BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Cum a crescut Wim Bosman România cu 20% anul trecut

    Wim Bosman confirmă şi în 2014 trendul de creştere a afacerii, rezultatele pozitive obţinute anul trecut datorându-se în primul rând serviciilor logistice integrate 3PL+  de depozitare, transport şi distribuţie, dar şi investiţiilor de peste 500.000 de euro direcţionate în spaţii de depozitare, mijloace de transport şi utilaje de manipulare.

    2014 a fost anul fidelizării clienţilor din portofoliu prin adaptarea şi oferirea unor soluţii logistice integrate care au condus la preluarea unora dintre procesele interne ale clienţilor în vederea eficientizării activităţilor operaţionale, dar şi a reducerii de costuri interne ale acestora din urmă. Astfel, compania a numărat în 2014 peste 500 de clienţi activi, majoritatea provenind din retail electronice – electrocasnice, FMCG, automotive şi oil & gas.

    Pentru 2015 Wim Bosman România a bugetat investiţii de 500.000 de euro la care se adaugă posibilitatea suplimentării planului investiţional până la o valoare finală de 1,2 milioane euro. Investiţiile vor fi concentrate în dezvoltarea şi adaptarea serviciilor existente, în suplimentarea capacităţii de depozitare, precum şi în creşterea flotei.

    Printre obiectivele companiei în anul curent se numără o nouă creştere a afacerilor de până la 12%, precum şi creştere din punct de vedere a volumelor, creştere susţinută de investiţiile realizate şi de identificarea şi finalizarea de noi proiecte.

    „Aşteptăm de la 2015 o stabilizare a mediului economic care să ne menţină într-un ritm de creştere constantă. Suntem încrezători că acest lucru este posibil şi că 2015 va aduce mai multă predictibilitate pentru a putea dezvolta proiecte noi şi proiecţii realiste,” a declarat Emil Ion, managing director al Wim Bosman România

    Companie cu acţionariat romano-olandez, Wim Bosman România este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de transport şi logistică. Wim Bosman oferă soluţii integrate de depozitare, transport şi distribuţie, specifice fiecărui client în parte.

    Compania face parte din grupul olandez Wim Bosman, companie cu prezenţa internaţională, activă cu 23 de divizii în nouă ţări şi o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane euro. Începând cu 2011, Wim Bosman a devenit subsidiara din Europa a Mainfreight, grup logistic neozeelandez prezent în Oceania, Asia, USA şi Europa prin 221 filiale, peste 5.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de 950 milioane euro.

  • Cum a crescut Wim Bosman România cu 20% anul trecut

    Wim Bosman confirmă şi în 2014 trendul de creştere a afacerii, rezultatele pozitive obţinute anul trecut datorându-se în primul rând serviciilor logistice integrate 3PL+  de depozitare, transport şi distribuţie, dar şi investiţiilor de peste 500.000 de euro direcţionate în spaţii de depozitare, mijloace de transport şi utilaje de manipulare.

    2014 a fost anul fidelizării clienţilor din portofoliu prin adaptarea şi oferirea unor soluţii logistice integrate care au condus la preluarea unora dintre procesele interne ale clienţilor în vederea eficientizării activităţilor operaţionale, dar şi a reducerii de costuri interne ale acestora din urmă. Astfel, compania a numărat în 2014 peste 500 de clienţi activi, majoritatea provenind din retail electronice – electrocasnice, FMCG, automotive şi oil & gas.

    Pentru 2015 Wim Bosman România a bugetat investiţii de 500.000 de euro la care se adaugă posibilitatea suplimentării planului investiţional până la o valoare finală de 1,2 milioane euro. Investiţiile vor fi concentrate în dezvoltarea şi adaptarea serviciilor existente, în suplimentarea capacităţii de depozitare, precum şi în creşterea flotei.

    Printre obiectivele companiei în anul curent se numără o nouă creştere a afacerilor de până la 12%, precum şi creştere din punct de vedere a volumelor, creştere susţinută de investiţiile realizate şi de identificarea şi finalizarea de noi proiecte.

    „Aşteptăm de la 2015 o stabilizare a mediului economic care să ne menţină într-un ritm de creştere constantă. Suntem încrezători că acest lucru este posibil şi că 2015 va aduce mai multă predictibilitate pentru a putea dezvolta proiecte noi şi proiecţii realiste,” a declarat Emil Ion, managing director al Wim Bosman România

    Companie cu acţionariat romano-olandez, Wim Bosman România este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală de transport şi logistică. Wim Bosman oferă soluţii integrate de depozitare, transport şi distribuţie, specifice fiecărui client în parte.

    Compania face parte din grupul olandez Wim Bosman, companie cu prezenţa internaţională, activă cu 23 de divizii în nouă ţări şi o cifră de afaceri anuală de peste 250 milioane euro. Începând cu 2011, Wim Bosman a devenit subsidiara din Europa a Mainfreight, grup logistic neozeelandez prezent în Oceania, Asia, USA şi Europa prin 221 filiale, peste 5.200 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de 950 milioane euro.

  • Lufthansa vânează corporatiştii din avion că să le furnizeze oferte personalizate

    “Companiile aeriene nu au fost în măsură să personalizeze şi să diferenţieze în mod eficient ofertele pentru clienţii corporativi. Altéa Corporate Recognition este un instrument care permite companiei aeriene să recunoască mai uşor clienţii corporativi, chiar din momentul în care aceştia fac o rezervare. Acest lucru permite companiei să furnizeze clienţilor săi de business oferte personalizate în orice moment al călătoriei, îmbunătăţind astfel experienţa călătorilor”, susţin oficialii Amadeus.

    Lufthansa va putea oferi servicii şi asistenţă personalizată încă de la primul pas al planificării călătoriei, precum acces special sau parcurgerea mai rapidă a punctelor de securitate din aeroport.

    “Clienţii corporativi reprezintă grupul de clienţi de bază pentru companiile aeriene de talie mondială, precum Lufthansa. Amadeus Altéa Corporate Recognition ne permite să creştem valoarea livrată clienţilor noştri corporativi şi oamenilor de afaceri, deopotrivă. Această realizare reprezintă un moment cheie în călătoria noastră spre a livra o experienţă mai personalizată şi mai diferenţiată, permiţându-ne să răspundem mai bine nevoilor clienţilor, să creştem gradul de satisfacţie a acestora şi să îmbunătăţim, în acelaşi timp, productivitatea”, a declarat Christian Tillmans, vicepreşedinte  Lufthansa.

    Compania Amadeus este un furnizor de soluţii de tehnologie şi de distribuţie pentru industria de turism. Grupurile de clienţi includ furnizori de turism (de exemplu, companii aeriene, hoteluri, operatori de transport feroviar, linii de feribot, etc.), vânzători din turism (agenţii de turism şi site-uri specializate) şi clienţi finali (corporaţii şi companii de management al turismului).

    În prezent, pentru clienţii corporate ai Lufthansa este disponibil şi cardul Miles&More Gold, un card de credit emis de UniCredit Ţiriac Bank în parteneriat cu Lufthansa şi membrii Star Alliance, care permite deţinătorului de card să acumuleze mile pentru fiecare tranzacţie efectuată la comercianţi. Acestea pot fi transformate ulterior în zboruri, călătorii sau produse de la parteneri.

    Unul din patru români care a zburat în 2013 cu o companie de linie şi-a cumpărat bilet de avion de la Lufthansa, ceea ce a făcut ca grupul să urce pe locul al treilea pe piaţa locală, după Wizz Air şi TAROM. Din 2014, nemţii au unificat conducerea filialelor locale Lufthansa, Austrian şi Swiss, iar italianul Antonio Tassone trebuie să aducă în aeronave 1,5 milioane de pasageri, fără să conteze însă pe low-cost-ul Germanwings, care a rămas fără aripi.

  • Lufthansa vânează corporatiştii din avion că să le furnizeze oferte personalizate

    “Companiile aeriene nu au fost în măsură să personalizeze şi să diferenţieze în mod eficient ofertele pentru clienţii corporativi. Altéa Corporate Recognition este un instrument care permite companiei aeriene să recunoască mai uşor clienţii corporativi, chiar din momentul în care aceştia fac o rezervare. Acest lucru permite companiei să furnizeze clienţilor săi de business oferte personalizate în orice moment al călătoriei, îmbunătăţind astfel experienţa călătorilor”, susţin oficialii Amadeus.

    Lufthansa va putea oferi servicii şi asistenţă personalizată încă de la primul pas al planificării călătoriei, precum acces special sau parcurgerea mai rapidă a punctelor de securitate din aeroport.

    “Clienţii corporativi reprezintă grupul de clienţi de bază pentru companiile aeriene de talie mondială, precum Lufthansa. Amadeus Altéa Corporate Recognition ne permite să creştem valoarea livrată clienţilor noştri corporativi şi oamenilor de afaceri, deopotrivă. Această realizare reprezintă un moment cheie în călătoria noastră spre a livra o experienţă mai personalizată şi mai diferenţiată, permiţându-ne să răspundem mai bine nevoilor clienţilor, să creştem gradul de satisfacţie a acestora şi să îmbunătăţim, în acelaşi timp, productivitatea”, a declarat Christian Tillmans, vicepreşedinte  Lufthansa.

    Compania Amadeus este un furnizor de soluţii de tehnologie şi de distribuţie pentru industria de turism. Grupurile de clienţi includ furnizori de turism (de exemplu, companii aeriene, hoteluri, operatori de transport feroviar, linii de feribot, etc.), vânzători din turism (agenţii de turism şi site-uri specializate) şi clienţi finali (corporaţii şi companii de management al turismului).

    În prezent, pentru clienţii corporate ai Lufthansa este disponibil şi cardul Miles&More Gold, un card de credit emis de UniCredit Ţiriac Bank în parteneriat cu Lufthansa şi membrii Star Alliance, care permite deţinătorului de card să acumuleze mile pentru fiecare tranzacţie efectuată la comercianţi. Acestea pot fi transformate ulterior în zboruri, călătorii sau produse de la parteneri.

    Unul din patru români care a zburat în 2013 cu o companie de linie şi-a cumpărat bilet de avion de la Lufthansa, ceea ce a făcut ca grupul să urce pe locul al treilea pe piaţa locală, după Wizz Air şi TAROM. Din 2014, nemţii au unificat conducerea filialelor locale Lufthansa, Austrian şi Swiss, iar italianul Antonio Tassone trebuie să aducă în aeronave 1,5 milioane de pasageri, fără să conteze însă pe low-cost-ul Germanwings, care a rămas fără aripi.

  • Vânzările de camioane din 2014 anunţă redresarea economiei naţionale

    Vânzările de camioane de peste 3,5 tone au urcat anul trecut cu aproape 30%, în timp ce piaţa auto totală a avansat cu 21%, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), vestea fiind una foarte bună pentru piaţa de profil, deoarece concretizează creşterea economică realizată anul trecut.

    Dintre cei şapte principali jucători pe piaţa camioanelor de peste 6 tone, Mercedes-Benz a fost singurul brand care a depăşit pragul de 1.000 de unităţi anul trecut, în timp ce pe locul secund s-a clasat MAN, cu 955 de camioane, în creştere de la 748 în 2013, conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Dintre acestea, în cazul MAN, circa 15% reprezintă vehicule achiziţionate de companii din alte ţări, nu de la reprezentanţa locală.

    „Targetul nostru este să avem 20% din piaţa de camioane, dar am ajuns la numai 19% în 2014. În 2012 am avut 25%. Creşterea pare mare deoarece piaţa a crescut de la 4.000 spre 5.000 de unităţi, dar pe noi ne interesează cifrele absolute, nu procentele deoarece noi nu trăim din procente, ci din vânzări“, a spus Jorge Leuschner, CEO la MHS Truck & Bus. Leuschner (65 de ani) a mai lucrat în trecut inclusiv pentru Mercedes-Benz, dar şi în cadrul Ţiriac Holdings în România. MHS Truck & Bus este importatorul camioanelor MAN şi autocarelor Neoplan pe piaţa locală, parte a grupului Automobile Bavaria, controlat de omul de afaceri Michael Schmidt. MHS Truck & Bus a rulat anul trecut afaceri de 86 mil. euro, în creştere cu 34% faţă de 64,2 mil. euro în 2013.

    „Piaţa a fost până anul trecut mult sub nivelul la care ar trebui să fie. O piaţă normală ar fi de cel puţin 7-8.000 de camioane de peste 6 tone. Ce este sub acest nivel este unul critic. Piaţa locală ar putea depăşi pragul de 7.000 de unităţi chiar anul acesta, sau poate anul viitor. Dacă nu se întâmplă ceva neaşteptat, anul acesta vom avea o piaţă de peste 5.000 de camioane, iar noi vom livra 20% dintre acestea, adică cel puţin 1.000. Având în vedere începutul acestui an, pot fi mai multe. Aici discutăm despre înmatriculări, inclusiv camioane mai noi de trei luni“, a subliniat şeful MHS Truck & Bus.

    În ceea ce priveşte livrările de flote, cele de peste 10 camioane au reprezentat jumătate din vânzările pe anul trecut. „Am livrat câteva mari precum cele către Dumagas, DHL, Fartud, care a luat 20 de camioane. Unii au cumpărat de-a lungul anului, alţii toate odată. Anul acesta vor urma altele. Avem şi companii internaţionale care cumpără din România.“ MHS Truck & Bus este, alături de EVW Holding, care vinde camioanele DAF, singurul importator din piaţa vehiculelor comerciale grele care nu este controlat direct de către producător.

    Economia a făcut anul trecut un salt de 2,9%, ascensiunea PIB fiind susţinută atât de cererea externă, cât şi de revenirea cererii interne. Industria a turat şi anul trecut motoarele economiei susţinând alături de comerţ creşterea PIB, în timp ce construcţiile nu şi-au revenit pe deplin. Analiştii susţin că o creştere a PIB de 2-3% nu ar trebui să ne mulţumească având în vedere decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de ţările dezvoltate.

    La nivelul UE, România a înregistrat a cincea creştere economică în T4. Creşterea economică a fost în T4 2014 de 0,5% faţă de T3. Comparativ cu acelaşi trimestru din 2013, PIB-ul a avansat cu 2,6% pe serie brută şi cu 2,5% pe serie ajustată sezonier. Pe partea de utilizare, ascensiunea PIB a fost susţinută de exporturi şi de revenirea consumului, potrivit analiştilor. Pentru 2015, estimările indică un avans al economiei de peste 2%, dar sub 3%, economiştii susţinând necesitatea stimulării investiţiilor, care au subperformat în 2014.

  • Planurile Skoda pentru întinerirea clienţilor: noua Fabia se pliază perfect pe profilul clientului de Prima Maşină

    Clientul Skoda din prezent este familist, are de cele mai multe ori între 35 şi 45 de ani şi un venit mediu sau de cele mai multe ori peste media naţională, dar acest lucru se va schimba în următorii ani, este de părere Vlad Rusu, brand managerul mărcii în cadrul Porsche România: „Odată cu lansarea noilor modele, reducem media de vârstă şi atragem clientela tânără. Din acest motiv, Fabia vine cu o întreagă paletă de culori şi un nou sistem multimedia. După Fabia deja lansată pe piaţă venim luna aceasta cu noua Fabia Combi; noua generaţie a Superb va fi prezentată în martie, în cadrul Salonului Auto de la Geneva, iar în România o vom lansa în iulie“.

    În acest context, pentru Fabia se doreşte ca noua generaţie a modelului de clasă mică să reprezinte 11% din vânzările mărcii în acest an, faţă de 9% cât a reprezentat generaţia anterioară anul trecut. Cele mai mari procente se vor întâlni la modelele Octavia şi Rapid, cu 45% respectiv 32-33%.

    „Am pornit vânzările Fabia încă de la finalul anului trecut, din decembrie, însă am realizat acum lansarea. Decembrie este de obicei o perioadă încărcată marcată de închiderea de an, aşa încât am realizat evenimentul de lansare în ianuarie“, a spus Rusu.

    Anul trecut Skoda a vândut pe piaţa locală aproape 7.800 de maşini noi, în creştere cu 41% faţă de anul anterior, avansul fiind de două ori mai accelerat decât cel al pieţei totale.

    „Creşterea a venit în contextul unor oferte bune în segmentul compact, cu Rapid şi cu Octavia. Rapid a mers bine atât pe varianta limuzină, cât şi Spaceback, iar Octavia a fost pentru cel de-al patrulea an consecutiv cel mai bine vândut model de import. Aceasta este o maşină spaţioasă, cu tehnologie de ultimă generaţie, care a venit cu oferte pe pachete de dotări, astfel încât nu am redus preţul maşinilor, dar am oferit o echipare cât mai bună“, a spus Vlad Rusu.

    În 2014 segmentul compact a reprezentat 45,5% din piaţă şi a crescut cu aproape 20% faţă de anul anterior, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    „În 2014 vânzările Skoda au crescut cu peste 40% datorită unui cumul de factori. Pe lângă modelele compacte, am vândut puternic prin programul Remat la care s-au adăugat atât flote mici, cât şi flote mari livrate companiilor. Am avut inclusiv o flotă de peste 100 de maşini livrate“, a subliniat directorul de marcă.

    În cadrul programului Rabla, Skoda a vândut 1.800 de maşini, faţă de 992 în 2013, fiind numărul doi după Dacia în cadrul programului cu o cotă de 9% din totalul livrărilor prin Remat. „Ne-am propus ca obiectiv în Remat să atingem 10% din totalul vânzărilor, pentru a menţine aceeaşi cotă de piaţă“, a spus Vlad Rusu. În total, Skoda a vândut în ianuarie 520 de maşini, în creştere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care prima lună din an este de obicei cea mai slabă.

    „Anul acesta nu ne-am propus o creştere absolută faţă de 2014, ci ne-am propus ca ţintă o cotă de piaţă de 10% din piaţa autoturismelor. În funcţie de cum va evolua piaţa, vom avea sau nu o creştere de două cifre“, a subliniat Rusu.

    În ceea ce priveşte piaţa totală, directorul mărcii Skoda se aşteaptă la o creştere de 5% în 2015, faţă de aproximativ 81.000 anul trecut. „Nu vedem o creştere spectaculoasă a vânzărilor. Desigur, se estimează creştere economică, însă noi am calculat o creştere ponderată a pieţei.“

    Totodată, anul trecut preţul mediu al maşinilor vândute de Skoda pe piaţa locală a crescut uşor faţă de 2013, în cea mai mare parte datorită pachetelor de opţionale.

    În total, persoanele fizice au reprezentat anul trecut circa 25% din vânzări, iar restul au venit dinspre companii, firme de taxi, rent-a-car sau alte vânzări speciale.

  • Cel mai scump bilet de avion “low-cost” din România. Un zbor dus-întors fără mâncare şi bagaj costă cât o călătorie la New York

    Compania aeriană Wizz Air, cel mai mare operator aerian din România după numărul de pasageri transportaţi, vinde un bilet de avion pe relaţia Bucureşti-Palma de Mallorca şi retur, în perioada 1-8 august 2015, la preţul de 2.108 lei, adică 468 de euro, tarif care nu include mâncare, bagaj de mână mare sau bagaj de cală. Costul călătoriei depăşeşte 500 de euro, dacă sunt adăugate cele trei servicii suplimentare.

    Tarifele companiilor aeriene low-cost ajung la niveluri atât de ridicate ca urmare a cererii crescute în vârful de sezon şi a lipsei concurenţei pe anumite rute.

    Wizz Air anunţa în luna septembrie că preţul mediu practicat pentru un bilet de avion este de 207 lei pentru un zbor dus. “Tariful nostru mediu de 47 de euro este extrem de competitiv în toate pieţele”, au declarat anterior oficialii Wizz Air.

    Wizz Air a transportat, în 2013, 3,2 milioane de pasageri pe piaţa locală, iar estimările pentru anul 2014 indică o creştere de 20% faţă de anul precedent. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. Celelalte companii aeriene care operează în România nu percep taxe pentru bagajele de mână.

    Un zbor dus-întors operat de compania Lufthansa, pe relaţia Bucureşti-Palma de Mallorca, costă 266 de euro (30 iulie-7 august 2015), potrivit site-ului companiei aeriene, diferenţa faţă de operatorul low-cost fiind de 202 euro. Preţurile pentru un zbor dus-întors între Bucureşti Otopeni şi New York, practicate de compania aeriană Aeroflot, pornesc de la 397 de euro, potrivit site-ului operatorului.

  • 150 de maşini de peste 100.000 de euro vor fi livrate în 2015 în România şi Republica Moldova

    Clienţii din România au început anul trecut să se îndrepte tot mai mult către automobilele personalizate, configurate con-form dorinţelor personale, de la culoarea caroseriei până la echipamentele din interior sau culoarea furnirului de pe planşa de bord. În acest an sunt aşteptate la Bucureşti nu numai limuzine Bentley cu preţuri de peste 200.000 de euro, ci şi limuzine Audi care trec de acest prag.

    Bentley România a primit comenzi pentru trei automobile Bentley Continental GT, alături de trei limuzine Flying Spur ce vor fi livrate pe piaţa locală în acest an, în timp ce din gama Lamborghini sunt în aşteptare un Huracan şi un Aventador Roadster. Pentru Bentley, cel mai scump automobil comandat a fost o limuzină Bentley Flying Spur de aproape 250.000 de euro, iar pentru Lamborghini, un Aventador Roadster de peste 300.000 de euro. ”În funcţie de modelul solicitat şi de configuraţie, timpul de aşteptare poate ajunge până la cinci luni pentru Bentley şi uneori chiar până la opt luni pentru an-umite modele de Lamborghini. Au existat însă şi situaţii în care clienţii au cumpărat automobilele direct din showroom„, a spus Mihaela Tudorică, brand manager pentru Bentley şi Lamborghini în cadrul Porsche Inter Auto. Cel mai scump pachet de opţionale comandat pentru un model Bentley a ajuns la 50.000 de euro net, în cazul limuzinei Flying Spur.

    În cazul Porsche, cel mai scump model comandat până acum cu livrare în acest an este un Cayenne S Diesel care ajunge la aproape 135.000 de euro. ”În general automobilele comandate de clienţii Porsche sunt foarte bine echipate. Mai mult de două treimi dintre automobilele vândute au preţuri de peste 100.000 de euro„, spune Adrian Pascu, brand manag-er Porsche în cadrul Porsche Inter Auto. Pentru un Porsche, timpul de livrare variază în funcţie de exclusivitatea modelului ales, de nivelul de personalizare a comenzii sau de cererea foarte mare pentru un anumit model. Un client care doreşte să îşi comande maşina conform propriilor specificaţii poate ajunge să aştepte de la două luni la mai mult de un an.

    Adrian Pascu spune că cel mai scump pachet de opţionale comandat de un client Porsche a fost pentru un Cayenne Diesel, valoarea acestuia ajungând la circa 52.000 de euro.

    Cu toate că este un brand premium, dar nu unul exclusivist precum Bentley sau Lamborghini, Audi poate ajunge din urmă segmentul de lux datorită listei foarte lungi de opţionale şi posibilităţii de configurare a automobilelor sale. Din acest motiv, clienţii români care au dorit să nu atragă atât de mult atenţia au optat pentru aceste automobile, însă le-au accesorizat chiar la un nivel superior limuzinelor Bentley. Între ianuarie 2014 şi ianuarie 2015 au fost comandate 10 auto-mobile Audi de peste 100.000 de euro, trei fiind limuzine de lux, A8, A8L (versiunea cu ampatament alungit), S8, versiunea sport a limuzinei, şi RS6, breakul care poate ajunge la peste 300 km/h. ”În cazul celui mai scump model Audi comandat vorbim de un model de top cu un preţ de 221.000 de euro, cu TVA inclus. Maşina a fost personalizată pe gustul clientului, de la culori corespunzătoare, piele fină, ornamente şi varietăţi din lemn, iar prelucrarea precisă a modelelor Audi Exclusive este realizată prin intermediul diviziei quattro GmbH„, a spus Iulia Dinescu, director de marketing pentru Audi în cadrul Porsche România. Pentru clienţii care doresc un Audi cu ornamente exclusive, în culori individuale şi cu cusături în piele executate manual, timpul de aşteptare poate ajunge şi până la jumătate de an, iar cel mai scump pachet de opţionale comandate în ultimul an a ajuns la aproape 92.000 de euro, cu TVA inclus.

  • Automobilele cât mai personalizabile de către clienţi au adus Renault pe creştere în 2014

    Piaţa auto se îndepărtează uşor de o segmentare clasică şi este cunoscut că trendurile cele mai importante sunt capacitatea de personalizare şi posibilitatea de a propune clientului final un produs sau un serviciu care acoperă nevoile sale. Mărcile care vor lansa astfel de produse şi îi vor face clientului o propunere valoroasă vor câştiga. Este strategia în care crede Ionuţ Gheorghe, 39 de ani, care a preluat în luna aprilie a anului trecut conducerea activităţilor de marketing ale mărcilor Dacia şi Renault în România.

    Gheorghe a revenit în România după ce a condus, din Elveţia, operaţiunile de marketing ale mărcii Infiniti în segmentul crossover pentru perimetrul geografic care cuprinde Europa, Africa şi Orientul Mijlociu (EMEA), iar anterior a fost directorul mărcii Nissan, în cadrul Renault Commercial Roumanie. „Am avut norocul ca în 2006 să intru în această alianţă, iar după şase ani mi s-a oferit oportunitatea de a experimenta un rol la nivel regional pentru Infiniti. Marketingul în domeniu auto are anumite particularităţi şi specificităţi care urmează principii clare şi comune pentru mai toate brandurile. Desigur, este total diferit să lucrezi pentru un brand care se adresează unui public mai larg, faţă de unul care se adresează prin produse premium. Experienţa din Elveţia mi-a permis să înţeleg mai bine o parte a organizaţiei noastre şi călătoria pe care o face un produs de la o idee la prima vânzare.“

    Executivul s-a întors la Dacia şi Renault după un 2013 în care marca românească tocmai revenise pe plus, cu un avans de 14% pe segmentul autoturismelor, în timp ce marca franceză pierduse aproape 15% din vânzările de maşini, pe o piaţă care s-a redus cu numai 5% în acel an.

    Avantajul în momentul în care gestionezi un portofoliu de mărci este destul de mare deoarece îţi permite să ai o mai bună acoperire a pieţei. Principiul după care funcţionează marketingul este să oferi fiecărei nişe de consumatori produsul cât mai adaptat nevoilor sale. „Acum Renault a început o călătorie foarte interesantă, odată cu lansarea lui Clio, care a continuat cu Captur, un new-entry în gama Renault şi care a adus rezultate extrem de încurajatoare, atât în România, cât şi la nivel european. În spate există un plan de produs cu mai multe etape. Anul acesta vom lansa noul crossover compact la nivelul lunii iunie, iar în următoarele luni vor apărea tot mai multe detalii legate de acest produs, urmând ca în iunie să înceapă comercializarea sa“, a spus Ionuţ Gheorghe.

    Avantajul alianţei este că există o colaborare între mărci şi există multe zone comune în care mărcile se susţin una pe cealaltă, explică Ionuţ Gheorghe: fiecare marcă are bine definit teritoriul său şi felul cum se construieşte gama are un rol. În plus, nu este o surpriză faptul că teritoriul crossoverelor este dorit de toate mărcile sau că în top zece nu este niciun producător care să nu fie prezent pe acest teritoriu. În următorii ani, numărul noilor intraţi în segment crossoverelor va creşte foarte mult. Anul trecut, segmentul SUV-urilor a crescut cu aproape 24%, fiind peste media de 21% a pieţei auto locale.

    După creşterile puternice înregistrate de crossoverul Captur, Renault reia cursa pentru segmentul SUV-urilor compacte cu modelul Kadjar, ce va fi prezentat oficial săptămâna aceasta la Paris. SUV-ul Renault va prelua în premieră platforma tehnică de la Nissan Qashqai şi va fi produs la uzina din Palencia, Spania. Actualul Renault Koleos împarte platforma cu un model Samsung şi este produs în Coreea de Sud. Primele prototipuri au intrat în producţie în Spania încă din vara anului trecut, iar în februarie va demara producţia de serie. După acest model, din toamnă, Renault va pregăti viitoarea generaţie a lui Megane, modelul compact al gamei sale.

    „Există o serie de planuri de volume pentru crossoverele Renault, dar, ca şi volume, noul Kadjar va fi în top trei în următorii ani. Pentru noi acesta reprezintă o provocare extrem de importantă şi este cea mai importantă lansare de când a venit Captur. Noul crossover va face ceea ce propune acest concept, să câştige clienţi din toţi cei care doresc să-şi upgradeze maşinile compacte tradiţionale, să experimenteze un alt gen de automobil, trecând de la un sedan clasic, de la toţi cei care doresc un automobil cu un anumit nivel de siguranţă şi viziblitate“, a spus directorul de marketing al Renault.

    În cazul lui Captur, acesta a fost al doilea model ca vânzări al constructorului francez pe piaţa locală, cu aproape 2.000 de maşini vândute în 2014 dintr-un total de 6.700 de vehicule; astfel, aproape una din trei maşini vândute anul trecut de francezi a fost un Captur. În segmentul său, Captur s-a vândut anul trecut de aproape şapte ori mai bine decât principalul său concurent, Peugeot 2008, şi de cinci ori mai bine decât Opel Mokka, model care oferă însă şi tracţiune integrală. „Captur a convins deoarece a fost un produs care a răspuns unei categorii de nevoi din piaţă, care voia o maşină compactă de oraş, dar cu o percepţie de siguranţă mai bună, cu o vizibilitate mai bună, cu o capacitate de a stăpâni capcanele oraşului în ceea ce priveşte infrastructura, plus că s-a încadrat corect din punct de vedere financiar“, a spus Ionuţ Gheorghe.

    „Captur este un automobil foarte personalizabil. Noi am crezut în acest produs şi am construit planuri de marketing care acoperă toată gama, de la motorizări, nivel de echipare adaptate pieţei locale, capacităţi de personalizare, astfel încât produsul să acopere cât mai mult din nevoile şi aşteptările clientului“, a subliniat directorul de marketing.

  • Cei mai puternici oameni din aviaţia mondială au pus la cale planul pentru supravieţuirea unei industrii lovite din toate părţile

    Întreaga lume se află în această cameră, iar noi, cei de la masa aceasta, avem cea mai scăzută rată de creştere din industria aviaţiei civile“, a remarcat la un moment dat Carsten Spohr, noul CEO al grupului german Lufthansa, în cadrul întâlnirii Chief Executive Board Meeting Star Alliance, organizată în luna decembrie în New Delhi, cu prilejul integrării Air India în alianţă. În dreapta lui se află Jaan Albrecht, directorul executiv al Austrian Airlines, iar la mesele alăturate, Călin Rovinescu, CEO-ul Air Canada şi preşedintele Star Alliance, Rohit Nandan, preşedinte şi managing director al Air India, precum şi directorii executivi ai Ethiopian, Avianca, Shenzen Airlines, Singapore Airlines, Thai, cât şi ai celorlalte companii membre ale Star Alliance, cea mai mare alianţă aviatică mondială.

    În cadrul întâlnirii anuale, executivii sunt puşi faţă în faţă cu jurnalişti din întreaga lume şi sunt bombardaţi cu întrebări care de care mai variate, de la tipul de scaune folosite în viitoarele aeronave până la evoluţia industriei aviatice în contextul macroeconomic actual. Nici pentru jurnalişti misiunea nu este uşoară: ei trebuie să îşi concentreze întrebările pentru reprezentanţii celor mai importante companii din aviaţia mondială în 50 de minute, durata obişnuită a unui interviu. Spohr se referă la ritmul de creştere scăzut de la nivelul întregii pieţe europene: aceasta va creşte cu 2,7% pe an în număr de pasageri, comparativ cu cele mai importante pieţe la nivel mondial, care vor creşte cu 5,5% (China) şi cu 3,2% (Statele Unite ale Americii (3,2%), potrivit datelor Asociaţiei de Transport Internaţional IATA.

     „A fost cu siguranţă un prim an mai puţin plictisitor decât speram, dar nu am fost surprins. Turbulenţele cu care ne-am confruntat sunt doar o etapă din oceanul de schimbări cu care ne confruntăm în industria aviaţiei civile. Lucrurile se schimbă astăzi, şi atât Lufthansa, cât şi Austrian Airlines şi alţi operatori aerieni trebuie să se schimbe“, se aude tare vocea lui Carsten Spohr, răspunzându-mi la întrebare din celălalt capăt al mesei. El a preluat conducerea Lufthansa, al cărei profit net a scăzut în 2013 cu trei sferturi, ajungând la 313 milioane de euro, după plecarea lui Christoph Franz la conducerea companiei de farmaceutice Roche. Spohr şi-a început cariera ca inginer, a continuat-o ca pilot şi a evoluat spre funcţiile de director de resurse umane, vicepreşedinte al Alliances & Cooperations (cu responsabilitatea de a coordona partenerii Lufthansa din toată lumea şi strategia de business a companiei), manager în consiliul director al liniei de pasageri Lufthansa, CEO al Lufthansa Cargo.

    În presa internaţională, este considerat carismatic, implicat, ambiţios şi cu abilitatea de a lua decizii puternice, aspect esenţial în contextul în care se află în prezent compania pe care o conduce. De la numirea sa în funcţia de CEO, Lufthansa a revizuit de două ori în cursul anului trecut ţinta de profitabilitate pentru anul 2014, ajungând la o estimare a profitului operaţional de un miliard de euro. „Modificările au fost cauzate de lipsa de dezvoltare a pieţei. Rezultatul operaţional se va apropia de un miliard anul acesta şi nu avem motive să schimbăm acest pronostic încă o dată. În industria aviaţiei este extrem de greu să faci predicţii, volatilitatea este ridicată“, explică Spohr referindu-se la ajustările pe care le-a făcut anul trecut.

    Economia instabilă, scăderea abruptă a preţurilor biletelor de avion cu 4,5%, odată cu mărirea capacităţii de transport a competitorilor, cât şi grevele sindicatelor, care au adus companiei pierderi totale de 200 de milioane de euro, sunt câteva din „turbulenţele“ despre care vorbeşte Spohr. Potrivit lui, în pofida pierderilor cauzate de aceşti factori, schimbările sunt necesare pentru asigurarea stabilităţii, atât în ce priveşte Lufthansa, cât şi Austrian Airlines. Cei mai importanţi paşi în procesul schimbării sunt, potrivit lui, „adaptarea produselor la nevoile pasagerilor“. Or, în contextul în care nevoile pasagerilor sunt mai ales legate de reducerea costurilor de călătorie, cea mai importantă decizie anunţată de Lufthansa anul trecut este de a intra în jocul operatorilor low-cost de cursă lungă sub marca Eurowings.

    Eurowings denumea până în octombrie anul trecut un operator regional german cu baza în Düsseldorf, dar, din octombrie 2014, zborurile acestuia au început să fie operate exclusiv prin Germanwings, alt operator low-cost al Lufthansa. Astfel, începând cu sfârşitul anului 2015, Lufthansa va folosi brandul Eurowings pentru zboruri low-cost de lung curier, ca răspuns la competiţia companiilor care operează în Golf şi care i-au costat pe nemţi câteva rute, spre exemplu cea spre Abu Dhabi. Compania va rebrandui Eurowings drept un operator de lung curier şi va folosi, în primă fază, trei Airbus A330 închiriate, urmând ca flota să fie extinsă cu până la şapte Airbus A330. Toate zborurile vor fi operate din Köln şi vor avea destinaţii precum Florida, Africa de Sud şi Oceanul Indian.

    „Ne vom orienta spre destinaţii leisure: ape calde, oraşe interesante şi plaje primitoare“, spune Spohr, fără a numi destinaţiile exacte. În lansarea zborurilor de lung curier, Lufthansa va colabora cu Sun Express, un joint venture între Lufthansa şi Turkish Airlines fondat în urmă cu 25 de ani, care conectează în prezent destinaţii din Marea Mediterană cu oraşe din Germania. Costurile de operare pentru aceste curse vor fi reduse cu 40% comparativ cu celelalte operaţiuni de lung curier ale Lufthansa, prin salarii mai mici acordate angajaţilor şi o flotă eficientă din punctul de vedere al combustibilului; măsura este una dintre cele atacate de sindicatul piloţilor în ultimele luni.