Instalaţiile de artă sunt o prezenţă frecventă la diverse evenimente, Bienala de Design de la Londra nefăcând excepţie. Instalaţia de artă de la ediţia din iunie, anul acesta, va fi nici mai mult, nici mai puţin decât o pădure şi va purta titlul de „Forest for Change” („Pădure pentru schimbare”), scrie CNN. Realizată sub coordonarea directoarei artistice a evenimentului, Es Devlin, pădurea va fi formată din
400 de copaci din 23 de specii, locul ales pentru amplasarea sa fiind curtea instituţiei care găzduieşte bienala, Somerset House. În mijlocul pădurii se va afla o instalaţie interactivă care va prezenta obiectivele ONU de eradicare a sărăciei, inegalităţii şi combatere a schimbărilor climatice, Es Devlin recunoscând că s-a inspirat din literatură, unde pădurile sunt adeseori locuri în care se petrec transformări.
Category: Panorama
-
După artă prin pădure. Unde îşi găsesc inspiraţia artiştii contemporani
-
Criptopantofi de colecţie. Ce sume uriaşe cheltuiesc bogaţii lumii pe încălţămintea virtuală
După colecţionarii de artă care nu se sfiesc să cheltuiască sume impresionante pe arta digitală a cărei garanţie de autenticitate este dată de jetoane nefungibile (NFT) emise cu ajutorul aceleiaşi tehnologii blockchain ca şi criptomonedele, nici colecţionarii de pantofi sport nu se lasă mai prejos.
Dacă apetitul pentru investiţii în artă în cazul primei categorii este dovedit de recenta adjudecare la licitaţie a unei lucrări pentru mai bine de 69 milioane de dolari, în cazul celei de-a doua sumele nu sunt atât de mari. Mulţi dintre cei care investesc în pantofi sport doresc să adauge la colecţie şi modele virtuale, scrie Wall Street Journal, după cum o arată colaborarea unei firme de design, RTFKT cu un artist digital de 18 ani de la Seattle, Fewocious. RTFKT şi Fewocious au creat trei perechi de pantofi sport virtuali, cu mâzgăleli multicolore pe ei, lansaţi online sub formă de jetoane nefungibile.
Puşi în vânzare la preţuri de 3.000, 5.000 şi 10.000 de dolari, aceştia au convins colecţionarii să cheltuiască echivalentul a 3,1 milioane de dolari în numai câteva minute. Mai mult, la numai câteva săptămâni de la lansare, pantofii creaţi de RTFKTt şi Fewocious se vând la preţuri de două ori mai mari. Proprietarii de pantofi sport virtuali sub formă de NFT vor putea însă adăuga la colecţia de rarităţi şi versiuni fizice ale încălţărilor, RTFKT angajând nişte specialişti care să le producă.
-
Munte, ocean şi apus de dantelă. Cum a reinventat lumea un material folosit de bunici
Cândva inclus în educaţia tinerelor, macrameul (dantelă confecţionată din fire groase înnodate) a ajuns în ziua de azi un hobby pentru iubitorii lucrului de mână sau articol căutat de colecţionari, intrând însă şi în atenţia artiştilor. Un exemplu în acest sens este artista indoneziană Agnes Hansella, care a realizat trei instalaţii de artă formate din macrameuri gigantice pe care le-a expus în Bali. Intitulate „Munte”, „Ocean” şi „Apus”, acestea redau elemente din natură conform temelor alese şi pot fi admirate în zona satului Jimbaran de pe insula indoneziană.
-
Superbogaţii planetei s-au săturat de clasicele destinaţii de călătorie. Este incredibil pe ce cheltuie ei acum milioane de dolari
După ce au călătorit pe unde şi-au dorit pe Pământ, superbogaţii planetei caută alte destinaţii. Cei care nu se mulţumesc să fie plimbaţi de compania Virgin Galactic în condiţii de lux într-un zbor suborbital (la circa 100 de kilometri) deasupra nivelului mării iau în calcul o călătorie pe Lună atunci când acest lucru va fi posibil.
Printre aceştia se numără, de exemplu, miliardarul japonez Yusaku Maezawa, care a plătit deja pentru o plimbare în jurul Lunii în următorii ani, deziderat pe care urmează să i-l împlinească SpaceX, compania de transport spaţial a unui alt miliardar, Elon Musk, scrie The Telegraph. Potrivit informaţiilor din presa internaţională, preţul acestor călătorii este de ordinul milioanelor de dolari.
Chiar dacă pe moment călătoria spre Lună nu se poate realiza în condiţii de lux, diverse companii, state şi chiar persoane particulare investesc în a o face posibilă. Se doreşte, bineînţeles stabilirea unor baze care să asigure o prezenţă continuă pe satelitul Pământului, care ar putea fi simple centre de cercetare ori ceva mai complex, aşa cum o arată proiectul anunţat anul trecut de către firma de arhitectură danezo-americană Bjiarke Ingels Group în colaborare cu Space Exploration Architecture şi compania de tehnologie Icon de a construi, cu ajutorul tehnologiei de printare 3D clădiri din praf selenar. La rândul său, arhitectul Jean-Michel Gathy, care a proiectat hoteluri de superlux pentru multe companii hoteliere, a anunţat că-şi doreşte crearea unui centru de relaxare pe Lună.
Printre cei înscrişi în cursa selenară se numără şi fondatorul retailerului online Amazon, miliardarul Jeff Bezos, a cărui companie, Blue Origin, va construi modulul în care vor aseleniza astronauţii trimişi de NASA prin programul Artemis.
-
Ciudăţenii de designer: un material ieftin, folosit în construcţii de exterior, a devenit acum material de înfrumuseţare a locuinţelor
Percepute drept material ieftin care nu trebuia lăsat la vedere, plăcile OSB (panouri din aşchii de lemn presate) au intrat în atenţia designerilor de interioare, care nu se mai sfiesc să le scoată la iveală, scrie Financial Times. OSB-ul a ajuns acum să fie folosit în renovarea unor case de piatră, la tavane şi uşi, alteori pentru podea. În alte cazuri de renovare de clădiri istorice panourile din acest material servesc la compartimentarea spaţiilor. OSB-ul a ajuns şi până la căsuţe de vacanţă construite din containere, unde este utilizat pentru placat pereţii şi tavanul.
-
Cum au ajuns proprietarii de grădini să îşi închirieze spaţiile deţinute în aer liber
Posesorii de grădini au un spaţiu de relaxare la care pot apela oricând, dar nu trebuie să-l folosească neapărat numai ei, ci îl pot pune şi la dispoziţia altora, câştigând ceva bani din asta.
Un nou serviciu disponibil pentru moment doar în California, Healing Gardens (Grădini vindecătoare), preia modelul Airbnb, punând în legătură proprietarii de grădini sau chiar ferme cu cei care doresc să evadeze de acasă în natură, scrie LA Times.
Grădinile şi fermele pot fi închiriate pe termen scurt pentru relaxare sau pentru lucru. Cei care aleg să lucreze pot s-o facă pentru serviciu sau să ajute la muncile fermei. Afacerea Healing Gardens a pornit de la constatarea fondatorilor săi că oamenilor le place să petreacă timp în grădini, ca să scape de stres sau de anxietate, de unde şi ideea de vindecare.
În grădinile de închiriat disponibile în zona Los Angeles şi la San Diego se ţin şi lecţii de yoga sau arte marţiale, şedinţe de meditaţie ori activităţi pentru familii cu copii, cum ar fi cursuri de pictat. Lansat în pandemie, serviciul Healing Gardens a prins la cei sătui de izolarea la domiciliu. Deţinătorii de grădini le pot înscrie pe site-ul firmei, iar proprietarii acesteia speră să crească numărul de grădini disponibile de la 17 câte sunt acum odată relaxarea restricţiilor impuse de contextul actual.
-
Când dressingul devine el însuşi obiect de lux
O dotare căutată a locuinţei în ultimii treizeci de ani, dressingul nu mai este un simplu spaţiu de depozitat haine şi pantofi, scrie Mansion Global, ci un spaţiu luxos în ton cu casa sau apartamentul în care se află.
Dacă are ferestre, acestea pot fi acoperite cu o folie specială care să nu permită soarelui să decoloreze materialele delicate şi prevăzute cu jaluzele din materiale scumpe, folosite şi pe interiorul uşilor dulapurilor. Unele dressinguri sunt şi mici spaţii expoziţionale, cu tablouri pe pereţi, care pot fi inspirate de articolele de depozitate în încăpere. Sunt şi persoane care vor divane, flori proaspete şi fotografii de familie în dressing, pe lângă oglinzi. Firmele care se ocupă de design de interioare au solicitări de dressinguri luxoase în special de la femei, dar şi bărbaţii încep să fie interesaţi de aşa ceva.
-
Colecţie de frig: de ce cumpără oamenii cumpără tot mai multe frigidere
Unii cumpără diverse lucruri să le aibă de rezervă, pe lista de astfel de articole încadrându-se de ceva vreme şi frigiderele sau combinele frigorifice, scrie New York Times. Motivele care stau la baza achiziţiei sunt fie faptul că cei care iau această decizie s-au plictisit de vechiul aparat frigorific care funcţionează deja de zeci de ani şi nu dă semne că s-ar strica, fie necesitatea existenţei unui frigider pentru ţinut la maturat diverse preparate ori o rezervă de alimente. În asemenea cazuri, frigiderul cel vechi ajunge în garaj sau subsol şi cel nou e păstrat la loc de cinste, iar unele familii cumpără şi un alt treilea aparat ca să-l aibă în zona destinată musafirilor. Numărul de echipamente de acest tip nu este neapărat corelat cu numărul membrilor familiei, existând şi familii de două persoane care au mai mult de un frigider ca să aibă loc pentru mâncarea preparată în avans sau pentru momentele în care dau vreo petrecere.
-
Metoda inedită prin care un muzeu celebru sărbătoreşte 175 de ani de existenţă: organizează o expoziţie în care exponatele sunt amintiri legate de felul în care vedeam viitorul înainte de pandemie
Aniversările se marchează, de cele mai multe ori, printr-o petrecere. Muzeul Smithsonian s-a gândit însă să sărbătorească cei 175 de ani de existenţă nu cu o petrecere, ci cu o expoziţie intitulată „Futures” („Viitoruri”).
Organizată în primul spaţiu expoziţional al muzeului, clădirea dedicată Artelor şi Industriilor (AIB), evenimentul le propune vizitatorilor un exerciţiu de imaginaţie, îndemnându-i pe aceştia să-şi închipuie cum ar arăta viitorul dorit, de unde şi titlul de „Futures”, scrie Washington Post.
Realizată în colaborare cu firma de arhitectură The Rockwell Group, expoziţia, care se va deschide în luna noiembrie, este formată din instalaţii de artă, invenţii şi aşa-numite „artifacte ale viitorului”. „Futures” are patru secţiuni, prima dintre ele, „Past Futures” („Viitoruri trecute”) dedicată modului în care oamenii de altădată vedeau viitorul. Printre exponate se numără una dintre primele versiuni de androizi sau un model de telefon realizat de Alexander Graham Bell. O altă secţiune, intitulată „Futures that Unite” („Viitoruri care unesc”) expune, printre altele, un joc video care poate fi controlat cu ochii şi un robot destinat alinării singurătăţii la vreme de pandemie. „Futures that Inspire” („Viitoruri care inspiră”) va prezenta artişti, precum şi inteligenţă artificială gândită să-i ajute pe oameni să mediteze, în timp ce „Futures that Work” („Viitoruri care funcţionează”) are printre exponate produse alimentare ale viitorului ori un costum spaţial.
