BusinessMagazin

Category: Panorama

  • Peisaj stradal

    Nu puţini sunt cei care-şi exprimă viziunea artistică pe pereţi şi totuşi unii consideră strada ca fiind cel mai potrivit loc pentru aşa ceva, după cum o dovedeşte un artist din San Francisco, Amos Goldbaum. Acesta a ales o stradă în pantă din oraş, pe care a desenat un peisaj care arată diferit în funcţie de locul din care este privit.

    Deşi i-a fost mai greu să realizeze peisajul pe asfalt decât în cazul unei picturi murale, artistul a creat până la urmă o reprezentare a zonei în care se află lucrarea, trecătorii trebuind să se plimbe de-a lungul şi de-a latul ei ca să vadă toate detaliile care le permit să identifice elementele componente.


     

  • Unde se află noile locuri unde bogaţii lumii fug pentru a se ascunde de pandemia de COVID. Deja foarte multi şi-au cumpărat case acolo sau încep să construiască

    Pe lângă locuri de relaxare selecte, unele staţiuni de schi se dovedesc a fi locuri numai bune să te ascunzi de pandemie, bogaţii planetei fugind la munte pentru a se simţi în siguranţă.

    Aceştia aleg locuri în care obişnuiau să vină în vacanţă la schi, din Elveţia sau Franţa, unde cumpără proprietăţi imobiliare, scrie The Telegraph. Dacă nu pot călători până acolo din diverse motive, preferă să ţină legătura cu dezvoltatorii de complexuri de cabane şi apartamente, care, pentru o sumă în plus la preţul proprietăţii le permit să se implice în proiectarea şi amenajarea locuinţelor de vacanţă, discutând online cu arhitecţii, meseriaşii sau designerii.

    O condiţie importantă este să respecte regulile locale legate de asemenea clădiri.  Printre proiectele căutate se numără Les Chalets d’Adelaide din Grimentz, Elveţia, unde preţurile pornesc de la peste 760.000 de euro pentru cel mai mic apartament ori Falcon Lodge Chalets sau Les Chalets de Piste, din localitatea franceză Meribel.

    Preţurile în acest caz încep de la 7,5 milioane de euro şi 6,4 milioane de euro pentru o cabană cu cinci dormitoare. Se caută chiar şi staţiuni de schi pe alte continente, cum ar fi Niseko din Japonia, unde, printre dotările obligatorii ale unei cabane se numără garajul dublu cu alee de acces încălzită, cameră pentru jocuri, facilităţi de karaoke ori bucătării unde gătesc maeştri bucătari personali.

  • Bălăceală în culori

    La o casă simplă merge o pată de culoare, oferită în unele cazuri de piscină, graţie unei artiste americane de origine germană care pictează manual bazine de înot publice sau de pe lângă locuinţe, scrie Dezeen. Pentru lucrările sale, artista alege modele geometrice şi culori vii în funcţie de inspiraţie şi forma piscinelor, făcând schimbări doar dacă nu e mulţumită de rezultat.


     

  • Cine a pus dealul în drum

    Ca să convingă lumea să mai uite de pandemie şi să revină la cumpărături pe importanta arteră londoneză de shopping Oxford Street, autorităţile locale s-au gândit nici mai mult, nici mai puţin decât să-i pună un deal în drum, scrie The Guardian. Dealul, o structură temporară susţinută de nişte schele este realizat de firma olandeză de arhitectură MVRDV şi inspirat de Hyde Park din apropiere.

    Denumit Marble Arch Hill, de la monumentul Marble Arch (Arcul de Marmură) din apropiere, acesta poate fi explorat de către public, oferind o perspectivă rară asupra parcului, monumentului şi asupra Oxford Street. Pe lângă privelişte şi spaţiu de recreere exterior, dealul artificial va funcţiona şi pe post de centru de evenimente, pe care le va putea găzdui în interior.

     


     

  • Când arta înâlneşte digitalul: Sculpturile, proiectate pe fundalul ales de privitori

    Atunci când pandemia i-a stricat planurile expoziţionale, un muzeu din New York a apelat la realitatea augmentată, invitând oamenii să admire exponatele şi să se fotografieze cu ele unde doresc. Muzeul Naţional al Matematicii din metropola americană organizează până la sfârşitul anului o expoziţie de sculpturi inspirate de matematică ale sculptorului Anton Bakker, scrie Washington Post.

    Lucrările pot fi văzute pe site-ul globalsculpturepark.com şi accesate cu ajutorul tehnologiei de realitate augmentată, vizitatorii alegând sculptura dorită şi suprapunând-o pe ce fundal doresc. Cei care vizitează expoziţia -, care are elemente noi în fiecare lună, pot trimite fotografii cu exponatele în diverse colţuri ale lumii.

  • Cu banii la gât. Noile trenduri în materie de bijuterii

    Cu toate că bijuteriile cu monede nu sunt ceva nou, ele suscită un interes din ce în ce mai mare în ultima vreme. Se caută mai ales monedele antice, dată fiind creşterea preţului acestora în ultimul deceniu, bijutierii folosindu-le pentru aspect, dar şi pentru a ajunge la clienţi care sunt la începutul investiţiilor în astfel de accesorii.

    În ciuda preţurilor în creştere, bijutierii consideră monedele mai rentabile decât pietrele preţioase, scrie Financial Times. Printre creatorii de bijuterii cu vechi monede romane sau greceşti, dar nu numai, se numără Karen Lieberman, în a cărei colecţie se regăseşte un lănţişor cu pandantiv dintr-un bănuţ montat în aur ori Eli Halili care a lansat, printre altele, un pandantiv format dintr-o monedă cu bufniţa zeiţei Athena, provenită din Grecia Antică, iar casa Bulgari are colecţia „Monete”.

  • După artă prin pădure. Unde îşi găsesc inspiraţia artiştii contemporani

    Instalaţiile de artă sunt o prezenţă frecventă la diverse evenimente, Bienala de Design de la Londra nefăcând excepţie. Instalaţia de artă de la ediţia din iunie, anul acesta, va fi nici mai mult, nici mai puţin decât o pădure şi va purta titlul de „Forest for Change” („Pădure pentru schimbare”), scrie CNN. Realizată sub coordonarea directoarei artistice a evenimentului, Es Devlin, pădurea va fi formată din
    400 de copaci din 23 de specii, locul ales pentru amplasarea sa fiind curtea instituţiei care găzduieşte bienala, Somerset House. În mijlocul pădurii se va afla o instalaţie interactivă care va prezenta obiectivele ONU de eradicare a sărăciei, inegalităţii şi combatere a schimbărilor climatice, Es Devlin recunoscând că s-a inspirat din literatură, unde pădurile sunt adeseori locuri în care se petrec transformări.

  • Criptopantofi de colecţie. Ce sume uriaşe cheltuiesc bogaţii lumii pe încălţămintea virtuală

    După colecţionarii de artă care nu se sfiesc să cheltuiască sume impresionante pe arta digitală a cărei garanţie de autenticitate este dată de jetoane nefungibile (NFT) emise cu ajutorul aceleiaşi tehnologii blockchain ca şi criptomonedele, nici colecţionarii de pantofi sport nu se lasă mai prejos.

    Dacă apetitul pentru investiţii în artă în cazul primei categorii este dovedit de recenta adjudecare la licitaţie a unei lucrări pentru mai bine de 69 milioane de dolari, în cazul celei de-a doua sumele nu sunt atât de mari. Mulţi dintre cei care investesc în pantofi sport doresc să adauge la colecţie şi modele virtuale, scrie Wall Street Journal, după cum o arată colaborarea unei firme de design, RTFKT cu un artist digital de 18 ani de la Seattle, Fewocious. RTFKT şi Fewocious au creat trei perechi de pantofi sport virtuali, cu mâzgăleli multicolore pe ei, lansaţi online sub formă de jetoane nefungibile.

    Puşi în vânzare la preţuri de 3.000, 5.000 şi 10.000 de dolari, aceştia au convins colecţionarii să cheltuiască echivalentul a 3,1 milioane de dolari în numai câteva minute. Mai mult, la numai câteva săptămâni de la lansare, pantofii creaţi de RTFKTt şi Fewocious se vând la preţuri de două ori mai mari. Proprietarii de pantofi sport virtuali sub formă de NFT vor putea însă adăuga la colecţia de rarităţi şi versiuni fizice ale încălţărilor, RTFKT angajând nişte specialişti care să le producă.

  • Munte, ocean şi apus de dantelă. Cum a reinventat lumea un material folosit de bunici

    Cândva inclus în educaţia tinerelor, macrameul (dantelă confecţionată din fire groase înnodate) a ajuns în ziua de azi un hobby pentru iubitorii lucrului de mână sau articol căutat de colecţionari, intrând însă şi în atenţia artiştilor. Un exemplu în acest sens este artista indoneziană Agnes Hansella, care a realizat trei instalaţii de artă formate din macrameuri gigantice pe care le-a expus în Bali. Intitulate „Munte”, „Ocean” şi „Apus”, acestea redau elemente din natură conform temelor alese şi pot fi admirate în zona satului Jimbaran de pe insula indoneziană.


     

  • Superbogaţii planetei s-au săturat de clasicele destinaţii de călătorie. Este incredibil pe ce cheltuie ei acum milioane de dolari

    După ce au călătorit pe unde şi-au dorit pe Pământ, superbogaţii planetei caută alte destinaţii. Cei care nu se mulţumesc să fie plimbaţi de compania Virgin Galactic în condiţii de lux într-un zbor suborbital (la circa 100 de kilometri) deasupra nivelului mării iau în calcul o călătorie pe Lună atunci când acest lucru va fi posibil.

    Printre aceştia se numără, de exemplu, miliardarul japonez Yusaku Maezawa, care a plătit deja pentru o plimbare în jurul Lunii în următorii ani, deziderat pe care urmează să i-l împlinească SpaceX, compania de transport spaţial a unui alt miliardar, Elon Musk, scrie The Telegraph. Potrivit informaţiilor din presa internaţională, preţul acestor călătorii este de ordinul milioanelor de dolari.

    Chiar dacă  pe moment călătoria spre Lună nu se poate realiza în condiţii de lux, diverse companii, state şi chiar persoane particulare investesc în a o face posibilă. Se doreşte, bineînţeles stabilirea unor baze care să asigure o prezenţă continuă pe satelitul Pământului, care ar putea fi simple centre de cercetare ori ceva mai complex, aşa cum o arată proiectul anunţat anul trecut de către firma de arhitectură danezo-americană Bjiarke Ingels Group în colaborare cu Space Exploration Architecture şi compania de tehnologie Icon de a construi, cu ajutorul tehnologiei de printare 3D clădiri din praf selenar. La rândul său, arhitectul Jean-Michel Gathy, care a proiectat hoteluri de superlux pentru multe companii hoteliere, a anunţat că-şi doreşte crearea unui centru de relaxare pe Lună.

    Printre cei înscrişi în cursa selenară se numără şi fondatorul retailerului online Amazon, miliardarul Jeff Bezos, a cărui companie, Blue Origin, va construi modulul în care vor aseleniza astronauţii trimişi de NASA prin programul Artemis.