BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Cinci tineri din Baia Mare câştigă 20.000 de euro pentru că rezolvă problema pe care şoferii din România o urăsc

    “ÎŢI FACI UN CONT, DESCRII PROBLEMELE MAŞINII ÎNTR-UN FORMULAR, DATELE TEHNICE ALE ACESTEIA, ORAŞUL ŞI PERIOADA ÎN CARE DOREŞTI SĂ REPARI MAŞINA, IAR APOI AŞTEPŢI OFERTELE DE LA SERVICE-URI“, descrie băimăreanul Tudor Cioltea modul cum funcţionează platforma Autoeconom.ro, subiectul tezei sale de licenţă şi al primei afaceri în care s-a lansat, alături de patru colegi de liceu.

    Potrivit antreprenorului, acesta este un loc de întâlnire între proprietarii de maşini şi service-urile auto, prin care şoferii pot să găsească cele mai bune oferte de reparaţii, în funcţie de argumente ce ţin de preţ, proximitate, garanţia pieselor necesare sau recenziile celorlalţi clienţi. La un după lansarea pe piaţa autohtonă, site-ul lor centralizează 210 service-uri din toate judeţele ţării şi le va aduce tinerilor până la sfârşitul anului venituri cuprinse între 15.000 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor lui Cioltea, care conduce afacerea împreună cu prietenii săi. Ideea unei astfel de afaceri i-a venit în perioada când era student în Danemarca.

    După absolvirea liceului, a plecat împreună cu Cristina Pop, în prezent una dintre colegele sale de afaceri, să studieze marketingul la Lillebaelt Academy din oraşul danez Odense. Au ales academia pe seama recomandărilor colegilor care plecaseră în anii anteriori, pentru varietatea de studii de business, dar şi pentru posibilitatea de a lucra în paralel cu acestea. Costurile de întreţinere i-au determinat pe el şi pe colega sa să îşi caute un loc de muncă imediat ce au ajuns acolo. Astfel, prima experienţă de muncă pe care au avut-o a fost înfiinţarea unei firme de curăţenie. ”Am învăţat să ne organizăm, să găsim nişte clienţi şi să furnizăm servicii de calitate„, îşi aminteşte el.

    După doi ani de studiu în marketing management, li s-a oferit posibilitatea de a intra într-un program pilot de un an şi jumătate pe specializarea ”Inovaţia în afaceri şi educaţia antreprenorială„. ”Era o consecinţă a perioadei de după criză, când toată lumea voia să facă ceva diferit„, explică Cioltea motivul danezilor de a lansa un astfel de program. În cadrul acestuia, au avut posibilitatea de a lucra cu profesori ce veneau din mediul de afaceri şi care nu aveau neapărat foarte multă experienţă în a preda. Iar modul cum se desfăşurau cursurile era, de cele mai multe ori, inedit.

    ”Am ajuns într-o clasă goală, în care nu se aflau mese sau scaune, ci doar o tablă interactivă foarte mare. Ni s-a spus să luăm loc şi să fim creativi în găsirea acestuia„, explică Tudor Cioltea modul cum a decurs primul curs de inovaţie în afaceri. Ultimul an de studiu avea ca obiectiv realizarea unei lucrări practice de licenţă, iar programul de inovaţie şi educaţie antreprenorială le oferea posibilitatea de a-şi face firma fie virtual, fie să se lanseze în afaceri în mod real.

    Au început Autoeconom.ro, ca urmare a unei experienţe pe care au avut-o la danezi. ”Aveam o maşină şi, fiind într-o ţară străină, orice vizită la service era foarte scumpă. Dat fiind că, spre deosebire de România, nu aveam niciun prieten care să îmi recomande service-ul potrivit, am găsit o platformă online care să ne ofere acest lucru.„ Site-ul danez centraliza o serie de service-uri şi furniza oferte utilizatorilor în funcţie de nevoile acestora.

    Pentru că o astfel de platformă nu exista în România, tinerii au preluat ideea şi au aplicat-o pe piaţa autohtonă, având astfel şi pretextul pentru a se întoarce în oraşul de origine, aşa cum îşi doreau de la început. ”Ştiam că nu putem să ne întoarcem şi să ne luăm un job obişnuit, cel puţin în Maramureş, aşa că trebuia să facem ceva pe cont propriu.„

    Li s-au alăturat Norbert Kolozsvari, care a studiat programare, Marius Crişan, specializat în web design tot în Danemarca, şi o altă colegă de liceu, Ioana Pop, care a studiat tehnologia informaţiei la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Şi-au împărţit responsabilităţile în funcţie de competenţe: Marius se ocupă de partea tehnică şi de modul cum arată platforma, Cristina, de partea de promovare şi de marketing online, Ioana, de project management, iar Tudor, de partea de service-uri partenere şi relaţii cu media.

    Investiţia iniţială – economiile celor patru tineri – a fost de 10.000 de euro, iar ulterior au mai fost necesari 5.000 de euro pentru promovare. Utilizatorii folosesc serviciul gratuit şi o pot face doar în scop informativ, fără să facă neapărat programarea la service. Site-ul se monetizează în schimb prin intermediul service-urilor partenere, care au trei opţiuni de plată a abonamentului: un abonament anual de 600 de lei, la care se adaugă un comision între 10-15% din valoarea reparaţiilor intermediate, un altul de 1.000 de lei şi unul de 2.000 de lei, care permite şi accesul service-urilor la companiile cu flote de maşini. 

  • Doar cinci firme din transporturi şi logistică au afaceri mai mari de 50 mil. euro

    Nevoile tot mai complexe şi mai diversificate ale clienţilor operatorilor logistici constituie principalul factor de presiune asupra jucătorilor din piaţă. Contextul împinge companiile să opereze cu un nivel ridicat de operativitate, eficienţă şi flexibilitate pentru a-şi creşte portofoliul de clienţi.

    „În ultimul an am lansat şi urmează să lansăm pentru clienţii noştri mai multe servicii deoarece piaţa logistică locală este foarte competitivă în momentul de faţă. În România sunt foarte multe companii multinaţionale care nu sunt pe alte pieţe mai dezvoltate din Europa“, a spus Danor Ionescu, CEO la Pall-Ex România, care mai deţine şi funcţia de Group CEO Logistics în cadrul companiei de transport şi logistică Delamode Group, care de asemenea este parte a reţelei Pall-Ex. Spre exemplu, în România sunt prezente companii din Franţa, Olanda, Mare Britanie, Germania, Italia sau Danemarca, iar printre cele mai mari se numără DB Schenker, DSV Logistics, FM Logistic, Geodis, Kuehne + Nagel, Gebruder Weiss, Cargo Partner, H.Essers şi Tibbett Logistics.

    „Serviciul Pall-Ex l-am lansat la 1 decembrie 2011 în România prin intermediul companiei Pall-Ex România, companie ce deţine franciza acestuia. Pall-Ex este un serviciu de curierat de marfă paletizată.  Este o franciză din Europa de Vest, care s-a extins din Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia, Polonia şi România, iar acum se lucrează la Pall-Ex Turcia, Scandinavia, Cehia, Slovacia“, a spus Danor Ionescu.

    Compania deţine un hub central de 5.500 mp la Sibiu, iar transporturile sunt realizate prin intermediul companiilor de transport, care colectează mărfurile în depozitele lor şi le transportă în fiecare noapte cu camioanele la Sibiu. Transportul este naţional, dar, fiind vorba de o reţea internaţională şi de noul serviciu European Connect, lansat în acest an, se pot transporta paleţi şi dintr-o ţară în alta. „În România avem acum 30 de membri în cadrul Pall-Ex, fiecare membru având franciză; aceştia au fost aleşi în funcţie de performanţe. La început, în decembrie 2011, aveam 18 parteneri la nivel naţional, dar am crescut. Sunt şi oraşe mai mari unde avem mai mulţi parteneri, spre exemplu

    Bucureşti unde sunt trei, sau Cluj-Napoca, unde sunt doi, depinde de dezvoltarea industrială a zonei“, a subliniat Ionescu.

    Prin intermediul Pall-Ex sunt transportate mărfuri ambientale generale, care nu necesită temperatură controlată de la echipamente electronice, televizoare, IT&C, mobilă, echipamente de baie sau generatoare. Printre clienţii Pall-Ex se numără companii precum Scandia, Farmec, RTC, Ductil, Pambac, Fuchs, Zeelandia, Sultan, Dobrogea, Prodvinalco, Elsaco, Arabesque sau Dedeman. În total prin reţeaua Pall-Ex România se transportă între 16.000 şi 18.000 de paleţi pe lună şi în medie 800-900 de paleţi în fiecare seară. Pentru a extinde serviciul în România, compania a realizat o nouă investiţie în Capitală pentru a gestiona mai bine transporturile în zona de sud a ţării.

    „Noutatea o reprezintă un nou hub în Bucureşti, în centrul Delamode, deoarece infrastructura subdezvoltată poate afecta timpul şi costurile. Spre exemplu, pentru a transporta de la Constanţa la Craiova, trebuia să traversăm Carpaţii de două ori. Acum avem un hub regional care permite un schimb pe relaţia sud. Acum toate oraşele din sud schimbă marfa în sud. Odată cu deschiderea noului hub, putem oferi serviciul Same Day cu livrare în aceeaşi zi. Testăm acum dacă putem face livrări de la Piteşti la Călăraşi sau Giurgiu“, a spus Danor Ionescu. Investiţia din Bucureşti este în personal, echipamente şi IT şi se ridică la aproximativ 300.000 de euro.

    „Principalii noştri clienţi sunt producătorii naţionali care vor să trimită marfă la clienţii lor. Astfel de serviciu este util celor care au comandat târziu marfă care trebuie să ajungă repede, sau retailerilor care au o promoţie în derulare şi au rămas fără marfă, sau celor care lansează o linie de producţie şi au nevoie de materie primă, piese de schimb. Noi o oferim ca o opţiune premium. Serviciul standard este de 24 de ore la nivel naţional. Hubul din Bucureşti oferă preţuri mai mici, timp de livrare mai scurt şi posibilitatea de a stoca marfă într-o zonă mult mai intensă“, a subliniat şeful Pall-Ex România.

    Următoarea investiţie a companiei o reprezintă deschiderea unui nou centru la Sibiu care să permită creşterea volumului de marfă, detaliază Danor Ionescu: „La Sibiu suntem în procesul de dezvoltare a unui nou hub de tip drive-thru, cu uşi pe toate părţile, a cărui construcţie va demara anul viitor. Va fi o investiţie de ordinul milioanelor de euro, pe un teren achiziţionat deja, iar în şase-şapte luni de la demararea lucrărilor va fi gata. Acolo va fi un concept de cross-dock şi o suprafaţă de depozitare pentru trimitere marfă. Un camion va fi încărcat şi descărcat în câteva minute. Sunt multe provocări deoarece nu avem autostrăzi şi trebuie să eficientizăm pe cât posibil. Dacă aveam autostrăzi nu mai investeam într-un hub la Bucureşti, ţara era mult mai rapid şi mai ieftin de traversat“.

  • Gefco: ”Putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest si Est”

    România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România. El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, ”altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat”. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, anul acesta compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3-5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, ”a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi”.

  • Pulsul economiei pe şosele. Logistica are nevoie de specialişti şi investiţii în infrastructură

    Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate, cât şi la nivel macro“, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; „de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014 piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%“, afirmă Geleţu.

    Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG identifică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea creşterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistică. „Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost, ci un beneficiu“, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.
    Într-un context mai larg, România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei, atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România.

    El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, „altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat“. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3 şi 5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, „a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi“.

    Volumele de mărfuri intermediate de logisticieni anul acesta nu sunt diferite faţă de 2013. „Există însă o diferenţă în modul în care companiile rulează această marfă: lucrurile se desfăşoară mult mai rapid, stocurile sunt la un nivel minim, se lucrează foarte mult în sistem cross-dock“, spune Sergiu Iordache, managing director la DSV Romania.

    El adaugă că în continuare se pune presiune pe costuri şi calitatea serviciilor. „Periodic sunt lansate licitaţii pentru găsirea celui mai profitabil furnizor, atât de către clienţii existenţi cât şi de către cei potenţiali“, arată Iordache. Or pentru a face faţă cerinţelor venite din partea clienţilor, companiile de logistică se concentrează pe creşterea calităţii serviciilor, investind în soluţii IT, echipamente şi proceduri de lucru pentru optimizarea serviciilor şi pentru a ţine pasul cu noile cerinţe. DSV a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 141 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro) şi un profit de peste 6,5 milioane de lei, iar pentru 2014 „ne-am propus o creştere de 5-10% atât pentru cifra de afaceri, cât şi pentru profit“. Intersnack, Nestle Purina, Fabryo, Carpatina se numără între clienţii atraşi de DSV anul acesta.

  • Boris Billich: Mercedes-Benz este singurul brand premium care creşte în România

    Boris Billich este cel de-al doilea german care vine la conducerea reprezentanţei locale a Daimler, în ultimii opt ani. Predecesorul său, Michael Grewe, a condus compania atât în perioada de creştere 2007-2008, cât şi în anii de scădere, dar noul director a intrat în companie pe un nou trend ascendent al pieţei.

    În primele opt luni ale acestui an, Mercedes-Benz a fost singurul brand premium dintre cele trei mari germane care a crescut, avansul punctat fiind de peste 17% la aproape 1.500 de autoturisme, în timp ce BMW a scăzut cu 2% la 1.100, iar Audi şi-a micşorat numărul de maşini noi înregistrate cu 11% la 890 de unităţi, potrivit Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Creşteri au mai punctat şi cei de la Land Rover, de 20%, sau Volvo, de 13%, dar volumele acestora sunt sub cele înregistrate de cei trei constructori germani.

    „Segmentul premium este stabil anul acesta datorită nouă. Nu este însă o situaţie neaşteptată. În ultimii ani, vânzările de maşini premium pe piaţa locală au crescut mai repede decât piaţa sau au crescut în timp ce piaţa scădea. Acest lucru trebuia să se oprească la un moment dat, altfel s-ar fi ajuns la o piaţă dominată de segmentul premium, ceea ce nu se poate.

    De asemenea, programul Rabla a fost reînnoit, iar piaţa a fost puternic susţinută de acest program, în timp ce nimeni nu cumpără un Audi sau un Mercedes-Benz prin acest program. Astfel, situaţia este explicată atât de un stimul extern, programul Rabla, cât şi de evoluţia normală a pieţei“, explică Boris Billich.

    Poate continua creşterea în condiţiile actuale pe segmentul premium, având în vedere că acesta stagnează, în timp ce înmatriculările de autoturisme noi per total urcă cu 25%?
    „Dacă ne uităm la cota segmentului premium, aceasta este mai mare acum decât era în 2008. Dar este şi o tendinţă ce va continua în viitor. România devine tot mai bogată, economia locală creşte mai repede decât media europeană, desigur, cu suişuri şi coborâşuri, dar per total creşte, ceea ce înseamnă că per total clienţii caută şi îşi permit maşini mai noi, mai performante şi mai bune. În următorii 10-15 ani România se va putea compara cu Italia din punctul de vedere al cotei segmentului premium din piaţa totală“, a subliniat Billich. În Italia, cele trei mărci germane, alături de ceilalţi jucători din segmentul superior, au reprezentat în primele nouă luni ale anului aproape 15% din piaţă, potrivit datelor ANFIA, în timp ce pe piaţa locală acestea reprezintă circa 13%.

    În România anului 2007, ultimul an de creştere înregistrat de piaţa locală, Audi, BMW şi Mercedes-Benz înregistrau cumulat o cotă de piaţă de 2,5%. Anul trecut, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), tot cele trei mărci au ajuns să reprezinte 11% din total piaţă autoturisme, în condiţiile în care brandurile premium au revenit încă din 2010 şi 2011 pe plus, pe o piaţă ce continuă să scadă puternic, la valori comparabile cu cele de la finalul anilor ’90.

    Pe de altă parte, Mercedes-Benz a reuşit să crească în acest an pe piaţa locală, în timp ce BMW şi Audi au scăzut, prin lansarea de noi modele, pe noi segmente. „Creştem pentru că avem modele atractive pentru clienţi, pentru că în urmă cu doi ani am demarat reînnoirea gamei Mercedes-Benz şi avem cea mai «sexy» gamă din segmentul premium, pornind de la A-Klasse şi CLA sau GLA, ce ne-au deschis uşa către clienţi noi. Spre exemplu, la segmentul SUV-urilor compacte, BMW şi Audi nu au avut un concurent pentru X1, respectiv Q3, iar acum au prin GLA. Lucrăm împreună cu toate diviziile, inclusiv cea financiară, pentru a oferi cea mai bună ofertă“, a spus şeful Mercedes-Benz România.

    Tot anul acesta constructorul german a venit şi în România cu noul V-Klasse, limuzina-van a mărcii, ce preia elemente de lux de la E şi S-Klasse şi le combină cu polivalenţa unui van. „V-Klasse reprezintă combinaţia ideală între o limuzină şi un vehicul de familie, mai ales în weekenduri şi când se merge în vacanţă. Foarte util este atunci când mergem în ţară la dealeri deoarece putem avea şedinţele în spate. Desigur, nu este o alternativă la S-Klasse, dar pentru companii cu businessuri prin România reprezintă o alternativă“, a spus Billich. Tot pe un nou segment a fost lansat şi AMG GT, coupe sportiv ce concurează direct cu Porsche 911.

  • Dragoş Geleţu: ”Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic”

    ”Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate cât şi la nivel macro”, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; ”de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014, piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%”, afirmă Geleţu. Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG indică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea cresterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistica. ”Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost ci un beneficiu”, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.

  • Cele mai ieftine aeroporturi din Europa. Cât de scump e cel din Bucureşti

    Cel mai ieftin aeroport este Oslo Rygge, din Norvegia, cu taxe în valoare de 0.036 euro pe kilometru. Următoarele două sunt Stockholm Skvastra şi Bruxelles Charleroi, cu 0,037 euro pe kilometru şi 0,04 euro pe kilometru.

    Bucureşti Otopeni este al şaptelea cel mai ieftin aeroport de continent, cu taxe în valoare de 0,046 euro pe kilometru.

    Un alt lucru evidenţiat de studiu este că aeroporturile secundare pot fi mult mai ieftine decât cele principale, un exemplu în acest sens fiind diferenţa de taxe dintre Londra Heathrow şi Londra Luton. Heathrow, unul dintre principalele noduri de transport aerian, este de trei ori mai scump decât Luton.

    Aeroportul Henri Coan­dă (Otopeni), cel mai mare din ţară, a atras anul trecut noi companii aeriene, care au contribuit la creşterea venitu­rilor şi traficului de pasageri. Alături de companiile  tradi­ţionale care foloseau pistele de la Otopeni pentru decolări şi aterizări precum Tarom, British Airways, Lufthansa, Air France-KLM şi altele, pe lista de clienţi a celui mai mare aeroport din ţară s-au adăugat Air Serbia şi low-costul easyJet.

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), care administrează aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) şi Aurel Vlaicu (Băneasa), a finalizat primul trimestru cu un profit de 21,5 milioane de lei (4,8 mil. euro), de 2,7 ori mai mare faţă de nivelul obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce veniturile au crescut cu 7%.

     

  • Fiica lui Ioan Niculae aduce pierderi uneia dintre afacerile familiei

    Compania Inter Aviation, deţinută în proporţie de 51% de Adina Niculae, fiica cea mică a celui mai bogat român, a raportat în anul fiscal 2013 pierderi de 332.000 de lei la venituri totale de 338.000 de lei, potrivit datelor disponibile la ministerul de finanţe. Inter Aviation are datorii de peste 20 de milioane de lei (circa 5 milioane de euro) şi a încheiat anul cu trei angajaţi.

    Omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, a investit în vara anului 2011 circa 6,5 milioane de dolari şi 9 milioane de euro în achiziţia unui avion şi unui elicopter, pentru a le opera în regim de taxi aerian. “Am cumpărat un avion Hawker 900 XP cu 9 locuri şi un elicopter Dolphin cu 5 locuri, care vor fi operate în regim de taxi aerian de către firma Inter Aviation. Firma este deţinuta în proportie de 51% de fiica mea, Adina Niculae, restul fiind în proprietatea InterAgro”, a declarat la acea vreme Ioan Niculae pentru revista Business Magazin.

    Adina Niculae are 25 de ani şi lucrează în afacerea tatălui ei, Ioan Niculae, de trei ani, din poziţia de vicepreşedinte al grupului InterAgro, cu afaceri în agricultură, industrie aimentară şi producţie chimică.

    Ioan Niculae, fosta lui soţie, Domniţa Niculae, fiica acestuia, Adina Niculae, şi Nicoleta Toncea, apropiată a omului de afaceri, sunt urmăriţi în prezent pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Niculae este urmărit penal şi pentru instigare la abuz în serviciu, iar în dosar ar fi vizaţi şi opt funcţionari la Cadastru. Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri mobile şi imobile ale omului de afaceri.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

    DREPT LA REPLICĂ – Adina Niculae, vicepreşedinte Interagro

  • Mazda a vândut 585 de autoturisme pe piaţa locală în primele nouă luni ale anului

    Cel mai bine vândut model în primele trei trimestre ale acestui an a fost SUV-ul CX-5, cu 250 de unităţi, în creştere cu 55% comparativ cu perioada similară din 2013, în timp ce volumul vânzărilor Mazda3 a crescut cu 51%, la 192 de unităţi. Mazda6 încheie top 3 cele mai vândute modele ale constructorului cu 140 de autoturisme comercializate, în creştere cu 26% faţă de anul trecut.

    “Mulţumită noii generaţii de modele am continuat să creştem pe parcursul acestui an şi am avut o dinamică superioară pieţei. Cel mai căutat model Mazda este în continuare CX-5. Acesta se poziţionează foarte bine în segmentul SUV, care are o pondere însemnată în piaţă”, a declarat Dragoş Grapinoiu, directorul de marketing al Mazda.

    Gama Mazda a fost completată recent cu a patra generaţie a modelului MX-5, urmând ca noua subcompactă Mazda2 să fie prezentată în această toamnă.

  • Gefco vrea să depăşească pragul de 50 mil. euro cifră de afaceri

    “Sperăm să depăşim anul acesta pragul de 50 de milioane de euro ca cifră de afaceri. Deja calculăm să vedem dacă este sau nu posibil. Pentru 2015 nu avem îngrijorări, depindem de Dacia, Ford, Electrolux şi exporturile sale către Rusia“, a spus Christophe de Korver, care de patru ani este directorul general al Gefco România, divizie a Gefco, compania de transport şi logistică deţinută de ruşii de la RZD Russian Railways în proporţie de 75%, în timp ce restul este în proprietatea francezilor de la PSA Peugeot-Citroën.

    Gefco lucrează pe piaţa din România cu Automobile Dacia şi Ford, pentru care transportă atât com-po-nente, cât şi automobile finite, dar şi cu producători de componente precum Conti-nen-tal sau de electro-casnice precum Electrolux, care deţine o uzină la Satu Mare. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 47 mil. euro, în creştere cu 11% comparativ cu valoarea din 2012.

    Din cifra de afaceri a companiei, transportul de maşini reprezintă 30%, iar cel de componente auto 20%, astfel încât jumătate din businessul companiei este reprezentat de contractele din auto. Pe de altă parte, dacă anul trecut creşterea producţiei Ford a ajuns la un nivel istoric de aproape 68.000 de maşini asamblate la Craiova, anul acesta uzina constructorului american va produce cel mult 50.000 de maşini, în timp ce şi uzina Dacia şi-a redus turaţia. „În a doua jumătate a anului am avut multe rezultate comerciale bune care vor avea un impact asupra activităţii de anul viitor. După rezultatele înregistrate cu Ford, am extins colaborarea cu Dacia, în special pe zona de importuri, iar din vara acestui an am început realizarea de importuri din Franţa, Polonia, Slovacia pentru uzină. Acestea au început acum, dar efectele le vom vedea anul viitor. În vară am realizat mai mult teste, iar din septembrie am început realizarea unor volume mai importante. De asemenea, mai avem şi alte proiecte. În ceea ce priveşte volumele, am fost afectaţi de activitatea de la Ford, mai ales în prima jumătate a anului, dar acum am reuşit să compensăm“, a spus Christophe de Korver.

    Producţia la Dacia a scăzut cu 3,5% în primele opt luni ale acestui an la 213.559 de autoturisme, pierzând aproape 7.800 de maşini, echivalentul a 31 de garnituri de tren de transport.

    „Situaţia de la Dacia este mai complicată. Totul depinde de zonele către care exportă. Avem exporturi prin Constanţa şi exporturi către Italia, unde am avut rezultate bune în trimestrul doi al acestui an. În prima parte a anului am avut un business foarte bun către Africa de Nord, în special către Algeria. Întotdeauna depinde de piaţa pe care se vinde Dacia cel mai bine. Da, au mutat Sandero, însă acest lucru nu se vede la Mioveni. Ei produc în continuare la capacitate maximă“, a declarat şeful Gefco România.

    În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, acesta s-a extins în 2014, atât pe zona de industrie, cât şi pe zona de agricultură: „În partea de vest a ţării lucrăm acum cu Hella, companie ce deţine o fabrică de corpuri de iluminat lângă Timişoara, dar şi cu cei de la Pioneer. Am început anul foarte bine deoarece am colaborat cu cei de la Pioneer, pentru care am transportat seminţe. Ei sunt o subsidiară a DuPont şi produc aici seminţe ce sunt exportate în Ucraina şi Rusia, în special înainte de criză“.

    Colaborarea cu Hella vine la mai puţin de un an de când Gefco a deschis, în toamna anului trecut, o nouă platformă logistică de 2.000 mp la Arad, în Parcul Industrial Cefin.

    Compania de logistică s-a extins pe domeniul agricol nu doar prin colaborarea cu Pioneer, ci şi prin colabrarea cu IPSO, importatorul utilajelor John Deere în România.

BusinessMagazin