BusinessMagazin

Category: Panorama

  • Streetwear de muzeu

    În încercarea de a atrage public tânăr, muzeele de artă îşi adaptează oferta, organizând, printre altele, şi expoziţii care au legătură cu moda, scrie Financial Times, care înregistrează un număr mare de vizitatori. Cum articolele streetwear câştigă teren şi multe case de modă includ cel puţin pantofi sport şi hanorace în colecţiile lor, şi muzeele s-au orientat spre expoziţii tematice, fie legate de istoria streetwear-ului, fie de artiştii şi creatorii care au legătură cu el. Printre acestea se numără „Rise of Sneaker Culture” de la Brooklyn Museum din New York din 2015, care apoi a călătorit şi la alte muzee din SUA, „KAWS: What Party”, dedicată artistului KAWS, sau una dedicată creatorului de modă Virgil Abloh, „Figures of Speech”. Cel mai nou eveniment de acest tip este „Nike: Form Follows Motion”, care va începe la finalul lunii la Vitra Design Museum din Weil am Rhein, Germania.

  • Colecţie în siguranţă

    Colecţia de maşini e nu numai prilej de mândrie, ci şi o bătaie de cap, dată fiind nevoia proprietarilor de a se asigura că nu le fură nimeni automobilele de preţ.

    Ca atare, superbogaţii colecţionari de maşini apelează la firme specializate care să le depoziteze comorile pe patru roţi pentru ca să se poată bucura nederanjaţi de ele, scrie The Telegraph, lor nefiindu-le de ajuns nişte garaje, dispozitive de blocat volanul sau opritoare instalate pe aleea de acces auto.

    De teama superbogaţilor să nu le fure cineva vreo piesă din colecţia adunată cu trudă, profită diverse companii care oferă servicii de depozitare auto în condiţii de siguranţă. Multe companii nu se laudă cu locurile în care depozitează maşini, astfel că amplasamentul exact al acestora este greu de aflat de către cei care nu sunt clienţi. Cel puţin o parte din clădiri sunt astfel construite încât nu se pot deosebit de cele existente în peisajul zonei în care se află, acest lucru contribuind la protecţia bunurilor găzduite acolo, după cum afirmă firmele proprietare. Printre companiile care oferă servicii de depozitare auto se numără SHY Automotive din Marea Britanie, sau Vault. Măsurile de securitate care îngreunează accesul la garajele de maşini de lux ale acestor companii includ garduri înalte prevăzute cu o mulţime de camere de supraveghere şi acces restricţionat pe la o barieră pe unde clienţii nu pot intra neînsoţiţi de un membru al personalului, care la rândul său trebuie să treacă de autentificarea biometrică. Un spaţiu de depozitare de colecţii de maşini de lux poate găzdui chiar şi câteva sute de automobile, iar clienţii plătesc peste 100 de euro pe săptămână pentru fiecare automobil depozitat în locul respectiv.

  • Bomboane de pânză

    Pentru resturile de textile se pot găsi diverse întrebuinţări, chiar şi mai neobişnuite, cum ar fi transformarea lor în bomboane, aşa cum a încercat un designer pe nume Jinghan Li, care doreşte să-i facă pe oameni să ia şi deşeurile în calcul ca sursă de hrană, scrie Dezeen.

    Aceasta a tratat nişte bucăţele de materiale naturale cu o enzimă numită celulază care descompune celuloza din acestea obţinând glucoză, din care a făcut apoi bomboane de diferite forme şi culori în cadrul proiectului său FabriCandy. Din glucoza obţinută din denim, de exemplu, a realizat o acadea spiralată albastră, iar din bumbac bomboane multicolore moi.

     

  • Arhitect de gard viu

    Îmboldit de soţie, un arhitect londonez a devenit sculptor de garduri vii în zona sa din nordul Londrei, ajungând la mare căutare, scrie Washington Post. Tunsul sculptural al gardurilor vii a început cu o locomotivă cu aburi în faţa casei arhitectului Tim Bushe, rugat de soţie să dea o formă frumoasă plictisitorului gard viu, continuând cu un cap de monstru în altă parte a curţii. Următorul proiect a fost tunderea gardului viu al unui vecin care nu se putea ocupa singur de el, fiind create două pisici şi o veveriţă, ceea ce a atras privirile trecătorilor care s-au apucat să facă poze locomotivei şi animalelor, ducând vestea mai departe. Au venit apoi cereri de la diverse persoane, Tim Bushe transformând gardurile vii în peşti, hipopotami şi nu numai sau chiar o turmă de elefanţi, aceasta din urmă fiind trecută şi pe Google Maps, unde primeşte recenzii de la cei care o văd. Artistul este plătit pentru munca sa de creaţie şi întreţinere, dar donează banii în diverse scopuri caritabile şi continuă să lucreze pentru a înveseli oamenii cu sculpturile lui trăsnite, precum şi în amintirea soţiei sale care s-a stins din viaţă în 2017.

     

  • Număr pentru păsări

    Cum locuitorii din oraşe sunt încurajaţi să asigure, pe cât pot, un mediu propice păsărilor mici, instalând hrănitoare iarna şi, eventual, spaţiu pentru cuiburi, o firmă poloneză de design, Nicer Design, s-a gândit să lanseze o soluţie care nu necesită amenajări speciale. Mai precis, aceasta a creat o gamă de căsuţe pentru păsări, Numbird, care se prezintă sub forma unor cifre şi litere ce pot fi folosite pentru a afişa numărul clădirii pe care sunt instalate. Acestea sunt confecţionate din placaj şi au în partea din spate un spaţiu închis în care păsărelele se pot adăposti şi-şi pot face cuibul, fiind astfel gândite încât să poată fi asamblate şi instalate de către cumpărători, scrie Dezeen.

     

  • Pentru a fi cât mai atrăgătoare pentru turiştii de lux, hotelurile sau agenţiile care colaborează cu aceştia au ajuns la ceea ce se cheamă „hiperpersonalizare”. Cum sună unele dintre cele mai ciudate solicitări?

    Vedetele sunt cunoscute pentru capriciile lor care trebuie să fie satisfăcute pe oriunde se duc, însă nici cei foarte bogaţi nu se lasă mai prejos la acest capitol, lucru de care profită companiile de turism de lux în concurenţa pentru clienţi, scrie The Telegraph.

    Cererile pot porni de la o poză înrămată cu o broască ce stă sub o ciupercă în ploaie pe care un client şi-o dorea pe noptiera camerei în care stătea şi ajunge până la o vacanţă în care toate hotelurile rezervate pentru cazare să fie dotate cu cuptor cu lemne pentru pizza, dar nu numai. Printre cele mai banale solicitări se numără deja cele pentru preparate care nu sunt în meniul de room service sau înlocuirea băuturilor standard din minibar cu unele cerute de client. Pentru a fi cât mai atrăgătoare pentru turiştii de lux, hotelurile sau agenţiile care colaborează cu aceştia au ajuns la ceea ce se cheamă „hiperpersonalizare”. Aşa se pot aranja vizite la Vatican care să ţină cont de ora preferată pentru micul dejun a clientului sau întâlniri private cu maimuţele în Japonia. Un complex din Ibiza i-a permis un client să-şi îndeplinească visul de DJ, oferindu-i ocazia să pună muzică lângă piscină într-o seară, în timp ce un complex din Maldive şi-a ajutat, printre altele, un client să nu mai ducă dorul Ferrariului de acasă, punând sigla firmei auto pe o maşinuţă de golf şi lăsându-l să se plimbe cu ea. Dacă locul o permite, clienţii pot solicita un decor subacvatic în care să-şi formuleze cerea în căsătorie, cu echipamente de scufundare, fotograf profesionist şi mesaj afişat pe un recif de corali ori măcar să li se ascundă inelul pe care vor să-l ofere în castele de nisip sau în sticle de agăţate de undiţe.

  • Cum a devenit un borcan de murături o atracţie turistică

    Nu puţine localităţi îşi doresc să se poată lăuda cu ceva numai al lor: un monument, un loc istoric ori o destinaţie pentru turişti, dar o suburbie a oraşului american St. Louis are ca notă distinctivă nici mai mult, nici mai puţin decât un borcan de murături, scrie Wall Street Journal. Acesta nu a intrat în atenţia publicului pentru vreo reţetă secretă care asigură o savoare aparte, ci pentru locul în care poate fi găsit. Mai precis, în urmă cu mai bine de zece ani, pe un separator de sens din beton aflat la o ieşire de pe autostradă în suburbia Des Peres din St. Louis, a apărut un borcan cu murături pe care nu se ştie nici până azi cine l-a pus acolo. Murăturile de pe autostradă au devenit cunoscute datorită reţelelor de socializare online, mulţi dintre cei care trec cu maşina prin zonă fiind atenţi la ele şi semnalând orice schimbări. Borcanul iniţial a dispărut, dar a fost înlocuit, din când în când apărând chiar şi mai multe borcane, care rezistă acolo până se strică sau consumă trecători curioşi conţinutul.

  • Pentru apartamente mici

    Mobilierul pentru animalele de companie e din ce în ce mai cerut, diverse firme apucându-se să-l producă. O expoziţie de la recent încheiata „Săptămână a Designului de la Melbourne 2024” şi-a propus să arate că acesta se potriveşte foarte bine şi în apartamente mici, proprietarii nefiind nevoiţi să-l evite din lipsă de spaţiu. Mai precis, la iniţiativa lui Colin Chee, directorul de creaţie al unui canal de YouTube, NeverTooSmall, o serie de designeri din diferite locuri din lume au prezentat o colecţie de prototipuri de mobilier multifuncţional pentru animale de companie, scrie Dezeen. Printre acestea s-au numărat un turnuleţ de căsuţe pentru pisici a cărui parte superioară poate fi folosită ca birou pentru laptop, o etajeră pentru cărţi şi alte obiecte care are la partea inferioară o cuşcă pentru porcuşori de Guineea sau un pătuţ sub formă de cutie cu pereţi decupaţi pentru căţei, a cărui parte superioară poate fi folosită drept măsuţă de cafea sau băncuţă.

  • Să se ocupe alţii de tabără

    Motiv de bucurie pentru copii, bătaie de cap pentru părinţi, plecatul în tabără se poate dovedi o afacere bună pentru diverse firme care-i ajută pe aceştia din urmă să-i pregătească pe cei mici şi se ocupă de bagajele lor la întoarcere, scrie Wall Street Journal.

    O tabără care durează câteva săptămâni în Statele Unite Americii necesită bagaje făcute atent în care să intre pe cât posibil cam tot ce i-ar trebui copilului plecat în vacanţă, de la haine şi obiecte de toaletă la articole de camping. Unii părinţi însă preferă să nu se mai streseze ei cu pregătirile şi apelează la ajutor. Acesta poate veni fie din partea unor magazine la care merg pe baza unei programări la un asistent personal de cumpărături care primeşte lista cu cele necesare şi-i ajută să aleagă, fie de la firme specializate, care vin la domiciliul clientului şi fac bagajele. Clienţii care doresc pot chiar chema pe cineva de la firma respectivă înainte de ziua de făcut respectivele bagaje care să-i ajute să verifice dacă lucrurile şi hainele din sezonul trecut mai sunt bune şi apoi să cumpere ce lipseşte. După verificare, se aleg lucrurile pe care le vor lua copiii cu ei în tabără, se împachetează şi se etichetează corespunzător şi se aranjează în genţi. Un astfel de serviciu costă mai bine de 100 de dolari pe oră, tariful crescând dacă e nevoie de mai mult de un angajat din partea firmei. Părinţii mai plătesc apoi şi la întoarcerea copiilor din tabără, existând firme care se ocupă de preluarea bagajelor şi curăţarea lucrurilor din acestea pentru clienţii care nu vor să se atingă de ele şi nici să le lase pe seama menajerei. Cei care apelează la firmele de asistenţă pentru făcut bagaje şi pentru curăţatul lor susţin că aşa le rămâne mai mult timp de petrecut cu copiii, deci merită cheltuiala.

  • Falsuri la raft

    Un ciudat magazin de genţi de lux care e însă mereu închis a apărut pe o stradă de la New York. Articolele din el sunt de la Dior, Louis Vuitton, Loewe sau chiar Hermes, dar potenţialii cumpărători pot doar să scaneze un cod QR dacă vor să afle  mai multe. „Magazinul” este de fapt o expoziţie intitulată „Ask Yourself What’s Real”, scrie New York Times, pe care cei interesaţi o pot vedea doar din stradă şi care grupează o serie de falsuri primite de-a lungul anilor de către comerciantul de articole vestimentare şi accesorii de lux RealReal, care funcţionează pe principiul unei consignaţii. Exponatele sunt de fapt aşa-numite „superfalsuri”, adică acelea atât de bine lucrate, încât este foarte greu să le deosebeşti de originale, iar ideea de la care a pornit, precum şi locul ales, într-o zonă cu multe produse contrafăcute din New York, este de a-i face pe oameni să se gândească la autenticitate, susţin organizatorii. Totodată, RealReal doreşte să mai adune superfalsuri cu ocazia acestui eveniment, pe care să le studieze, invitând deţinătorii să le predea la un birou dedicat pentru şansa de a câştiga o geantă de lux la mâna a doua la o tragere la sorţi.