BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Pasagerii păgubiţi de Fly România “ar putea avea o şansă” de recuperare a prejudiciului

    Pasagerii care au achiziţionat bilete de la compania Fly România, controlată de Cătălin Buţu, trebuie să treacă printr-o procedură extrem de complicată pentru a “putea avea o şansa de recuperare a contravalorii biletelor de avion”, transmite Centrul European al Consumatorilor România (ECC România).

    Pentru a putea recupera costul biletelor, clienţii trebuie să completeze un dosar, să plătească taxe în valoare de peste 200 de lei şi să depună respectivul dosar la mai multe instituţii, notează un comunicat al instituţiei. Preţul mediu al unui bilet de avion, în cazul companiilor low-cost, este de 225 de lei. Astfel, clienţii trebuie să plătească o taxă de timbru apropiată, ca valoare, de cea a prejudiciului.

    “Cererea în original trebuie transmisă prin poştă, recomandată, cu confirmare de primire, până la data de 30.10.2014 şi trebuie însoţită de următoarele: acte de identitate – copii semnate şi certificate“conform cu originalul”, documentele justificative (e-ticket, rezervarea călătoriei, dovada plăţii biletelor, informarea primita din partea debitoarei privind anularea zborurilor, reclamatiile transmise catre debitoare/autoritati, etc.), în copii semnate şi certificate “conform cu originalul”, dovada plaţii taxei judiciare de timbru, în cuantum de 200 lei, în original (se recomandă păstrarea unei copii a chitanţei de plată).”

    Compania Fly România a început să opereze din 15 mai zboruri de linie interne şi internaţionale din Bucureşti, Timişoara şi Tulcea către oraşe din Italia, Spania, Germania şi Turcia.  La acea vreme, reprezentanţii companiei precizau că aşteaptă aproximativ 100.000 de pasageri pentru anul 2014.

    “La data de 17.09.2014 Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă, a procedat la deschiderea procedurii generale de insolvenţă a societăţii Neccesair Consulting SRL (Fly România). Tribunalul a numit drept administrator judiciar provizoriu Societatea Profesională cu Răspundere Limitată Dinu Urse şi Asociaţii şi a stabilit ca termen limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor asupra averii societăţii, respectiv data de 30.10.2014”, se arată în acelaşi comunicat.

  • Wizz Air doboară toate recordurile în aviaţia din România. Supremaţia nu este o veste bună

    John Stephenson, vicepreşedintele companiei aeriene Wizz Air, a prezentat, în premieră, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bucureşti, cota de piaţă din România. 31,5% dintre pasagerii care zboară din Bucureşti şi din ţară cumpără bilete de la Wizz Air, 23,4% de la TAROM şi 10,8% de la Blue Air. Numărul de pasageri transportaţi pe piaţa locală de compania controlată de fondul american de investiţii Indigo Partners va ajunge la 3,8 milioane în acest an, cu o cincime mai mult faţă de nivelul din de 3,1 milioane din 2013. Doar în ultimele două luni oficialii au anunţat 20 de noi rute din România, precum şi demararea operarării zborurilor de pe aeroportul din Iaşi, ceea ce va însemna, potrivit reprezentanţilor Wizz Air, 1,35 milioane de locuri suplimentare în 2015, respectiv un plus de capacitate de 29% .

    „Reţeaua se află în plină expansiune şi frecvenţele crescute pe rutele existente vor atrage cu siguranţă mai mulţi pasageri, fie că vor fi călători în scopuri turistice sau de business. Creşterea va stimula turismul la nivel naţional“, spunea Stephenson. Un calcul simplu arată aşadar că, dacă estimările celor de la Wizz Air se vor adeveri, compania va ajunge să transporte cinci milioane de pasageri la finele anului viitor de pe aeroporturile din Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara.

    Cinci milioane de pasageri transportaţi dintr-o piaţă în care jucători precum TAROM şi Blue Air raportează an de an scăderi sau, în cel mai bun caz, stagnări vor duce Wizz Air în poziţia de a deveni lider detaşat în topul celor mai mari companii aeriene de pe plan local, cu o cotă de piaţă apropiată de 50%. Practic, pasagerii câstigaţi de Wizz Air nu vor fi doar noi, ci cei mai mulţi vor fi luaţi de la concurenţă. În prezent, Wizz Air transportă de aproape două ori mai mulţi pasageri decât TAROM şi de aproape trei ori mai mulţi decât Blue Air. Creşterea accentuată a operaţiunilor Wizz Air din ultimii ani din România a făcut ca numărul de aeronave Airbus A320, cu 180 de locuri, alocate acestei pieţe să ajungă la 17. Prin comparaţie, transportatorul aerian naţional are în flotă 24 de aeronave – ATR, Boeing şi Airbus – cu o capacitate totală mai mică decât cea a rivalilor roz. În prezent, Wizz Air zboară pe 93 de rute, faţă de cele 43 ale TAROM.

    „Este o piaţă în care competiţia este liberă, iar interesul statului român este să le permită cetăţenilor să zboare în Europa. În condiţiile în care concurenţii din piaţă au flota veche şi nu au deloc resurse să se dezvolte, este normal că americanii au ajuns să domine piaţa“, spune Adrian Ionaşcu, director în cadrul companiei Blue Air. El dă exemplul Italiei, unde compania low-cost Ryanair a speculat slăbiciunile Alitalia într-un mod similar şi a ajuns să controleze traficul din Peninsulă. „Diferenţa faţă de alte ţări este modul cum Wizz Air a ajuns astăzi numărul unu. Mă refer la felul în care au intrat pe piaţă şi la ajutoarele de stat primite de la autorităţi pe diverse aeroporturi din ţară, în condiţiile în care ei nu plătesc taxe statului român întrucât nu au nicio sucursală deschisă în România, ci doar câţiva piloţi şi stewardeze“, mai spune managerul.

    Tribunalul Timiş a stabilit în 2012 că Wizz Air a primit „ajutor de stat ilegal“ de la aeroportul Traian Vuia din Timişoara, estimat la 4 milioane de euro. În prezent, compania mai beneficiază de ajutoare de stat pentru deschiderea de noi rute din partea consiliilor judeţene din Dolj, Sibiu, Mureş

    „Conform legislaţiei în domeniul concurenţei, se prezumă, până la proba contrară, că o companie se află în poziţie dominantă în cazul în care cota de piaţa înregistrată în perioada supusă analizei depăşeşte 40%. Trebuie avut în vedere, însă, că legea nu interzice deţinerea unei poziţii dominante, ci abuzul de poziţie dominantă“, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Astfel, compania care are poziţie dominantă nu are voie, printre altele, să impună partenerilor preţurile de vânzare sau de cumpărare, să aplice, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, să practice preţuri foarte mari (excesive) sau foarte mici (preţuri de ruinare), în scopul eliminării concurenţilor. Preţurile mici sau „de ruinare a concurenţei“, despre care vorbeşte şeful Concurenţei, reprezintă tocmai magnetul care a atras milioane de pasageri către serviciile Wizz Air, companie care a intrat pe piaţă cu tarife de până la patru ori mai mici faţă de companiile tradiţionale de aviaţie, diferenţă care s-a mai atenuat de-a lungul timpului.

    Oficialii companiei Wizz Air au declarat că operatorul aerian „nu are preţuri de dumping, iar competiţia este binevenită, consumatorii fiind cei care aleg“. Compania operează peste 340 de rute, iar preţul mediu pentru un zbor este de 47 de euro – „ne aşteptăm ca tarifele noastre foarte mici să continue să genereze creştere“. Principalul instrument de marketing al companiei va fi aşadar atent supravegheat cât de curând de autorităţile de resort, iar poziţia dominantă ar putea duce la creşterea tarifelor plătite de pasageri.

    Motivele sunt uşor de intuit: scumpirea ar arăta că preţurile nu mai sunt „foarte mici“ şi nu pot aşadar ruina concurenţa, ceea ce ar ilustra că nu se face abuz de putere, într-un context în care Wizz Air ar avea jumătate din piaţă, deci o putere mult mai mare, controlând exclusiv zeci de rute şi transportând de două ori mai mulţi pasageri decât cel mai apropiat concurent.

  • Wizz Air anunţă în premieră preţul mediu pe care îl practică pentru un bilet de avion

    Preţul mediu practicat pentru un bilet de avion este de 207 lei pentru un zbor dus. “Tariful nostru mediu de 47 de euro este extrem de competitiv în toate pieţele”, au declarat oficialii Wizz Air.

    Wizz Air a transportat, în 2013, 3,2 milioane de pasageri pe piaţa locală, iar estimările pentru anul 2014 indică o creştere de 20% faţă de anul precedent. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Studiu de fezabilitate de 600.000 euro pentru un pod rutier peste Prut, la Ungheni

    CNADNR aşteaptă oferte pentru realizarea unui studiu de fezabilitate necesar construcţiei unui pod rutier către Republica Moldova, peste Prut, la Ungheni, costul fiind estimat până la 2,69 milioane lei (611.000 euro), cu TVA.

    “Proiectul are ca scop crearea unei căi de comunicaţie modernă cu implicaţii în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creşterea siguranţei utilizatorilor, micşorarea timpilor de parcurs, scăderea poluării la toate nivelele în zonele în prezent tranzitate, scurtează legăturile rutiere cu Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Pe lângă valenţa internaţională, podul peste Prut la Ungheni va deservi în bune condiţii traficul de pe teritoriul României”, se arată în caietul de sarcini.

    Ungheni este o localitate din judeţul Iaşi, pe malul vestic al râului Prut, în dreptul oraşului omonim din Republica Moldova, cu care a alcătuit în trecut aceeaşi localitate.

    Contractul pentru realizarea studiului este evaluat la 1,84 milioane lei fără TVA, sumă la care se vor raporta ofertanţii în alcătuirea propunerii financiare. Ulterior, CNADNR poate opta pentru achiziţia unor servicii suplimentare de 334.647 lei, astfel încât valoarea estimată totală a contractului este de 2,17 milioane lei, fără TVA.

    Termenul pentru finalizarea proiectului este de 12 luni de la data atribuirii.

    Serviciile, finanţate de la bugetul de stat, vor fi adjudecate prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar termenul pentru primirea ofertelor a fost stabilit la 29 octombrie.

    Discuţiile dintre România şi Republica Moldova privind construcţia unui pod la Ungheni se duc de aproape un deceniu. În perioada interbelică, peste Prut existau mai mult de 20 de poduri, atât rutiere, cât şi de cale ferată, însă cele mai multe au fost distruse în al doilea Război Mondial.

  • Compania care îţi dă o sută de mii de dolari ca să demisionezi

    Înţelegerea vine la şase ani după ce compania, ce angajează peste 23.000 de însoţitori de bord, a retras mai multe aeronave, rămânând astfel cu un surplus de personal, relatează Business Insider.

    Sindicatul însoţitorilor de bord din Statele Unite a lăudat măsura, numind-o “fără precedent” în istoria recentă a aviaţiei. “Găsirea unei modalităţi care să fie corectă pentru ambele părţi este un pas înainte în relaţia noastră cu uniunea”, a declarat Mike Bonds, directorul de resurse umane al United Airlines.

    Acţiunile United Airlines s-au tranzacţionat, luni, la preţul de 49,56 dolari pe acţiune.

  • Lecţia predată de criză dealerilor auto: prima maşină e vândută de agentul de vânzări, a doua maşină de after sales

    Divizia de aftersales produce încă bani şi este un pilon de susţinere, dar serviciile de postvânzare nu trebuie privite ca servicii generatoare de profit, ci ca un serviciu de asistenţă ce serveşte vânzarea de maşini, este de părere Rolf Rosendaal, directorul pentru servicii de postvânzare în cadrul Mercedes-Benz România, care are o experienţă de 27 de ani în divizia de servicii postvânzare a Daimler AG şi una de doi ani pe piaţa din România: „Noi trebuie să mulţumim clientul astfel încât el să se întoarcă şi să mai cumpere un Mercedes-Benz. Profitabilitatea şi veniturile generate sunt în acest caz pe locul al doilea. Lucrez în after sales de 27 de ani şi cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o este cea că doar prima maşină este vândută de agentul de vânzări, următoarele sunt vândute de service. Ideea se aplică nu doar la autoturisme, ci chiar mai mult la vehicule comerciale. Pentru ei, un Actros sau un Sprinter este o unealtă, nu-l cumpără pentru cât de bine arată, ci îl cumpără pentru că pot face bani cu el“.

    Pentru Rolf Rosendaal, cea mai importantă diferenţă dintre Vest şi Est este vârsta parcului auto. Dacă în Germania maşinile sunt reînnoite la doi-trei, cel mult patru ani, în România multe dintre acestea abia sunt importate pe piaţa locală la această vârstă şi sunt păstrate mai mulţi ani.

    Miza service-urilor oficiale, din cadrul dealerilor, este de a atrage acum nu numai maşinile vândute de către aceştia, ci şi maşinile importate la mâna a doua, care vin în volume mult mai mari.

    „Maşinile vândute în perioada de boom, între anii 2006 şi 2009, au ajuns deja la o anumită vârstă şi trebuie să le gestionăm altfel. În acei ani erau importuri de maşini aproape noi în piaţă. Cele mai multe maşini importate second-hand aveau atunci un an, doi sau trei, adică automobile ce ieşeau de obicei din contractele de leasing în Germania. Acestea din urmă sunt deja maşini vechi de opt ani. Asta este una dintre provocările noastre, să oferim soluţiile pentru a atrage acei clienţi în service-urile oficiale“, a spus Rolf Rosendaal.

    Cea mai mare provocare cu care se confruntă acum dealerii este scăderea numărului de maşini care intră în service-urile oficiale pe fondul scăderii pieţei. Efectul îmbătrânirii maşinilor din parcul auto local va continua puternic. Dacă în 2009 Mercedes-Benz vindea în România aproape 3.000 de autoturisme noi, anul trecut a vândut numai 1.600.

    Mai mult, dacă în prezent vârsta medie a autoturismelor Mercedes-Benz înmatriculate în România este de 13,3 ani, conform datelor legate de parcul auto la finalul anului 2013 publicate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la finalul anului 2008 vechimea parcului auto naţional de autoturisme Mercedes-Benz era de aproximativ 8 ani.

    Oficialii mărcii consideră că cea mai eficientă strategie de a-i atrage în centrele oficiale pe cei care au cumpărat din afară la mâna a doua un autoturism Mercedes-Benz este lansarea de campanii pentru a-i atrage în service.

    „Una dintre cele mai cunoscute campanii a fost cea a testului de lumini. La ediţia a patra din 2013 au participat de trei ori şi jumătate mai mulţi posesori de autoturisme Mercedes-Benz comparativ cu anul anterior“, a subliniat Rolf Rosendaal. Prin testul de lumini, organizat în fiecare an din 2009 încoace de Mercedes-Benz, dealerii testează fără cost sistemul de lumini al autoturismelor.

    „Cei care importă un automobil la mâna a doua din Germania sau Austria sunt practic necunoscuţi pentru reţeaua de dealeri de aici deoarece nu am avut contact cu ei. Din acest motiv avem campanii pentru a atrage aceşti clienţi şi pentru a le oferi serviciile noastre cum ar fi testul de lumini din noiembrie. Aceste activităţi sunt dedicate segmentelor doi şi trei, pentru clienţi care au maşini de cinci ani sau mai vechi“, a spus directorul de servicii postvânzare al constructorului german.

  • Wizz Air a anunţat că începe să zboare din Iaşi către Milano Bergamo, Treviso şi Londra Luton

    Wizz Air va începe operaţiunile de pe aeroportul din Iaşi cu zboruri spre Treviso, de două ori săptămânal, începând din 20 decembrie, către Milano Bergamo de trei ori săptămânal, din 31 martie 2015 şi Londra Luton, de două ori săptămânal, din 14 iunie 2015.

    În România, Wizz Air mai zboară din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş, Arad, Sibiu şi Craiova.

    Wizz Air a transportat anul trecut 3,2 milioane de pasageri pe piaţa locală, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • Plus 8% pentru transportatorii rutieri de mărfuri în 2013

    Anul 2013 a fost marcat de o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu anul 2012 în care creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi, arată un raport realizat de Coface. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din anul 2012, dar au fost finanţate într-un mod defectuos, respectiv printr-un grad foarte redus de capitalizare. Mai mult de jumătate dintre companii au înregistrat un capital de lucru negativ pe parcursul anului 2013, nerespectand principiul maturităţii scadenţelor privind alocarea de resurse contractate pe termen lung către investiţii.

    Conform situaţiilor financiare publicate de Ministerul Finantelor, un univers de 27.252 de firme care au ca domeniu principal de activitate „Transportul rutier de mărfuri” au generat în cursul anului 2013 o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul anterior.

    Daca se analizeaza distributia acestor companii in functie de cifra de afaceri, se poate constata ca un sfert dintre cele care au depus declaratiile pentru 2013 nu au desfasurat in realitate nicio activitate, iar 1.010 de firme din acest sector inregistreaza o cifra de afaceri anuala de peste 1 milion de euro, ele fiind cele care genereaza aproximativ 64% din veniturile inregistrate la nivelul intregului sector.

    Urmarind structura contului de profit si pierdere pentru companiile din cadrul sectorului, precum si impactul acestuia asupra soldurilor inregistrate in bilanturile consolidate, se poate remarca ca, spre deosebire de anul 2012, care a inregistrat la nivel sectorial un avans total al cifrei de afaceri de 15%, iar aproximativ 70% dintre companii au obtinut venituri in crestere, in anul 2013 s-a observat o oarecare temperare din acest punct de vedere. Astfel, avansul cifrei de afaceri consolidate la nivel sectorial in anul 2013 a fost de 8%, comparativ cu anul anterior, in conditiile in care doar 57% dintre companii au raportat venituri in crestere.

    In ciuda acestui fapt, rezultatul net a evoluat mai bine, atat din perspectiva valorilor absolute, cat si a dinamicii acestuia. Astfel ca, valorile inregistrate pentru acest indicator la nivel sectorial pentru anul 2013 au fost de 1%, comparativ cu -1% raportat pentru anul anterior.

    Din perspectiva atragerii de resurse de finantare si a alocarii de resurse pentru investitii pe termen lung, Coface apreciaza ca pe parcursul anului 2013, companiile din sectorul analizat au alocat investitii semnificative pentru extinderea activelor fixe, dar in scadere usoara, comparativ cu anul anterior.

    Gradul de indatorare inregistrat la nivel sectorial a scazut de la 90% (2012) la 85% pentru anul 2013, insa ponderea numerica a companiilor supraindatorate este in continuare foarte ridicata. Mai exact, 5 din 10 companii prezinta un grad de capitalizare negativ (echivalent cu o indatorare mai mare de 100%), acestea fiind cu preponderenta firmele de dimensiune mica sau sub medie.

    Indicatorii de lichiditate inregistreaza o tendinta usoara de imbunatatire la nivel sectorial. Diminuarea indicatorilor de lichiditate se inregistreaza pe fondul pastrarii profiturilor in companii si al cresterii soldurilor la furnizori si banci.

    Din analiza Coface, reiese faptul ca firmele din sectorul analizat au redistribuit o parte dintre resursele atrase pe termen scurt (rularea facturilor in sold catre furnizori care asigura in permanenta un credit furnizor in crestere si cresterea soldurilor datoriilor catre banci) pentru investitii pe termen lung, in conditiile in care gradul de capitalizare a fost foarte redus. Astfel, au ajuns sa achite datoriile catre furnizori cu 24 de zile mai tarziu decat ar fi putut sa o faca, daca nu ar fi redirectionat o parte din creditul comercial catre investitii pe termen lung.

    In urma analizelor de stress test, Coface a identificat faptul ca firmele din cadrul sectorului transporturilor rutiere inregistreaza o situatie de lichiditate fragila, foarte expusa unor socuri negative care pot veni din partea neincasarii creantelor sau scaderii vanzarilor. Scenariile de stabilizare a avansului veniturilor sau chiar contractia acestora, sunt destul de probabile, in conditiile in care productia industriala a decelerat ritmul de crestere pe parcursul primului semestru al acestui an.

    Analiza riscului sectorial evidentiaza faptul ca 4.295 de companii din sectorul transporturilor rutiere de marfuri si-au incetat activitatea pe parcursul lui 2013, iar dintre acestea, 41 de firme inregistrau o cifra de afaceri de peste 1 MIL EUR. Cu toate acestea, sectorul ramane unul concurential, volumul si calibrul companiilor care si-au incetat activitatea pe parcursul anului 2013 fiind relativ egal cu cel al companiilor infiintate in sector, in 2011 & 2012 la un loc. Astfel, numarul de firme care si-au incetat activitatea raportat la cele nou infiintate intr-o perioada comparabila (un an) este de aproape 2.

    Coface a analizat individual, din punctul de vedere al clasei de risc si al comportamentului de plata un esantion de 2.752 de companii din sector, existente in propriul portofoliu, care genereaza aproximativ 61% din totalul cifrei de afaceri inregistrate la nivelul intregului sector.

    S-a constatat ca 3 din 4 dintre companiile analizate prezinta un risc de insolventa peste medie, 1/3 din acestea inregistrand un risc ridicat.

    Din punctul de vedere al regimului de plata, aproximativ 55% dintre companii efectueaza platile foarte lent sau nu respecta conditiile contractuale si doar 20% efectueaza platile fara intarzieri.

    „Se observa ca in 2013 veniturile au crescut mai temperat, in conditiile unor profituri mai mari, dar acestea din urma sunt insuficiente, comparativ cu nivelul investitiilor facute pe banii furnizorilor. Astfel, situatia de lichiditate ramane in continuare fragila, analiza de stress test scenario confirmand ca firmele din sector sunt foarte expuse la riscul de neincasare al creantelor sau la scaderea cifrei de afaceri, astfel ca daca se intampla aceste scenarii in 2014, acestea pot intra in insolventa daca nu se vor restructura. In conditiile in care avansul productiei industriale a decelerat in Semestrul I 2014/ 2013 atunci aceste scenarii, in special cel referitor la scaderea veniturilor, sunt destul de probabile.”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

  • Plus 8% pentru transportatorii rutieri de mărfuri în 2013

    Anul 2013 a fost marcat de o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu anul 2012 în care creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi, arată un raport realizat de Coface. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din anul 2012, dar au fost finanţate într-un mod defectuos, respectiv printr-un grad foarte redus de capitalizare. Mai mult de jumătate dintre companii au înregistrat un capital de lucru negativ pe parcursul anului 2013, nerespectand principiul maturităţii scadenţelor privind alocarea de resurse contractate pe termen lung către investiţii.

    Conform situaţiilor financiare publicate de Ministerul Finantelor, un univers de 27.252 de firme care au ca domeniu principal de activitate „Transportul rutier de mărfuri” au generat în cursul anului 2013 o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de anul anterior.

    Daca se analizeaza distributia acestor companii in functie de cifra de afaceri, se poate constata ca un sfert dintre cele care au depus declaratiile pentru 2013 nu au desfasurat in realitate nicio activitate, iar 1.010 de firme din acest sector inregistreaza o cifra de afaceri anuala de peste 1 milion de euro, ele fiind cele care genereaza aproximativ 64% din veniturile inregistrate la nivelul intregului sector.

    Urmarind structura contului de profit si pierdere pentru companiile din cadrul sectorului, precum si impactul acestuia asupra soldurilor inregistrate in bilanturile consolidate, se poate remarca ca, spre deosebire de anul 2012, care a inregistrat la nivel sectorial un avans total al cifrei de afaceri de 15%, iar aproximativ 70% dintre companii au obtinut venituri in crestere, in anul 2013 s-a observat o oarecare temperare din acest punct de vedere. Astfel, avansul cifrei de afaceri consolidate la nivel sectorial in anul 2013 a fost de 8%, comparativ cu anul anterior, in conditiile in care doar 57% dintre companii au raportat venituri in crestere.

    In ciuda acestui fapt, rezultatul net a evoluat mai bine, atat din perspectiva valorilor absolute, cat si a dinamicii acestuia. Astfel ca, valorile inregistrate pentru acest indicator la nivel sectorial pentru anul 2013 au fost de 1%, comparativ cu -1% raportat pentru anul anterior.

    Din perspectiva atragerii de resurse de finantare si a alocarii de resurse pentru investitii pe termen lung, Coface apreciaza ca pe parcursul anului 2013, companiile din sectorul analizat au alocat investitii semnificative pentru extinderea activelor fixe, dar in scadere usoara, comparativ cu anul anterior.

    Gradul de indatorare inregistrat la nivel sectorial a scazut de la 90% (2012) la 85% pentru anul 2013, insa ponderea numerica a companiilor supraindatorate este in continuare foarte ridicata. Mai exact, 5 din 10 companii prezinta un grad de capitalizare negativ (echivalent cu o indatorare mai mare de 100%), acestea fiind cu preponderenta firmele de dimensiune mica sau sub medie.

    Indicatorii de lichiditate inregistreaza o tendinta usoara de imbunatatire la nivel sectorial. Diminuarea indicatorilor de lichiditate se inregistreaza pe fondul pastrarii profiturilor in companii si al cresterii soldurilor la furnizori si banci.

    Din analiza Coface, reiese faptul ca firmele din sectorul analizat au redistribuit o parte dintre resursele atrase pe termen scurt (rularea facturilor in sold catre furnizori care asigura in permanenta un credit furnizor in crestere si cresterea soldurilor datoriilor catre banci) pentru investitii pe termen lung, in conditiile in care gradul de capitalizare a fost foarte redus. Astfel, au ajuns sa achite datoriile catre furnizori cu 24 de zile mai tarziu decat ar fi putut sa o faca, daca nu ar fi redirectionat o parte din creditul comercial catre investitii pe termen lung.

    In urma analizelor de stress test, Coface a identificat faptul ca firmele din cadrul sectorului transporturilor rutiere inregistreaza o situatie de lichiditate fragila, foarte expusa unor socuri negative care pot veni din partea neincasarii creantelor sau scaderii vanzarilor. Scenariile de stabilizare a avansului veniturilor sau chiar contractia acestora, sunt destul de probabile, in conditiile in care productia industriala a decelerat ritmul de crestere pe parcursul primului semestru al acestui an.

    Analiza riscului sectorial evidentiaza faptul ca 4.295 de companii din sectorul transporturilor rutiere de marfuri si-au incetat activitatea pe parcursul lui 2013, iar dintre acestea, 41 de firme inregistrau o cifra de afaceri de peste 1 MIL EUR. Cu toate acestea, sectorul ramane unul concurential, volumul si calibrul companiilor care si-au incetat activitatea pe parcursul anului 2013 fiind relativ egal cu cel al companiilor infiintate in sector, in 2011 & 2012 la un loc. Astfel, numarul de firme care si-au incetat activitatea raportat la cele nou infiintate intr-o perioada comparabila (un an) este de aproape 2.

    Coface a analizat individual, din punctul de vedere al clasei de risc si al comportamentului de plata un esantion de 2.752 de companii din sector, existente in propriul portofoliu, care genereaza aproximativ 61% din totalul cifrei de afaceri inregistrate la nivelul intregului sector.

    S-a constatat ca 3 din 4 dintre companiile analizate prezinta un risc de insolventa peste medie, 1/3 din acestea inregistrand un risc ridicat.

    Din punctul de vedere al regimului de plata, aproximativ 55% dintre companii efectueaza platile foarte lent sau nu respecta conditiile contractuale si doar 20% efectueaza platile fara intarzieri.

    „Se observa ca in 2013 veniturile au crescut mai temperat, in conditiile unor profituri mai mari, dar acestea din urma sunt insuficiente, comparativ cu nivelul investitiilor facute pe banii furnizorilor. Astfel, situatia de lichiditate ramane in continuare fragila, analiza de stress test scenario confirmand ca firmele din sector sunt foarte expuse la riscul de neincasare al creantelor sau la scaderea cifrei de afaceri, astfel ca daca se intampla aceste scenarii in 2014, acestea pot intra in insolventa daca nu se vor restructura. In conditiile in care avansul productiei industriale a decelerat in Semestrul I 2014/ 2013 atunci aceste scenarii, in special cel referitor la scaderea veniturilor, sunt destul de probabile.”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

  • XC90 – Volvo vrea să se reinventeze mizând pe cartea care l-a dus odată la masa bogaţilor

    Suedez este cuvântul de ordine la Volvo odată cu lansarea noilor modele precum V40 şi, recent, cea de-a doua generaţie a XC90. Mai mult, suedezii insistă pe faptul că de această dată platforma noului model este una „100% Volvo“, subliniind ruptura definitivă de Ford şi de tot ceea ce au însemnat americanii care au vândut compania în 2010 către chinezii de la Geely.

    „Am continuat transformarea ce a început în 2010 când compania a fost vândută. Spre exemplu, numai în noul proiect al XC90 am investit 75 de miliarde de coroane suedeze (8,1 mld. euro – n. red.). De la o simplă divizie, am devenit acum o companie de sine stătătoare“, a spus Hakan Samuelsson, preşedintele şi CEO al Volvo Cars.

    La 12 ani de când Volvo a prezentat primul său SUV, XC90, constructorul suedez a lansat cea de-a doua generaţie a unuia dintre cele mai bine vândute modele din portofoliul său, model care acum vine să relanseze marca pe segmentul premium şi să o readucă în competiţie directă cu Audi, BMW şi Mercedes-Benz. Realizat în urma unui proiect ce s-a derulat pe o perioadă de trei ani, noul XC90 marchează începutul unui nou capitol în istoria Volvo, prezentând direcţia viitoare în design, integrând propria gamă de tehnologii noi şi utilizând noua tehnologie SPA (Arhitectură Dimensionabilă de Produs) a companiei.

    „SUV-ul este primul model dintr-un brand reinventat. Am reinventat fiecare componentă a sa. Mai mult, în următorii patru ani vom reînnoi întreaga gamă. Viitorul se bazează pe electrificare pentru a obţine putere mai mare şi consum mai scăzut. A treia piatră de hotar o reprezintă planul Vision 2020 prin care ne propunem ca până în 2020 niciun automobil Volvo să nu fie implicat într-un accident major, iar dincolo de acest prag, vrem ca după 2020 niciun automobil Volvo să nu fie implicat într-un accident“, a spus Lex Kerssemarkers, senior vice president pe strategie de produs şi managementul liniei de vehicule în cadrul Volvo Cars.

    Marcând cei 87 de ani de existenţă ai Volvo, noul XC90 este primul automobil al grupului ce va purta noua emblemă a companiei, mai proeminentă, având bine cunoscuta săgeată aliniată în mod elegant cu diagonala grilei. Împreună cu luminile de întâlnire faţă în formă de T şi denumite artistic „Ciocanul lui Thor“, emblema introduce o imagine nouă, distinctivă şi încrezătoare a generaţiei viitoare de automobile ale mărcii Volvo. „Tehnologia SPA ne-a permis să creăm primul SUV fără compromisuri din lume“, a spus Peter Mertens, senior vice president pe cercetare şi dezvoltare în cadrul Volvo Cars.

    Noul XC90 oferă o gamă de motorizări Drive-E de doi litri în patru cilindri, iar XC90 Twin Engine este primul din gama sa care combină un motor pe benzină de doi litri în patru cilindri supraalimentat cu un motor electric ce dezvoltă în total 400 CP, dar emite în atmosferă numai 60 de grame de dioxid de carbon per kilometru, echivalentul unui model mic hibrid cu cel mult 80 CP.

    „SUV-ul XC90 a fost un game changer în 2002 şi ne dorim acelaşi lucru de la noul model. Nu dorim neapărat să îl comparăm cu Range Rover, dar vrem să oferim ceva mai bun în comparaţie cu ce găsesc acum clienţii pe piaţă“, a spus Peter Mertens. În opinia sa, presiunea este şi mai mare având în vedere că vechiul  model a avut o viaţă de 12 ani, cu patru sau chiar cinci ani mai mult decât era normal, lucru care nu se va mai întâmpla de acum înainte.

    Noul XC90 oferă cele mai noi standarde de siguranţă disponibile în industria auto, potrivit celor de la Volvo. Acesta include două tehnologii în premieră mondială: un pachet de protecţie antipărăsire accidentală a carosabilului şi funcţia de frânare automată în intersecţie.

    Într-un scenariu de părăsire automată a carosabilului, noul Volvo XC90 detectează ce se întâmplă şi blochează centurile de siguranţă ale scaunelor din faţă pentru a menţine ocupanţii într-o poziţie sigură. Pentru a contribui la prevenirea leziunilor coloanei vertebrale, dispozitive de absorbţie a energiei plasate între scaun şi cadrul acestuia amortizează forţele verticale ce pot apărea la aterizarea maşinii pe o suprafaţă dură în afara drumului.

BusinessMagazin