BusinessMagazin

Category: Panorama

  • Artă cu lux şi genţi. Cum transformă artiştii unul dintre cele mai comune accesorii

    Ouă Fabergé, coşuri de flori, broscuţe, cutii de lapte sau castane cu tot cu teacă pot şi au devenit accesorii de modă de-a lungul timpului, când diverşi creatori s-au gândit să dea o formă mai deosebită genţilor şi poşetelor.

    Dacă prin secolul XVII se purtau punguţe în formă de broască şi tot cu mulţi ani în urmă se purtau genţi cu blazon, mai aproape de zilele noastre genţile şi poşetele au devenit mijloace de exprimare artistică pentru mulţi creatori, aşa cum o arată o expoziţie dedicată acestui tip de accesorii, de la Victoria & Albert Museum din Londra, scrie BBC.

    Mai mult, de nişte ani încoace, companii importante din industria luxului au apelat la artişti care să readucă în atenţie modele mai vechi ale lor, reinterpretându-le, spre bucuria colecţionarilor. Aceştia din urmă, spun specialiştii caselor de licitaţii, privesc genţile şi poşetele de lux drept investiţii şi nu simple articole de modă. Unele persoane cumpără asemenea articole pentru a le expune ca pe nişte opere de artă, altele le cumpără indiferent de preţ şi pentru a le folosi la diverse ocazii.

     


     

  • Casa pe valuri. Cât costă o locuinţă de lux pe un iaht

    Propriul iaht e simbol al statutului social pentru unii, iar alţii se mulţumesc să deţină doar o parte din el. Aşa se face că au apărut iahturi de apartamente, unde fiecare persoană care-şi permite poate cumpăra o locuinţă plutitoare.

    După «The World», un vas care oferea o combinaţie de locuinţe şi camere de hotel, acestea din urmă transformate şi ele în locuinţe pentru ca proprietarii de apartamente de la bordul său să nu mai fie deranjaţi de turişti, şi care se află în exploatare de ceva ani, se pregăteşte «Njord». Aflat în construcţie, «M/Y Njord» urmează să se lanseze la apă în 2024 şi să călătorească pe mările şi oceanele lumii tot anul, pe trasee decise de locatarii săi şi căpitan, scrie The Telegraph. Gândit ca un complex rezidenţial plutitor de către dezvoltatorul său, Ocean Residences, «Njord» va avea peste o sută de apartamente mari cu terase, printre care şi penthouse-uri: 14 dispuse pe două niveluri şi două pe trei niveluri, preţurile variind între 8 şi 30 de milioane de euro, precum şi piscine, săli de fitness şi spaţii de relaxare, printre altele.  Apartamentele vor fi gândite astfel încât locatarii să-şi poată aduce cu ei colecţii de artă, vinuri, bijuterii, pantofi ori ceasuri, fiind dotate şi cu spaţii speciale pentru depozitat trabucuri în condiţii de umiditate controlată ori brânzeturi şi camere de refugiu. Pentru a evita contactul nenecesar cu alte persoane, dată fiind experienţa pandemiei, bucătăriile locuinţelor vor fi dotate cu intrare separată pentru livrări de produse alimentare sau de mâncare de la restaurantele de la bord, «Njord» găzduind chiar şi un spital. Deşi clienţii vizaţi de Ocean Residences şi-ar permite propriul iaht, mulţi dintre ei preferă să se afle în compania altor oameni, de unde şi interesul pentru acest proiect.

    Chiar dacă «M/Y Njord» nici nu s-a lansat la apă, el are deja un concurent, aflat în construcţie. Acesta, numit «Somnio», va avea doar 39 de apartamente şi ar urma să fie dat în folosinţă tot în 2024.

  • Casa pe valuri. Cât costă o locuinţă de lux pe un iaht

    Propriul iaht e simbol al statutului social pentru unii, iar alţii se mulţumesc să deţină doar o parte din el. Aşa se face că au apărut iahturi de apartamente, unde fiecare persoană care-şi permite poate cumpăra o locuinţă plutitoare.

    După «The World», un vas care oferea o combinaţie de locuinţe şi camere de hotel, acestea din urmă transformate şi ele în locuinţe pentru ca proprietarii de apartamente de la bordul său să nu mai fie deranjaţi de turişti, şi care se află în exploatare de ceva ani, se pregăteşte «Njord». Aflat în construcţie, «M/Y Njord» urmează să se lanseze la apă în 2024 şi să călătorească pe mările şi oceanele lumii tot anul, pe trasee decise de locatarii săi şi căpitan, scrie The Telegraph. Gândit ca un complex rezidenţial plutitor de către dezvoltatorul său, Ocean Residences, «Njord» va avea peste o sută de apartamente mari cu terase, printre care şi penthouse-uri: 14 dispuse pe două niveluri şi două pe trei niveluri, preţurile variind între 8 şi 30 de milioane de euro, precum şi piscine, săli de fitness şi spaţii de relaxare, printre altele.  Apartamentele vor fi gândite astfel încât locatarii să-şi poată aduce cu ei colecţii de artă, vinuri, bijuterii, pantofi ori ceasuri, fiind dotate şi cu spaţii speciale pentru depozitat trabucuri în condiţii de umiditate controlată ori brânzeturi şi camere de refugiu. Pentru a evita contactul nenecesar cu alte persoane, dată fiind experienţa pandemiei, bucătăriile locuinţelor vor fi dotate cu intrare separată pentru livrări de produse alimentare sau de mâncare de la restaurantele de la bord, «Njord» găzduind chiar şi un spital. Deşi clienţii vizaţi de Ocean Residences şi-ar permite propriul iaht, mulţi dintre ei preferă să se afle în compania altor oameni, de unde şi interesul pentru acest proiect.

    Chiar dacă «M/Y Njord» nici nu s-a lansat la apă, el are deja un concurent, aflat în construcţie. Acesta, numit «Somnio», va avea doar 39 de apartamente şi ar urma să fie dat în folosinţă tot în 2024.

  • Noua (re)descoperire din imobiliare: cămara

    După ce au redescoperit-o vedete ca Victoria Beckham sau Courtney Cox, cămara, altădată o prezenţă obligatorie în case, este la mare căutare printre cei care vor să-şi cumpere o locuinţă, scrie Financial Times. Noua locuinţă poate să aibă cămară lângă bucătărie sau spaţiu pentru amenajarea uneia, fiind cerută mai ales de către cumpărătorii de proprietăţi în zone rurale. Motivul interesului crescut îl reprezintă pandemia, care a crescut nevoia de depozitare de alimente pentru ca locatarii să nu fie nevoiţi să iasă des din casă. Dacă nu există spaţiu suficient pentru amenajat o cămară, atunci se poate improviza una cu ajutorul unor dulapuri speciale proiectate de diverse firme producătoare de mobilier de bucătărie.


     

  • Când nu poţi ajunge la pădure, vine pădurea la tine

    Când nu poţi ajunge la pădure pentru o aşa-numită baie de natură, vine pădurea la tine.
    Deşi copacii rămân la locul lor, efectul băilor de natură se poate recrea acasă cu ajutorul unei aplicaţii denumite HomeForest care foloseşte dispozitivele inteligente din locuinţă. La proiectul HomeForest au colaborat firma de arhitectură Haptic, studioul de creaţie Squint/Opera, designerul de sunet Coda to Coda, designerul Yaoyao Meng şi poetul cunoscut sub numele de LionHeart, scrie Dezeen.

    Conceptul la care au lucrat aceştia necesită o «trusă digitală», care utilizează dispozitivele mobile şi cele casnice conectate pentru a afla informaţii despre locuinţă şi obiceiurile zilnice ale locatarilor. Atunci când utilizatorul stă, de exemplu în sufragerie, HomeForest comandă eliberarea în aer a unui miros de pin şi muşchi, dispune redarea de cântec de păsărele şi proiectarea de copaci pe pereţi.


     

  • Pasiuni de pandemie: casele de hârtie

    Într-o perioadă în care stau mai mult pe acasă, oamenii caută activităţi cu care să-şi ocupe timpul, iar arhitecţii le dau o mână de ajutor. Când nu sunt ocupaţi cu proiectatul de clădiri spectaculoase, aceştia îşi încearcă mâna la proiectat căsuţe de hârtie pe care le pot asambla apoi constructorii amatori.

    Proiectatul unei căsuţe de hârtie nu este un lucru chiar atât de simplu, dat fiind că obiectul trebuie să poată fi asamblat astfel încât să-şi păstreze forma şi să nu se turtească. Căsuţele de hârtie create de arhitecţi se inspiră din clădiri concepute de aceştia, fie deja construite, fie prezentate ca model la vreun eveniment internaţional în domeniu, scrie New York Times, şi reprezintă sugestii pentru posibile case ale viitorului.

    Massimo Locatelli, de la firma de arhitectură Locatelli Partners din Milano, propune o căsuţă de hârtie care aminteşte de un proiect mai vechi al său, o casă din beton care poate fi tipărită la o imprimantă 3D şi ridicată în mai puţin de o săptămână. Căsuţa e formată din module interconectate care seamănă ca formă cu nişte pietricele şi arată ca o locuinţă potrivită într-un decor marţian.

    Arhitectul belgian Vincent Van Duysen a proiectat o căsuţă de hârtie mai simplă, care seamănă a hambar şi este inspirată din DC2 Residence, o casă pasivă din Tielrode, Belgia.

    La rândul său, arhitecta americană de origine japoneză Toshiko Mori a avut ca punct de plecare casele din zonele rurale din Senegal, ţară în care a lucrat în urmă cu câţiva ani, căsuţa ei de hârtie având o formă circulară gândită pentru a-i ţine pe membrii familiei la un loc şi nu în camere separate.


     

  • Cărămidă cu cărămidă se construiesc pantofii. Ce legătură există între încălţăminte şi piesele de Lego

    Cine are o pasiune pentru pantofii sport nu ţine neapărat să-i poarte, ci poate doar să-i adune la colecţie, vânând ediţii limitate sau modele accesibile unui public mai larg. Tot la categoria de colecţie, dar de nepurtat se înscrie un pantof sport realizat de Lego în parteneriat cu Adidas, scrie CNN. Copie a modelului Superstar, pantoful este confecţionat din cărămizi de Lego şi reproduce fidel sursa, cu tot cu dungi, şireturi şi cutie. Pe lângă pantoful pe care trebuie să-l asambleze, clienţii primesc şi un suport special ca să-l poată afişa ca pe un produs de colecţie.


     

  • Care este noul accesoriu căutat de tot mai multe femei de afaceri

    O podoabă rezervată cândva membrelor familiilor regale, imperiale sau aristocrate atrage acum o nouă categorie de cliente. Această podoabă, diadema, este căutată azi de femeile de afaceri, conform Casei Chaumet, care a confecţionat peste 3,000 de astfel de articole de la începutul activităţii sale în 1780, scrie The Telegraph. Cererea mare de diademe vine în special de la clientele din Asia, care vor să le poarte în întâlnirile de afaceri, ca simbol al puterii pe care o deţin şi, în unele cazuri, să le adauge colecţiei personale de bijuterii pe care vor s-o transforme într-o moştenire de familie pentru viitoarele generaţii.


     

  • Aici nu stă nimeni. Lumea care poate fi accesată prin intermediul realităţii augmentate

    Atunci când ai mai multe proprietăţi imobiliare, la unele din ele ajungi mai rar sau chiar deloc. În acest din urmă caz, proprietatea se află în lumea virtuală, deci nu poate fi vizitată fizic, ceea ce nu-i împiedică pe unii să cumpere aşa ceva.

    În ultima vreme, nu numai vânzările de lucrări de artă sub formă de jetoane nefungibile (NFT) au crescut, ci şi vânzările de imobiliare NFT, scrie New York Times. Acum câteva luni, de exemplu, o artistă canadiană, Krista Kim, a creat aşa-numita Mars House, inspirată de modul în care şi-ar dori să arate casa ei de vis şi, din curiozitate, a scos-o la vânzare pe un site specializat în vânzarea de diverse articole NFT. Casa s-a vândut pentru o sumă de 288 Ether sau 512.000 de dolari dovedindu-i artistei că şi o locuinţă virtuală se poate vinde cu preţul uneia reale. Proprietarul casei însă a decis să nu o ţină doar pentru el, aceasta fiind disponibilă pe platforma de realitate virtuală Spatial pentru vizitat sau chiar pentru evenimente, cum ar fi o nuntă programată în această lună.

    Ca să profite de moda NFT-urilor, o companie a creat o lume care poate fi accesată prin intermediul realităţii augmentate. Denumită SuperWorld, firma a realizat un Pământ virtual, pe care l-a împărţi în 64 de miliarde de loturi cu suprafaţă egală pe care le vinde pentru 0,1 Ether (circa 250 de dolari). Cumpărătorii pot astfel să deţină terenuri pe care se află obiective turistice, fiind deja achiziţionate cele pe care se află piramidele din Egipt ori Times Square. Deţinătorii de terenuri NFT şi-ar putea recupera investiţia afişând publicitate pe proprietăţile lor, dacă există cerere.

    Există şi cazuri în care nu casa este NFT, ci doar se foloseşte proprietarul ei de aşa ceva pentru a o vinde, cum a decis să procedeze un investitor imobiliar din California, care a scos la licitaţie o casă ce vine la pachet cu o operă de artă NFT semnată Kii Arens, oferta minimă aşteptată fiind de 540 Ether sau circa
    1,5 milioane de dolari.


     

  • Artă printre copaci

    Cine vine să vadă copacii poate foarte bine să vadă şi nişte lucrări de artă, consideră The Morton Arboretum, un parc dendrologic din Illinois, SUA. The Morton Arboretum găzduieşte astfel o expoziţie a artistului sud-african Daniel Popper, care s-a făcut remarcat prin instalaţii de artă publice. Acesta a amplasat în parc câteva sculpturi inspirate de natură şi de misiunea The Morton Arboretum de a-i face pe oameni să simtă o legătură cu copacii. Sculpturile confecţionate din beton, lemn, fibră de sticlă şi oţel au o înălţime de până la aproape nouă metri şi reprezintă siluete umane. Expoziţia intitulată „Human Ă Nature” va rămâne deschisă cel puţin un an.