BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Dincolo de constructia unei masini

    Lansarea noului model de camion Actros sub sigla Mercedes-Benz,
    primul cu motor Euro 6 produs de fabricile din Germania, a pus in
    discutie necesitatea reducerii consumului de combusibili in
    contextul politic mondial. Scaderea emisiilor de dioxid de carbon,
    altadata vectorul principal al dezvoltarii de motoare verzi, a
    trecut acum in planul al doilea, iar criza petrolului a deschis
    argumentatia oficialilor prezenti la gala de lansare. Andreas
    Renschler, membru al consiliului de management al Daimler AG, a
    vorbit optimist despre tendinta de crestere a pietei
    autocamioanelor, in pofida dificultatilor din anumite tari.
    Increderea consumatorilor si gradul de folosire a capacitatii
    fabricilor s-au stabilizat, deci prognozele de crestere pentru 2011
    se ridica la 25%.

    “Pe orice cer senin trebuie sa existe si un nor, iar cresterea
    pretului petrolului si deci a combustibililor este un astfel de
    nor”, spune Renschler. Revenirea economiei mondiale a facut ca
    pretul petrolului sa ajunga la inceputul anului la un nivel dublu
    fata de cel din varful crizei. Conflictele din Orientul Mijlociu si
    nordul Africii au cauzat fluctuatii pana la 110-120 de dolari per
    baril -, iar preturile au urcat cu 50% numai in ultimele
    douasprezece luni. In viziunea sefilor de la Daimler AG, trebuie sa
    ne asteptam la valori “si mai mari pe termen mediu”. Efectele
    negative se revad asupra puterii de cumparare, incepand de la
    gospodarii si pana la corporatiile listate la bursa. Companiile de
    logistica sunt insa printre cel mai grav afectate, deoarece
    combustibilul este cea mai mare cheltuiala a operatorilor din
    domeniu (circa un sfert din total costuri).

    De curand, Agentia Internationala pentru Energie anunta ca va
    elibera din rezervele strategice ale statelor membre 60 de milioane
    de barili de petrol, pentru a reduce cotatia barilului si a
    sprijini economia mondiala. Este a treia eliberare in regim de
    urgenta de petrol din rezervele statelor AIE, organizatie
    infiintata in 1974, dupa un embargou al statelor arabe. Imediat
    dupa aparitia stirii in media internationale, declinul pretului
    petrolului s-a accelerat la 8,5 dolari pe baril.

    Anuntul celor 28 de state membre ale AIE vine dupa ce
    Organizatia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) nu a reusit sa
    creasca productia la o reuniune desfasurata la 8 iunie si in pofida
    asigurarilor Arabiei Saudite ca va majora unilateral productia,
    dupa cum precizeaza agentia Mediafax. Scopul e acela de a suplini
    un deficit in aprovizionare rezultat din sistarea exporturilor
    Libiei. Tara nord-africana, membra a OPEC, exporta circa 1,2
    milioane de barili pe zi inaintea declansarii unei revolte care a
    blocat productia. “Problema din Libia afecteaza piata mondiala de
    ceva timp, iar efectul a devenit tot mai pronuntat”, potrivit unui
    comunicat al AIE.

  • Dragos Geletu, KLG Europe: Noi am crescut in ultimii ani, dar sunt foarte multe companii de transport care au murit

    “In 2008 am avut o cifra de afaceri de 14 milioane de euro, si
    am crescut permanent, in ciuda crizei”, spune Dragos Geletu,
    director general al KLG Europe. Explicatia nu este foarte grea:
    “Noi am crescut in ultimii ani dar sunt foarte multe companii de
    transport care in aceasta perioada au murit”, declara Geletu.

    In plus, multe companii care au capacitatea de a trasporta
    volume mari de marfuri fac acest lucru pe rute intracomunitare, nu
    doar in Romania. Spania – Franta, Olanda – Franta samd. “Nu ii
    intereseaza Romania, pentru ca acolo castiga 90 de centi pe km si
    aici e mai ieftin”, argumenteaza Geletu. Compania pe care o conduce
    si in care este actionar are intre clienti pe Orange, 3M, adidas,
    Wrigley, Panasonic si LG.

    Cititi aici mai multe despre previziunile unor
    companii in privinta rezultatelor pentru acest an

  • Noul motto al regilor asfaltului: “Si drumurile mici aduc profituri mari”

    Dupa ce Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a scos la
    licitatie 183 de kilometri de autostrazi, a venit randul
    Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) sa atraga
    constructorii in concurs. Dupa ce a lansat spre licitatie 20 de
    pachete de drumuri judetene si locale din toate judetele tarii,
    calculele MDRT nu au iesit chiar asa cum erau prevazute initial.
    Dar s-au mentinut aproape. Astfel, din cei 10.000 de kilometri de
    sosele, anuntati cu surle si trambite ca vor fi reabilitati sau
    modernizati in urma cu cateva luni, au fost licitati doar 8.600, al
    caror cost total este estimat la 2,6 miliarde de euro fara TVA. Cu
    alte cuvinte, lucrarile prin care un kilometru de drum judetean sau
    comunal va fi reparat vor costa, in medie, aproximativ 302.000 de
    euro. Mult, putin?

    Potrivit standardelor de cost publicate de Ministerul
    Dezvoltarii, modernizarea unui kilometru de drum comunal ar trebui
    sa coste circa 165.000 de euro fara TVA, reabilitarea unui
    kilometru de drum judetean – 274.000 de euro, in timp ce
    modernizarea unui kilometru de drum judetean ar trebui sa coste
    330.000 de euro. Daca luam in calcul si faptul ca din cei 8.600 de
    kilometri scosi la licitatie, doar 1.700 de kilometri sunt sosele
    judetene, restul fiind drumuri de interes comunal sau local,
    rezulta ca acest program ar fi trebuit sa coste cel mult 1,7
    miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin care iau in
    calcul si standardele de cost. Ramane insa de vazut daca
    constructorii vor depune oferte de pret mai mici, asa cum s-a
    intamplat in cazul celor 183 de kilometri de autostrazi licitati
    anul acesta, pentru care ofertele castigatoare valoreaza, insumat,
    1 miliard de euro, fata de 1,4 miliarde de euro, cat estimase
    initial Ministerul Transporturilor si Infrastructurii.

    Proiectul celor 10.000 de kilometri (din care au ramas 8.600)
    face parte din Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii,
    care va cuprinde, de asemenea, si modernizarea satului romanesc,
    dar si realizarea sistemului de canalizare, epurare a apelor uzate
    si alimentare cu apa a localitatilor.

    Ce este cu adevarat interesant insa la acest program al
    drumurilor judetene sI locale este faptul ca difera de clasicele
    proiecte licitate de stat, in sensul ca cei care vor castiga
    contractele, fie ei constructori romani sau straini, vor fi nevoiti
    sa-si finanteze singuri lucrarile timp de circa doi ani, pana in
    2013.

    Parerile sunt impartite in breasla constructorilor: desi acestia
    par a fi dezavantajati de faptul ca vor primi bani pentru lucrari
    abia din anul 2013, sunt si firme de profil care sunt dispuse sa
    accepte si un astfel de compromis, mai ales ca, in ultimii doi ani,
    piata constructiilor s-a redus cu circa 40%, iar constructorii au
    nevoie de proiectele licitate de stat ca de aer. Spre exemplu,
    Costel Casuneanu, unul dintre regii asfaltului din Romania, ce
    controleaza firma PA&CO International, si-a aratat
    disponibilitatea pentru acest program, spunand in primele luni ale
    anului, cand pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice a aparut
    primul anunt de intentie privind licitatiile MDRT, ca il
    intereseaza si aceasta varianta, “chiar daca investitiile se fac,
    initial, pe banii constructorilor”.

  • O masina numita libertate

    Vara anului 2009, intr-un showroom Peugeot intra un tata alaturi
    de fiica sa de 22 de ani, cu gandul de a-i cumpara acesteia un
    Peugeot 206 Plus. In acelasi showroom era prezentat insa si un 207
    CC – Coupé-Cabriolet. In urma negocierilor dintre tata si fiica,
    masina 206 Plus care urma a fi achizitionata cash se transforma
    intr-un 207 CC achizitionat in leasing – metoda la care s-a apelat
    datorita diferentei de pret. In acest caz, cu toate ca 207 CC era
    mai scump, mai putin spatios la interior si mai putin practic, a
    castigat in fata lui 206 dintr-un argument simplu – designul -,
    argument care ajuta marcile auto sa vanda modelele exotice precum
    cele sport sau cele decapotabile. Placerea de a conduce, designul
    interior sau exterior, imaginea de marca, totul este luat in calcul
    atunci cand este achizitionata o astfel de masina, factorul
    emotional fiind intotdeauna decisiv.

    Vanzarile cabrioletelor au inregistrat scadere dupa scadere in
    ultimii doi ani, de la aproape 250 de unitati in 2009 la putin
    peste 100 anul trecut, pentru a ajunge in primul trimestru a
    acestui an la 14 unitati. Explicatia dealerilor auto in acest sens
    este ca iarna nu este sezonul masinilor descoperite, ci vara. Din
    acest motiv, atat BMW, cat si Renault au lansat primavara pe piata
    locala noile cabriolete Seria 6, respectiv Megane CC.

    Cu toate ca fac parte din segmente complet diferite, avand in
    vedere preturile de pornire, ambele masini se adreseaza unui tipar
    similar de client. “Modelele cabriolet, indiferent ca vorbim de BMW
    Seria 6 sau de MINI, se adreseaza unei nise foarte bine definite.
    Sunt in egala masura modele de status, dar ofera si o experienta
    unica la volan. Clientul alege un model cabrio pentru placerea de a
    conduce, pentru bucuria drumurilor parcurse decapotat”, subliniaza
    Cristian Vlasin, director de vanzari in cadrul BMW Group
    Romania.

    De cele mai multe ori, un model cabrio este o a doua masina in
    garajele din Europa de Vest, ceea ce de multe ori nu este cazul in
    Romania. De aceea, BMW Seria 3 Cabrio sau noul BMW Z4 Roadster
    inregistreaza vanzari mai ridicate; aceste modele dispun si de un
    hardtop, care ofera un sentiment suplimentar de siguranta, desi
    ocupa un volum suplimentar in portbagaj.

    Viziunea legata de existenta unui plafon metalic si nu a unuia
    textil este puternic reflectata si in vanzari, CC-urile sau
    coupé-cabrioletele fiind preferate intotdeauna in fata modelelor
    clasice. “Atunci cand se cumpara un cabriolet sunt alte criterii
    care primeaza fata de automobilele obisnuite. Vorbim de criterii
    foarte emotionale, dincolo de pragmatism. Sunt criterii emotionale
    care primeaza in fata celor rationale, cum ar fi pretul, spre
    exemplu. Aici conteaza foarte mult designul, atat interior, cat si
    exterior, dar si imaginea masinii si ideea pe care o ofera”, a
    explicat Dora Pasare, brand manager in cadrul Renault.

    Constructorul francez mizeaza tot mai mult pe clientela
    feminina. Intai a incercat sa atraga doamnele cu Twingo in editia
    speciala Miss Sixty, iar acum cu Megane CC Floride utilizand culori
    speciale. In cazul editiei limitate a lui Megane CC, concurenta
    vine si din partea specialistilor, a marcilor premium, dar si a
    celor de volum precum Ford sau Opel. In cazul lui Megane CC
    Floride, doamnele si domnisoarele reprezinta publicul-tinta, avand
    in vedere culorile in care vine modelul. Dora Pasare spune ca deja
    a avut doi clienti pentru noul CC, ambele masini fiind cumparate de
    persoane de sex feminin.”Ca si anul trecut, piata cabrioletelor se
    mentine in continuare una de nisa si reprezinta aproximativ 1% din
    segment, iar acest lucru nu se va schimba prea curand, dar ramane o
    piata interesanta si pasionanta”, a spus Dora Pasare.

    Tehnologia continua sa faca modelele cabrio tot mai atractive si
    mai versatile. Solutiile soft-top foarte evoluate si cele hard-top
    elimina in mare masura problemele legate de confortul termic sau
    zgomotul de rulare. “Gama de modele se diversifica constant, avem
    tot mai multe modele diesel in oferta. Pentru a avea insa succes pe
    piata trebuie sa depasim o bariera de mentalitate, iar provocarea
    consta in faptul ca solutia rezida tocmai in experienta directa cu
    produsul”, subliniaza Cristian Vlasin de la BMW. Dincolo de
    evolutia tehnologica si de preturi, dorinta de a avea o
    decapotabila a incoltit macar o singura data in mintea fiecarui
    posesor de permis. Acestia pot face eforturi sustinute pentru a-si
    cumpara aceasta placere sau pot astepta pana la democratizarea
    decapotabilelor, oricand va fi sa vina acest moment.

  • De ce se muta curieristii pe online

    Aplicatia a fost dezvoltata si implementata de DPD in tarile
    baltice anul trecut si a avut deja un impact pozitiv asupra
    businessului, 90% dintre clienti folosind deja acest serviciu.
    Implementarea si adaptarea platformei pentru piata din Romania a
    durat aproximativ sase luni si a fost realizata in parteneriat cu
    Gecad ePayment, cel mai mare procesator de plati online din
    Romania, pentru un cost de cateva zeci de mii de euro.

    “Suntem convinsi ca in sase luni de la lansare, jumatate dintre
    clientii actuali vor folosi noul nostru serviciu si vom atrage in
    medie 200 de noi tranzactii pe luna din partea persoanelor fizice”,
    a declarat Alin Gherman, directorul comercial al DPD Romania.

    DPD Romania estimeaza ca intr-un an de la lansare, acest servicu
    va avea un impact in cresterea cifrei de afaceri de peste 5%,
    mizand pe tendinta crescatoare a pietei de tranzactii online cu
    plata prin card bancar si a dinamicii comertului online in general,
    atat din punct de vedere valoric cat si al numarului de
    utilizatori.

    CITESTE
    SI
    Cum ajunge proiectul Pegasus la zece milioane de euro anual

  • Nici Geneva, nici Frankfurt. Ce noutati a adus salonul auto de la Barcelona

    Pozitionat dupa Salonul Auto de la Geneva si inainte de cel de
    la Frankfurt, Salonul de la Barcelona profita de golul dintre cele
    doua mari evenimente din industria auto pentru a atrage o serie de
    premiere mondiale sau europene. Daca la editia anterioara, din
    2009, una dintre principalele premiere a fost Dacia Sandero
    Stepway, anul acesta reflectoarele s-au concentrat pe Hyundai,
    care, odata cu noul i40, a lansat si o noua filozofie a marcii –
    “new thinking, new posibilities”, dorind o repozitionare in special
    in Europa de Vest. Hyundai vizeaza in primul rand cresterea cotei
    de piata de la 2,8% la peste trei procente si fidelizarea
    clientilor actuali. In prezent, potrivit lui Allan Rushforth,
    directorul operational al Hyundai Motor Europe, gradul de
    fidelitate al clientului Hyundai este de 28%, destul de redus fata
    de marcile traditionale europene.

    In conditiile in care abia s-a incheiat Salonul Auto de la
    Shanghai, unde Audi a prezentat SUV-ul compact Q3, acum acesta a
    avut premiera europeana la Barcelona. La fel, Hyundai a prezentat
    la salonul catalan noul i40 sedan, modelul de clasa medie cu patru
    usi al constructorului coreean, care va concura in Europa cu noul
    VW Passat si Ford Mondeo facelift lansate anul trecut, dar si cu
    Toyota Avensis.In cadrul celei de-a 36-a editii a Salonului de la
    Barcelona au fost prezentate cele mai noi modele de la 37 de marci
    diferite si un total de peste 30 de premiere. Printre premierele
    europene se numara Audi Q3, Hyundai i40 sedan, Hyundai Elantra si
    noul VW Beetle.

    Salonul Auto de la Barcelona este organizat, ca si cele de la
    Frankfurt sau Paris, din doi in doi ani, ultima editie fiind
    organizata in 2009. Atunci Dacia a ales acest salon pentru a lansa
    modelul Sandero Stepway, versiunea “crossover” a modelului de clasa
    mica al Dacia. Cu toate ca are statut de Salon International,
    catalanii nu tin cont de asta: toate conferintele de presa sunt
    realizate direct in limba spaniola de catre importatorii sau
    reprezentantii marcilor si nu in engleza de managementul european,
    cum este cazul la Paris, Frankfurt sau Geneva. In conditiile in
    care 90% din premiere sunt cele pentru piata spaniola, in cadrul
    evenimentului singurii jurnalisti straini sunt cei veniti impreuna
    cu marcile care au prezentat premierele europene. Din acest motiv,
    daca la Geneva standurile cu internet sunt intotdeauna pline, la
    Barcelona acestea sunt mai tot timpul aproape goale.

    Pe de alta parte, in timp ce la Geneva, Paris sau Frankfurt
    salonul este organizat in locatii specializate, cu un design tipic
    pentru astfel de evenimente, cel de la Barcelona este pozitionat in
    “umbra” unui castel si de-a lungul unor fantani arteziene. Cu toate
    ca nu este nici pe departe la fel de aglomerat precum un salon de
    rang intai, pozitionarea in centrul capitalei Cataluniei ii confera
    o atmosfera mai relaxata, axata mai mult pe design decat pe
    agitatia premierelor internationale.

    In standul Dacia de la Barcelona au fost prezentate toate
    modelele din gama europeana, mai putin versiunea sedan a modelului
    Logan. In prim-plan se afla SUV-ul Duster cu doua modele
    prezentate, urmat de Sandero, Sandero Stepway si Logan MCV. Daca la
    Geneva standul Dacia era amplasat langa cel al Opel, Saab sau
    Mitsubishi in a treia hala principala, la Barcelona standul marcii
    autohtone este pozitionat chiar la intrare, langa cel al
    Renault.

    Ford, cel de-al doilea constructor din Romania, a prezentat si
    la Barcelona conceptul noului B-Max, automobil de familie care va
    fi construit in uzina de la Craiova incepand cu sfarsitul acestui
    an. Alaturi de B-Max, care a fost prezentat si de aceasta data ca o
    revolutie a industriei auto, fiind primul model de serie fara un
    stalp central intre portiere, a fost prezentat noul Focus Electric,
    model “pe baterii” care va fi importat si in Romania incepand cu
    anul viitor.

    La fel ca si Salonul Auto de la Bologna, cel de la Barcelona nu
    are un impact direct asupra industriei auto europene, ci unul mai
    subtil. Cu toate acestea, faptul ca are loc intr-o tara de marimea
    Spaniei ii confera suficienta putere pentru a atrage premiere de
    talie internationala, dar poate fi si un pretext pentru
    participanti de a face o plimbare pe Rambla la sfarsit de
    primavara.

  • Masinile de lux sfideaza criza. Cum comentati?

    La aproape patru ani de cand a adus in Romania brandul Ferrari,
    Ionut Bazac poate spune ca vanzarile sale au sfidat criza, avand o
    cifra de afaceri in crestere constanta si clienti dispusi sa
    astepte chiar si un an pentru livrarea unui bolid care le-ar putea
    redefini statutul social. Pentru a accede la cat mai multi clienti,
    in showroomul Ferrari amplasat vizavi de aeroportul Otopeni domina
    acum modelele second-hand, menite sa atraga clientii care fie nu
    isi permit un model nou, fie nu sunt dispusi sa astepte aproape un
    an livrarea acestuia. Nu numai ca afacerile au mers bine si in
    criza, dar fostul ministru al sanatatii le-a si diversificat:
    businessul Forza Rossa nu mai reprezinta acum doar un showroom
    Ferrari, ci si un magazin tematic Ferrari Store, o cafenea Ferrari,
    ambele amplasate pe Calea Victoriei – departe de Dorobanti -, dar
    si un nou showroom, de aceasta data dedicat marcii Lotus, cel de-al
    doilea brand al Forza Rossa, ale carui importuri au demarat in
    primavara acestui an.

    Din biroul sau de deasupra showroomului Ferrari, decorat in stil
    clasic elegant, Ionut Bazac este acum mult mai precaut in ceea ce
    priveste planurile de dezvoltare ale businessului detinut impreuna
    cu sotia sa, Camelia Bazac. “Urmatorul proiect va fi inaugurarea
    unui Ferrari Store la Monaco, dupa care urmeaza dezvoltarea pe
    pietele vecine Romaniei. Vom incepe cu Republica Moldova, unde pana
    la finele anului vom deschide un showroom pentru modele Ferrari la
    mana a doua”, a spus Bazac. Seful Forza Rossa are in plan
    realizarea unei retele in Balcani pentru marca Lotus, fiind
    reprezentant oficial pentru regiune. Pana la acestea, Bazac e
    interesat sa cultive brandul Ferrari in Romania, iar in acest sens
    a deschis in urma cu cateva saptamani o cafenea tematica a
    brandului: “Am vazut in cadrul parcului tematic Ferrari din Abu
    Dhabi, unde compania italiana, in colaborare cu partenerul din
    Emiratele Arabe Unite, a realizat si o cafenea Ferrari, dar desigur
    de alte dimensiuni. Am decis ca este oportuna o astfel de
    investitie si in Romania, pentru a crea un ambient specific
    Ferrari”.

    Cafeneaua nu a fost deschisa in Dorobanti deoarece “acolo exista
    un anumit ambient”. “Noi am incercat sa focalizam acest mediu al
    iubitorilor de masini intr-o zona dedicata Ferrari. De aceea am si
    deschis-o langa Ferrari Store si, in plus, este aproape de Centrul
    Istoric. In plus, activitatea poate fi complementara Ferrari Store,
    mai ales ca acolo vor fi organizate anumite evenimente”, a
    subliniat seful Forza Rossa.
    Cea de-a doua miscare din acest an a reprezentat lansarea pe piata
    locala a brandului Lotus, una dintre putinele marci care lipseau
    pana in acest an de pe piata romaneasca.

    “Lotus inseamna o activitate complementara la ceea ce inseamna
    Ferrari. A fost o oportunitate pentru mine sa dezvolt asa ceva.
    Faptul ca cele doua sunt complementare atat in ceea ce priveste
    pretul, cat si clientela face sa aiba vanzari ridicate fara a
    concura una cu cealalta”, a declarat Bazac.

    Atat Ferrari, cat si Lotus se produc in numar limitat si sunt
    suficient de exclusiviste. Mai mult, cei de la Forza Rossa doresc
    sa convinga clientii ca, indiferent daca achizitioneaza un Ferrari
    sau un Lotus, acestia nu cumpara un simplu automobil, ci fac o
    “investitie”. “Daca va uitati pe site-urile specializate in
    comertul cu masini second-hand, veti constata ca sunt foarte putine
    modele Lotus, iar devalorizarea lor este minima, ceea ce este un
    lucru bun pentru client, la fel si in cazul Ferrari”, explica Ionut
    Bazac.

    Mai mult, atat in cazul Ferrari, cat si in cel al Lotus, Bazac
    spune ca una dintre componentele principale ale businessului l-a
    reprezentat partea de service, aceasta generand atat afaceri, cat
    si un profit suplimentar. “Patru dintre cele sapte modele Lotus
    inmatriculate in Bucuresti au venit in service inca dinainte sa
    facem lansarea oficiala a brandului, ceea ce da incredere
    businessului. Iar faptul ca in general aceste modele se produc
    intr-un volum limitat atrage clientii”.

    Dupa lansarea Lotus in Romania Forza Rossa a inregistrat cinci
    comenzi, iar acum urmeaza sa livreze aceste masini. “Este un
    inceput relativ bun, avand in vedere targetul propus in acest an de
    28-30 de masini, target considerat a fi optimist-rezervat”, a
    declarat Bazac. Pe langa acestea, se adauga cel putin 26 de
    automobile marca Ferrari sau chiar 32, in cazul in care cota din
    noul model Ferrari FF va creste de la patru la sase, acesta nefiind
    inclus in cota pe anul acesta. “Un total de 30 de masini pe anul
    acesta reprezinta un target rezonabil pentru o tara ca Romania in
    momentul de fata. Momentan, pentru Ferrari FF sunt sase comenzi si
    sper sa primim inca doua”, a spus Bazac, subliniind ca singurul
    lucru care mentine in prezent volumul vanzarilor la mai putin de 30
    de unitati este cota alocata de fabrica.

  • Ce a insemnat integrarea TAROM in SkyTeam pentru businessul Air France KLM

    “Air France a fost sponsorul acestei intrari si si-a asumat
    toate responsabilitatile legate de suportul acordat TAROM, partea
    de logistica, de main politics, ca sa ajunga in SkyTeam cat mai
    repede.” Alexandru Dobrescu vorbeste cu entuziasm despre aderarea
    fratelui mai mic in alianta SkyTeam, caruia i-au acordat, “ca in
    sport”, un sprijin. La aproape un an de la decizie, seful Air
    France-KLM Romania spune ca evenimentul este egal ca importanta
    atat pentru TAROM, cat si pentru Air France-KLM. TAROM opereaza
    doar curse point-to-point, insa acum are vizibilitate pe tot globul
    datorita aliantei din care face parte. Iar oficialii de la Paris au
    fost cei mai mari sustinatori inca dinainte de primirea vestii,
    dupa cum povesteste Dobrescu: “Romania este una dintre putinele
    tari care au fost vizitate de presedintele Air France-KLM Jean
    Ciryl Spinetta. TAROM e una dintre putinele companii careia i-a
    acordat personal atentie”.

    Din punct de vedere comercial, AFKLM nu si-a dorit pana acum sa
    zboare in alte orase din Romania in afara de Bucuresti, pentru ca,
    fiind in negociere cu TAROM, de la bun inceput au gandit o prezenta
    in teritoriul Romaniei prin intermediul companiei de stat. La
    randul lui, operatorul franco-olandez le da pasagerilor din Romania
    oportunitatea de a zbura catre destinatii mai indepartate decat
    huburile din Paris si Amsterdam. Spre exemplu, zborurile code-share
    catre Detroit, Washington sau New York sunt operate in parteneriat
    cu TAROM.

    Un alt avantaj despre care vorbeste Dobrescu este reteaua
    proprie de vanzari: “Punandu-ne numarul de zbor alaturi de cel al
    TAROM, se presupune ca asta va aduce un numar de pasageri in plus
    pentru compania romaneasca, rezervati din reteaua AFKLM”.
    Aranjamentele code-share functioneaza de mai putin de o luna, iar
    rezultatele sunt asteptate de ambele parti. Mai ales ca operatorul
    aerian roman a raportat pierderi de 55 de milioane de euro pentru
    fiecare dintre ultimii doi ani (la o cifra de afaceri de 193 de
    milioane de euro anul trecut).

    “Credeti ca pierderile companiilor care opereaza pe destinatii
    point-to-point sunt mai mici decat ale TAROM? Va asigur ca nu. Dar
    ai aceste vapoare pe calea aerului care se umplu cu pasageri in
    Paris si Amsterdam si care pleaca pe destinatiile lungi. Acolo se
    fac banii.” Practic, prin acest parteneriat, TAROM duce pasagerii
    pana in huburile de la Paris si Amsterdam, iar apoi primeste o
    cota-parte din zborurile catre alte destinatii, de obicei de lung
    curier. Anul trecut Air France – KLM a raportat o crestere a
    numarului de pasageri de 6% pe ambele segmente, ajungand la un
    interval de 300-500.000 de pasageri transportati, potrivit
    calculelor BUSINESS Magazin. Peste 80% dintre pasagerii care se
    imbarca in Romania calatoresc mai departe de Amsterdam, iar in
    cazul Parisului procentul este de 60%. Anterior, in Air France avea
    o medie de 50%, iar in Amsterdam catre 75%. Primele semne
    masurabile vor putea fi vazute insa abia spre jumatatea anului.
    Cota de piata pentru 2010 a AFKLM in Romania a fost de 16%, in
    crestere fata de anul precedent, pentru ca “si conditiile de piata
    au fost mai prielnice”, iar cifra de afaceri a urcat cu 5%.

    Pentru 2011, Dobrescu avea in minte o crestere tot de 5% din
    cauza unor constrangeri legate de capacitate. Avand insa un grad de
    incarcare de 80-85%, oficialii de la centru au alocat o capacitate
    mai mare. Astfel, prognoza de crestere merge acum catre 10%. Pana
    va putea raporta la centru cat business a adus TAROM pentru SkyTeam
    in general si pentru AFKLM in special, Alexandru Dobrescu este
    multumit ca a facut parte din acest proiect: “Integrarea TAROM in
    SkyTeam a fost o scoala buna. Am fost din nou la scoala. Am invatat
    multe, iar interesul meu a fost sa invat lucruri noi. Aria de
    expertiza a unui director de tara poate sa fie limitata, dar faptul
    ca mi s-a oferit posibilitatea de a participa in acest proiect a
    fost ca o recompensa”.

  • Cele mai frumoase aeroporturi din lume (GALERIE FOTO)

    CITESTE SI

    CU CAT SE VOR SCUMPI BILETELE LOW-COST DUPA MUTAREA ZBORURILOR PE
    OTOPENI?

    CITESTE SI

    CE INSEAMNA MODERNIZAREA AEROPORTULUI OTOPENI SI CAND NE LUAM
    RAMAS-BUN DE LA CEL DIN BANEASA




  • Legenda in varianta Roadster! Cum va arata noul Mercedes SLS AMG (GALERIE FOTO)