BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Skoda a lansat a treia generaţie Fabia, marcă vândută în peste 40.000 de unităţi pe piaţa locală

    În România, noua Skoda Fabia se lansează în 15 variante de culori de caroserie şi un concept care le permite clienţilor să-şi aleagă o culoare anume pentru plafon, jante şi oglinzi retrovizoare laterale.

    “Noua Fabia este cu până la 17% mai economică şi dispune de sisteme inovatoare de asistenţă, prezente la modelele din clase superioare. Acest model este mai lat şi mai spaţios, având cel mai mare portbagaj din clasa sa – 330 de litri (cu 15 litri mai mare decât generaţia precedentă) – care poate fi mărit până la 1.150 de litri, dacă bancheta din spate este rabatată”, informează compania.

    Gama de motorizări include patru propulsoare pe benzină şi trei diesel, cu puteri cuprinse între 60 CP şi 110 CP, care respectă normele Euro6, au sistem start-stop şi sistem de recuperare a energiei din frânare.

    La capitolul siguranţă, noul model Fabia a primit numărul maxim de 5 stele din partea Euro NCAP, organismul european independent ce evaluează siguranţa oferită de noile modele lansate pe piaţă. Modelul este prevăzut cu volan reglabil pe înălţime şi adâncime, centuri de siguranţă cu senzor pentru toate cele cinci locuri, cele din faţă fiind reglabile pe înălţime.

    Prima generaţie Fabia a fost lansată în 1999, urmată de a doua în 2007. Din 1999 şi până la sfârşitul anului 2014, în România s-au vândut 44.500 de unităţi Skoda Fabia.

  • Construcţia magistralei de metrou din Timişoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

    Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.

    „Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

    Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

  • Anul grevelor în aviaţia europeană. Furtuna angajaţilor nemulţumiţi a scos la iveală puterea sindicatelor

    Piloţii şi însoţitorii de bord solicită creşteri salariale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. În luna septembrie, mai multe curse ale companiei, interne şi externe, au fost anulate, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, solicita conducerii şi sindicatelor să înceapă negocierile şi să găsească rapid soluţii pentru ca activitatea operatorului aerian să revină la normal. Surse din rândul piloţilor declarau pentru Mediafax că protestul piloţilor a fost declanşat nemulţumirile privind salariile şi noul contract colectiv de muncă – înregistrat fără să se ţină cont de revendicările lor -, dar şi pe fondul unora privind managementul companiei.

    Potrivit surselor, conducerea companiei Tarom s-ar fi folosit de sindicatul majoritar şi de alte două sindicate mai mici pentru a putea înregistra la ITM noul contract colectiv de muncă, fără a lua în calcul cerinţele piloţilor. Sindicatul personalului navigant anunţa în octombrie că îşi rezervă dreptul la noi acţiuni sindicale, dacă revendicările nu vor fi soluţionate. În decembrie, sindicatul personalului tehnic al TAROM, din care fac parte 700 din cei 2.100 de angajaţi ai companiei aeriene, a solicitat din nou majorări salariale şi a depus preaviz de conflict de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Compania a avut în acest an venituri din servicii de transport aerian mai mari cu 5%, a transportat 1,7 milioane pasageri, în creştere cu 3%.

    Tot pe piaţa locală, Wizz Air a concediat în 2014 circa 20 de angajaţi, după ce o parte din personalul angajat de compania low-cost în România a înfiinţat un sindicat reprezentativ în relaţia cu şefii de la Budapesta. Compania informa că reducerile de personal se leagă de decizia de a muta o aeronavă de la baza operaţională din Bucureşti, pe fondul scăderii cererii, şi nu sunt cauzate de vreo iniţiativă a angajaţilor.

    Grevele au ţinut la sol şi aeronavele Air France, 60% dintre piloţii companiei intrând în grevă în luna septembrie, după ce au decis să se opună condiţiilor de dezvoltare a unei filiale low-cost a grupului. Cele trei sindicate intraseră de mai multe săptămâni în conflict cu conducerea, iar CEO-ul Air France, Frédéric Gagey, estima de la „10 până la 15 milioane“ de euro pe zi costul acestei greve. Air France renunţa o săptămână mai târziu la proiectul său de expansiune în Europa a companiei aeriene low-cost Transavia. Conflictul a provocat în luna septembrie o scădere cu 15,9% a traficului de pasageri şi cu 17,7% a traficului de mărfuri. Grupul Air France KLM a raportat şi o rată a rezervărilor pentru lunile următoare mai redusă decât de obicei, iar impactul grevei asupra încasărilor ar urma să fie de „ordinul a 500 de milioane de euro“, potrivit grupului franco-olandez.

    Nemţii de la Lufthansa au început grevele încă din luna martie, când compania anula 3.800 de zboruri din cele 4.300, timp de trei zile, din cauza unui protest al piloţilor, tot pe fondul unor negocieri salariale. Sindicatul cerea pensionarea piloţilor la vârsta de 55 de ani şi o creştere salarială de 10%, în timp ce Lufthansa propunea pensionarea piloţilor la vârsta de 60 de ani şi o creştere salarială de 5,2%. Deşi greva piloţilor a paralizat traficul aerian din Germania şi Europa de Vest, protestul a fost susţinut de majoritatea germanilor, potrivit unui sondaj efectuat pentru postul de televiziune ARD. Greva a continuat în august la divizia low-cost Germanwings şi apoi în ultimele patru luni ale anului la Lufthansa, iar sute de mii de pasageri au fost afectaţi.

    Pierderile cauzate de protestele angajaţilor din industrie au fost importante, însă o veste bună a venit pe finalul anului de la scăderea preţului petrolului cu 40%, determinând şi ieftinirea combustibililor necesari aeronavelor.

  • Piaţa auto în 2014: primul după şase ani de scăderi în care volumele vânzărilor au crescut

    Între 2008 şi 2013 mai bine de 80% din vânzări s-au evaporat, iar România, care se apropia de top 10 al pieţelor europene, a coborât până aproape pe locul 20. România a înregistrat în intervalul ianuarie-noiembrie 2014 a treia cea mai mare creştere a înmatriculărilor de maşini noi la nivelul Uniunii Europene, depăşind ţări precum Spania, Marea Britanie sau Italia.

    În total, în primele 11 luni ale acestui an s-au înmatriculat aproape 64.600 de autoturisme noi, ceea ce înseamnă că până la finalul anului se vor înregistra în total aproape 70.000 de maşini noi, în creştere cu peste 20% faţ de anul trecut. Piaţa locală revine astfel la creşterile puternice de dinainte de 2007, însă volumele rămân foarte mici şi comparabile cu cele din ţări cu populaţie sub 10 milioane de locuitori, precum Cehia.

    „Per ansamblu, 2014 a fost un an mai bun. Volkswagen a avut 8.400 – 8.500 de autoturisme noi vândute, faţă de 7.400 în 2013. Creşterea vânzărilor şi a pie-ţei va con-ti-nua şi în 2015. Vom avea creştere eco-nomică, in-di-ferent cât de mică este, avem sta-bilitate eco-nomică, iar companiile continuă să-şi schimbe par-curile auto, să angajeze oameni. Chiar am ob-servat o tendinţă de dezvoltare nu doar în Bu-cureşti, ci şi în Sibiu, Cluj, Timişoara. Vor exis-ta tot mai multe com-panii care se vor ex-tin-de şi care vor face anga-jări“, a spus Bogdan Florea, brand manager Volkswagen autoturisme în cadrul Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală. În ceea ce priveşte piaţa, directorul de marcă al VW se aşteaptă la o apreciere de „până la zece procente în 2015, spre 85.000 – 90.000 de unităţi“. Piaţa însă mai are de luptat şi cu importurile second-hand care evită în continuare plata taxelor, dar şi cu asigurătorii care recomandă clienţilor repararea maşinilor în anumite service-uri, nu cele oficiale, este de părere Bogdan Florea.

    Anul acesta Programul Rabla a susţinut vânzarea a aproape 20.000 de autoturisme noi, faţă de circa 13.000 în 2013, însă tot în 2014 s-au importat mai bine de 200.000 de maşini vechi. „De programul Rabla nu ar mai fi nevoie în 2015 deoarece atât timp cât faci un program de stimulare prin casarea maşinilor mai vechi de 10 ani, dar în acelaşi timp laşi uşa larg deschisă importurilor de maşini mai vechi de zece ani care lovesc întreaga piaţă şi pe producătorii locali, atunci putem spune că programul este ineficient, deoarece ce dăm cu o mână pierdem cu cealaltă“, a spus Florea.

    Următorul pas în susţinerea vânzărilor de maşini noi către persoane fizice, care în prezent reprezintă numai 30% din vânzări, faţă de 60% în 2007-2008, îl reprezintă programul Prima maşină, care, ca şi Prima casă, doreşte să ieftinească finanţarea.

    „Nu se vede o îmbunătăţire a pieţei auto pe final de an. Programul Rabla s-a încheiat, Prima maşină nu va avea un efect prea mare şi nici măcar nu s-au realizat vânzări până acum prin acesta. S-au publicat normele metodologice de o săptămână, băncile nu sunt pregătite încă şi impactul asupra ratei lunare este unul redus, de circa 100 de lei, astfel încât nu poate influenţa prea mult clienţii. Cine se încadra până acum se va încadra în continuare, cine nu, nu se va încadra nici acum“, a spus Florea.

    În ceea ce priveşte producţia de maşini, România va produce din nou în 2014 peste 300.000 de maşini, dar nu va mai depăşi pragul de 400.000, cum a făcut-o în 2013 din cauza uzinei Ford de la Craiova. În timp ce Dacia menţine ritmul de producţie similar cu 2013, înregistrând chiar o creştere de 1% la 10 luni, accelerând spre 340.000 de maşini, la Craiova, pe fondul cererii scăzute de B-Max la nivel european, uzina va produce sub 50.000 de maşini, faţă de 68.000 în 2013. Din acest motiv, americanii au decis ca 680 din cei 3.200 dintre salariaţi să plece, fie voluntar, fie vor fi disponibilizaţi.

  • Noul Smart este singura maşină vândută de Mercedes-Benz în România care se califică în programul Prima Maşină

    Noile modele smart (fortwo şi fourfour) au fost lansate, joi, pe piaţa locală în şase versiuni, având câte trei versiuni de motorizare pentru fiecare model. 

    Prin intermediul noilor motorizări de bază de 45 kW pentru fortwo şi forfour, dar şi cu motorul de top de 66 kW disponibil de acum şi pentru forfour, gama de modele disponibile a fost extinsă la şase versiuni. Preţurile încep de la 8.700 euro (fără TVA) pentru modelul fortwo şi de la 9.250 euro (fără TVA) pentru modelul forfour. 

    Pentru un împrumut de 45.000 de lei (echivalentul a 10.000 de euro) contractat pe o perioadă de cinci ani clientul plăteşte pentru un credit Prima maşină o dobândă efectivă de 5,1% pe an (la nivelul actual al indicatorului Robor la 6 luni), astfel că rata lunară este de 850 de lei, iar costul total ajunge la 51.000 de lei, arată un calcul al ZF. Jumătate din dobândă este însă suportată de stat. Guvernul a aprobat în luna noiembrie normele de aplicare a programului Prima maşină, care prevăd o perioadă maximă de creditare de cinci ani, un  cost al maşinii de maximum 50.000 de lei plus TVA şi dobândă formată din Robor la 6 luni (2,1% în prezent) plus o marjă de 3%.

    Echipările standard includ lumini de rulare pe timp de zi cu LED, închidere centralizată cu telecomandă, confirmare vizuală a închiderii maşinii şi imobilizator, cruise control cu limitator de viteză, termometru temperatură exterioară cu indicator de îngheţ, instrumentar de bord cu display LCD cu grafică monocromatică şi computer de bord, geamuri electrice faţă şi sistem de direcţie asistată electric. Noile modele smart îndeplinesc normele de poluare Euro 6.

  • Noul Smart este singura maşină vândută de Mercedes-Benz în România care se califică în programul Prima Maşină

    Noile modele smart (fortwo şi fourfour) au fost lansate, joi, pe piaţa locală în şase versiuni, având câte trei versiuni de motorizare pentru fiecare model. 

    Prin intermediul noilor motorizări de bază de 45 kW pentru fortwo şi forfour, dar şi cu motorul de top de 66 kW disponibil de acum şi pentru forfour, gama de modele disponibile a fost extinsă la şase versiuni. Preţurile încep de la 8.700 euro (fără TVA) pentru modelul fortwo şi de la 9.250 euro (fără TVA) pentru modelul forfour. 

    Pentru un împrumut de 45.000 de lei (echivalentul a 10.000 de euro) contractat pe o perioadă de cinci ani clientul plăteşte pentru un credit Prima maşină o dobândă efectivă de 5,1% pe an (la nivelul actual al indicatorului Robor la 6 luni), astfel că rata lunară este de 850 de lei, iar costul total ajunge la 51.000 de lei, arată un calcul al ZF. Jumătate din dobândă este însă suportată de stat. Guvernul a aprobat în luna noiembrie normele de aplicare a programului Prima maşină, care prevăd o perioadă maximă de creditare de cinci ani, un  cost al maşinii de maximum 50.000 de lei plus TVA şi dobândă formată din Robor la 6 luni (2,1% în prezent) plus o marjă de 3%.

    Echipările standard includ lumini de rulare pe timp de zi cu LED, închidere centralizată cu telecomandă, confirmare vizuală a închiderii maşinii şi imobilizator, cruise control cu limitator de viteză, termometru temperatură exterioară cu indicator de îngheţ, instrumentar de bord cu display LCD cu grafică monocromatică şi computer de bord, geamuri electrice faţă şi sistem de direcţie asistată electric. Noile modele smart îndeplinesc normele de poluare Euro 6.

  • Brand managerul Renault în România a preluat conducerea Nissan şi vrea să poziţioneze brandul japonez pe nişa câştigătoare

    S-a angajat la Renault în 2003, unde avea în subordine vânzările maşinilor de clasă mică. Din 2006 a preluat funcţia de brand manager al mărcii şi a fost responsabilă de aceasta până în 2014, când a intrat pe un segment total nou, cel al crossoverelor şi al SUV-urilor, unde activează cu precădere Nissan.

    „La Renault am acumulat o experienţă valoroasă în marketing şi am cunoscut foarte bine piaţa auto. Am trăit atât momente de creşteri fulminante în 2005-2007, cât şi cădere bruscă după 2009. Au fost experienţe foarte importante. Am învăţat că o decizie bună luată la momentul potrivit poate face diferenţa, la fel cum poate face diferenţa şi o atitudine pozitivă, în momente când lucrurile nu stăteau foarte bine. Sunt lucruri care te ajută în dezvoltarea ta ca om de marketing, dar ai nevoie şi de elemente de management”, a spus Dora Pasăre, brand director la Nissan, în cadrul Renault Commercial Roumanie, compania care din vara anului 2011 comercializează pe piaţa locală mărcile Dacia, Renault şi Nissan.

    Dacă marca franceză este în prezent cel de-al patrulea brand de import ca vânzări, cu o creştere a înmatriculărilor de 33% în primele zece luni, la peste 3.400 de autoturisme, Nissan ocupă locul 13 şi creşte cu peste 50% în acelaşi interval, până la aproape 900 de maşini. „Este o lume nouă cu multe provocări. Dar primul meu obiectiv a avut legătură cu echipa pe care o coordonez. Trebuie să-ţi cunoşti oamenii şi să ştii ce îi motivează, tot ce ţine de a le câştiga încrederea, mai ales că este o echipă foarte pasionată, unită în jurul unui brand de nişă”, este de părere noul brand director al mărcii nipone.

    În timp ce la Renault modelele de bază sunt cele de clasă mică, Clio şi Captur, urmate de compactul Megane, la Nissan vânzările sunt susţinute de crossoverul mic Juke şi de cel compact Qashqai, primul fiind reînnoit în primăvara acestui an, iar al doilea a ajuns deja în vară la cea de-a doua generaţie.

    „Clientul de Nissan este unul mult mai exigent. Un consilier de vânzări petrece mult mai mult timp cu clientul. Este un timp al deciziei de achiziţie mai mare. Clientul se uită mai mult la produs, la performanţele şi la caracteristicile sale şi mai puţin la preţ. Este un timp mai lung de decizie, pentru un client mai exigent, către care trebuie să mergem cu standarde mai înalte de abordare”, a subliniat Dora Pasăre. Anul 2014 a fost pentru Nissan unul de vârf, având în vedere gama de modele complet reînnoită. În ultimele 12 luni, brandul nipon a lansat 12 noi modele pentru Europa şi Rusia.

    Filosofia de brand se îndreaptă pe cele două axe de comunicare, inovaţie, de la sistemele Nissan Connect şi Safety Shield, şi va urma până în 2020 vehiculul autonom. „Pentru Qashqai putem observa că mixul este foarte mare, majoritatea clienţilor optând pentru versiunile de top echipate cu aceste sisteme. Peste 50% din modelele Qashqai livrate în acest an vin cu cele mai noi tehnologii disponibile”, a spus Dora Pasăre.

    Nissan se îndepărtează uşor de zona offroad, cu modele precum Pathfinder sau vechiul X-Trail, şi beneficiază din plin de creşterea popularităţii crossoverului, fiind inventatorul acestui concept şi cel care a lansat segmentul crossoverelor de clasă mică încă din 2010, cu trei ani înainte ca brandurile concurente să vină cu alternative. 

  • Cele mai inovatoare companii din România: FM România, pregătirea mărfurilor cu control integrat

    Elementul de noutate:

    FM România este singura companie logistică din România ce foloseşte acest tip de proces, de verificare automată a comenzilor în timp real, în timpul trierii.

    Efectele inovaţiei:

    Un cost logistic mai mic per comandă, un timp standard mai scurt de pregătire a comenzii, o acurateţe mult mai mare a procesului de verificare, un procent semnificativ mai redus de reclamaţii din partea clienţilor, un procent mai mare la indicatorii de performanţă, un grad ridicat al nivelului de satisfacţie a clienţilor.

    Descriere:

    Greutatea pentru aceleaşi produse nu este niciodată constantă într-o anumită perioadă. Spre exemplu, în cazul unei sticluţe de parfum, greutatea variază în funcţie de acurateţea sistemului de umplere a sticluţei, iar greutatea cartonului variază în funcţie de umiditate. Toţi aceşti parametri influenţează greutatea unităţilor, de unde necesitatea dezvoltării unui control integrat în procesul de pregătire a mărfurilor.

    Procesul de pregătire a mărfurilor cu control integrat a fost dezvoltat în interiorul companiei cu ajutorul unor colaboratori externi, în ideea eliminării factorului uman şi a abordărilor subiective în procesul de verificare a comenzilor.

    Principiul pe baza căruia acesta funcţionează este: în cazul unui suport, dacă se cunoaşte ce produs ar trebui să susţină, poate fi determinată cu uşurinţă greutatea teoretică a întregii linii cu ajutorul unui software. Greutatea teoretică trebuie comparată cu greutatea măsurată pentru a verifica dacă sunt aceleaşi.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • În căutarea tinerilor cu bani. Daimler vrea să scadă media de vârstă a şoferului de Mercedes-Benz

    Vânzările liderului clasamentului, BMW, au urcat în perioada iulie-septembrie la peste jumătate de milion de unităţi, incluzând modelele MINI şi Rolls-Royce. Cea mai mare creştere dintre toţi producătorii, de 9%, a avut-o Mercedes, căruia noile modele lansate i-au adus o creştere de 431.000 a vânzărilor de Mercedes-Benz şi smart.

    După ce i-a suflat în ceafă în ultimele luni, Daimler a luat faţa grupului Volkswagen cu doar o mie de unităţi în plus şi se aşază pe mult râvnitul loc doi. De fapt, directorul general al Daimler, Dieter Zetsche, ameninţa încă din luna februarie rivalii de la BMW că le va fura poziţia de lider, pierdută în 2005, până la finele deceniului. Cifrele arată că primii paşi au fost deja făcuţi. Modelul coupé cu patru uşi CLA, lansat anul trecut, a contribuit semnificativ la creşterea popularităţii mărcii germane în rândul consumatorilor mai tineri. Potrivit analiştilor, CLA a ajutat Mercedes să se extindă dincolo de generaţia născută după război, către generaţiile X şi Y, şi a redus cu 10 ani vârsta medie a clienţilor faţă de modelul entry anterior, Clasa C.

    Analiştii de la IHS anticipau rezultatele pozitive ale Daimler încă din iarnă, mizând mai ales pe contribuţia decisivă a noului GLA în ”explozia„ vânzărilor, de peste 100.000 de unităţi anul viitor, însă reproşează fapul că întinerirea gamei putea veni mai devreme. Avansul înregistrat de Mercedes-Benz ar putea fi temporar, întrucât livrările de GLA nu le vor depăşi, cel mai probabil, pe cele de BMW X1 sau Audi Q3.

    De aceea, Audi ar putea recâştiga poziţia a doua în 2015, când va introduce un SUV de talie mai mică, Q1, potrivit estimărilor IHS. ”Acesta este riscul când aduci GLA pe piaţă la patru ani şi jumătate după X1. În unele cazuri, Mercedes-Benz a ajuns un pic prea târziu la petrecere“, comentează, de la Londra, Neil King, analist la Euromonitor. Lupta între cei trei giganţi este însă departe de a se fi terminat.

    Cel mai recent a intrat în joc noua clasă B, modelul care şi-a găsit din 2005 mai bine de 700.000 de clienţi. A doua generaţie de B Class, lansată în 2011 şi poziţionată mai aproape de gusturile segmentului de public tânăr, a adus grupului Daimler 380.000 de clienţi, ducând aşadar la un rezultat cumulat de peste un milion de maşini vândute. ”Noua clasă B este al patrulea jucător din seria de cinci noi modele lansate de Mercedes-Benz.

    După clasa A, CLA Coupé şi GLA, am aruncat în cursă cu mult înaintea competitorilor monovolumul clasa B facelift, model care va fi urmat în primăvară de CLA Shooting Brake, închizând portofoliul nostru cu o limuzină sport“, spune Nicole Baldisweiler, product manager pentru maşini compacte al Mercedes-Benz. Chiar dacă media de vârstă a şoferului de Mercedes este de 52 de ani, potrivit unui studiu R.L.Polk, oficialii pariază că cei cinci aşi scoşi din mânecă vor muşca serios din segmentul 20-30 de ani, devorat de mulţi ani doar de concurenţă.

  • KLG Europe Logistics Romania a finalizat o investiţie de 5,6 milioane de euro

    A doua fază de dezvoltare a proiectului logistic al KLG Europe Logistics Romania a necesitat investiţii de 5,6 milioane euro şi a fost implementată în 7 luni. În acest interval au fost construite o platformă de cross-docking de 5.000 mp, un depozit  clasa A cu o suprafaţă de 5.000 mp, 1.200 mp de birouri şi camere VAS cu o suprafaţă de 1.000 mp.

    Noul terminal cross-dock dispune de 15 uşi de andocare integrate în sistemul de distribuţie şi colectare KLG – hub&spoke. Infrastructura informatică şi implementarea unui sistem de scanare complet automatizat  au jucat un rol important în configurarea noului terminal. Acest sistem aduce o creştere a productivităţii de livrare de circa 30% faţă de o configuraţie obişnuită a unui astfel de terminal.

    „Finalizarea acestei investiţii reprezintă pentru KLG atât extinderea platformei logistice şi evoluţia serviciilor companiei dar şi următoarea treaptă  în dezvoltarea planificată pe plan local”, a declarat Dragoş Geleţu, managing director al KLG Europe Logistics România.

    Compania deţine în localitatea Bolintin Deal, la km 23 al autostrăzii Bucureşti – Piteşti, un parc logistic de 18,5 hectare pentru care a fost planificată construcţia a aproximativ 85.000 mp de spaţiu logistic.

    Pentru podeaua depozitului, un element foarte important pentru acest tip de construcţie, KLG Europe Logistic a alocat 500.000 de euro din totalul investiţiei. Aceasta a fost proiectată fără rosturi de dilataţie, ceea ce permite operarea de stivuitoare dedicate culoarelor înguste dintre rafturi, precum şi reducerea costurilor de mentenanţă a utilajelor.

    Pentru partenerii transportatori, KLG Europe Logistics Romania a investit într-o zonă special destinată şoferilor de autocamioane, unde aceştia pot aştepta finalizarea operaţiunilor de încărcare/descărcare.

    Noua facilitate logistică este deja în exploatare, având încă de la lansare un grad de ocupare de 90%. Investiţia a presupus crearea a aproximativ 50 de noi locuri de muncă şi a adus o reducere a timpilor de operare pentru manipularea mărfurilor.

    KLG Europe are activităţi de logistică şi depozitare, expediţii rutiere, interne şi internaţionale, grupaje şi transport cargo, transport maritim şi transport aerian. La nivel internaţional grupul a înregistrat afaceri de 114 milioane euro în 2013.

    În România KLG Europe este prezentă din 2006; compania cu centrul în Bucureşti deţine alte 6 hub-uri pentru distributie în ţară, la Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca şi Timişoara, care însumează o capacitate totală de depozitare de peste 60.000 mp. În toate centrele este implementat sistemul de management al depozitării WMS. KLG are clienţii precum Domo Retail, LG, 3M, Coty, Timken, Akzo Nobel, Adidas, Wrigley, Orange, Den Braven, LC Waikiki, Policolor, Red Bull, Natuzzi, Cramele Recaş, TP-Link, Valvis Holding,  Koyo, Brenntag, Dohler, Riso Scotti, IPSO, Pigna, Ericsson, Orlando’s, Euralis, Overseas Group.