BusinessMagazin

Category: Panorama

  • Pe vremea când nu exista posibilitatea de a fotografia şi filma sub ape, oamenii trebuiau să se bazeze pe descrierile altora sau pe lucrările pictorilor sau sculptorilor pentru a explora adâncurile,

    Pe vremea când nu exista posibilitatea de a fotografia şi filma sub ape, oamenii trebuiau să se bazeze pe descrierile altora sau pe lucrările pictorilor sau sculptorilor pentru a explora adâncurile, iar printre cele mai spectaculoase astfel de lucrări se numără o menajerie de sticlă formată din nevertebrate marine lucrată de doi maeştri sticlari din Germania, Leopold şi Rudolf Blaschka. Gama de nevertebrate din sticlă a pornit odată cu o comandă a muzeului de istorie naturală din Dresda, scrie Wall Street Journal, extinzându-se apoi cu produse pentru public, care le putea alege dintr-un catalog. Lucrările lor au ajuns chiar şi material didactic, deoarece nevertebratele reproduse de ele nu puteau fi conservate prin împăiere, iar ţinute în borcane de sticlă îşi pierdeau culoarea, fiind înlocuite abia atunci când tehnologia a permis realizarea de imagini în alt mod. După de ani de neutilizare, au fost redescoperite şi au devenit opere de artă care fac obiectul unor expoziţii, în care mare parte din exponate provin din colecţii cum ar fi cea a Universităţii Harvard.


     

     

  • O masă îmbelşugată nu e întotdeauna ce pare a fi, atunci când gazdele sunt mari amatoare de imitaţii alimentare realizate artistic, din ceramică sau alte materiale

    O masă îmbelşugată nu e întotdeauna ce pare a fi, atunci când gazdele sunt mari amatoare de imitaţii alimentare realizate artistic, din ceramică sau alte materiale. Asemenea obiecte erau la foarte mare căutare pentru banchetele din Europa în urmă cu sute de ani, dar cererea există şi în prezent, scrie New York Times. Se caută farfurii pictate cu mâncare sau unele care amintesc ca formă şi aspect de frunze de diverse plante comestibile (varză, salată), cutiuţe în formă de fructe, legume sau chiar croasante, dar şi imitaţii cât mai aproape de realitate ale fructelor şi legumelor, produse de fabrici de porţelan cu tradiţie din Europa sau de unele mai noi în parteneriat cu artişti. Toate acestea se pot cumpăra de la sursă sau din magazine specializate de produse pentru casă şi decoraţiuni, ori chiar de la magazine de modă online. Astfel, retailerul de modă Matches, vinde, de exemplu, o colecţie de legume de porţelan de la firma portugheză Bordallo Pinheiro, în timp ce un concurent al acestuia, Moda Operandi, are în ofertă cutiuţe de porţelan în formă de baghete aurii, chifle sau croasante de la producătorul austriac Augarten. Pe de altă parte, artistele newyorkeze din spatele Gohar World au creat în parteneriat cu atelierul milanez Laboratorio Paravacini o gamă de farfurii şi castroane care par presărate cu boabe de fasole de diferite soiuri atât de veridice, încât îţi vine să le iei cu furculiţa de acolo. Aceeaşi companie comercializează şi bureţi de vase în forme legumicole, cum ar fi o căpăţână de usturoi pufoasă, ori candelabre cu suporturi de ouă în loc de lumânări. În dorinţa de a reproduce cât mai bine realitatea apar chiar şi fructe cu tot cu defecte, cum ar fi pere cu cel puţin o pată, acestea însă confecţionate nu din porţelan, ci din marmură de Carrara vopsită, cum sunt cele de la John Derian Company.

     

  • Curăţăm piscine

    Pasiunea pentru skateboarding îi împinge pe mulţi dintre practicanţii acestui sport să caute locuri noi în care să se desfăşoare, considerând spaţiile amenajate de autorităţile din diverse oraşe repetitive, aşa că de ani de zile se antrenează în piscine goale, scrie Wall Street Journal. Cum însă accesul la acestea nu e chiar atât de facil, având în vedere că cea mai mare parte a lor sunt deţinute de persoane particulare care şi le-au construit pe lângă case, cei care doresc să le utilizeze ca să se dea cu placa au trebuit să fie inventivi. Astfel, unii şi-au făcut firme de curăţat piscine şi eventual amenajări peisagistice, oferindu-şi gratuit serviciile în cazul în care clienţii sunt de acord să le permită să se antreneze în bazinele lor.

  • Poftiţi la covrigi

    Foarte iubiţi la ei acasă şi consumaţi fie simpli, fie unşi cu ceva sau transformaţi în sandviciuri, aşa-numiţii covrigi americani (bagels) au ajuns recent subiect de expoziţie cu vânzare. Expoziţia însă, organizată la San Francisco după ce a trecut nu cu multă vreme în urmă prin New York, nu a fost una obişnuită, în sensul că exponatele nu au fost preparate din aluat, ci cusute din fetru de diverse culori de către o artistă care s-a specializat în reproducerea din acest material a diverse obiecte, mai ales produse alimentare.

    Artista britanică Lucy Sparrow a creat de-a lungul timpului instalaţii de artă din fetru care amintesc de băcănii newyorkeze, farmacii din Marea Britanie sau un supermarket din Los Angeles, iar cel mai recent a realizat „Feltz Bagels”, care imită un magazin în care se vând covrigi. Toate exponatele din ultima sa expoziţie au fost de vânzare, cele mai scumpe fiind nişte sandviciuri cu preţul de 250 de dolari asamblate pe loc şi cusute de artistă din „ingrediente” alese de vizitatori, gândite să fie cât mai spectaculoase ca să dea bine în fotografii de pe reţelele de socializare online.

     

  • Făcute să reziste

    În ziua de azi, când mobila se strică, este, în general, mai uşor să fie înlocuită decât reparată, iar acest lucru creşte cantitatea de deşeuri, ceea ce nu este bine pentru mediu. Unele companii producătoare încearcă să reducă poluarea apelând la materiale cu un impact cât mai mic asupra mediului, altele încearcă să diminueze cantitatea de mobilă care ajunge la gunoi.

    Soluţia adoptată de acestea din urmă, scrie Financial Times, este să creeze piese care să reziste bine în timp, dar şi care să nu se demodeze repede şi să poată să fie reparate de sau pentru clientul care le foloseşte ori preluate de producător şi reparate sau transformate în alte articole de mobilier de către acesta. Costul unor asemenea produse este, bineînţeles, mai mare decât al celor obişnuite care se pot înlocui uşor.

    Printre companii se numără Benchmark, care oferă posibilitatea de reparaţie pe toată durata de viaţă a produsului, pe care îl poate şi prelua de la clientul care s-a plictisit de el pentru a-i găsi o nouă întrebuinţare, sau Goldfinger, care se prezintă ca folosind numai lemn luat din păduri gestionate responsabil, din care confecţionează piese de mobilier rezistente. O altă companie, Woodendot, oferă serviciul de preluare a mobilei, reparare şi refolosire a ei, iar pentru fiecare produs vândut plantează un copac, în timp ce Vitsoe sau TAKT comercializează fie piese care pot fi reconfigurate, fie elementele separate ale articolelor de mobilier, astfel încât utilizatorii pot cumpăra ce s-a stricat sau nu mai arată bine şi înlocui.

     

  • Telefonul cântăreţ

    Scoase din uz mai peste tot de răspândirea telefoanelor mobile, telefoanele publice au ajuns fie la casat, fie curiozităţi abandonate, care pot inspira diverse proiecte artistice, cum ar fi cel al unui muzician din Takoma Park, o suburbie a Washingtonului. Muzicianul, de fapt violonist, compozitor şi producător, David Schulman  a dorit să participe la un concurs de artă interactivă pe spaţiul public lansat de către autorităţi în 2016, inspirat fiind de un telefon public lăsat în părăsire. Acesta s-a gândit că, în loc să fie folosit pentru convorbiri între diferite persoane, vechiul aparat ar putea fi pus să le cânte oamenilor, mai precis să redea cântecul păsărilor din zonă, scrie Washington Post. Cei interesaţi duc receptorul la ureche şi apasă un număr de pe tastatura telefonului, numărul corespunzând cântecului unei păsări de prin partea locului, iar „apelurile” sunt gratuite.


     

     

  • Porumb constructiv

    În încercarea de a găsi materiale cât mai puţin poluante pentru a fi folosite în construcţii, companiile se orientează către plante. Astfel două companii, Circular Matters şi StoneCycling, propun ceea ce au numit CornWall, un material realizat din coceni de porumb, care se găsesc din abundenţă în mare parte a lumii. Circular Matters a creat materialul în sine, iar StoneCycling l-a transformat într-un produs care poate fi folosit în domeniul construcţiilor, mai precis pentru placaje interioare, scrie Dezeen. Plăcile confecţionate din coceni de porumb sunt şi uşor de scos în cazul unei renovări, ele putând fi apoi refolosite ori trimise înapoi la compania producătoare pentru reciclat.

  • Textura luxului

    Se caută discreţia în domeniul luxului, mulţi dintre cei care ţin să-şi afişeze statutul social nemaidorind să poarte haine sau accesorii cu sigle de firmă, ci cu ceva care să iasă în evidenţă mai subtil, scrie Wall Street Journal.

    În ultima perioadă, un astfel de element distinctiv îl reprezintă textura materialului din care sunt confecţionate articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, care arată deosebit fără să sară în ochi. Se caută astfel piese tricotate cu modele în relief, care pot fi combinate cu ceva simplu pentru a le pune în valoare, sau confecţionate dintr-o combinaţie de mohair şi lână de alpaca, ceea ce le conferă un aspect lăţos, cei care le poartă având şi opţiunea de a se îmbrăca din cap până în picioare într-un asemenea material. Tot o textură aparte se obţine şi dintr-o combinaţie de mohair, lână de alpaca şi poliamidă, din care se confecţionează, de exemplu, sacouri sau pardesie. O altă propunere o reprezintă vestele confecţionate dintr-o combinaţie de lână şi mătase, cu broderie manuală în aceeaşi culoare ca materialul ori pantaloni din material matlasat manual. Printre hainele cu textură aparte se numără şi cele de  tweed cu umflături, care conferă stofei un aspect tridimensional sau cele tricotate şi cu fire lungi trase pe afară. Unele ţinute cu textură aparte pot fi completate cu încălţări pe măsură, cum ar fi pantofi din piele cu tot cu păr de viţel.

     

  • Geometrie de podoabă

    După ani de zile în care au predominat cercurile, industria bijuteriilor trece la poligoane, în special din cele cu şase sau opt laturi. Creatorii sunt atraşi spre aceste forme geometrice fie de semnificaţiile lor din vechime legate de diverse religii, fie de ideea de perfecţiune pe care o transmit, scrie Financial Times. Alţii se simt inspiraţi de bijuterii vechi din perioada art deco, de care amintesc poligoanele regulate, şi încearcă să profite de cererea mare pentru acestea. Printre cele mai spectaculoase creaţii se numără un inel cu hexagoane de aur şi turmalină roz de la Jo Hayes Ward, cercei lungi formaţi din trei hexagoane din aur şi smarald de la Alice Cicolini, un colier din hexagoane de aur, diamante, spineli şi turmaline roz de la Gucci, un inel din aur cu safir octogonal de la William Welstead ori brăţări şi inele din verigi octogonale de titan cu safire de la Sabbadini.

  • Mobila pe hârtie

    După desen, hârtia de calc îşi găseşte o nouă întrebuinţare în mâinile unei artiste de origine taiwaneză, Pao Hui Kao. Aceasta a creat o gamă de piese de mobilier folosind suluri de hârtie de calc dispuse ca nişte faguri, pe care le-a scufundat apoi în clei de orez, iar după întărire le-a colorat şi dat cu lac japonez Urushi. Au rezultat astfel banchete, taburete şi măsuţe, printre altele, care par suficient de solide şi care se pot vedea într-o expoziţie găzduită de galeria de artă Spazio Nobile din Bruxelles, alături de tablouri ale artistei, scrie Dezeen.