese o relatie extraconjugala cu o indianca, in urma careia ar
    fi rezultat un copil, posibilul sau frate.

    Alonso Cueto, “Ora albastra”, Editura Humanitas Fiction,
    2010

  • Un gratios razboi cultural

    Articolul debuta fara ocolisuri: “727 de noi romane, in doar
    cateva saptamani. Foarte bine. Citati-mi, insa, macar un singur
    autor francez care sa aiba astazi un impact international!”
    Morrison consemna ceea ce, in opinia sa, e un fenomen
    incontestabil: declinul culturii franceze. Tara care a dat nastere
    impresionismului, suprarealismului si altor “isme” majore ale
    secolului XX se vede acum redusa la conditia de promotoare a unei
    culturi provinciale. Dimensiunea universala a disparut atat din
    filmul francez, cat si din muzica, arta plastica sau literatura
    ultimilor ani din Hexagon. Nu mai exista un nou Truffaut, iar Noul
    roman si descendentii reprezinta niste aventuri mai degraba
    eseistice.

    Presa franceza si intelighentia francofila au avut o nemaipomenita
    rabufnire de orgoliu. Replici dure, intelept acide sau doar
    politicoase au tinut dezbaterea pe primele pagini ale ziarelor
    vreme indelungata. In cele din urma, Morrison (iritat poate si de
    acuzele de superficialitate aduse analizei sale jurnalistice) a
    produs, pe aceeasi tema, un text amplu, caruia din ratiuni de
    eleganta i-a juxtapus o replica a unui confrate francez, Antoine
    Compagnon. Amandoua au fost publicate intr-un singur volum, caruia
    editura Art i-a oferit acum si versiunea romaneasca.

    Ideile lui Morrison, reluate si intarite cu multe exemple care
    pedaleaza pe ideea ca francezii nu mai au ce sa spuna culturii
    mondiale, sunt indulcite de un titlu oarecum mai reverentios “Ce
    mai ramane din cultura franceza?”. In contrapunct, Antoine
    Compagnon subliniaza o anume ambivalenta a culturii franceze, care
    este capabila, inca, de realizari spectaculoase, dar este
    paralizata de preocuparea pentru propria sa grandoare. Probabil ca
    Franta ar avea de castigat daca si-ar relativiza locul pe care isi
    inchipuie ca il detine pe scena culturala europeana si daca ar
    inceta sa se tot razboiasca cu Statele Unite si cu insolenta lor
    culturala.

    Punand in paranteza vehementa verdictelor, ramane de pe urma
    acestui volum inteligenta dezbaterii si prilejul de a cunoaste, mai
    profund, avatarurile moderne ale unei culturi de pe urma careia si
    noi, romanii, am avut enorme beneficii de-a lungul timpului.

    Donald Morrison, “Ce mai ramane din cultura franceza”; Antoine
    Compagnon, “Preocuparea pentru grandoare”, Editura Art, Bucuresti,
    2010

  • Gloria si mizeriile unei revolutii

    Il vedem pe tanarul rege preluand fraiele puterii, perfect
    constient de indatoririle sale, dar impiedicat sa-si puna in opera
    aspiratiile, din pricina tuturor proceselor care care au facut ca
    Revolutia sa devina ineluctabila: criza financiara, blocarea
    reformelor de catre cei privilegiati, manipularea opiniei publice
    impotriva monarhiei.

    Incepand cu 1789, sistemul se deregleaza complet, iar autorul nu
    disimuleaza niciunul dintre momentele lipsite de glorie ale
    evenimentelor. Citandu-l pe Joseph de Maistre, Gallo ne arata felul
    cum Revolutia a ajuns sa nu mai poata fi controlata de catre
    principalii sai actori.

    “Revolutia franceza, poporul si regele”, Max Gallo, Editura
    Allfa, Bucuresti, 2010

  • Cinci sute de portrete din Evul Mediu romanesc

    Autorii ne ofera articole despre conducatori ai primelor
    formatiuni politice de pe teritoriul romanesc (Balica, Dobrotici,
    Gelu, Glad, Ivanco, Menumorut, Thocomer etc.), domni ai Tarii
    Romanesti si ai Moldovei, voievozi, principi si guvernatori ai
    Transilvaniei (Sigismund Báthori, Samuel von Brukenthal, Iancu de
    Hunedoara, Georgius Martinuzzi, Ioan Zápolya s.a.), comandanti
    militari si dregatori (Preda Brancoveanu, Mitrea din Hotarani, Radu
    din Ceptura, Constantin Samurcasi), ierarhi ai cultelor religioase
    (Antim Ivireanul, Ignatiu Batthyány, Sava Brancovici, Anastasie
    Crimca, Dosoftei, Vasile Moga, Ioan Para, Atanasie Rednic, Serafim,
    Teodosie etc), oameni de cultura si arta, autohtoni si straini,
    sotii si fiice de domni si dregatori (Maria Brancoveanu, Safta
    Brancoveanu, Doamna Chiajna, Maria de Mangop, Ecaterina Salvaresso,
    Maria Voichita) etc.

    (Colectiv), “Evul Mediu romanesc. Dictionar biografic”, Editura
    Meronia, Bucuresti, 2010