BusinessMagazin

Category: Panorama

  • Legatura dintre panica si economie

    Aceasta se poate petrece si fara ca oamenii sa se afle in
    aceeasi incapere sau sa se cunoasca, transmiterea emotiilor
    realizandu-se prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa.
    Contagiunea emotionala afecteaza comportamentul economic al
    oamenilor, un exemplu usor de verificat fiind acela in care, daca
    vanzatorul le zambeste clientilor, acestia tind sa petreaca mai
    mult timp in magazinul respectiv, unde vor cheltui mai multi bani
    pentru cumparaturi.

    La fel stau lucrurile si pe piata bursiera, unde atunci cand
    predomina optimismul ca stare de spirit, investitiile speculative
    sunt preferate, iar atunci cand starea generala este pesimista,
    investitorii cauta siguranta.

  • Poate vedem vreun vampir!

    Ales drept loc al desfasurarii actiunii romanelor din seria
    “Twilight” a scriitoarei americane Stephenie Meyer, dintre care
    doua au fost deja ecranizate, Forks, o localitate situata in
    Peninsula Olympic din Statul Washington, s-a transformat intr-o
    destinatie predilecta pentru cei cuceriti de povestea adolescentei
    Bella si a vampirului Edward.

    Cam de vreun an, ploiosul orasel american este asaltat de
    “twilighteri” sau “twihards”, cum au fost supranumiti fanii
    “Twilight”. Autoritatile locale au estimat ca numarul celor care
    ajung in localitate a crescut de peste trei ori in primele opt luni
    din 2009 fata de perioada similara a anului trecut, facand sa
    prospere afacerile proprietarilor de restaurante si locuri de
    cazare, precum si ale magazinelor care vand figurine ce ii
    reprezinta pe Bella si pe Edward.

    Cu toate ca scriitoarea a optat pentru Forks fara a-l vedea, doar
    pe baza unei documentari atunci cand cauta un loc suficient de
    mohorat pentru ca vampirii din poveste sa poata circula si in
    timpul zilei, “twilighterii” cauta locurile descrise in carte, iar
    localnicii s-au adaptat cerintelor. Turistii care vin in oras
    condusi de ghid se reped sa fotografieze vechea camioneta rosie a
    Bellei, merg sa viziteze liceul din localitate, in a carui cantina
    s-au cunoscut Bella si Edward, sau plaja unde un alt personaj,
    Jacob, i-a dezvaluit tinerei adevarul despre Edward.

    Mai apoi dau o fuga pana in localitatea vecina, Port Angeles, unde
    se afla restaurantul “Bella Italia”, al carui patron se lauda ca a
    fost vizitat de cei doi la prima lor intalnire. Omul a vandut numai
    in acest an 4.500 de portii de ravioli cu ciuperci celor dornici sa
    manance acelasi fel de mancare ca acela comandat de tanara
    eroina.

    Twilighterii au inceput sa apara in zona prin 2006, iar de atunci
    s-au infiintat magazine de suveniruri, in timp ce motelurile au
    amenajat camere tematice pentru cei ce cauta sa fie cat mai aproape
    de personajele romanelor lui Meyer.

  • Livrare cu bucluc

    De aici pana la concediere nu mai este decat un singur pas,
    chiar daca “sefa” este propria lui mama. Cum o nenorocire nu vine
    niciodata singura, intr-o buna zi, Leo livreaza la o adresa gresita
    un pachet care contine 10 kilograme de cocaina de cea mai buna
    calitate. Din acest moment, el va declansa o serie de evenimente
    amuzante, dar periculoase.

    O livrare de milioane, Donald Faison, MIKE EPPS, Wood
    Harris.

  • Spitalele pentru bolnavii de internet

    Deschis in apropiere de Redmond, unde se afla si sediul
    Microsoft, centrul reSTART le ofera pacientilor care apeleaza la
    serviciile sale un program de patruzeci si cinci de zile menit sa-i
    ajute sa scape de dependenta de computer, manifestata fie prin
    folosirea obsesiva a mesageriei instantanee, a unor site-uri de
    socializare online sau a jocurilor video.

    Spre deosebire de tari asiatice precum Coreea de Sud, China sau
    Taiwan, unde dependenta de internet este recunoscuta si se iau
    masuri serioase pentru tratarea ei, in Statele Unite nu este
    considerata o afectiune psihica in ciuda opiniilor multor
    psihiatri, si prin urmare nu se inscrie in randul celor acoperite
    de asigurare medicala, drept pentru care pacientii centrului
    reSTART trebuie sa suporte singuri cheltuielile de spitalizare.

    Centrul, deschis in luna iulie a acestui an la circa cincizeci
    de kilometri de Seattle, poate gazdui pana la sase pacienti.
    Inainte de infiintarea reSTART, acestia ar fi trebuit tratati
    ambulatoriu, dupa cum explica directoarea institutiei,
    psihoterapeutul Hilarie Cash. Tratamentul consta din sedinte de
    consiliere si psihoterapie combinate cu treburi domestice si lucru
    in gradina centrului, plimbari si exercitii fizice si costa 14.000
    de dolari. Printre semnele care vadesc dependenta de internet se
    numara statul la calculator pe o durata din ce in ce mai mare,
    esecul eforturilor repetate de a reduce timpul petrecut online,
    neglijarea relatiilor cu partenerii de viata, a serviciului sau a
    scolii, folosirea internetului pentru a scapa de probleme sau de
    sentimentul de deprimare.

    Expertii sustin insa ca inca nu se cunoaste o cale exacta de
    actiune impotriva acestei dependente, mai ales ca ea poate si un
    simptom al altor probleme, cum ar fi depresia sau autismul, iar
    daca acestea nu sunt tratate mai intai, dependenta de internet
    risca sa fie inlocuita cu altele.

    Unul dintre primii pacienti ai centrului reSTART a ajuns aici
    fiindca n-a reusit sa-si vindece de dependenta de jocul online
    World of Warcraft, din cauza caruia pierdea circa 16-17 ore pe zi,
    fiind nevoit chiar sa renunte la studii.

  • Acum intr-o noua prezentare

    Schimbarea monturii diamantului Hope, aflat in prezent in proprietatea Muzeului Smithsonian, este unul dintre evenimentele care va marca aniversarea a cincizeci de ani de când celebra nestemata de 45,52 carate a fost donata institutiei. In ultima jumatate de secol Hope, un superb diamant albastru, a putut fi admirat intr-o montura realizata de Cartier, din platina, in care era inconjurat de alte saisprezece diamante mai mici, prins de un lantisor format din alte patruzeci si cinci de diamante.

    Pentru a marca cea de cincizecea aniversare de la intrarea pietrei pretioase in posesia muzeului, donatorul, brandul de bijuterii Harry Winston, a creat trei monturi moderne, ce vor fi supuse aprobarii publicului. Dupa alegerea monturii si pâna la realizarea sa, diamantul va putea fi admirat nemontat de catre public, noua sa prezentare urmând a fi gata in luna mai a anului viitor odata cu premiera documentarului „Mystery of the Hope Diamond” („Misterul diamantului Hope”), al carui subiect il reprezinta povestea acestei pietre pretioase de la descoperirea sa pâna la momentul in care ajuns in proprietatea Smithsonian.

    Conform acestei institutii, diamatul Hope s-a format in urma cu peste un miliard de ani, fiind adus la suprafata de catre o eruptie vulcanica si descoperit apoi in secolul al saptesprezecelea intr-o mina din India. El a fost vândut ulterior in anul 1668 regelui Frantei Ludovic al XIV-lea, ramânând in posesia familiei regale pâna la Revolutia Franceza, când a fost furat, dupa care si-a tot schimbat proprietarii, ajungând si pe la regele George al IV al Angliei si la colectionarul Henry Philip Hope, de la care si-a luat numele. Despre acest diamant, care in ultimii ani a putut fi admirat intr-o caseta de sticla la muzeu, se spune ca ar fi fost blestemat, atragand nenorociri asupra proprietarilor sai.

  • Doua japoneze, va rog

    Brutariile cu pretentii din Tokio, unde gurmanzii pot gasi tot felul de specialitati de panificatie si patiserie care mai de care mai imbietoare, nu mai seamana cu magazinele clasice din domeniu, ci mai degraba cu niste mici muzee sau galerii de arta. Asa se prezinta magazinul etalon al unui important lant de brutarii din Japonia, Donq, ajuns la 140 de unitati, renovat recent pentru a tine pasul cu ultima moda in domeniul brutariilor din capitala nipona. Croissantele sau chiflele sunt prezentate ca niste bijuterii in casete de sticla. Fiecare produs este pregatit manual si copt in cuptoare de piatra.

    Donq si-a promovat, de altfel, inca din anii saizeci produsele de brutarie ca pe niste articole de moda, moment in care era un semn de eleganta sa te afisezi prin Tokio cu baghete in pungi de hartie cu sigla firmei. Noile brutarii din capitala nipona seamana mai degraba cu micile magazine exclusiviste de moda ale metropolei: marfa nu e stivuita sau ingramadita, ci artistic etalata, iar angajatii o manipuleaza numai cu manusi albe de plastic. Si, intocmai ca la magazinele de moda al caror model l-au imprumutat, brutariile isi vand produsele la preturi deloc scazute: o bagheta de mici dimensiuni costa 380 de yeni (circa 2,8 euro), in timp ce o paine taraneasca in a carei compozitie intra drojdie naturala si faina ecologica poate ajunge pana la 800 de yeni (6 euro). Clientii se inghesuie sa le cumpere, deoarece, pe langa faptul ca sunt mai sanatoase decat produsele de panificatie obisnuite, le dau si satisfactia produsa de achizitionarea unui articol de moda scump.
     

  • Ierbivor fara cauza

    Este vorba despre barbati adepti ai unui stil de viata linistit si necompetitiv, formati in perioada de expansiune accelerata a economiei Japoniei si ce a urmat dupa ea, scrie Reuters. Ca adulti, ei resping acum comportamentul traditional masculin in materie de relatii, serviciu si consum, manifestandu-si astfel dezamagirea fata de starea economiei si implicit a societatii.

    Atentia de care s-au bucurat din partea mass-media a starnit si interesul specialistilor in marketing, care s-au gandit sa-i studieze pentru a vedea daca pot fi o sursa de profit, mai ales ca multi “ierbivori” sunt foarte atenti la aspectul lor. Firma de cercetare de piata M1 F1 Soken a intervievat o mie de barbati cu varste cuprinse intre 20 si 34 de ani, circa jumatate dintre subiecti identificandu-se drept “ierbivori”. Studiul M1 F1 Soken a relevat ca acestor barbati le lipseste increderea in fortele proprii, sunt solitari si petrec mult timp navigand pe internet.

    Starea lor de spirit este, se pare, o reactie fata de sfarsitul perioadei de expansiune economica accelerata a Japoniei de la finalul anilor ‘80, cand preturile cresteau si perspectivele de dezvoltare erau pozitive, dar dupa care a venit recesiunea. Asa s-ar explica inmultirea celor ce pot fi incadrati in categoria “ierbivorilor”, desi persoane cu asemenea caracteristici n-au lipsit niciodata in Japonia, considera jurnalistul Maki Fukasawa, cel care a inventat denumirea. “Ierbivorii” sunt foarte atenti la lucrurile pe care le cumpara si nu iau niciodata ceva doar ca sa-si impresioneze anturajul – in parte si pentru ca nu isi permit sa o faca, deoarece sunt de regula angajati cu norma redusa si nu pot obtine o slujba cu norma intreaga.

    Dupa cum explica un “ierbivor”, nici nu stiu incotro s-o apuce, dar nici nu vor sa urmeze modelul traditional al societatii nipone, unde barbat inseamna un om de cariera, dedicat total muncii si capabil sa-si sustina familia. “De copil n-am putut sa sufar cand mi se tot zicea ”, marturiseste Roshinante, cum isi spune “ierbivorul”.

  • Marele iaht al discordiei

    Rusul nu se poate bucura insa linistit de bani, deoarece ca urmare a acestei tranzactii a intrat in conflict cu un cunoscut intermediar de astfel de ambarcatiuni, Nicholas Edmiston, cu care a colaborat in trecut la achizitionarea de iahturi, dar care acum l-ar putea actiona in judecata, pentru a primi comision in valoare de aproximativ 15 milioane de euro de pe urma tranzactiei. Edmiston este foarte cunoscut printre detinatorii de superiahturi, pe lista sa de clienti aflandu-se inclusiv Larry Ellison, directorul general al Oracle, cunoscut ca navigator pasionat.

    El a intermediat diverse tranzactii cu iahturi pentru miliardarul rus si considera ca i se datoreaza comision si pentru vanzarea ultimului capriciu al lui Berezovski, pe motiv ca el a fost cel care i-a prezentat superiahtul cumparatorului. Miliardarul rus dorea sa aiba o ambarcatiune capabila sa rivalizeze cu cea a altui oligarh in exil, Roman Abramovici, proprietarul clubului de fotbal Chelsea. Acesta i-a starnit invidia cu superiahtul sau “Pelorus”, o ambarcatiune de peste 100 de metri lungime, dotata cu tot confortul si bine aparata de intrusi, astfel incat Berezovski si-a comandat si el unul de la acelasi designer, care i-a creat un adevarat hotel plutitor, cu sapte punti, heliport, sala de sport, cinema, infirmerie si piscina, printre alte dotari.

    Ambarcatiunea sa, cunoscuta sub denumirea de “Proiectul Darius”, are cele mai bune sisteme de aparare disponibile pentru o nava particulara. Miliardarul, care dezminte zvonurile ca ar fi pierdut sume importante de bani din cauza recesiunii, si-a vandut toamna trecuta iahtul catre Abdullah al-Futtaim, un important distribuitor auto din Emirate, neplatind insa niciun comision intermediarului Edmiston, deoarece, asa cum declara purtatorul sau de cuvant, nu acesta a reusit sa-l vanda. Berezovski i-a intentat proces lui Edmiston pentru a scapa de plata comisionului respectiv.
     

  • Mare expozitie mare

     

    Expozitia, intitulata “Louis Vuitton: A Passion for Creation” si sponsorizata de grupul de lux LVMH, reuneste lucrari realizate de artisti din mai multe tari ale lumii la Muzeul de Arta din Hong Kong. Este prima expozitie importanta de arta contemporana gazduita de muzeul din orasul asiatic si a fost foarte bine primita de catre public, numai in primul week-end de la vernisaj fiind vizitata de un numar de trei ori mai mare de oameni decat cel inregistrat de obicei la evenimentele organizate aici in mod curent. Muzeul a fost pregatit pentru eveniment de artistul Richard Prince, care
    l-a invelit in vinilin pictat in culori vii pe care a aplicat imagini retro din seria sa de lucrari “After Dark”.

    Piesele cele mai importante ale expozitiei provin din colectia organizatiei nonprofit “Fondation Louis Vuitton pour la création”, care cuprinde lucrari ale unor artisti chinezi, francezi si americani. Selectia exponatelor i-a fost incredintata lui Suzanne Pagé, directorul artistic al fundatiei si de doua ori curator al Bienalei de la Venetia, care a explicat ca alegerea s-a facut astfel incat operele sa reflecte “energia orasului gazda intr-o lume globalizata”.
     

    Printre exponate se regasesc un material de animatie 3D creat de artistul chinez Cao Fei, intitulat “RMB City: A Second Life City Planning by China Tracy”, un film experimental alb-negru realizat tot de un artist chinez, Yang Fudong, “Seven Intellectuals in a Bamboo Forest” si o lucrare care reprezinta o retrospectiva asupra evenimentelor de la 11 septembrie, creatie a unui newyorkez originar din Hong Kong, Paul Chan. Expozitia include si o lucrare cu titlul “Xanadu”, creata de Robert Boyd, care poate fi admirata in acordurile coloanei sonore a filmului ononim sau tripticul “Class War, Militant, Gateway” semnat de britanicii Gilbert & George. 

    Artistii din Hong Kong – Leung Chi-wo, Tsang Kin-wah, Lee Kit, Tozer Pak, Doris Wong, Adrian Wong si Nadim Abbas -, solicitati sa contribuie cu creatii special realizate pentru aceasta expozitie, beneficiaza de spatiul unei galerii de la etaj. Nu au fost uitati nici artistii care au colaborat cu LVMH pentru diverse produse, ca Takashi Murakami, Stephen Sprouse sau Richard Prince, ce expun picturi, sculpturi si manechine imbracate la moda.  

     

  • Secretul profitului: miresele

     

    Pana nu de mult, oferta de rochii de mireasa nu era remarcabil de variata; in ultima vreme insa, tot mai multi creatori de moda, cum ar fi Oscar de la Renta, Monique Lhuiller, Alice Temperley sau Carolina Herrera, au fost atrasi de potentialul de crestere al acestui segment. Reprezentatii Oscar de la Renta, spre exemplu, afirma ca vanzarile de articole pentru mirese le-au crescut cu 50% anul acesta, estimand o dublare a profiturilor fata de anul 2007, cand au intrat in acest segment. Cu cresteri similare se lauda si oficialii Alice Temperley, pentru care vanzarile de rochii de mireasa genereaza 20% din totalul veniturilor. Si magazinul online de moda Net-a-porter.com si-a lansat in luna martie o sectiune dedicata celor ce se pregatesc de casatorie, care a fost foarte bine primita.
     
    Concurenta pentru atentia mireselor dispuse sa cheltuiasca pentru o rochie deosebita a crescut atat de mult, incat creatoarea Vera Wang recunoaste ca s-a vazut nevoita sa mai reduca preturile pentru colectia de primavara 2010, ceea ce face ca o rochie sa se poata cumpara in medie cu 3.800 de dolari in loc de 5.500. Alti creatori intrati mai recent pe piata hainelor pentru mirese sunt Vivienne Westwood, Lanvin, Giambattista Valli si Marchesa, cu colectii adecvate diferitelor tipuri de cliente, inclusiv celor ce nu mai vor neaparat ceva traditional. Rochiile pentru ziua nuntii trebuie sa reflecte, mai nou, diferiti factori care tin de personalitatea si de biografia mireselor; unele femei nu mai sunt deja la prima casatorie, altele cauta ceva potrivit unei nunti in Bali, altele vor ceva cu totul deosebit, care sa iasa in evidenta.
     
    Oricare le-ar fi principiile creatoare, toate marile case de moda care exploreaza acest segment de piata privesc vestimentatia pentru mirese drept o modalitate de a atrage si a pastra clientela, ceea ce face ca in stilul colectiilor pentru nunti sa includa elemente specifice din tinutele deja expuse la prezentarile de moda.