BusinessMagazin

Category: Panorama

  • În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor

    În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor, scrie New York Times.

    Animate de ideea că bijuteriile sunt un produs de lux a cărui valoare nu scade, acestea nu se tem de inflaţie sau recesiune şi îşi extind capacitatea de producţie sau investesc în noi colecţii şi magazine. Încredere în acest tip de accesorii au chiar şi casele de modă, Prada lansând recent o colecţie intitulată „Eternal Gold” ale cărei piese sunt confecţionate din aur reciclat.

    Încurajată de cererea pentru produsele sale, printre care unele cu listă de aşteptare de câteva luni, Tiffany & Company investeşte în magazinele sale, pe care şi-a propus să le renoveze şi urmează să deschidă chiar şi unele noi.

    Casa Bulgari, care în urmă cu cinci ani şi-a deschis o fabrică de bijuterii la Valenza, în regiunea italiană Piemont, a anunţat recent că are în plan dublarea capacităţii de producţie a acesteia până la finalul anului 2024. La fabrica din Valenza se produc bijuterii care pot costa şi 100.000 de euro, unitatea completând activitatea atelierului firmei de la Roma. Planuri de extindere are şi rivalul Cartier, care, intenţionează să inaugureze două noi fabrici de bijuterii, dintre care una la Valenza şi una în apropiere de Torino.


     

     

  • Relaxare la gheaţă

    Privite o vreme ca o curiozitate, apoi lăudate de diverse celebrităţi, băile cu gheaţă ajung în casele celor care vor să se refacă după o şedinţă la sala de fitness sau să relaxeze, scrie Financial Times. Băile cu gheaţă au ajuns să fie căutate recent datorită efectelor benefice pentru sănătate pe care se spune că le au. Există deja o serie de companii care oferă sau urmează să ofere asemenea accesorii de wellness, printre care Monk, Renu, Dreampod sau Morozko Forge, o baie cu gheaţă pentru instalat acasă costând de la câteva mii la aproape douăzeci de mii de euro.


     

     

  • Din casă în casă

    Păzitul casei câtă vreme proprietarii sunt plecaţi în vacanţă, pentru a da impresia că mai este cineva acasă şi a avea grijă de animalele de companie care altfel ar fi stresate dacă ar fi mutate temporar la un adăpost specializat, a devenit o meserie în toată regula pentru unii, mai ales de când cu pandemia.

    Tot mai multe persoane se înscriu pe site-uri specializate care pun în legătură pe cei care au nevoie de cineva să aibă grijă de casa lor cu cei care oferă asemenea servicii, aceştia din urmă participând chiar şi la cursuri care să le permită să fie mai competitivi.

    O mare parte dintre cei care se oferă se ocupe de case în lipsa proprietarilor în Marea Britanie, scrie The Guardian, o fac pentru a scăpa de grija chiriilor şi a cheltuielilor pe care le presupune o locuinţă, preferând să se mute imediat de la o casă la alta. Această strategie le permite să economisească bani pe care să-i folosească apoi în alte scopuri sau chiar să călătorească în caz că li se dau în grijă locuinţe din alte ţări şi să-şi păstreze şi locurile de muncă obişnuite dacă pot lucra de la distanţă.

     

  • Trening universal

    Articol comod asociat cu o ţinută sportivă, pantalonii de trening au ajuns în ziua de azi să facă parte din ţinuta de birou şi nu numai, după strădaniile caselor de modă care i-au promovat în colecţiile lor. Printre acestea se numără Gucci sau Max Mara, scrie Wall Street Journal, Tom Ford şi Fendi, acestea două propunând pantaloni de trening din caşmir şi satin ori Tory Burch, care vinde pantaloni de trening tricotaţi sau din jacquard înflorat. Se poartă pantaloni de trening chiar şi la întâlniri de afaceri, ori la evenimente, ca parte a unei ţinute de seară, şi chiar şi pe covorul roşu, în această categorie înscriindu-se modele de la Chanel.


     

     

  • Aur lichid

    Apărută ca o glumă atunci când un american s-a decis să renunţe la serviciu şi să-şi urmeze visul de a-şi deschide propria afacere, o sticlă de whisky cu o formă aparte a ajuns să facă parte dintr-o gamă de articole în ediţie limitată lansată de o echipă profesionistă de fotbal american, scrie SFGate. Mai precis, atunci când întreprinzătorul Elliott Gillespie şi-a anunţat intenţia de a porni o afacere cu whisky, un prieten i-a zis în glumă că i-ar trebui vreo câteva lingouri de aur ca s-o poată finanţa, iar lui i-a venit ideea de a crea o sticlă care să semene a lingou de aur ca semn distinctiv al băuturii comercializate şi astfel a apărut Gold Bar Whiskey. Sticla-lingou a atras atenţia unui oficial al echipei profesioniste de fotbal american 49ers din San Francisco, aflat din întâmplare într-un magazin în care se făcea o degustare de whisky Gold Bar, după care între echipă şi companie s-a încheiat un parteneriat prin care s-a produs o ediţie limitată care marca două aniversări ale 49ers.

     

     


     

     

  • Pericol la rang de artă

    Locurile de joacă pentru copii nu trebuie să arate neapărat banal, ele putându-se transforma chiar în opere de artă în spaţiul public, atunci când amenajarea lor este încredinţată unor artişti.

    Un exemplu în acest sens îl reprezintă artistul neozeelandez Mike Hewson care a creat deja câteva locuri de joacă, considerate mai degrabă parcuri cu lucrări de artă publică în care pot să se joace copiii, în oraşele australiene Sydney şi Melbourne.

    Ultima lucrare semnată de Hewson a fost amplasată pe Southbank Boulevard din Melbourne şi se intitulează „Rocks on Wheels” („Bolovani pe roţi”), scrie The Guardian. Datorită aspectului dat de bolovani, locul de joacă nu pare foarte sigur, lăsând impresia de ceva care nu mai rezistă mult, precum construcţiile dintr-o zonă afectată de un dezastru. Inspiraţia pentru crearea acestei instalaţii de artă, care face parte din seria „locurilor de joacă riscante” i-a venit artistului după cutremurul de la Christchurch din Noua Zeelandă, care i-a distrus studioul şi casa.

  • În vizită la curcani, noul tip de turism

    O fermă la care trăiesc  vaci, cai, măgari, porci, oi, capre sau găini şi curcani salvaţi de către proprietarii acesteia a devenit o destinaţie pentru cei care vor să interacţioneze cu animalele, mai ales vaci şi curcani. Ferma Gentle Barn, aflată într-o localitate din statul american California invită de mulţi ani lumea să vină să se convingă cât de blânzi pot fi curcanii şi mai ales curcile, pe care doritorii pot chiar să le ţină în braţe şi mângâia, scrie Washington Post. Cererea, susţin proprietarii fermei, este destul de mare, mai ales de Ziua Recunoştinţei, în special de la persoane care n-au mai văzut niciodată un curcan şi vor să-l ţină în braţe. Experţii în domeniul animalelor şi păsărilor sălbatice avertizează însă că nu trebuie confundaţi curcanii domestici cu cei sălbatici, care nu sunt deloc la fel de prietenoşi. Cei cărora nu le plac curcanii pot veni totuşi la Gentle Barn să mângâie şi să îmbrăţişeze vacile, care au ajuns la mare căutare pe timpul pandemiei.

     

  • Aluminiu luminos

    Căutând o soluţie de gestionare a deşeurilor rezultate din procesul de fabricaţie, producătorul belgian de corpuri de iluminat arhitectural Delta Light a apelat la un studio olandez de arhitectură şi design, MVDRV, care să-i ofere idei de reciclare a unor bucăţi de material. Compania dorea să recicleze decupajele de aluminiu rămase din procesul de producţie al corpurilor de iluminat, iar cu ajutorul MVDRV a creat o gamă de lămpi din profile de aluminiu, astfel asamblate încât să scoată în evidenţă frumuseţea unor piese care în mod normal rămân ascunse privirii. Spre deosebire de culoarea ternă a aluminiului, lămpile din gama High Profile sunt viu colorate în nuanţe de verde, roz, albastru, dar nu numai, scrie Dezeen.

     

  • Ce sunt artiştii digitali şi ce muzee le expun operele

    Rămase fără public şi cu veniturile diminuate de pandemie, muzeele de artă au căutat soluţii de supravieţuire, unele îndreptându-se către artişti digitali şi diverse experimente artistice cum ar fi cele cu realitatea virtuală sau programe de inteligenţă artificială, care înainte nu-şi prea găseau locul în asemenea instituţii. Artiştii digitali, scrie New York Times, sunt priviţi ca o soluţie de a ajunge la publicul tânăr şi de a-l convinge să treacă pragul muzeelor şi totodată şi la cei care au câştigat o avere din investiţiile în criptomonede în speranţa de a-i convinge să se înscrie în rândul celor care le oferă donaţii.

    Aşa se face că în Statele Unite, un muzeu ca Buffalo AKG Art Museum, din oraşul Buffalo din statul New York, organizează o expoziţie de criptoartă, pentru care a solicitat lucrări de la peste zece artişti.

    Alte muzee, care au colaborat cu artişti digitali cărora le-a crescut cota datorită popularităţii NFT-urilor, apelează în continuare la aceştia pentru noi proiecte. Din această categorie face parte Museum of Modern Art (MOMA) din New York, care a colaborat anul trecut cu artistul american de origine turcă Refik Anadol, căruia i-a pus la dispoziţie imagini din colecţia sa pentru a crea lucrări sub forma unor jetoane nefungibile. Acesta a folosit mai bine de 138,000 de imagini şi texte din arhiva publică a instituţiei pe care le-a prelucrat cu ajutorul unui model de învăţare automată, obţinând o serie de imagini abstracte pe care le-a denumit „halucinaţii ale maşinilor”, comercializate ca opere de criptoartă. Refik Anadol a fost invitat iar să caute inspiraţie în arhivele MOMA pentru o expoziţie de creaţii digitale intitulată „Refik Anadol: Unsupervised”.

     

  • Cum a ajuns golful sursă de inspiraţie în arhitectură

    Unii caută special case cu propriile terenuri de golf sau situate lângă cluburi dedicate acestui sport, alţii pot ajunge să locuiască în ceea ce seamănă cu o minge de golf fără a fi neapărat pasionaţi de acesta.

    Case sferice care amintesc de asemenea mingi se găsesc în diverse locuri din lume, cum ar fi oraşul Den Bosch din Ţările de Jos, unde există un adevărat complex, gândit pentru utilizare ca locuinţe sociale, scrie Financial Times, sau Yucca, din statul american Arizona, unde există o singură casă care seamănă cu o minge de golf, ce ar fi trebuit să facă şi ea parte dintr-un complex, ori Balado Bridge din Kinross-shire din Scoţia. În acest din urmă caz, mingea de golf din fibră de sticlă ce are diametrul de 18 metri a pornit ca post de ascultare NATO inaugurat în anii optzeci, fiind apoi cumpărată de o persoană atrasă de aspectul său, după ce a fost dezafectată în 2006.