BusinessMagazin

Category: Panorama

  • Când dressingul devine el însuşi obiect de lux

    O dotare căutată a locuinţei în ultimii treizeci de ani, dressingul nu mai este un simplu spaţiu de depozitat haine şi pantofi, scrie Mansion Global, ci un spaţiu luxos în ton cu casa sau apartamentul în care se află.

    Dacă are ferestre, acestea pot fi acoperite cu o folie specială care să nu permită soarelui să decoloreze materialele delicate şi prevăzute cu jaluzele din materiale scumpe, folosite şi pe interiorul uşilor dulapurilor. Unele dressinguri sunt şi mici spaţii expoziţionale, cu tablouri pe pereţi, care pot fi inspirate de articolele de depozitate în încăpere. Sunt şi persoane care vor divane, flori proaspete şi fotografii de familie în dressing, pe lângă oglinzi. Firmele care se ocupă de design de interioare au solicitări de dressinguri luxoase în special de la femei, dar şi bărbaţii încep să fie interesaţi de aşa ceva.

  • Colecţie de frig: de ce cumpără oamenii cumpără tot mai multe frigidere

    Unii cumpără diverse lucruri să le aibă de rezervă, pe lista de astfel de articole încadrându-se de ceva vreme şi frigiderele sau combinele frigorifice, scrie New York Times. Motivele care stau la baza achiziţiei sunt fie faptul că cei care iau această decizie s-au plictisit de vechiul aparat frigorific care funcţionează deja de zeci de ani şi nu dă semne că s-ar strica, fie necesitatea existenţei unui frigider pentru ţinut la maturat diverse preparate ori o rezervă de alimente. În asemenea cazuri, frigiderul cel vechi ajunge în garaj sau subsol şi cel nou e păstrat la loc de cinste, iar unele familii cumpără şi un alt treilea aparat ca să-l aibă în zona destinată musafirilor. Numărul de echipamente de acest tip nu este neapărat corelat cu numărul membrilor familiei, existând şi familii de două persoane care au mai mult de un frigider ca să aibă loc pentru mâncarea preparată în avans sau pentru momentele în care dau vreo petrecere.

  • Pijamale de business: un producător a gândit hainele inedite pentru munca de acasă, care „dau bine pe cameră”, dar sunt şi comode

    Nevoia de haine comode, dar totuşi potrivite pentru şedinţe sau întâlniri de afaceri online în contextul actual a determinat două companii japoneze să lanseze produse care dau bine pe ecran, dar sunt şi confortabile pentru cei care le poartă, scrie The Guardian. Au apărut astfel un hibrid între ţinuta business şi ţinuta de casă, lansat de Whatever Inc şi denumit WFH Jammies, compus dintr-o bluză care arată ca o cămaşă de serviciu în partea superioară şi ca un hanorac în partea de jos şi pantaloni de casă şi costumul de pijama lansat de retailerul de articole vestimentare bărbăteşti Aoki, confecţionat din material de pijama, dar cu aspect de costum, de la croială la nasturii de pe mâneci. Costumul de pijama este disponibil atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

  • Metoda inedită prin care un muzeu celebru sărbătoreşte 175 de ani de existenţă: organizează o expoziţie în care exponatele sunt amintiri legate de felul în care vedeam viitorul înainte de pandemie

    Aniversările se marchează, de cele mai multe ori, printr-o petrecere. Muzeul Smithsonian s-a gândit însă să sărbătorească cei 175 de ani de existenţă nu cu o petrecere, ci cu o expoziţie intitulată „Futures” („Viitoruri”).

    Organizată în primul spaţiu expoziţional al muzeului, clădirea dedicată Artelor şi Industriilor (AIB), evenimentul le propune vizitatorilor un exerciţiu de imaginaţie, îndemnându-i pe aceştia să-şi închipuie cum ar arăta viitorul dorit, de unde şi titlul de „Futures”, scrie Washington Post.

    Realizată în colaborare cu firma de arhitectură The Rockwell Group, expoziţia, care se va deschide în luna noiembrie, este formată din instalaţii de artă, invenţii şi aşa-numite „artifacte ale viitorului”. „Futures” are patru secţiuni, prima dintre ele, „Past Futures” („Viitoruri trecute”) dedicată modului în care oamenii de altădată vedeau viitorul. Printre exponate se numără una dintre primele versiuni de androizi sau un model de telefon realizat de Alexander Graham Bell. O altă secţiune, intitulată „Futures that Unite” („Viitoruri care unesc”) expune, printre altele, un joc video care poate fi controlat cu ochii şi un robot destinat alinării singurătăţii la vreme de pandemie. „Futures that Inspire” („Viitoruri care inspiră”) va prezenta artişti, precum şi inteligenţă artificială gândită să-i ajute pe oameni să mediteze, în timp ce „Futures that Work” („Viitoruri care funcţionează”) are printre exponate produse alimentare ale viitorului ori un costum spaţial.

  • Argentinianul care vinde cu sute de mii de dolari lucruri care nu există. Cum e posibil

    Unii se chinuie să-şi vândă produsele, alţii reuşesc să vândă şi ce nu există, după cum o demonstrează designerul argentinian Ardres Reisinger. Acesta, scrie Dezeen, s-a făcut remarcat prin vânzarea online a unor piese de mobilier virtual, pentru cea mai scumpă dintre acestea plătindu-se aproape 70.000 de dolari

    Toate piesele scoase la licitaţie s-au adjudecat pentru suma de 450.000 de dolari. Colecţia intitulată „The Shipping” poate fi văzută în spaţii virtuale tridimensionale accesibile publicului cum ar fi Minecraft şi Decentraland ori folosite în aplicaţii de realitate virtuală sau augmentată, precum şi pe platforme de creare de jocuri şi de filme de animaţie realizate pe computer. „The Shipping” cuprinde şi aşa-numite „obiecte imposibile”, cum ar fi un balon dezumflat pe post de canapea sau o măsuţă roz care aduce cu un balon de gumă de mestecat.

     

  • Noua modă în rândul miliardarilor. Ce ceasuri îşi cumpără

    Colecţionarii se bat în mod normal pe ceasuri scumpe, privite ca investiţii. Mai nou însă, unii dintre ei se orientează spre ceasuri mai ieftine care şi-au dovedit valoarea în timp, scrie Wall Street Journal. Un motiv pentru pasiunea lor este şi faptul că, odată cu răspândirea lucratului de acasă, ţinuta poate fi mai lejeră, iar la ea se potrivesc mai bine ceasurile din a doua categorie. Se caută astfel ceasuri Timex de 100 de dolari, Swatchuri cu preţ doar puţin mai mare ori Seiko 5 Sports, ceva mai scump, la peste 300 de dolari. N-au scăpat atenţiei colecţionarilor de modă nouă nici diverse modele din gama G-Shock de la Casio, fapt care a determinat compania japoneză să lanseze un model în ediţie limitată, G-Shock Ref 6900, realizat în colaborare cu cântăreţul şi producătorul John Mayer şi un blog dedicat orologeriei, Hodinkee, model epuizat în 15 minute de la punerea sa în vânzare online.

  • Minilumi de poveste: o artistă a găsit un noul mod de a face artă

    Deşi par desprinse din basme, sculpturile artistei olandeze Rosa de Jong sunt cât se poate de reale. Subiectul preferat al acesteia îl constituie peisajele miniaturale care par să plutească în aer. Artista foloseşte materiale naturale din diverse părţi ale globului, cum ar fi lemnul sau scoarţa de copac, pentru a construi baza minipeisajelor sale, pe care o completează cu căsuţe din hârtie şi carton şi licheni decorativi. Sculpturile Rosei de Jong sunt apoi suspendate de nişte rame ca de tablou ori închise în recipiente de sticlă, după care sunt disponibile colecţionarilor.

  • Ce fac bogaţii planetei ca să îşi asigure imunitatea în vremea pandemiei

    În timp ce unii mănâncă sănătos, iau vitamine şi beau tot felul de sucuri din plante ca să-şi întărească sistemul imunitar, bogaţii planetei apelează la soluţii pe măsura buzunarului lor, fugind de pandemie.

    Merge astfel foarte bine un tip anume de turism, spre deosebire de tot sectorul, foarte afectat de situaţia mondială de un an încoace: vacanţele dedicate creşterii imunităţii, scrie The Telegraph. Cei care aleg asemenea vacanţe au parte de şederi în complexuri turistice dotate cu centre medicale unde li se oferă consultaţii de specialitate şi o combinaţie de tratamente din medicina tradiţională şi cea modernă.

    Printre destinaţiile de crescut imunitatea se numără Palazzo Fiuggi, din localitatea italiană Fiuggi. Situat într-o zonă cu ape minerale, Palazzo Fiuggi a introdus Medical Concept, un serviciu care pune la dispoziţia turiştilor servicii de oftalmologie, psihiatrie, radiologie sau consultaţii metabolice, pe lângă tratamente menite să crească nivelul de energie, să îmbunătăţească imunitatea şi să-i ajute să-şi păstreze sănătatea cât mai mult.

    În Germania, în localitatea Baden Baden de la poalele Munţilor Pădurea Neagră se află Villa Stephanie, care îmbie clienţii bogaţi cu programe numite „Immune Boost” şi „Immune Care”, care includ consultaţii la medici, analize, administrare intravenoasă de vitamina C sau consultaţii pentru îmbunătăţirea metabolismului ori ozonoterapie.

    Sha Wellness Clinic din provincia spaniolă Alicante se concentrează programe destinate celor cu boli digestive, autoimune sau alergii pentru a-i ajuta să-şi crească imunitatea. Cei care aleg să se trateze în acest centru au parte de un peisaj natural spectaculos şi o piscină infinity de unde pot admira apusul.

  • Accesorii umane: cum pot părţile corpului să devină bijuterii

    În căutarea unor surse de inspiraţie, creatorii de bijuterii ajung şi la corpul uman, după cum o demonstrează ultimele noutăţi în domeniu, scrie New York Times. Creatoarea americană Sophie Buhai a lansat, de exemplu, o broşă din aur în formă de nas, luând ca model nasul unei prietene. Inedita broşă se găseşte doar în ediţie limitată, fiind confecţionată pe bază de comandă şi costă 16.000 de dolari. Casa Schiaparelli a prezentat brăţări şi cercei cu dinţi, apărători de aur pentru vârfurile degetelor de la picioare şi de la mâini, acestea din urmă cu tot cu unghii, precum şi măşti din aur.

  • Cum a reuşit un designer să salveze fructele care ajungeau la gunoi

    Când sunt date la o parte pentru că nu corespund din punct de vedere al aspectului, fructele îşi pot găsi o nouă întrebuinţare şi nu mai ajung la gunoi, ţine să arate designerul spaniol Julia Roca Vera. Dorind să-i convingă pe oameni să reducă deşeurile alimentare, aceasta a creat patru produse dintr-un singur fruct refuzat de magazine, o portocală. Din miezul şi uleiurile esenţiale din aceasta a creat o cremă pentru piele şi un săpun, din coajă un amestec aromat, iar sucul l-a păstrat pentru consum. Fiecare dintre cele patru produse, scrie Dezeen, a fost ambalat într-un mic recipient ceramic care poate fi reumplut. Pe lângă portocale, s-ar putea valorifica şi alte legume şi fructe neconforme cum ar fi mere, banane sau morcovi, susţine Julia Roca Vera.