BusinessMagazin

Category: Panorama

  • Transformarea unui protest în spectacol

    Dorind să atragă atenţia asupra milioanelor de mexicani nevoiţi să se descurce cu salariul minim, de mai puţin de 5 dolari pe zi, şi asupra faptului că aceia care îl stabilesc nu trebuie să trăiască din el, Rodriguez a petrecut cinci luni la Tijuana muncind, sub numele de Santiago Ramirez, la ambalat haine.

    Din experienţa sa a rezultat o piesă de teatru al cărei actor principal este, pusă recent în scenă de grupul de artişti Lagartijas Tiradas al Sol (Şopârle la soare) la un festival de artă din Los Angeles şi care face parte dintr-o serie de ”teatru documentar“ realizată de acest grup, având ca temă aşteptările mexicanilor de la democraţia din ţara lor.

  • Antichităţile nu sunt ceea ce par a fi

    Piese de mobilier, de gresie sau faianţă noi-nouţe intră în ateliere unde capătă o nouă identitate, care le face să pară găsite într-o depozit de vechituri sau recuperate dintr-o clădire veche.

    Ele nu ajung la cei care nu şi-ar permite să plătească pentru antichităţi veritabile, ci la sedii de companii, restaurante sau clienţi cu bugete generoase, datorită faptului că în acest mod se pot asigura cantităţi mai mari dintr-un produs, spre deosebire de cazul în care se caută piese de mobilier sau elemente decorative vechi.

  • O metodă inedită de a cumpăra parfumuri

    Având deja ceva experienţă în domeniul comercializării de parfumuri, Mindy Yang şi-a propus să-şi ajute clienţii să aibă mai mare încredere în informaţiile pe care le primesc pe cale olfactivă atunci când iau decizia de cumpărare, deschizând în acest scop magazinul Perfumarie. Nota distinctivă la Perfumarie este lipsa oricăror elemente de branding, care i-ar putea distrage pe cumpărători, aceştia cumpărând fără să vadă ce cumpără, bazându-se doar pe simţul mirosului. Potenţialii clienţi ajunşi în magazin sunt conduşi la un perete simplu, pe care sunt instalate nişte robinete speciale, identice, marcate fiecare cu un număr. Sub fiecare robinet se află un mic vas cu capac, în care se află o lebădă de hârtie îmbibată în parfumul corespunzător.

    Nici robinetele, nici vasele şi nici lebedele de hârtie nu conţin elemente care le-ar putea permite cumpărătorilor să identifice marca. Clienţii miros mostră cu mostră, de la cea mai delicată aromă la cea mai puternică, notându-le pe cele care le-au atras atenţia, după care selectează două pentru a le încerca pe piele. Alegerea finală este ambalată într-o fiolă micuţă, etichetată şi ea cu un număr, fără vreun element de identificare a mărcii.

    Pentru cei care nu suportă misterul parfumat prea multă vreme, Mindy Yang organizează la finalul fiecărei luni o petrecere în care dezvăluie numele parfumurilor aflate la vânzare până atunci şi, de asemenea, publică lista acestora online. Cei care revin la magazin au opţiunea de a deveni membri ai unui club al acestuia şi a interacţiona unii cu alţii, dar întreprinzătoarea speră şi că firmele producătoare de parfumuri vor apela la Perfumarie pentru teste în rândul consumatorilor.

  • Cum să repari un peisaj

    După ce un club de noapte din zona de promenadă a localităţii a ars şi a fost abandonat, un istoric local, Phil Mathinson, şi un sculptor, Torkel Larsen, s-au gândit să facă ceva să înfrumuseţeze locul şi le-a venit ideea amplasării unor cărţi poştale-gigant, scrie The Independent.

    Aceştia au adunat de la anticariate sau de la colecţionari cărţi poştale cu imagini ale oraşului de altădată, din care au ales 25 pe care le-au mărit până la dimensiunea unor panouri publicitare stradale, le-au aplicat tratamente speciale ca să reziste intemperiilor şi le-au amplasat în zona clubului abandonat ca să-l mascheze, creând astfel o atracţie turistică.

  • Tratament de înfrumuseţare pentru omul gheţurilor

    Ca să rămână în formă maximă pentru a putea fi studiat şi admirat în continuare, Ötzi are însă nevoie de tratamente de întreţinere, de care se ocupă Muzeul de Arheologie al Tirolului de Sud, din localitatea italiană Bolzano, care-l găzduieşte, scrie Washington Post. Deşi expus într-o încăpere specială în care vizitatorii nu au acces, aceştia putându-l vedea doar printr-un geam, Ötzi trebuie ţinut în condiţii de temperatură şi umiditate controlată ca să nu se usuce, iar de întreţinerea sa se ocupă un medic legist, profesorul doctor Oliver Peschel.

  • Stil sportiv de seară

    Aceştia propun elemente ca fermoare şi şnururi, precum şi materiale care se regăseau până nu demult în sălile de fitness, pe terenul de sport sau în locurile unde se ţin şedinţe de yoga, aşa cum o arată colecţiile recente de la Miu Miu sau Valentino. Pentru cele care caută o ţinută de seară comodă, se recomandă acum poliester care arată ca mătasea.

    Căutatul inspiraţiei în garderoba sportivilor nu e o idee nouă, istoria modei consemnând utilizarea de către Coco Chanel, pasionată de tenis, a unor materiale pentru ţinute sport ca jerseul, în crearea unor ţinute elegante. La rândul său, un fost schior italian participant la Jocurile Olimpice de Iarnă din 1932, Emilio Pucci, şi-a folosit experienţa în confecţionarea de echipamente de schi pentru crearea de rochii mini foarte apreciate, iar designerul Geoffrey Beene uimea lumea în anii ’60 cu o rochie cu paiete ce arăta ca un tricou purtat de jucătorii de fotbal americani, lung până la pământ.

    Un rol important în apariţia ”hibrizilor“ dintre echipamentele sportive şi hainele de seară din ziua de azi îl reprezintă schimbarea obiceiurilor vestimentare dictată de lipsa de timp, multe femei ajungând la teatru sau operă direct de la birou fără a mai avea timp să treacă pe acasă ca să se schimbe şi având astfel nevoie de ceva care să se preteze pentru ambele ocazii. Aşa au apărut compleuri ce amintesc de treninguri, ca la Valentino, ori tunici de dantelă purtate peste tricouri şi asortate cu colanţi în culori metalizate, create de Nicolas Ghesquière pentru Louis Vuitton.

  • Hai pe la mine să muncim

    Au apărut astfel servicii ca Wing, care oferă, pe baza unui abonament de câteva sute de dolari pe lună, acces la spaţii de co-working în New York dotate cu tot confortul pentru femeile care caută un loc unde să poată lucra în linişte fără să se izoleze sau să fie nevoite să meargă la birou, ori Quilt, înfiinţat la Los Angeles, al cărui membre îşi pun la dispoziţie propriile case în care primesc alte utilizatoare ale serviciului pe durata a câteva ore, în acest caz achitându-se un preţ pe ”şedinţă“, din care Quilt îşi ia un comision.

  • Prefabricate pentru toate gusturile

    Situat la câteva zeci de kilometri de capitala ţării, Manila, Batulao Artscapes urmează a fi inaugurat în anul 2020 şi va cuprinde 6.000 de case, majoritatea prefabricate şi montate la faţa locului. Cumpărătorii unor astfel de locuinţe vor avea de ales dintre modele create de arhitecţi, designeri sau artişti, printre care Marcel Wanders, David Salle ori Lenny Kravitz.

    Casele vor fi disponibile la diverse preţuri, începând de la 50.000 de dolari, existând chiar şi unele luxoase (peste 1 milion de dolari), ceea ce demonstrează schimbarea de percepţie asupra locuinţelor prefabricate, care nu mai sunt văzute drept o opţiune doar pentru cei cu buget limitat.

  • Ce rol are candelabrul în preţul unei locuinţe

    Aşa stau lucrurile la Londra, conform The Telegraph, unde preferinţa pentru tavane înalte şi cererea mare de locuinţe amenajate la cheie i-au făcut pe cei care comercializează asemenea proprietăţi să recurgă la candelabre ca metodă de diferenţiere în ochii potenţialilor clienţi.

    Aceste corpuri de iluminat sunt căutate nu numai pentru frumuseţea lor, ci şi pentru atmosfera pe care o creează în încăpere în funcţie de modul în care cade lumina produsă de ele. Un policandru demn de o locuinţă de lux începe de la circa 10.000 de lire sterline, dar preţul poate fi mult mai mare, în funcţie de dimensiune şi de locul în care este amplasat.

    Se poartă atât modele clasice, care amintesc de cele care susţineau altădată lumânări, cât şi modele moderne, iar spaţiul disponibil în casă determină înălţimea, un exemplu în acest sens fiind o piesă creată de Atelier Alain Ellouz, de opt metri şi dispusă pe trei niveluri într-o locuinţă de 19 milioane de lire sterline.

    Designerii de interior consideră însă că o încăpere nu trebuie neapărat să se limiteze la un singur policandru, firme ca Bowler James Brindley instalând chiar şi trei astfel de corpuri de iluminat atârnate de tavane de 4,5 metri înălţime în unele camere ale unor proprietăţi de a căror renovare s-au ocupat.

    Alţi designeri încearcă să adauge o notă aparte cu ajutorul unor candelabre care par mai degrabă nişte bijuterii mărite foarte mult, luându-şi ca sursă de inspiraţie brăţări cu amulete ori pandantive formate de fapt din două piese suprapuse. Se caută şi candelabre care par să plutească în încăpere ori pot afişa mesaje text, cum ar fi modelul Lolita, realizat din 2.100 de cristale Swarovski de către artistul şi designerul israelian Ron Arad.

  • Cum să-ţi întreţii hainele

    Cum nu puţini sunt cei care sunt gata să arunce hainele cu pete încăpăţânate, au apărut întreprinzători care să le ofere soluţii şi să-i înveţe cum să le aplice. Un astfel de întreprinzător este Patrick Richardson, proprietar al retailerului american de articole vestimentare şi accesorii Mona Williams, căruia i-a venit ideea să organizeze aşa-numitele ”laundry camps“, ateliere educative despre întreţinerea hainelor şi a materialelor textile.

    În cadrul acestor ateliere, la care participanţii trebuie să se înscrie în avans, se oferă demonstraţii de curăţare a unor articole vestimentare compromise aduse de cursanţi, precum şi sfaturi cu privire la curăţarea hainelor şi a altor materiale textile, astfel încât proprietarii lor să se poată bucura de ele cât mai mult timp.