BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Peste 60% din producţia Dacia din primele şase luni a fost reprezentată de modelul Duster

    În acelaşi timp, au fost produse 25.435 unităţi Dacia Sandero, 22.488 unităţi Dacia MCV şi 16.469 unităţi Dacia Logan.

    În plus, uzina a produs 24.933 SKD – uri (caroserii semi asamblate cu destinatia Algeria) 

    Automobile Dacia a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 20,7 mld. lei (4,6 mld. euro), în creştere cu 8,3% faţă de anul precedent potrivit datelor companiei, aceasta fiind cea mai mare creştere din ultimii trei ani. Avansul a fost înregistrat în ciuda unei scăderi a producţiei de autoturisme de 5,7% anul trecut la 320.000 de maşini.

  • De la piese auto la piese cu parfum: evoluţia unei afaceri de familie de la zero la 4,5 milioane de euro

    Exmobi a luat naştere în urmă cu un sfert de secol, ca afacere de familie, iar astăzi continuă în aceeaşi formulă; la început, activitatea se axa pe intermedieri cu mărfuri diverse, printre care piesele şi accesoriile auto, dar în timp, datorită cererii tot mai mari de piese şi accesorii pentru autoturismele Dacia, firma şi-a trasat clar nişa pe care să se dezvolte. Afacerea a început să crească rapid în 2004, odată cu intrarea pe piaţa din România a formatelor moderne de magazin (cash & carry, hipermarket, supermarket etc.), iar de atunci ”am schimbat puţin optica şi am început să ne pliem pe gândirea de afaceri a multinaţionalelor, lucru care ne-a îmbunătăţit afacerea şi ne-a ajutat să trecem foarte uşor peste criza din 2008-2009“, povesteşte Cristian Gherghe. 

    Grupul Exmobi are în prezent trei divizii – accesorii auto, produse de curăţenie şi odorizante auto şi de casă -, iar tânărul manager spune că fiecare dintre ele este profitabilă, ”atât timp cât eşti permanent implicat în afacere şi nu te laşi dus de val“. 
    în urmă cu trei ani, grupul Exmobi a pus bazele celei mai noi divizii, prin deschiderea unei fabrici de odorizante Aeroma, în parteneriat cu firma-mamă, care este unic distribuitor. ”Practic, am luat această idee de la zero. Investiţia iniţială pentru această divizie a fost de circa 30.000 de euro, dar am ajuns la aproximativ 60.000 de euro în următorii doi ani, pentru că, neavând experienţă, nu am calibrat foarte bine capacităţile de producţie“, povesteşte Cristian Gherghe. însă afacerea a început să crească treptat, iar în 2017 Aeroma a început exportul de odorizante auto în ţări din Uniunea Europeană, primele fiind Austria, Elveţia şi Germania.

    Compania produce mărci proprii pentru diverse societăţi multinaţionale, care le exportă către filialele din alte ţări. ”începând cu 2017 ne-am propus să participăm la diverse târguri din întreagă lume: Dubai – pentru ţările arabe şi Africa, China – pentru ţările din Asia, Moscova – pentru ţările din fostul bloc sovietic, Las Vegas – care atrage tot ce e mai bun din comerţul din Americi şi, bineînţeles, târguri din Europa“, declară managerul de la Exmobi.

    Aeroma se poziţionează pe un nivel mediu de preţ, iar tânărul spune că ”inovaţia şi înţelegerea fiecărei pieţe în parte aduc un plus în diferenţierea faţă de concurenţă“. De mare ajutor în acest sens a fost procesul de redesign al ambalajelor produselor, confirmarea rezultatului fiind premiul Best Redesign 2017, primit din partea American Design Award. Un detaliu important ţine de faptul că procesul de rebranding a fost făcut printr-o cofinanţare de la BERD, o modalitate despre care mulţi antreprenori locali nu ştiu sau nu sunt foarte bine informaţi, crede reprezentantul Exmobi. ”Pe de altă parte, sunt ferm convins că mulţi doresc să-şi crească afacerea şi, de la un punct încolo, fără un branding coerent nu poţi să creşti. Iar în România această investiţie încă se confundă cu o cheltuială ce nu este necesară. La momentul actual pot spune cu mâna pe inima că brandingul profesionist merită toţi banii!“, susţine Gherghe. Ultimele investiţii în compania Aeroma s-au îndreptat către unitatea de producţie, mai exact pentru achiziţia de utilaje, investiţii în marketing şi dezvoltarea de noi produse.

    La nivelul întregului grup, cifra de afaceri înregistrată pe ultimul an fiscal este de aproximativ 4,5 milioane de euro, cu o marjă de profit de aproximativ 10%, rulajele Aeroma reprezentând 30% din totalul încasărilor. Pentru 2017, Cristian Gherghe se aşteaptă la o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, iar următorii paşi pentru dezvoltarea afacerii sunt legaţi, crede el, de abordarea mai agresivă a unităţilor de vânzare în reţelele moderne de comerţ mass market, dar şi o mai mare atenţie pentru activitatea de export. ”De fapt, exportul ar trebui să fie principala ţintă pentru fiecare producător pentru a echilibra balanţa de plăţi şi a nu fi afectat de fluctuaţia monedei de schimb în care face import de materie primă“, spune tânărul executiv.

    Tot el adaugă că 90% din cifra realizată de Exmobi pe piaţa din România este generată de reţelele moderne de comerţ şi estimează că vânzările de odorizante auto şi de casă din acest canal se plasează la aproximativ 25 de milioane de euro; aceste vânzări se împart între mărcile proprii ale magazinelor şi brandurile producătorilor şi importatorilor, declară Gherghe. Din punctul său de vedere, impedimentele dezvoltării pe această piaţă sunt mai mari decât oportunităţile, ”plecând de la legile ambigue, modificările constante ale legislaţiei, taxele foarte mari impuse de stat, lipsa forţei de muncă, lipsa de ajutor pentru IMM, fiscalitatea excesivă şi lista ar putea continua“. Pe de altă parte, responsabilii pentru dezvoltarea acesteia ”suntem tot noi, IMM-urile, şi o putem face doar prin inovaţie şi seriozitate“, adaugă tânărul antreprenor. 

    Făcând o retrospectivă a afacerii pe care o conduce, Cristian Gherghe spune că au existat de-a lungul timpului multe momente grele, dar acestea au fost traversate înainte ca el să se implice în afacere. ”Am 32 de ani, lucrez în Exmobi de la 18 ani şi conduc societatea de aproximativ şapte ani. De când sunt la conducerea firmei au fost multe situaţii grele, pe care le-am depăşit cu ajutorul colegilor şi privind mereu spre viitor“, spune el. Printre cele care l-au marcat sunt, de exemplu, situaţiile în care cursul de schimb a crescut brusc şi a pierdut tot profitul acumulat în acel an, deoarece a decis să onoreze toate contractele confirmate, sau situaţii în care s-a schimbat legislaţia peste noapte şi a rămas în stoc cu produse greu vandabile.
    Despre perspectivele afacerii, Gherghe consideră că ”atât timp cât vor exista maşini şi case, produsele noastre se vor vinde“. Pe termen mediu şi lung, îşi pune mari speranţe în ce priveşte evoluţia mărcii Aeroma, prin expansiune între şi în afara graniţelor ţării.

    Din experienţa sa, cel mai important sfat pe care l-ar oferi unui antreprenor la început de drum ar fi ”să nu se gândească la profit şi la timp liber până îşi duce afacerea la nivelul dorit“, deoarece trebuie să rămână concentrat non-stop la obiectivele pe care le are şi să urmărească permanent dinamica pieţei. ”în rest, succesul se obţine prin multă, multă muncă“, conchide directorul Exmobi.

  • Este unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria auto, iar totul a început din pasiunea pentru perfecţiunea pe patru roţi

    Era anul 1994 când omul de afaceri a mizat pe BMW, o marcă auto care fascina şi atunci şi continuă să fascineze şi astăzi. Povestea sa şi relaţia cu maşinile a pornit însă mult mai devreme, încă din anii studenţiei, când se afla în Ger­mania, patria-mamă pentru multe dintre cele mai cunoscute branduri din industria auto.

    „Încă din studenţie am luat contact cu lumea automobilistică, fiind la facultate în München, oraşul în care era fabricat BMW. Pot spune ca de acolo a pornit“, povesteşte Michael Schmidt.

    Totuşi, nu toată povestea sa se leagă de cea mai puternică economie europeană şi de brandurile auto „made in Germany“. Primul automobil condus de către cel care este astăzi preşedintele Auto­mobile Bavaria a fost o Dacia 1300L (L-ul provenea de la „lux“), poate cea mai cunoscută maşină produsă vreodată în România. Totuşi, primul automobil achi­ziţionat a fost un VW Käfer (Beetle), cumpărat în studenţie cu 800 de mărci germane. Michael Schmidt a emigrat în Germania în 1981 şi a revenit în ţară după Revoluţie, unde a pus bazele unuia dintre cei mai mari jucători din industria auto locală.

    Citiţi continuarea pe www.da.zf.ro

  • Perspectiva celui mai înalt fotoliu

    ”Dacia are trei valori principale în ADN – trebuie să fie accesibilă, fiabilă şi modernă – iar noi vrem să menţinem, în primul rând, consecvenţa în ceea ce reprezintă acest brand“, răspunde la întrebările despre ce îmbunătăţiri ar putea avea Dacia Yves Caracatzanis, CEO al Dacia şi Grup Renault România. Deşi nu oferă detalii despre următoarele upgrade-uri sau modele, CEO-ul spune că totul va evolua în funcţie de cerinţele consumatorilor, în raport cu evoluţia costurilor tehnologice şi, mai ales, valorile menţionate. ”Dacă analizăm situaţia, ajungem, de fapt, la ceea ce înseamnă Dacia. Putem să facem altă maşină, ştim să facem şi avem tehnologia, oamenii pregătiţi, dar nu am mai păstra ADN-ul brandului, nu ar mai corespunde aşteptărilor clienţilor“, precizează francezul.

    Dacia a înregistrat o cifră de afaceri în valoare de 4,6 miliarde de euro (20,765 milioane de lei), în 2016, în creştere cu 8,35% faţă de 2015, când a raportat o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de euro, potrivit raportului. |n 2016, rezultatul înainte de impozitare a atins 506 milioane de lei (peste 111 milioane de euro), în creştere faţă de 2015, acesta fiind generat de un rezultat de exploatare pozitiv de 532 milioane de lei (+ 15% vs 2015) şi de un rezultat financiar negativ de 27 milioane de lei (în mare măsură, legat de impactul defavorabil al cursului de schimb).

    |n ceea ce priveşte exportul, compania a informat, la momentul publicării rezultatelor financiare de anul trecut, că în 2016 a avut o foarte bună performanţă pe piaţa europeană, dar şi pe cele din Africa şi Asia; astfel, exportul a constituit aproximativ 90% din cifra de afaceri.

    Şeful Renault România spune că în acest moment consumatorul european nu este pregătit să plătească mai mult, iar companiile din domeniu simt din plin provocările competiţiei. Tocmai de aceea precizează că rolul său aici, dar şi al echipei pe care o conduce, este de a menţine şi dezvolta compania pe toate planurile. Evitând cu diplomaţie toate răspunsurile despre cifre sau planuri concrete, Caracatzanis ţine să precizeze că toate eforturile – financiare sau de productivitate – realizate acum vor avea rezultate pe termen mediu sau lung.

    Orientativ, francezul se referă la anii 2020 – 2021 ca la un termen rezonabil în ceea ce ţine de finalizarea strategiilor actuale. ”Ceea ce investim acum este pentru anii ce vor urma, nu pentru mâine dimineaţă. Noi construim viitorul, asta este responsabilitatea mea şi a echipei“, spune el. Subliniază, în toate ideile prezentate, importanţa echipei: ”Nu se poate ca o companie puternică să aibă angajaţi slabi; o companie o poţi cumpăra, dar echipa este cel mai preţios element“. |n termeni de management, secretul este să dai sens lucrurilor pe care le faci, spune executivul, ”pentru ca oamenii să cunoască scopul muncii lor, obiectivul companiei şi motivul pentru care fac ceea ce fac în fiecare zi“.

    |n opinia sa, pentru ca o companie să aibă angajaţi buni, trebuie să îi caute, să îi ajute să se formeze, apoi să ştie cum să îi păstreze. Spre exemplu, una dintre strategiile aplicate de Dacia pe plan local este colaborarea cu universităţile tehnologice, de unde compania îşi recrutează angajaţii. Aşadar, studenţii pot face diverse internshipuri în cadrul firmei, iar cei aleşi parcurg mai întâi stagii de pregătire şi ulterior primesc o ofertă de job. |ntrebat dacă pe piaţa locală există un deficit de profesionişti, Caracatzanis spune că nu e suficient doar să îţi doreşti angajaţi buni.

    ”Consider că e responsabilitatea noastră, a companiilor, să lucrăm în paralel cu autorităţile şi universităţile. Este simplu să spui că nu găseşti oameni şi să nu faci nimic“, afirmă Caracatzanis. Iar după recrutări este, de asemenea, responsabilitatea angajatorului să îşi motiveze şi să-şi păstreze oamenii, spune francezul zâmbind. De asemenea, ţine să precizeze că în România grupul Renault are o echipă foarte puternică, cea mai mare după Franţa, iar peste 90% dintre inginerii locali sunt români; în total, grupul francez are pe plan local 18.000 de angajaţi, fiind al doilea mare angajator din ţară, după Continental, care are 18.200 de angajaţi.

  • Ofensiva BMW: strategie pentru 40 de lansări

    În cadrul conferinţei anuale BMW, desfăşurată în capitala Bavariei, mai mulţi membri ai consiliului de administraţie al grupului au prezentat atât rezultatele din 2016, cât şi ţintele pe termen mediu şi lung. Planurile celor de la BMW includ, astfel, adăugarea de noi modele, dar şi intensificarea eforturilor în ceea ce priveşte mobilitatea electrică şi condusul autonom. „Ne propunem, încă o dată, să obţinem vânzări record în 2017”, a spus Harold Kruger, preşedintele consiliului de administraţie al grupului BMW, în cadrul conferinţei anuale de presă destinate prezentării rezultatelor din ciclul fiscal precedent. „Intenţionăm să lansăm peste 40 de modele noi şi upgrade-uri aparţinând celor trei branduri premium ale noastre în următorii doi ani. Ofensiva noilor produse a început odată cu lansarea noii serii 5 în februarie, care a ridicat încă o dată ştafeta în ceea ce priveşte segmentul sedan.”

    Accentul, spune el, va fi pus în mod special pe vârful segmentului premium; până în 2020, grupul vrea să crească vânzările în această zonă, cu ajutorul unor modele noi precum BMW X7. „Profitabilitatea susţinută şi inovaţia merg mână în mână. Bazându-ne pe puterea noastră operaţională, avem ca obiectiv obţinerea unei marje de profit de 8-10% pentru al optulea an consecutiv”, a declarat Nicolas Peter, membru în consiliul de administraţie al companiei. „Menţinând performanţa operaţională la un nivel înalt, concentrându-ne în acelaşi timp pe zonele care devin tot mai importante pentru consumatori, vom reuşi să generăm resurse suficiente pentru a finanţa eforturile noastre în tehnologiile de mâine.”

    Grupul BMW deţine resurse financiare importante, fondurile cash disponibile depăşind 13 miliarde de euro la finele anului trecut. Una dintre tehnologiile noi este cea a vehiculelor electrice, iar grupul ar trebui să ajungă la jumătatea acestui an la opt modele plug-in hybrid şi la livrarea maşinii electrice cu numărul 200.000.

    „Noul Mini full electric şi varianta similară a X3 vor marca începutul celei de-a doua faze în ceea ce priveşte electrificarea”, a mai spus Harold Kruger. „Vom integra sisteme de mobilitate bazate pe baterii în brandurile noastre, aşa cum a fost cazul modelelor plug-in hybrid.”

    În ceea ce priveşte condusul autonom, BMW a încheiat mai multe parteneriate cu Intel şi Mobileye; până în 2021, compania şi-a propus să introducă sisteme complet automate. Tehnologiile relevante vor fi testate în centrul mai multor oraşe, inclusiv în München, iar în maşini va exista în permanenţă un şofer de teste pregătit să preia controlul.

    Un alt program important al BMW este cel de car sharing, ieşit deja din faza de pilot. În 2016, peste 853.000 de clienţi la nivel global au utilizat serviciile de car sharing ale grupului BMW, ceea ce înseamnă o creştere de 45% comparativ cu 2015. Flota DriveNow din Europa cuprinde, în prezent, peste 5.400 de automobile, dintre care 15,4% sunt modele electrice BMW i3. La 31 decembrie 2016, DriveNow servise aproximativ 607.000 de clienţi în Germania şi circa 815.000 clienţi la nivel european (580.000 în Europa în 2015). DriveNow este unul dintre principalii vectori ai electromobilităţii în Germania: peste 190.000 de clienţi au condus deja aproximativ 6,5 milioane de kilometri cu emisii zero cu ajutorul modelelor BMW i3 din flotă, iar  asta înseamnă că 11,4% din totalul călătoriilor au fost în regim electric.

    Pentru 2016, grupul BMW a raportat cele mai bune rezultate din istorie atât în ceea ce priveşte volumul de vânzări, cât şi din punctul de vedere al încasărilor. Vânzările de automobile au crescut cu 5,3% până la un nou record de 2.367.603 unităţi; astfel, prin brandurile BMW, Mini şi Rolls-Royce, grupul a rămas cel mai mare producător de modele premium din lume. Vânzările de maşini electrice s-au dublat anul trecut, ajungând la 62.000 de unităţi, iar pentru anul acesta compania îşi propune să atingă pragul de 100.000 de unităţi. Când vine vorba de clasificarea pe branduri, vânzările de BMW au depăşit, pentru prima oară, 2 milioane de unităţi (2.003.559), o creştere de 5,2% faţă de anul 2015. Semnificative au fost vânzările seriei 7 şi modelelor X (644.000 de vehicule comercializate). Pentru brandul Mini, 2016 a fost de asemenea anul cu cele mai bune vânzări din istorie: peste 360.000 de unităţi. Cele mai căutate modele de către consumatori au fost Mini Clubman şi noul Mini Convertible.

    Rolls-Royce nu a reuşit să depăşească anul trecut vreun record, dar vânzările au crescut şi aici cu 6% faţă de anul precedent. Grupul BMW a comercializat în 2016 peste 4.000 de maşini sub marca Rolls-Royce.

  • Trenurile de metrou, fără transbordare pe Magistrala 4 (Gara de Nord 2 – Străuleşti), de la 1 mai

    „Intervalul de succedare între trenuri va fi de 11 minute, iar timpul parcurs de la Gara de Nord 2 la Străuleşti va fi de 16 minute, cu 4 minute mai puţin decât în prezent”, se arată în comunicatul Metrorex.

    Astfel, de la 1 mai se va diminua timpul parcurgerii distanţei dintre staţii, iar călătorii nu vor mai schimba trenul pentru a ajunge la staţia Străuleşti. În prezent, pe tronsonul menţionat, trenurile circulă în sistem pendulă, la circa 8 minute, cu transbordare în staţia Parc Bazilescu.

  • Trenurile de metrou, fără transbordare pe Magistrala 4 (Gara de Nord 2 – Străuleşti), de la 1 mai

    „Intervalul de succedare între trenuri va fi de 11 minute, iar timpul parcurs de la Gara de Nord 2 la Străuleşti va fi de 16 minute, cu 4 minute mai puţin decât în prezent”, se arată în comunicatul Metrorex.

    Astfel, de la 1 mai se va diminua timpul parcurgerii distanţei dintre staţii, iar călătorii nu vor mai schimba trenul pentru a ajunge la staţia Străuleşti. În prezent, pe tronsonul menţionat, trenurile circulă în sistem pendulă, la circa 8 minute, cu transbordare în staţia Parc Bazilescu.

  • Românii s-au îndăgostit de maşinile de lux

    „Suntem foarte mulţumiţi de vânzările de anul trecut, a fost un an foarte bun. A fost oarecum planificat, dar rezultatele au fost puţin peste aşteptări”, spune Adrian Pascu. În ceea ce priveşte brandul Porsche, vânzările de Macan şi Cayenne au mers în acelaşi ritm, fiind cel mai bine vândute modele; în cazul Bentley a fost Bentayga. Anul trecut, compania a vândut peste 250 de unităţi Porsche, 5 Lamborghini şi 15 Bentley. „Planurile noastre sunt foarte îndrăzneţe pentru 2017, vrem să depăşim rezultatele record de anul trecut. Am început foarte bine, suntem în parametri pe primul trimestru; prin urmare, ne aşteptăm să atingem targetul propus.”

    Segmentul de lux din România a depăşit în 2016 pragul de 10% din totalul vânzărilor, dar managerul de la Porsche explică faptul că în ţările dezvoltate din Europa de Vest cota de piaţă a segmentului premium din piaţa totală este în continuare mult mai mare decât la noi. Practic, segmentul premium începe să se apropie de ceea ce se întâmplă afară, fiind astfel normal să crească mai mult decât celelalte segmente de piaţă. „Gândiţi-vă că afară segmentul premium depăşeşte cu mult 10%; acolo, o parte semnificativă a populaţiei îşi permite maşini premium şi de lux. Eu zic că şi România se apropie destul de mult. Citeam recent o statistică despre avuţia din România, şi era evidenţiat faptul că în România sunt peste 30.000 de milionari în euro. Vorbim totuşi de maşini cu un preţ de 100.000 de euro în cazul Porsche şi 150.000 – 200.000 de euro în cazul Bentley. După cum ştim, în România a doua investiţie după casă este maşina.”

    Până acum ceva timp, leasingul era predominant în rândul clienţilor Porsche Inter Auto România; în ultima vreme, a crescut foarte mult partea de achiziţii cash. Adrian Pascu spune că nu este ceva surprinzător, „ci oarecum normal pentru astfel de mărci şi astfel de investiţii. Clienţii nu mai încarcă firmele cu maşini personale”.

    Clienţii Porsche nu formează un grup omogen, explică el, marea majoritate fiind într-adevăr bărbaţi, dar segmentul de clientelă feminină îşi adjudecă 25-30% din total. „Cei mai mulţi clienţi sunt în intervalul de vârstă 35-60 de ani, dar avem şi clienţi de 18 ani şi clienţi de 85 de ani. De asemenea, majoritatea sunt antreprenori, au business propriu”, mai spune Adrian Pascu. „În general, aceste maşini nu sunt cumpărate pentru flota firmei, sunt luate pentru plăcerea condusului, iar decizia e luată de cei care le vor conduce, nu de managerii de flotă.”

    În general, pretenţiile clienţilor cresc: încep cu un model entry level şi vor apoi din ce în ce mai mult. Automat, când la nivelul mărcii nu mai găsesc ceea ce îşi doresc, trec la următoarea marcă, poziţionată mai sus. „Sunt câţiva clienţi care trec de la Porsche la Bentley, mai ales cu înaintarea în vârstă, dar destul de puţini aleg parcursul invers, sau schimbă Porsche cu Lamborghini, de pildă. Sunt două maşini care au segmente de piaţă diferite, se adresează altor clienţi”, remarcă Adrian Pascu. „Porsche e o maşină mult mai clasică, pe când Lamborghini e una extrovertită. Sunt dispuşi la schimbare, dar marea majoritate sunt loiali, rămân pe brand sau pe model. Dacă nevoile se diversifică sau se schimbă, atunci automat se reorientează: spre exemplu, dacă un client care a cumpărat Cayenne şi doreşte o maşină sport, foarte probabil o să cumpere un 911. Cineva care a început cu un 911 sau un Boxster Cayman 718, în momentul în care întemeiază o familie va cumpăra probabil un Cayenne. Avem clienţi care au cam toată gama de modele în «portofoliu», ca să spun aşa.”

    Pentru anul acesta, managerul de la Porsche Inter Auto România estimează că se va păstra tendinţa în ceea ce priveşte modelele mai populare. Cele două SUV-uri (Macan şi Cayenne) vor avea 75% din portofoliu, poate chiar mai mult, crede el, în vreme ce la Bentley, Bentayga va avea probabil cele mai mari vânzări.

    Un subiect fierbinte în zona auto este trecerea la motoare electrice, care să polueze cât mai puţin şi care să scadă, pe termen lung, costul transportului. Într-adevăr, industria trebuie să dezvolte o zonă mult mai verde, crede Adrian Pascu. „Nu ştiu dacă maşinile electrice reprezintă răspunsul în acest moment, chiar am participat la unele discuţii şi pe lângă problema de tehnologie sau de autonomie a maşinilor, care se pot rezolva într-un timp scurt, mai este o problemă majoră de capacitate a infrastructurii. Sunt foarte puţine ţări în Europa – şi nu discut despre Europa de Est – care ar suporta o dezvoltare puternică a maşinilor electrice. În momentul de faţă, fără o investiţie puternică în infrastructură, nu se poate dezvolta. Ca să vă faceţi idee: s-a discutat despre faptul că într-un cartier din Germania, dacă puneai peste noapte 100 de maşini la încărcat, cădea curentul în tot oraşul. Şi vorbim de Germania. În România nu se pune problema de maşini electrice în acest moment.”

  • Top 10 cele mai bune SUV-uri premium SH de pe piaţa din România pe care le poţi cumpăra până în 15.000 de euro

    BMW X5

    Probabil cel mai cunoscut SUV premium din lume, BMW X5 a ajuns deja la a treia generaţie, cariera sa începând în 1999 – modelele din prima generaţie sunt foarte multe la mai puţin de 10.000 de euro, dar sunt şi foarte uzate. Aşa încât o soluţie de compromis este versiunea facelift a primei generaţii, lansată în 2004 şi care asigură o fiabilitate mult mai bună.

    Deoarece X5 e gândit pentru o utilizare preponderent pe şosea, sunt de verificat urmele abuzurilor în afara şoselei. Dar, pentru că e considerat un SUV sportiv, e bine să se facă o verificare atentă şi a trenului de rulare, care poate prezenta uzuri accentuate la nivelul componentelor suspensiei, frânelor şi a direcţiei.

    Costurile de întreţinere ale lui X5 nu sunt mici, evident, prima generaţie plătind tribut şi unor probleme electrice sau ale sistemului de alimentare.

    Cei care doresc performanţe cât mai bune pot găsi până în 15.000 de euro chiar şi varianta 4.8is, cu motorul V8 de 360 CP. Rar se poate găsi sub această barieră un X5 din a doua generaţie, care cel mai probabil are un rulaj mult peste medie sau chiar a fost accidentat, deci atenţie la cheltuielile suplimentare pe care le poate presupune.

    Cititi ce alte modele puteţi cumpăra pe Promotor.ro

  • Cum arată prima maşină sport care funcţionează cu apă sărată – GALERIE FOTO

    Start-up-ul NanoFlowcell a debutat în 2014 la Salonul Auto de la Geneva, prezentând o maşină electrică denumită Quant e-SportLimousine. Lăsând la o parte designul ce merită toate laudele, maşina în cauză a promis ceva ce pare dintr-un film: că poate să ruleze cu apă sărată.

    Quant foloseşte o tehnologie dezvoltată iniţial de NASA, mai exact o baterie alimentată de lichid ionic: mai simplu, apă sărată. Sigur, procedura nu se rezumă doar la turnarea apei în rezervor, dar tehnologia e mult mai prietenoasă cu mediul înconjurător decât oricare alta.

    Maşina, care a primit deja undă verde pentru drumurile din Europa, este dotată cu două rezervoare de 159 de litri. Unul este umplut cu lichid electrolitic încărcat pozitiv, iar celălalt cu acelaşi lichid având sarcină negativă. Rezervoarele sunt separate de o membrană, iar interacţiunea dintre lichide este ceea ce produce electricitate.

    Motorul dezvoltă 136 de cai putere, iar maşina poate ajunge de la 0 la 100 de kilometri pe oră în 5 secunde. Viteza maximă, spun producătorii, este de 200 de kilometri pe oră. Destul de bine, spunem noi, pentru o maşină care merge pe apă.

    Sursă foto: BBC