BusinessMagazin

Category: Panorama

  • Jucării pentru superiaht: noua modă în domeniu, pentru care bogaţii lumii plătesc foarte mulţi bani

    Cei care cumpără un superiaht nu se mai mulţumesc numai cu el, ci trebuie să mai cumpere şi diverse accesorii pe lângă acesta, accesorii pentru care cererea a crescut în ultima vreme, scrie Financial Times. Un motiv pentru care în prezent sunt la mare căutare asemenea „jucării”, cum sunt cunoscute pe piaţa lor, îl reprezintă progresul în materie de baterii şi tehnologie utilizată în domeniul produselor gonflabile.

    Se caută astfel plăci de surf electrice, biciclete electrice adaptate utilizării pe apă sau chiar vehicule care pot fi folosite pe şi sub apă ori elicoptere ultrauşoare, precum şi tot felul de produse gonflabile care pot fi strânse şi depozitate undeva unde să nu deranjeze când nu mai e nevoie de ele. Printre produsele din ultima categorie se numără piscine sau terenuri de sport, care se pot amenaja la bordul unui superiaht la dorinţa proprietarului, după care lasă locul liber când se doreşte utilizarea spaţiului pentru alt scop.

    Cererea de „jucării” pentru superiahturi este în creştere şi datorită unei schimbări în profilul clienţilor, deoarece mulţi dintre ei fac sport să se menţină sănătoşi şi, ca atare, nu se mai mulţumesc cu o simplă plimbare cu vasul lor, care li se pare plictisitoare. Printre „jucăriile” cele mai cerute se numără Fliteboard, o placă de surf electrică, cu preţuri pornind de la 14.000 de euro, o nimica toată în comparaţie cu preţul unui superiaht, biciclete electrice pentru apă Manta5 sau produse gonflabile ca piscine sau terenuri de baschet. La acestea din urmă, cu cât mai bine dau impresia că sunt construite din materiale naturale, cum ar fi lemnul, cu atât mai mare este preţul, clienţii putând ajunge să cheltuiască mai bine de 100.000 de euro pentru gama de gonflabile care le trebuie.

  • Canapele şi meduze de lux

    Atunci când îşi aranjează casa, doritorii de mobilier de lux fie apelează la designeri specializaţi să le proiecteze numai pentru ei ceva, fie, dacă se grăbesc, caută în colecţiile de gata ale acestora unde pot găsi piese care să-i mulţumească. La modă în ultima vreme, scrie The Telegraph, sunt canapelele curbate, în stil clasic sau contemporan, dar neapărat ceva care să-şi păstreze eleganţa de-a lungul timpului. Printre cele mai căutate se numără cele de la Minotti, ale căror preţuri pornesc de la circa 17.000 de euro pentru una de două locuri şi pe care nu puţini le caută pentru investiţii. Decorul încăperii în care sunt instalate acestea poate fi completat cu o oglindă-meduză iluminată de la designerul britanic Brian O’Sullivan, care costă echivalentul a circa 50.000 de euro.

  • Rucsacul pierde teren

    Odată cu întoarcerea la birou după o lungă perioadă de lucrat de acasă sau de oriunde altundeva, tot mai mulţi bărbaţi constată că nu le mai place la fel de mult rucsacul cu care veneau cândva la lucru şi că şi-ar dori ceva mai elegant în locul lui. Aşa se face că aceştia se orientează spre serviete, care revin astfel la modă, scrie Wall Street Journal. Se caută atât serviete simple, cât şi genţi diplomat, după cum o arată datele unor retaileri online de îmbrăcăminte şi accesorii de lux, printre care Fashionphile, clienţii interesându-se de produse Louis Vuitton, Globe-Trotter, Bennett Winch, dar nu numai. Servietele apreciate sunt confecţionate fie din piele, fie din piele şi material textil, în culori ca negru, maro, bleumarin, gri sau oliv.

     

  • Ping-pong pe perete

    Pasionat de tenisul de masă, un britanic s-a gândit să transforme sportul în artă, înfiinţând, alături de soţia sa, compania The Art of Ping Pong, scrie Financial Times. Compania întreprinzătorului britanic Algy Batten produce astfel mese, palete, fileuri sau mingi vesele sau care arată a lucrări de artă, uneori în colaborare cu artişti pentru ediţii limitate, care ajung să se vândă la licitaţie. Poate cel mai spectaculos produs al firmei este o masă de ping-pong care seamănă a tablou şi poate fi atârnată pe perete atunci când nu este folosită, înfrumuseţând încăperea, şi dată jos când este nevoie de ea pentru o partidă de tenis.

  • Colecţie de măsurat timpul: care mai este rostul ceasurilor de birou în epoca dominată de cele inteligente?

    Apărute din necesitatea de măsurare a timpului, ceasurile de birou şi de masă sunt în prezent mai puţin căutate pentru principala lor funcţie şi mai mult pentru valoarea lor decorativă, care-i atrage în special pe colecţionari, scrie New York Times.

    Unul din motivele pentru care colecţionarii au ajuns să se îndrepte spre astfel de obiecte îl reprezintă atenţia acordată aspectului acestora de către companiile producătoare, care s-au străduit să le facă să arate cât mai deosebit faţă de ceasurile obişnuite.

    Printre cele mai spectaculoase ceasuri de acest tip sunt cele realizate de MB&F în colaborare cu casa elveţiană L’Epée 1839, cum ar fi unul în formă de păianjen şi numit Arachnophobia. Alte ceasuri de birou care atrag colecţionarii sunt mai simple, preferând să imite designul versiunii de mână a obiectului respectiv, ca în cazul modelului Santos de la Cartier. Compania Ulysse Nardin şi-a marcat cea de-a 175-a aniversare prin lansarea UFO, Unidentified Floating Object, care se leagănă atunci când este împins, amintind în această privinţă de un hopa-mitică. UFO are o bază sferică şi mecanismul la vedere sub un clopot de sticlă, atât mecanismul, cât şi baza având o culoare aleasă anume ca să reprezinte unul dintre cei trei retaileri prin care a fost disponibil.

    La rândul său, Jaeger-LeCoultre a lansat o variantă modernă a modelului său Atmos, şi el transparent pentru a fi putea fi admirat cum se cuvine.

    Ceasurile de birou sau de masă sunt, după cum susţine fondatorul unui platforme online specializate în ceasuri rare, A Collected Man, o nouă modalitate prin care producătorii se pot împăuna cu creaţii neobişnuite sau excentrice pentru măsurarea timpului. Aşa se face că, în casele colecţionarilor, ceasurile staţionare ajung să fie expuse în grupuri pe mese, iar, cum mesele din locuinţe sunt de toate formele şi mărimile, şi ceasurile trebuie să fie adapteze.

     

  • Locul de joacă inedit creat de un grup de arhitecţi

    Atunci când nu sunt ocupaţi cu vreo clădire rezidenţială, de birouri, industrială sau cu scop artistic, arhitecţii îşi pun creativitatea la lucru şi în alte scopuri, după cum o arată un parteneriat între o companie canadiană specializată în proiectarea de locuri de joacă, Earthscape, şi firma japoneză de arhitectură Kengo Kuma and Associates.

    Din colaborarea celor două a apărut Moku-Yama (Muntele de Lemn), un loc de joacă realizat din buşteni grupaţi şi aranjaţi vertical pe care copiii se pot urca şi coborî, de pe care pot sări sau sub care se pot ascunde, scrie Dezeen. Moku-Yama este disponibil în trei mărimi, în funcţie de locul în care se doreşte amplasarea sa, iar dispunerea buştenilor din care este confecţionat îl face să pară că pluteşte.

     

  • Când Netflix îţi planifică vacanţa

    Fie că sunteţi fani sau nu, seria Emily în Paris şi-a pus amprenta asupra modului în care o nouă generaţie de telespectatori ai Netflix percep Parisul – iar acum gigantul de streaming şi-a dat acordul folosirii brandului seriei pentru organizarea de scurte vacanţe în Paris care oferă experienţe personalizate aşa cum sunt văzute în show.

    Potrivit presei internaţionale, ideea de „setjetting” s-a impus în timpul restricţiilor de Covid – când telespectatorii a trebuit să se imagineze în locaţiile elegante pe care le priveau pe ecran, deoarece nu le era permis să iasă din casă. Emily in Paris, de exemplu, a fost difuzat în 58 de milioane de gospodării în 2020, creând o piaţă pentru călătoriile pariziene – iar setjettingul a devenit ulterior o direcţie de călătorie, deoarece oamenii pot acum să călătorească în străinătate pentru a vizita locul în care s-au desfăşurat scenele lor favorite de film.

    În cazul lui Emily Cooper, tânăra americană care vine din Chicago pentru a lucra într-o agenţie de marketing fictivă, fanii pot acum să se adune în piesele de decor din Paris, cum ar fi Place de l’Estrapade din arondismentul 5, unde Emily găseşte un apartament. Piaţa drăguţă are toate caracteristicile unui decor parizian – arhitectură semeaţă, fântâni arteziene, copaci înfrunziţi şi un bistro tradiţional francez, deşi de fapt, în trecut acesta era un loc destinat torturii. Un start-up de călătorii, Dharma, a primit aprobarea organizării acestor vacanţe de la Paramount Global, părintele producătorului show-ului, MTV Entertainment Studios; iar Netflix le permite de asemenea utilizarea conţinutului şi brandului serialului. Dharma va organiza tururi de câteva zile numite Parisul cu Emily, în care gazdele numite „Emileaders” vor ghida grupuri de 8-16 participanţi în jurul locaţiilor bine-cunoscute din serial şi prin experienţe captivante axate pe lifestyle, modă şi romantism. Turiştii pot avea parte de experienţe precum consumarea unor cocktailuri Lillet-Spritz, participarea la un curs de seducţie sau la cursuri de pregătire franceză şi de patiserie.

     

  • Go big or go home?

    Un nou design care a ieşit în evidenţă la săptămâna modei de la Paris reprezintă cea mai recentă tendinţă surprinzătoare din acest an în materie de încălţări – încălţămintea exagerat de mare, cu un aspect comic. De la cizmele de cowboy şi pantofii cu toc mic până la Mary Janes şi pantofi eleganţi, anul 2023 a marcat revenirea pe podium a multor modele consacrate de încălţăminte. Dar a adus şi apariţia unui nou tip de pantof, mai surprinzător: pantoful cu aspect exagerat, în stil caricatural. În luna august, de pildă, MSCHF s-a asociat cu Crocs pentru a prezenta „cizmele mari galbene” – având culoarea galben-soare şi purtând caracteristicile cunoscute ale Crocs, cu găuri şi baretă de călcâi – în timp ce Marni a prezentat Big Foot 2.0 recent la săptămâna modei de la Paris, un design cu adevărat inspirat din benzile desenate.


     

     

  • Şi statul poate fi activ

    Studio Lentala, cu sediul în Amsterdam, a proiectat scaunele Rom & Lupa pentru a îmbunătăţi sănătatea fizică şi mentală a copiilor. Denumite Rom & Lupa, scaunele au fost concepute pentru a oferi soluţii de şedere activă, în urma cercetărilor efectuate de studioul de arhitectură, care au arătat impactul negativ pe care şederea pasivă îl are asupra sănătăţii fizice şi mentale a copiilor. „Scaunele modelează tiparele noastre zilnice de mişcare, limitându-ne corpul la foarte puţine poziţii de şedere şi determinându-ne să pierdem diversitatea musculară uşoară”, a declarat fondatorul Studio Lentala, Boris Lancelot, pentru publicaţia Dezeen. „Rezultatul este un cerc vicios în care inactivitatea duce la o condiţie fizică precară, la sănătate precară şi la o stimă de sine scăzută. Din aceste motive, unii au numit şederea ca fiind noul fumat.”

  • Cum a fost transformat un produs banal, pe care îl găseşti în bucătăria oricui, într-un produs de lux vândut la preţuri exorbitante

    Articol obişnuit în casele oamenilor, coşul de gunoi poate fi banal sau reinterpretat, ajungând uneori şi în atenţia unor companii din industria luxului. El poate fi lucrat din piele de către o firmă producătoare de accesorii din piele, Rudi, din ceramică, atunci când este folosit la masă pentru sâmburi de măsline sau cochilii de stridii, cum este cel creat de artistul francez Robert Picault,  sau din piele şi răchită, ca în cazul unuia lucrat manual de Giobagnara. Există şi modele împletite din rafie, cum ar fi coşul pentru hârtii produs de Dior, ori lăcuite, ca în cazul celor rotunde sau hexagonale de la The Lacquer Company. Coşurile de gunoi reinterpretate se pot găsi la preţuri cuprinse între echivalentul a câtorva sute de euro şi a câtorva mii, conform Financial Times.