BusinessMagazin

Category: Panorama

  • Monumentele care nu există

    În amintirea unui eveniment sau a unei personalităţi, oamenii ridică monumente prin oraşe sau în diverse alte locuri, acestea devenind apoi destinaţii pentru localnici şi turişti. Monumentele moderne însă, nici măcar nu trebuie să existe efectiv în locul ales, ele putând fi admirate doar de cei care ştiu cum să o facă. Un astfel de proiect monumental se desfăşoară la Los Angeles, unde Muzeul de Artă al regiunii (LACMA) a invitat o serie de artişti să creeze monumente virtuale care au legătură cu locuri sau evenimente din metropola americană, scrie LA Times. Monumentele realizate de aceştia pot fi însă văzute doar cu ajutorul realităţii augmentate şi doar prin aplicaţia de mesagerie multimedia Snapchat.

    Proiectul a demarat cu o serie de cinci monumente, cărora li se vor mai adăuga în timp şi altele. Printre cele realizate deja se numără „No Finish Line” de Glenn Kaino, care se poate vedea deasupra Los Angeles Memorial Coliseum şi la  Earvin „Magic” Johnson Recreation Area şi conţine elemente care amintesc de traseul parcurs de concurenţii din proba de maraton bărbaţi de la Olimpiada de Vară din 1932. Un alt monument, dedicat populaţiei băştinaşe din zonă, tovanga, „Portal for Tovangaar” al artistei Mercedes Dorame, este un portal albastru din care pornesc fire roşii spre cer, gândite ca o legătură între trecut, prezent şi viitor.  Cel mai spectaculos este un monument dedicat micilor comercianţi, care constă din căruţuri cu fructe care plutesc pe cer atârnate de umbreluţe în culorile curcubeului, un ştiulete de porumb bine uns cu praf de ardei iute şi brânză, un sac de portocale şi o tarabă cu trei îngheţate mari, pe băţ, intitulat “¡Vendedores Presente!” şi realizat de artistul Ruben Ochoa.

  • Talismane de primăvară

    În primăvara aceasta se poartă bijuteriile-talisman, cu motive naturale sau industriale, scrie Telegraph. Printre acestea se numără colecţia Lucky Spring de la Van Cleef & Arpels, din care nu lipsesc buburuzele din cornalină cu onix şi aur roz, colierul cu două pitulici aurii cocoţate pe crenguţe de turmalină al creatoarei mexicane Daniela Villegas sau pandantivul în formă de ciupercuţă din ametist cu mici safire al newyorkezului Brent Neale. Pe de altă parte, Cartier continuă colecţia care aminteşte de trusa de scule sau industrie, Ecrou de Cartier, cu nişte cercei în formă de şuruburi cu piuliţe de diamant, gândiţi să fie purtaţi împreună sau separat.

  • Când nu poţi pleca în vacanţă din diverse motive, poţi călători totuşi pe unde doreşti cu ajutorul unor obiecte decorative care evocă anumite locuri

    Când nu poţi pleca în vacanţă din diverse motive, poţi călători totuşi pe unde doreşti cu ajutorul unor obiecte decorative care evocă anumite locuri, scrie Financial Times.

    Printre acestea se numără un candelabru al casei Lalique, denumit după cunoscuta arteră pariziană Champs-Elysées, o masă simplă ce aminteşte de coloanele din arhitectura greacă, creată de firma de design Gubi, o măsuţă cu tăblia în formă de cochilie de scoică şi cu un arici de mare dedesubt, de la And Objects, inspirată de călătoriile unuia dintre fondatorii firmei pe insula Hydra din Grecia ori o vază creată de artista marocană Bouchra Boudoua în încercarea de a păstra vie meşteşugurile tradiţionale ale ţării sale.

     

  • Broderia şi banii

    Unii cheltuiesc banii, alţii preferă să-i utilizeze drept material pentru arta lor, ca în cazul artistei americane Stacey Lee Webber, scrie The Guardian. Aceasta foloseşte de mai bine de zece ani bancnote pentru broderiile sale,  începând prin a broda pe hârtii de un dolar. Valoarea bancnotelor a crescut de atunci, iar ultima colecţie de astfel de lucrări a artistei se intitulează „Insurrection Bills” şi este gândită să atragă atenţia asupra climatului politic din SUA. Pe bancnotele brodate se regăsesc flăcări care înconjoară monumente, ziduri neterminate, nescăpând nici preşedintele Abraham Lincoln care a primit o serie de măşti.

  • Care este tratamentul preventiv pentru depresia indusă de situaţia actuală: spaţiu suplimentar pentru diverse nevoi, fie birou, fie loc de relaxare pentru copii, descoperit de tot mai multe lume

    Tratament preventiv pentru depresia indusă de situaţia actuală, spaţiu suplimentar pentru diverse nevoi, fie birou, fie loc de relaxare pentru copii, baraca din grădină se dovedeşte a avea diverse utilităţi, motiv pentru care nu puţini americani ajung să o construiască în grădinile lor.

    De nevoie şi ca să respecte regulile de izolare, unii devin constructori ai propriilor barăci din grădină, având şi ajutor în acest sens, scrie Washington Post. Fie site-uri gratuite precum construct101.com ori todaysplans.net, unde găsesc planuri, instrucţiuni şi liste de materiale, fie unele de unde se pot cumpăra planuri pentru nişte barăci mai complexe inspirate de diverse stiluri arhitecturale, cum ar fi icreateables.com, precum şi clipuri pe YouTube pentru cei care lucrează mai bine după instrucţiuni video.  

    Chiar dacă unii au început să construiască aşa ceva înainte de pandemie, mulţi au profitat de timpul liber datorat lucrului de acasă şi anulării planurilor de călătorie pentru a ridica o baracă sau două, în funcţie de nevoi, redirecţionând fonduri pe care altădată le-ar fi folosit pentru excursii sau alte scopuri. Alţii s-au apucat de construit ca să-şi păstreze sănătatea mintală în condiţii de izolare impusă.

    Mai aspectuoase sau mai simple, barăcile de pandemie îndeplinesc rolul de căsuţă din copac, în unele cazuri, birou, sală de cursuri online ori chiar cabinet medical pentru cei care pot acorda consultanţii pe internet, gândit însă să poată fi utilizat şi după încetarea restricţiilor impuse de situaţia actuală. În unele situaţii, baraca serveşte drept adăpost celor care deţin terenuri prin afara oraşelor şi care nu-şi doreau o casă de vacanţă în locul respectiv, dar o consideră superioară unei rulote.

  • Cum reuşeşte un artist să transforme gunoaiele altora în opere de artă

    Mirat că o cunoştinţă nu refoloseşte feţele de masă din plastic, preferând să le arunce şi să cumpere altele, un artist din San Francisco, Todd Young, a ajuns să recupereze asemenea articole şi să le folosească în creaţiile sale, începând cu un calendar de perete pentru mama sa.

    Spaţiul expoziţional al acestuia este acum grilajul din fier forjat de la intrarea blocului în care locuieşte, unde, de şapte ani de zile, realizează câte o imagine în fiecare lună, folosind bucăţi de feţe de masă din plastic de diverse culori pe care le adună cu grijă.

    Fiecare creaţie necesită între 22 şi 44 de ore de muncă, la care se adaugă retuşurile pe care artistul le face cât stă expusă opera sa. Cu timpul, intrarea clădirii unde locuieşte a devenit cunoscută iubitorilor de artă, însă multă lume descoperă „expoziţia” din întâmplare, aşa cum şi-a dorit Young, al cărui scop atunci când a demarat proiectul a fost să-i facă pe oameni să descopere lucrări noi de artă.

  • Simbol de statut al nobililor din Renaştere, după ce fuseseră introduse de Biserica Catolică în Evul Mediu drept modalitate de a le prezenta celor neştiutori de carte învăţăturile Bibliei

    Simbol  de statut al nobililor din Renaştere, după ce fuseseră introduse de Biserica Catolică în Evul Mediu drept modalitate de a le prezenta celor neştiutori de carte învăţăturile Bibliei, tapiseriile cât tot peretele revin în atenţia publicului într-o interpretare modernă, scrie New York Times.

    Astfel, producătorul de textile decorative Maharam, în colaborare cu studioul de design 2X4 a lansat o serie de tapiserii care, de la distanţă, seamănă cu cele expuse astăzi în muzee, dar de aproape sunt, de fapt, colaje de imagini ale unor tapiserii din secolele XIV-XVI pe un suport special care permite aplicarea pe perete.

  • Într-un moment greu pentru multă lume, o artistă japoneză, Chiharu Shiota, a propus o soluţie prin care să le ofere oamenilor speranţa că va fi mai bine

    Într-un moment greu pentru multă lume, o artistă japoneză, Chiharu Shiota, a propus o soluţie prin care să le ofere oamenilor speranţa că va fi mai bine.

    Aceasta a solicitat oamenilor din toată lumea scrisori în care să vorbească despre speranţele lor despre viitor, realizând apoi o instalaţie de artă care constă din 10.000 de astfel de scrisori scrise pe hârtie roşie şi atârnate de fire de aceeaşi culoare în spaţiul expoziţional.

    Locul ales pentru instalaţia de artă a fost König Galerie din Berlin, dar, cum galeria nu a putut fi vizitată o perioadă din cauza restricţiilor impuse de pandemie, Chiharu Shiota a invitat prieteni artişti, muzicieni sau dansatori care să ofere mici spectacole în sala în care se afla expusă instalaţia de artă, spectacole transmise online în timp ce se desfăşurau.

  • Cum le-a văzut artistul

    Albumele de artă sunt o modalitate obişnuită de a „colecţiona” opere de artă pe care poţi sau nu poţi ajunge să le vezi. Un astfel de album publicat în trei volume este dedicat Capelei Sixtine şi prezintă în detaliu frescele realizate de diverşi artişti, ca Michelangelo ori Botticelli, respectând proporţiile. Noutatea albumului, care s-a aflat în lucru vreme de câţiva ani, este că imaginile pot fi văzute din unghiul din care le-au văzut artiştii care le-au pictat. Albumul legat în piele şi mătase a fost tipărit în ediţie limitată de 1.999 de exemplare şi costă mai bine de 19.000 de euro, în preţ fiind inclusă şi o vizită cu ghid la capelă, precum şi o donaţie pentru conservarea acesteia, scrie The Telegraph.

     

     

  • Dopuri, stridii şi homari

    Puţină lume şi-ar închipui că dopurile de plută ale sticlelor de şampanie ar mai putea fi folosite şi la altceva şi totuşi o firmă britanică de arhitectură, BakerBrown Studio, intenţionează să demonstreze că da. Acesta a proiectat la un pavilion de crochet, care va fi construit lângă Opera Glynderbourne din East Sussex, Anglia, folosind deşeuri pentru a reduce amprenta de carbon. Printre deşeurile folosite la construcţie, scrie Dezeen, se numără dopuri de sticle de şampanie, cochilii de stridii şi carapace de homari provenite de la evenimentele instituţiei, precum şi lemn recuperat de la frasini bolnavi tăiaţi. Pavilionul a fost astfel gândit încât să poată fi dezasamblat uşor în viitor, dacă se doreşte.