BusinessMagazin

Category: Panorama

  • Muzica pe verandă

    Pentru un festival de muzică în toată regula, nu-ţi trebuie săli de concerte sau stadioane, ajunge şi o verandă sau mai multe, aşa cum s-a putut vedea în cazul unui eveniment recent încheiat la San Francisco, SF Porchfest 2024. Festivalul se organizează într-o zonă din oraş de câţiva ani deja, iar artiştii care s-au înscris să participe cântă de pe verandele unor clădiri şi publicul interesat se poate opri pe trotuar să-i asculte. Chiar dacă SF Porchfest nu se poate lăuda cu vedete, numărul participanţilor este în creştere de la an la an, în 2024 fiind înscrişi peste 50 de artişti şi trupe, faţă de 28 în 2023.

     

  • Arta din farfurie

    Pe lângă mâncare, restaurantele îşi îndreaptă de ceva vreme atenţia şi spre veselă, cea albă fiind tot mai des înlocuită de cea colorată, deosebită de la local la local. Multe restaurante servesc acum meniurile de degustare şi restul mâncării în vase special create, scrie The Telegraph. Farfuriile colorate nu numai că le dau impresia clienţilor că mâncarea e mai bună, după cum arată anumite studii, ci pot fi şi folosite pentru a transmite o anumită imagine pe care doreşte să o aibă restaurantul, anumite principii şi să inducă anumite emoţii. În acest scop, localurile colaborează cu artişti ceramişti, care nu numai că creează vase speciale pentru anumite feluri de mâncare, dar se pot dovedi creativi şi în privinţa materialelor pe care le folosesc, recuperând deşeuri de la restaurantul client precum cochilii de scoici, coji de ouă sau sticle de vin, pe care le transformă apoi în argilă şi smalţ. În unele cazuri, vesela casei poate ajunge şi să fie vândută şi clienţilor cărora le-a plăcut.


     

     

  • Meserie online

    Clipurile cu meseriaşi care arată cum se face sau repară un lucru sau altul există de ceva vreme pe internet, dar mai nou meseriaşii tineri au devenit vedete pe reţelele online ca TikTok, YouTube sau Instagram, unde postează filmuleţe cu ei la lucru, scrie Wall Street Journal.

    La clipurile cu instalatori, electricieni, sudori, tâmplari ori mecanici se uită fie cei care caută să prindă ponturi pe care le-ar putea folosi în reparaţiile din locuinţele lor, fie curioşi care vor să vadă cum funcţionează ceva, iar apoi revin.

    O parte dintre meseriaşii care postează clipuri sunt angajaţi la diverse companii, unde au ales să rămână chiar şi după ce au cunoscut succesul online, în ciuda faptului că acum câştigă mai bine din sponsorizări. Printre aceştia se numără o electriciană din Cornwall, New York, Lexis Czumak-Abreu, care doreşte să fie percepută drept angajată serioasă şi să aibă în continuare material interesant de filmat. Alte exemple de meseriaşi deveniţi vedete sunt Evan Berns, un instalator din Sacramento, Chloe Hudson, sudoriţă, care se filmează mereu machiată atent ca să le arate femeilor că pot fi feminine într-o meserie pe care o practică mai ales bărbaţii, sau Matt Panell, tâmplar.

    Această activitate online a diferiţilor meseriaşi are efect şi asupra tinerilor care încă nu s-au hotărât încotro să se îndrepte din punct de vedere profesional, deoarece reuşeşte să arate că se poate câştiga bine şi din ceva care necesită muncă fizică, dar nu şi facultate, care, cel puţin cazul SUA, vine şi cu datoriile mari aferente.

  • Din maşină în casă

    Mărcile de lux din domeniul auto nu se mai mulţumesc doar să-şi pună sigla pe maşini şi eventual pe produse cum ar fi machete ale modelelor lor, prosoape sau căni, ci îşi îndreaptă atenţia şi spre casele clienţilor, scrie Financial Times.

    În ultimii ani au apărut game de mobilă realizate în colaborare cu firme specializate în mobilier de lux şi diverşi designeri, mai noi sau mai vechi în branşă, astfel încât astăzi se poate lucra la un birou Bentley sau sta pe o canapea Lamborghini ori Bugatti, dar nu numai. Producătorii auto susţin că s-au simţit încurajaţi să facă acest pas de cererea mare din partea clienţilor, care doreau să regăsească în locuinţele lor ceva din calitatea maşinilor de lux şi din senzaţia pe care o au când merg cu acestea. Un alt motiv este şi dorinţa de a extinde baza de clienţi dincolo de cumpărătorii de automobile. 

    Unii dintre producători au mers chiar mai departe, gândind şi soluţii locative şi astfel au apărut şi proiecte imobiliare, la Miami sau Dubai, deja date în folosinţă sau aflate în construcţie, cum ar fi Porsche Design Tower, Aston Martin Residences, Bentley Residences sau Bugatti Residences. Pe lângă posibilitatea de a-şi lua maşina în casă, cumpărătorii pot opta pentru mobilă de la brandurile lor preferate de maşini sau chiar să aleagă şi o propunere de design interior la momentul achiziţiei, ca în cazul Aston Martin Residences.

     

  • Natura la piscină

    Odată mândria multor proprietari de case cu curte, piscinele nu mai sunt o idee atât de bună în zone cu secetă severă din cauza schimbărilor climatice. Există însă soluţii de a avea totuşi un mic luciu de apă în curte, apărând chiar firme specializate în construirea lui, şi anume crearea unui iaz, numit în acest caz şi „piscină naturală”.

    Aceste iazuri casnice nu mai folosesc clor pentru igienizare, ci plante şi pietre care filtrează apa. Unii clienţi care îşi vor curtea dotată cu iaz, adaugă în el şi peşti, nederanjându-i să înoate alături de ei, iar experţii în chestiuni de ecologie susţin că asemenea locuri pot deveni habitate şi pentru alte vieţuitoare, scrie New York Times. Costul de construire a unei „piscine naturale”, cel puţin în statul american California, este comparabil cu cel al unei piscine clasice, iar iazul din curte este mai uşor de întreţinut, trebuind în general rărite plantele de apă atunci când se înmulţesc prea tare şi nu trebuie golit în sezonul rece.

  • Miniaturi de calendar

    Un artist specializat în creaţii miniaturale îşi continuă neobosit munca, realizând, printre altele, şi un calendar compus din ele, pe care l-a început în urmă cu treisprezece ani. Astfel, japonezul Tatsuya Tanaka construieşte miniaturi folosindu-se de tot felul de obiecte obişnuite, de la felii de pâine, beţişoare pentru urechi, role de bandă adezivă la portofele, perii pentru curăţenia casei şi chiar frunze, care devin obiecte ori decoruri pentru personaje prezentate singure sau în grupuri, în călătorie sau la o expoziţie de artă, de exemplu.

     

  • Înlocuitor de lux

    În dorinţa de a renunţa pe cât posibil la pielea de animale, producătorii de genţi de lux caută alte materiale din care să le confecţioneze, având însă multă vreme problema calităţii acestora, mai precis a faptului că genţile confecţionate din înlocuitori nu vădesc calitatea celor tradiţionale. Recent însă, o parte dintre creatori par să fi reuşit, scrie The Telegraph. Astfel, casa Métier a găsit o piele produsă din coji şi seminţe de măr, care nu prinde patină ca pielea normală, dar îşi păstrează frumuseţea în timp, iar Stella McCartney are şi ea o gamă de genţi de lux din piele vegană confecţionată din pieliţe de struguri şi coji de mere, mai recent lansând unele realizate din miceliu de ciuperci.

     

  • De pe stradă

    Multe lucruri care ajung la gunoi ar mai putea fi folosite, după cum o demonstrează creaţiile unui grup de studenţi la specializarea design de produs şi mobilă de la London Metropolitan University. Aceştia au pregătit pentru un eveniment recent încheiat o serie de articole realizate din tot felul de obiecte găsite aruncate pe străzile Londrei şi resturi de lemn de la un producător de mobilă, scrie Dezeen. Printre creaţiile lor se numără o oglindă confecţionată dintr-o tigaie, o lampă realizată dintr-o mătură veche, un suport de sticle de vin transformat în suport de umbrele sau gantere dintr-un ghidon de bicicletă şi lemn şi, nu în ultimul rând, o pereche de papuci cu talpă groasă susţinută de nişte mingi de tenis.

  • Hoteluri de poveste

    Ca să se diferenţieze şi să atragă clienţii, hotelurile nu se mai bazează doar pe dotări şi nivelul de lux, ci caută să le spună acestora o poveste şi să-i facă să se simtă ca nişte personaje din ea, scrie Washington Post.

    Acestea apelează la firme specializate în design pentru a reuşi să-şi creeze povestea dorită, iar printre cele mai des întâlnite surse de inspiraţie se numără istoria clădirii în care funcţionează hotelul respectiv, care poate avea legătură cu legende ale muzicii sau personalităţi culturale. Alte hoteluri îşi aleg o temă cum ar fi activismul, existând unul dotat o „bibliotecă radicală” în hol şi în al cărui bar de pe acoperiş se cântă cântece protestatare, de exemplu, sau feminismul. Există şi hoteluri care caută să le dea clienţilor impresia că se află într-un film sau altul şi să se simtă ca nişte personaje din el. Cel mai frecvent însă, se apelează la ceva inspirat de zona în care se află unitatea de cazare, pentru a atrage atât turiştii, cât şi localnicii, dorindu-se a-i convinge şi pe aceştia din urmă că hotelul este o destinaţie care merită vizitată. În plus, se organizează diferite evenimente şi se adaptează corespunzător şi oferta restaurantelor şi barurilor. Strategia este, bineînţeles, mai uşor de implementat de către hotelurile independente, dar atrage şi unele lanţuri care o folosesc în procesul de extindere.

  • Ca la magazin

    De la magazinele de haine sau accesorii de lux nu se pleacă numai cu marfa acasă, ci, uneori, şi cu inspiraţie pentru amenajarea propriei locuinţe, scrie Financial Times. Unii dintre clienţii acestora le cer designerilor de interioare cu care colaborează să le amenajeze spaţii de depozitare care seamănă cu cele pe magazinele le rezervă prezentării ofertei şi sfătuirii clienţilor care vor să se ocupe un consilier personal de ei. Se caută dressinguri în care să poată fi expusă colecţia de haine, genţi şi alte accesorii scumpe şi în care, atunci când intră să aleagă ce să poarte sau le arate prietenilor ceva, proprietarii vor să se simtă ca la un magazin de lux, cerinţa existând şi în cazul celor care-şi cumpără o nouă locuinţă. Un astfel de dressing trebuie să fie o încăpere dedicată, în unele case sau apartamente amenajându-se de fapt o zonă în care se află dormitorul, două băi şi cel puţin câte o încăpere pentru dressing în cazul cuplurilor, eventual şi o cameră pentru meditaţie sau un birou. În funcţie de client, dressingurile de acest tip pot avea uşi în interior sau lăsa la vedere hainele, caz în care utilizatorii trebuie să fie atenţi să păstreze ordinea ca să nu strice aspectul. Se pot instala şi aşa-numite insule de dressing în care se expun ceasurile proprietarilor, precum şi amenaja zone cu temperatură şi umiditate controlată unde să se păstreze bine genţile. Există cliente care vor să-şi poată vedea uşor nu numai hainele, genţile şi pantofii, ci şi bijuteriile, iar pentru ele se pregăteşte un loc în care se pot atârna la vedere lănţişoare şi coliere, de exemplu. Zona de dressing se poate prevedea chiar cu un mic bar pentru ca utilizatorii să nu mai fie nevoiţi să plece de acolo când li se face sete, iar clienţii cu dressinguri foarte mari beneficiază chiar şi de sisteme special create pentru ei ca să poată ţine evidenţa articolelor vestimentare sau a accesoriilor.