Alte GALERII FOTO din categoria AUTO:
Category: Transporturi
Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai
-
Regii asfaltului au topit un miliard de euro în 2011. Unde sunt autostrăzile?
România celor puţin peste 300 de kilometri de autostradă se pregăteşte de noi inaugurări în 2011 şi 2012. Până la finalul anului următor reţeaua de autostrăzi ar trebui să numere cel puţin 243 de kilometri în plus, dacă ne gândim doar la cele opt şantiere demarate înainte de 2011 şi la care încă se lucrează. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a plătit până acum circa 750 de milioane de euro pentru cei 243 de kilometri de autostrăzi de pe aceste opt şantiere, echivalentul a jumătate din cât vor costa în final lucrările, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor furnizate de compania de autostrăzi.
Cu toate acestea, stadiul fizic în care se află fiecare din aceste tronsoane diferă destul de mult. Una dintre autostrăzile care se află într-un stadiu avansat de execuţie este Arad-Timişoara, unde lucrările erau gata în proporţie de 75% la începutul lunii septembrie, acestea fiind cele mai recente informaţii transmise de CNADNR. Între timp, lucrările au avansat cu încă 10%, potrivit constructorilor respectivului tronson. “În ceea ce priveşte autostrada Arad-Timişoara, stadiul actual este de circa 85% şi facem eforturi financiare importante pentru a avansa deschiderea traficului înainte de sfârşitul anului”, a declarat Sebastien Picaut, director general al FCC Construcción, compania spaniolă care alături de italienii de la Astaldi construieşte tronsonul Timişoara-Arad. În proporţie de 85% era construită la 1 septembrie şi autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei, cu o lungime de 19,5 kilometri. De altfel, CNADNR spune că la finalul lunii octombrie aproape 14 kilometri din această autostradă vor fi deschişi traficului, urmând ca încă 6 să fie inauguraţi peste un an.
REGII ASFALTULUI – VEZI GRAFICUL
Pe de altă parte, o autostradă ce ar trebui să fie finalizată în decembrie, Moara Vlăsiei-Ploieşti, era construită la începutul lunii septembrie doar în proporţie de 64%. Constructorii acestui tronson sunt firmele româneşti Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), PA&CO International (Costel Căşuneanu) şi Euroconstruct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu). Mult mai prost stau însă americanii de la Bechtel cu construcţia tronsonului de 64 de kilometri Suplacu de Barcău-Borş, care a reuşit într-un an să avanseze cu doar 2%, în septembrie stadiul fizic al lucrărilor ridicându-se la doar 41,5%.
De altfel, abia de curând situaţia autostrăzii Transilvania, din care face parte şi acest tronson, a fost lămurită, în condiţiile în care Ministerul Transporturilor a anunţat că americanii vor mai construi doar acest tronson, plus Câmpia Turzii-Gilău, iar statul a rămas liber să liciteze celelalte şase sectoare de drum din autostrada Transilvania la care Bechtel nu va mai lucra. La finalul anului România ar trebui să mai aibă încă 100 de kilometri de autostradă, şi anume Arad-Timişoara, centura Aradului la standard de autostradă, Moara Vlăsiei-Ploieşti, dar şi un tronson de 13,5 kilometri din Bucureşti-Moara Vlăsiei, potrivit informaţiilor transmise de CNADNR. Rămâne însă de văzut dacă lucrările chiar vor fi finalizate.
Dacă în România lucrările la autostrăzi abia reuşesc să iasă din era vitezei melcului, în India progresele la nivel de construcţie de autostrăzi par secvenţe dintr-un film de la Bollywood. Potrivit cotidianului Times of India, circa 11 kilometri de autostrăzi sunt construiţi zilnic în India. Secretul?Ritmul de construcţie “a crescut datorită măsurilor luate de guvern pentru a încuraja jucătorii privaţi să participe la licitaţii. În condiţiile în care alte sectoare, precum construcţiile civile, nu merg prea bine, focusul dezvoltatorilor s-a transferat către autostrăzi”, a declarat M. Murali, secretar general pentru Federaţia Naţională a Constructorilor de Autostrăzi din India. Un secret pe care şi România l-ar putea folosi, cel puţin în cazul tronsoanelor de autostrăzi extrem de scumpe, care nu pot fi finanţate nici din bani de la bugetul de stat, nici din fonduri europene. Un exemplu în acest sens ar fi autostrada Sibiu-Piteşti, singura secţiune a Coridorului IV paneuropean pentru care deocamdată nu există nicio soluţie de construcţie şi care este estimată să coste peste 3 miliarde de euro.
-
Cum cucereşte Lufthansa piaţa românească
Ofer Kisch, directorul pentru Europa Centrală şi de Est al transportatorului german Lufthansa, a preluat această funcţie la începutul acestui an. Israelianul lucrează însă de mai bine de două decenii în cadrul companiei aeriene, iar numirea sa în 2011 la conducerea unei zone de la care germanii aşteaptă în continuare creşteri vorbeşte mult de la sine.
Anul trecut Lufthansa a transportat 615.000 de pasageri pe piaţa locală, cu 10% mai mulţi decât în 2009. Avansul de anul acesta va fi peste estimările iniţiale ale companiei, care vorbea de creşteri tot de 10 procente. Cifrele se referă însă doar la transportatorul aerian Lufthansa. Dacă luăm în calcul grupul Lufthansa, care cuprinde compania aeriană cu acelaşi nume şi companiile Austrian Airlines şi Swiss, numărul total de pasageri transportaţi pe plan local anul trecut a fost de 1 milion. Ultimele estimări oficiale pentru acest an spun că grupul va transporta anul acesta 1,1 milioane de pasageri, mai mult cu 10% faţă de anul trecut.
Creşterea economică a zonei nu ar justifica această creştere. Aşadar, strategia germanilor a fost să ajungă direct la clientul final. “Am ales să încheiem contracte cu companiile prezente în România. Ca urmare a acestor contracte, pot fi rezervate bilete la oricare dintre companiile din grup, respectiv Lufthansa, Austrian Airlines şi Swiss”, spune Kisch. Ţinta pe care şi-a propus-o este ca, până la finalul anului în curs, 40% din pasagerii companiei germane să vină din aceste contracte. Asta doar pentru compania Lufthansa, de care el se ocupă direct: “Şi aproape am atins ce ne-am propus”.
Contactul personal cu clienţii de business a permis germanilor să ofere servicii personalizate, explică Kisch: “Unele companii au reguli potrivit cărora middle şi top managementul călătoresc la business class, iar restul la economic”. Există, în cazul altor companii, criteriul timpului de zbor, respectiv dacă zborul e mai lung de “x” ore, atunci se poate zbura la business class. Cea mai flexibilă industrie şi cea mai permisivă cu angajaţii este cea hi-tech. La polul opus, unele companii de stat nu permit angajaţilor să cumuleze mile, pentru că sunt considerate venit suplimentar.
Ofer Kisch a venit de trei ori în România până acum, de la preluarea mandatului, şi spune că va veni mai des în viitorul apropiat. Călătoriile sale în România au legătură cu strategia aplicată, deoarece “trebuie să vezi ce e sub fiecare piatră, pentru că fiecare ţară are potenţial”. Tot despre România adaugă că i se pare o ţară frumoasă, a cărei natură te duce cu gândul la Germania, mai exact la regiunea Bavariei, la Austria şi la Elveţia. Doar infrastructura nu e la aceleaşi standarde: “Dacă autorităţile vor turism, trebuie să facă investiţii. După principiul «unde-s doi puterea creşte», şi aici, unde sunt zece care lucrează împreună poate ieşi bine”.
Pentru că România are potenţial să devină o destinaţie turistică, şeful Lufthansa pentru Europa Centrală şi de Est spune că şi-a stabilit strategia de iarnă în această direcţie. “Vreau să aduc turişti străini în România. Există potenţial, dar nu este cunoscut. Toţi cei ce vin în România nu ştiu la ce să se aştepte, şi odată ajunşi aici, sunt plăcut impresionaţi”. Pentru a-şi pune pe picioare planul, Kisch spune că are nevoie de un tour operator important, care să creadă în potenţialul României şi să o promoveze alături de compania aeriană. “Caut şi vreau să găsesc tour operatori, în Germania iniţial, pe care să îi conving. Agenţiile din România sunt deja dispuse să coopereze.”
-
Un japonez în căutarea de investiţii
Shuichiro Nishioka este directorul general al biroului Mitsubishi Corporation de la Bucureşti şi primul client al unui automobil electric din Capitală, care, nicio surpriză, este un Mitsubishi iMiEV. “M Car Trading este distribuitorul Mitsubishi Motors în România. Ei importă direct de la ei maşinile. Mitsubishi Corporation face parte din acelaşi concern cu Motors, dar sunt două companii distincte. Noi îi susţinem şi mai achiziţionăm maşini de la ei, dar nu există un contract direct cu ei. Noi suntem interesaţi de ei deoarece brandul este foarte important pentru noi. Şi din punct de vedere al imaginii este bine să avem la firmă o astfel de maşină. Cei de la Mitsubishi au anunţat deja că vor lansa şi o versiune îmbunătăţită a lui iMiEV şi atunci probabil vom mai achiziţiona încă una”, spune Shuichiro Nishioka.
În România Mitsubishi Corporation se ocupă de comerţ şi investiţii. Japonezii au deschis biroul de la Bucureşti în 2006 şi de atunci au fost implicaţi în proiecte din sectorul energetic, cum este cel de modernizare a centralei de la Turceni, proiect pentru care Banca Japoniei pentru Cooperare Internaţională a acordat un împrumut de 150 de milioane de euro. Proiectul prevede construirea unui sistem de desulfurare a gazelor arse şi construcţia altor facilităţi pentru patru din blocurile energetice.
Cel de-al doilea proiect de care sunt acum interesaţi cei de la Mitsubishi Corporation este cel al liniei de metrou care va face legătura cu aeroportul Otopeni, în condiţiile în care guvernul Japoniei a luat la începutul lui 2010 decizia de a acorda României un împrumut de tip ODA (asistenţă de stat pentru dezvoltare)” în valoare de aproximativ 315 mil. euro. “Economia României încă nu nu a depăşit perioada de criză, aşa cum nici volumul businessului nu şi-a revenit încă. Mai mult, anul acesta, în martie, Japonia a fost afectată de cutremur şi tsunami iar o parte a industriei japoneze încă nu şi-a revenit. Spre exemplu, noi doream să exportăm anvelope din Japonia, dar fabrica a fost afectată şi nu au mai avut capacitate şi pentru export. Momentan yenul japonez este puternic faţă de euro. Din punct de vedere al comerţului, nu este un lucru bun, dar atunci când vine vorba de investiţii, ne avantajează. Iar noi acum monitorizăm posibile investiţii în România”, spune şeful biroului local al Mitsubishi Corporation. Demersul Mitsubishi nu este chiar singular pe piaţa românească, unde mai activează şi alte companii japoneze, implicate în producţia de componente auto. Spre exemplu, firma Flexitech Ro este o companie mixtă deţinută de Mitsubishi Corporation, în timp ce Meiji Flow System produce conducte pentru sistemul de frânare în România. “Sunt deja companii japoneze care investesc în industria auto locală, precum Yazaki sau Sumitomo. În următorii zece ani estimăm că venitul mediu în România se va apropia de cel din Europa şi implicit va exista şi un volum ridicat de business. Economia României a atins punctul de minim, iar acum îşi revine încet; nu este o situaţie tipică României, ci mai multor economii europene”, a subliniat Nishioka. Printre cele mai mari investiţii ale companiilor japoneze în România sunt cele ale producătorilor de componente precum Yazaki, Sews sau Takata Petri. Yazaki România a investit pe piaţa locală peste 85 de milioane de euro şi are 5.000 de angajaţi. Ultima investiţie a companiei se ridică la 2 milioane de euro într-o nouă unitate de producţie la Caracal, care va livra de anul viitor cablaje pentru modelul Ford B-Max asamblat la Craiova. Până în primul trimestru al anului viitor investiţia de la Caracal va creşte la 4 milioane de euro, liniile de producţie pentru componentele viitorului B-Max fiind deja instalate. Producţia la Caracal a demarat în luna martie a acestui an, în prezent acolo fiind produse cablaje pentru modelul Ford Fiesta asamblat în Germania, la Köln.
Raportat la celelalte investiţii realizate de furnizori ai Ford, cum este fabrica de componente auto IAC Group de la Balş în care americanii au investit 58 de milioane de euro sau chiar cele de pe platforma industrială de la Craiova, precum Johnson Controls care investeşte 10 milioane de euro, unitatea din Caracal este de dimensiuni mai mici, dar cu un impact mai mare asupra zonei, pe fondul numărului mai mare de şomeri. Spre exemplu, la IAC vor lucra 400 de salariaţi atunci când fabrica va produce la capacitate maximă, iar Johnson Controls aproximativ 200. Potrivit declaraţiilor lui Jorge Damasceno, directorul general al Yazaki România, la noua fabrică lucrează deja peste 500 de salariaţi, urmând ca anul viitor numărul acestora să crească la 1.000, cu 200 mai mult decât planurile iniţiale ale japonezilor.
“Estimăm o creştere de 20-25% a businessului Yazaki în România anul viitor pe fondul noii fabrici din Caracal. Vom demara producţia pentru Ford România la începutul anului viitor. Anul viitor vom produce în continuare şi pentru Fiesta în paralel cu B-Max. Momentan nu există planuri pentru alte modele Ford, dar dacă vor exista oportunităţi, le vom lua în calcul”, spune şeful Yazaki România.
-
Ultra-low-costul învinge TAROM şi Blue Air. Wizz Air ţinteşte trei milioane de pasageri în 2012
“Sper ca data viitoare să vorbim mai mult de rezultate”, spunea vicepreşedintele Wizz Air, John Stephenson, aflat în vizită în România pentru clarificarea problemelor de la Timişoara, unde aeroportul se află în investigaţii pentru eventuale discounturi acordate companiei. Problemele de la Cluj, de unde Wizz Air a relocat o aeronavă către aeroportul din Târgu Mureş în primăvară din cauza diferendelor cu autorităţile locale, şi cele actuale din Banat nu au încurcat planurile de afaceri ale maghiarilor. Wizz Air transporta doar 17.000 de pasageri în 2006, când se punctau pe hartă primele destinaţii pe care operatorul low-cost urma să le deservească în România. Au trecut cinci ani, iar John Stephenson vorbeşte cu interes despre piaţa locală, a doua ca importanţă în businessul Wizz Air, după cea din Polonia. “Cred că vom avea o creştere de 10-15% în anul care urmează. Creşteri de 30% pe an, cum au fost cele din anii precedenţi, nu se vor mai repeta, date fiind situaţiile schimbătoare de pe aeroporturi”, spune Stephenson.
Dincolo de tarifele practicate, Wizz a câştigat pasageri şi pe seama problemelor concurentului Blue Air, care a rămas la finele anului trecut fără patru aeronave. Luna decembrie era momentul când maghiarii aduceau o a cincea aeronavă pe Băneasa şi anunţau creşterea frecvenţelor către zece destinaţii. Datele Blue Air remise BUSINESS Magazin indică menţinerea unui ritm similar de pasageri cu cel din 2010, când compania a transportat circa 1,5 milioane de pasageri. Podiumul în aviaţia românească se menţine în formula de anul trecut, dat fiind că pentru anul în curs TAROM estimează un volum de peste 2,4 milioane de pasageri, cu 5% peste nivelul din 2010. Numărul de pasageri transportaţi în primul semestru este de aproximativ 970.000, faţă de aproximativ 995.000 de pasageri în perioada similară din 2010. “Scăderea este cauzată de gradul de încărcare mai redus al avioanelor în primele luni, ceea ce este normal pentru perioada de început a fiecărui an”, explică Paula Călăraşu, directorul de comunicare al TAROM, menţionând că avioanele au fost mai pline în ultima perioadă, până la o ocupare de 70% în iulie şi august 2011.

2009 era anul când Blue Air detrona în premieră liderul tradiţional TAROM, însă de anul trecut maghiarii şi-au adjudecat fotoliul de lider după numărul de pasageri transportaţi. “Piaţa românească este puternică, iar afacerile noastre trebuie să crească în pofida contextului actual. 3,2 milioane de pasageri este un obiectiv fezabil pentru 2012”, mai spune John Stephenson. Motoarele de creştere pentru anul următor ar trebui să fie Târgu Mureş – “un aeroport care va recupera în timp diferenţa faţă de Cluj-Napoca” – şi mai ales Bucureşti, unde mişcările greşite ale Blue Air sunt speculate cu atenţie. Destinaţii din Germania, Italia, sudul Franţei, dar şi Scandinavia sunt totodată luate în calcul pentru anul viitor.
În ce priveşte competiţia, Stephenson e relaxat. Liderul european Ryanair operează doar tangenţial în România, de la Constanţa, în timp ce EasyJet zboară doar de la Otopeni, către Milano şi Madrid. “Nu am fost primiţi cu braţele deschise în România. De aceea am ales doar aeroporturi mici, care au înţeles importanţa unei curse Ryanair.” Acesta era răspunsul dat la lansarea Ryanair în România, în aprilie 2008, de Tomasz Kulakowski, pe atunci director de vânzări al Ryanair pentru Europa Centrală şi de Est. “Iniţial, când am venit în România, am lansat trei rute din Bucureşti, însă rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor, motiv pentru care am anulat cursa către Londra. Nu am reuşit să ajungem la un acord cu aeroportul Băneasa, cel către care ne îndreptasem în primă fază, iar Otopeni percepe costuri de operare mai mari”, declara şi Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul EasyJet. Terenul le rămâne liber maghiarilor, iar exemplul Băneasa este concludent în ce priveşte agresivitatea, jumătate din businessul Wizz Air din România fiind realizat din zborurile din capitală în ciuda tarifelor mari practicate, după cum spun oficialii Wizz. Ţinta de peste trei milioane de pasageri planificată pentru anul următor este deci mai aproape ca niciodată. “Vom sta în România cât timp va avea sens din punct de vedere economic să fim aici”, rezumă Stephenson.
-
Maşinile uitate ale omenirii (GALERIE FOTO)
Automobilul lui Persu este primul care a folosit principiile aerodinamicii, inginerul român ajungând la concluzia că forma unei picături de apă este cea mai bună pentru un automobil perfect aerodinamic. Automobilul a fost realizat în 1922 – 1923 la Berlin, era rapid pentru acele vremuri şi a fost primul din lume care a avut roţile plasate în interiorul caroseriei. Maşina a mars 120.000 de kilometri şi se află în prezent la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida din Bucureşti.
Ekranoplanul este o aplicaţie a ceea ce se cheamă “ground effect” – vehiculele “plutesc” pe o pernă de aer care se formează între aripile acestuia şi sol sau suprafaţa apei. Este un mijloc mai economic de deplasare, dar care nu s-a bucurat de succes pentru că altitudinea redusă la care zboară poate însemna accidente mai dese. Sovieticii nu prea au ţinut cont de accidente, iar ekranoplanul s-a bucurat de sprijinul lui Nikita Hruşciov. Drept urmare au apărut mai multe variante ale vehicolului, folosite în general pe Marea Caspică; două dintre ele sunt remarcabile – unul este “Caspian Sea Monster”, un vehicul militar de 550 de tone şi 73 de metri lungime, iar al doilea, ce poate fi văzut în galeria foto, este din clasa Lun şi putea transporta rachete nucleare. Programul a fost oprit în 1985, iar de atunci avioanele-vapor ruginesc în baza navală Kaspiysk.
“Pussycar” trebuia să fie automobilul anului 2000, aşa cum îl vedea francezul Jean Pierre Ponthieu în 1970. O sferă pe roţi care putea să execute mişcări complexe şi era propulsat de un motor monocilindru de 250 de centimetri cubi.
-
Piaţa auto din România – plutonul nesemnificativ
Cifrele nu arată încurajator: piaţa auto românească a scăzut cu 70% în ultimii trei ani, iar pentru 2012 se estimează tot vânzări de 100.000 de maşini. Producătorii europeni se uită încă întrebător la piaţa care le-a adus surprize mai mult decât frumoase în 2007 şi căderi neaşteptate odată cu venirea crizei. La ce se aşteaptă ei când vine vorba de România?
Răspunsul venit de la executivii Ford şi Opel Europa este totuşi optimist. Piaţa locală rămâne în continuare una cu potenţial mare de revenire. “Dacă ne uităm la datoriile pe care le au în acest moment statele europene, remarcăm că România se află printre cele cu datorii mici raportate la PIB, ceea ce înseamnă că va putea să achite mai repede aceste datorii şi să revină pe plus într-un timp mai scurt”, încearcă un ton optimist Roelant de Waard, vicepreşedintele Ford Europa pentru marketing, vânzări şi service.Declaraţia vicepreşedintelui Ford Europa vine în contextul în care vânzările de maşini în cele 27 de state ale Uniunii Europene au scăzut cu 1,3% în primele opt luni ale acestui an. Cifra este mică deoarece este o medie între creşterea susţinută de pieţe precum Germania sau Franţa care au avansat cu 11%, respectiv 0,4%, dar afectată de ţări precum Portugalia, Spania sau Grecia, care au în continuare un declin de peste 20%.
“Acum, la nivel european, discutăm de o Europă în două viteze. Este îngrijo-rător deoarece toate economiile sunt interconectate. Ceea ce se întâmplă în Europa de Sud îngrijorează şi pe cei din Nord, acolo unde economiile sunt dependente de exporturi. Acum discutăm de o piaţă de aproximativ 15 milioane de maşini anual, mai puţin decât cea de 18 milioane de maşini în 2007. Momentan, pieţele s-au stabilizat mai ales după programele de susţinere a vânzărilor de maşini”, a spus de Waard.Potrivit acestuia, piaţa actuală de 100.000 de maşini anual trebuie văzută ca o fundaţie; de Waard crede că vânzările se vor stabiliza, după care vom vedea o revenire: “Momentan noi ne aşteptăm la o revenire înceată a vânzărilor de maşini în următorii cinci ani”.
Un răspuns similar oferă şi Jérôme Bailleul, marketing group manager compact cars în cadrul Opel Europa: “Piaţa românească se vede din Vest ca una stabilă. Da, a scăzut cu 70% faţă de 2007, dar acum se anunţă măcar a fi stabilă. Pentru noi nu există pieţe mici, care să nu conteze. Spre exemplu, pe segmentul mediu, în România maşinile se vând destul de bine echipate”.
Piaţa europeană este într-adevăr mai mică, dar mai stabilă acum. Sunt segmente ale pieţei precum cel al clasei medii care nu are cum să mai crească prea mult în perioada următoare. Există însă şi sectoare care şi-au revenit mai repede, cum este cel al flotelor. “Companiile nu şi-au reînnoit parcurile în ultimii doi-trei ani, iar acum sunt obligate să o facă. În cazul nostru, la nivel european aproape 50% din vânzările Insignia sunt vânzări de flote”, a spus executivul Opel. Jucătorii de pe piaţa auto locală se aşteaptă la o stagnare a vânzărilor de maşini, atât în 2011, cât şi în 2012, ceea ce ar însemna prelungirea crizei din auto la un interval de cel puţin cinci ani. Printre motivele invocate de aceştia a fost şi faptul că majoritatea celor care achiziţionează un automobil nou apelează la creditare şi nu la economii.Piaţa auto şi cea imobiliară au fost puternic lovite de criză în ultimii patru ani, interval în care vânzările de maşini au scăzut cu aproape 70%. Reacţiile dealerilor la noua piaţă au fost fie de a-şi scoate la vânzare centrele auto, fie de a încerca să reziste prin compensarea scăderii vânzărilor cu veniturile obţinute în service.
Înmatriculările de autoturisme au înregistrat o creştere de 3% în luna august, la un nivel de aproape 8.800 de unităţi, potrivit statisticilor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRCPIV). Este pentru prima dată în ultimele şase luni când înmatriculările de maşini au înregistrat o creştere. Mai mult, creşterea înmatriculărilor vine la o lună după ce şi vânzările de maşini au revenit pe plus în iulie. La nivelul primelor opt luni, înmatriculările de autoturisme au continuat să scadă raportat la perioada similară a anului trecut, declinul fiind de 12%, la puţin peste 49.000 de unităţi. “Mediul din industria auto a rămas la fel de turbulent ca şi în perioada trecută, indiferent că ne raportăm la înmatriculări sau la vânzările raportate către APIA. La nivelul primelor opt luni ale acestui an vânzările de autoturisme au scăzut cu 12,1% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce utilitarele uşoare au urcat cu 25%, fiind susţinute de o relansare în zona firmelor, dar şi de achiziţii din partea statului”, a spus Brent Valmar, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), care deţine şi funcţia de director general al Porsche România.
În condiţiile în care vânzările de autoturisme au scăzut cu 12% în primele opt luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, la nivelul lunii august au fost vândute aproximativ 6.500 de maşini, în scădere cu 8% faţă de perioada similară a anului trecut. Scăderea de luna trecută vine după ce în iulie vânzările au crescut cu 8% faţă de perioada similară a anului trecut.
Potrivit lui Guenther Seifert, cel de-al doilea director general al Porsche România, scăderea puternică a pieţei locale şi revenirea înceată este determinată şi de faptul că pe piaţa locală puţini clienţi achiziţionează maşini utilizând bani din economii, majoritatea bazându-se pe credite luate de la bănci.
“În Austria, spre exemplu, acum avem un <boom> atât pe piaţa auto, cât şi pe cea imobiliară. Diferenţa este că în România clienţii nu dispun de economii, iar pentru a-şi cumpăra maşini apelează la un credit de la o bancă”, a spus Seifert, care de la 1 octombrie va ceda funcţia de director general lui Rainer Trischak.
Faţă de perioada de vârf din 2007, atunci când vânzările de autoturisme au depăşit pentru prima dată pragul de 310.000 de unităţi, anul acesta ar reprezenta un declin de aproape 70%, atât în ceea ce priveşte vânzările de maşini, cât şi de vehicule comerciale. “Cu toate că în a doua jumătate a anului se va înregistra o revenire faţă de perioada anterioară, vânzările de autoturisme vor fi de aproximativ 100.000 de unităţi, iar cele de vehicule comerciale de 13.500 de unităţi”, a spus Valmar. Programul Rabla va ajuta în continuare piaţa: în cadrul programului Remat au fost casate în acest an în total 93.000 de maşini mai vechi de zece ani şi s-au vândut 21.000 de maşini noi, potrivit vicepreşedintelui APIA. -
Carpatair şi Alitalia – cum se apropie timişorenii de Skyteam
Anul 2011 este încă un an greu pentru aviaţia europeană. Dezastrul din Japonia, tensiunile din nordul Africii, alt nor de cenuşă islandez, dar şi fragilitatea economică de pe continent şi competiţia tot mai intensă vor aduce din nou pierderi companiilor. Competiţia acerbă, scăderea puterii de cumpărare şi unele practici neconcurenţiale sesizate la Timişoara vor aduce pierderi şi pentru Carpatair, după minusul raportat în 2010. În aceste condiţii parteneriatul cu Alitalia – “un lucru firesc”, după cum îl caracterizează oficialii companiei – urmăreşte să genereze un grad de încărcare mai mare pentru aeronavele companiei, mai ales că reţeaua de zboruri pe care Carpatair a dezvoltat-o către Italia înseamnă jumătate din business.
În schimb, pasagerii Alitalia vor avea la dispoziţie noi destinaţii de călătorie din şi spre Europa de Est prin reţeaua de zboruri Carpatair spre România, Ucraina şi Republica Moldova. Astfel, reţeaua de rute Alitalia către Europa de Est se extinde, dat fiind că zborurile italienilor ajungeau în regiune doar la Kiev şi Bucureşti. Nicolae Petrov menţionează şi avantajul reţelei de vânzări extinse: cum rutele Carpatair vor fi vândute sub număr de zbor Alitalia vor atrage pasageri şi din alte colţuri ale lumii care au ca destinaţie finală aeroporturile pe care zboară Carpatair. În materie de preţuri, pasagerii care vor utiliza zborurile Alitalia până în punctele de conexiune cu zborurile Carpatair vor beneficia de preţuri cu circa 15% mai mici vândute pe un singur bilet din punctul de plecare până la destinaţia finală.
“Având în vedere prelungirea crizei economice care a afectat major industria aviatică în toată Europa şi nu numai, posibilitatea de a câştiga pasageri adiţionali trebuie exploatată la maximum”, spune Petrov. Iar criza a lovit în businessul Carpatair pentru că investiţiile străine, dar mai ales cele italiene, s-au diminuat, iar traficul de business a suferit o descreştere semnificativă comparativ cu anii 2007-2008. Cum bugetele de călătorie s-au restrâns atât la companii, cât şi la cei care îşi cumpără bilete din buzunarul propriu, tonul lui Petrov este mai degrabă temperat când e întrebat despre previziuni: “Vom avea un trend crescător anul acesta, dar rezultatele vor depinde de preţul combustibilului şi de situaţia anumitor operatori care beneficiază de subvenţii la Timişoara”.
Pierderile “suportabile” invocate de şeful Carpatair ar urma să dispară din 2012, graţie parteneriatului cu Alitalia şi schimbării flotei către avioane de dimensiuni mai mari. Conform estimărilor, 2012 va însemna şi creşterea cifrei de afaceri şi a numărului de pasageri transportaţi cu 15%, iar drumurile Carpatair duc către noi acorduri menite să crească profitabilitatea: “La modul general, ne gândim la o apropiere de Skyteam, din care fac parte TAROM, AirFrance-KLM şi Aeroflot, pe care o vedem foarte benefică atât pentru alianţă, cât şi pentru Carpatair”, spune omul de afaceri. Ţinând cont de strategiile dure de a primi noi parteneri în alianţe, demersul Carpatair trebuie urmărit cu atenţie: poate criza a schimbat şi dificultatea cu care un operator aerian putea intra într-una din marile alianţe.

