BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Industria auto românească a crescut de cinci ori în zece ani

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 mld. euro anul trecut. În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi.

    Grupul german Continental, cu afaceri de 2,3 mld. euro pe piaţa românească, este cel mai mare jucător din industria componentelor auto cu 16.500 de salariaţi.

    Cifra de afaceri a celor doi producători auto din România, Automobile Dacia (Mioveni) şi Ford (Craiova) a urcat de la 2,6 mld. euro în 2009, la 5,1 mld. euro anul trecut, creşterea fiind susţinută puternic în ultimii ani de uzina Dacia, dar şi de intrarea în producţie a B-Max la Craiova. Dacia şi Ford ocupă ocupă locul unu şi locul patru între cei mai mari exportatori din România.

    Cea mai mare investiţie în industria auto realizată anul trecut a fost demarată de Grupul Daimler, la Sebeş, unde germanii au pornit un proiect de 300 mil. euro, într-o nouă fabrică de cutii de viteze. Fabrica a fost inaugurată în primăvara acestui an, iar compania se îndreaptă rapid spre top zece cele mai mari companii din industria componentelor auto de pe piaţa locală.

    Top zece cele mai mari companii producătoare de maşini componente auto au rulat anul trecut afaceri de aproape 45,6 mld. lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, potrivit datelor centralizate de ZF.

    Constatin Stroe, fostul director al Dacia, actual membru în consiliul de administraţie al constructorului deţinut de Renault, spune în continuare că România are un potenţial enorm de a atrage noi investitori în industria auto, însă infrastructura rămâne o mare problemă.

    „Nu sunt avocatul Renault, însă modul în care se construiesc drumuri în România reprezintă o problemă fundamentală. Personal nu cred că autostrada Piteşti Sibiu va fi realizată până în 2021. Eu sper să facă ceva parţial măcar până atunci“, a subliniat Constantin Stroe.

    Grupul Continental rămâne numărul unu pe segmentul componentelor auto şi singurul cu afaceri de peste 2 miliarde de euro. Cifra de afaceri cumulată a celor şapte companii ce alcătuiesc grupul Continental în România a urcat anul trecut 14% faţă de anul anterior la
    2,3 miliarde de euro sau peste
    10,2 miliarde de lei. Dacă toate cele şapte divizii ar fi concentrate într-o singură companie, Continental ar fi pe locul trei în topul celor mai mari companii din România, după Automobile Dacia şi OMV Petrom. Ca grup însă, Continental rămâne în continuare depăşit de companii precum OMV Petrom, Grupul Renault, dar şi Rompetrol.

    Raportat la nivel mondial, activitatea din România a nemţilor a reprezentat anul trecut 5,9% din cifra de afaceri totală a concernului german, de 39,2 miliarde de euro în 2015. Mai mult, cu 16.500 de salariaţi cât avea la finalul anului trecut, activitatea din România a nemţilor reprezintă aproape 8%.

    „Toate diviziile Continental din România au în plan în 2016 creşterea numărului de angajaţi. Per total, divizia Anvelope, divizia ContiTech şi cele trei divizii estimează o creştere de peste 1.000 de angajaţi“, a spus Christian von Albrichsfeld, directorul general al Grupului Continental în România.

    Grupul german a realizat anul trecut investiţii de 130 mil. euro pe piaţa locală, pentru a dezvolta sisteme pentru maşinile autonome ale viitorului. În plus, anul acesta compania va suplimenta cu încă 1.000 de salariaţi numărul total al angajaţilor, ajungând la un total de 17.500  de oameni, foarte aproape de Grupul Renault care are un total de 18.000 de salariaţi. În cadrul companiei aproape 5.000 de ingineri dezvoltă produse şi software pentru mobilitatea viitorului. Continental are centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Braşov şi unităţi de producţie în Braşov, Sibiu, Timişoara, Nădab şi Carei.

    „Continental România are în plan investiţii de peste 160 de milioane de euro în 2016. Dintre acestea, cele mai mari sunt plănuite în Timişoara, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Printre proiectele noi derulate de Continental în România anul acesta se numără extinderea fabricii de componente electronice din Timişoara“, a spus Christian von Albrichsfeld.

    În total, în perioada 1999-2015, Continental a investit 1,1 miliarde de euro în activităţile din România. Toate cele cinci divizii Continental sunt reprezentate local, iar compania deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de cercetare şi de dezvoltare. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi are un centru de distribuţie a anvelopelor în Bucureşti. Continental avea la finalul anului 2015 aproximativ 16.500 de angajaţi şi îşi va mări echipa în 2016 cu peste 1.000 noi angajaţi în România, după ce anul trecut concernul a recrutat 1.500.

    Alături de diviziile actuale, săptămâna aceasta Continental a anunţat că va dechide la Timişoara şi un birou pentru Elektrobit, producătorul de soluţii tehnologice care dezvoltă inclusiv soluţii pentru realitatea augmentată, prin care sunt proiectate pe parbriz mai multe informaţii ajutătoare.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2% faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom SA a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa  339.000 de unităţi.

  • Industria auto din România, tot mai sus

    Industria auto din România a rulat anul trecut afaceri cumulate de aproape 90 de miliarde de lei din producţia de automo-bile şi componente auto, cei mai mari fiind Dacia pe producţia de maşini şi Continental pe cea de producţia de componente. Producţia şi vânzarea de autovehicule reprezintă aproximativ 31 de miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de pe Ministerul Finanţelor.

    Dacia şi Ford au produs în numai trei zile maşinile făcute la Mioveni şi Craiova pentru piaţa locală, cu toate că vânzările de automobile au continuat să se situeze anul trecut pe o tendinţă crescătoare. Însă, cu un volum de sub 100.000 de autoturisme în 2015, piaţa rămâne departe de vânzările realizate în perioada de dinaintea crizei.

    „Soluţii pentru susţinerea pieţei auto sunt, cum ar fi transformarea programului Rabla într-unul multianual sau fiscalizarea impor-tu-rilor de maşini second-hand. Infrastructura ră-mâne o mare problemă, mai ales că autostrada Piteşti-Sibiu e în ceaţă, nu avem încă un şef de proiect, statusul autostrăzii Piteşti-Craiova este neclar şi se întârzie mult repararea erorilor de construcţie la A1, A2, A3“, a spus Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). El a subliniat că în cei opt ani de când Ford a venit oficial la Craiova autorităţile nu au făcut nimic din ce au promis în materie de infrastructură şi că înainte să ne uităm după un al treilea producător, trebuie securizate in-ves-tiţiile deja existente la Mioveni şi Craiova.

    Industria auto locală s-a bazat în 2014 şi se va baza şi în 2015 pe producţia de automobile, mai mult decât pe vânzarea efectivă de maşini în România, în condiţiile în care uzina de la Mioveni produce la capacitate maximă, în timp ce piaţa abia se laudă cu volume la o treime faţă de cele din 2008.

    Cu toate că anul trecut s-au vândut aproape 120.000 de autovehicule, volumul rămâne departe de nivelul maxim de circa 366.000 de unităţi vândute în 2007, anul de boom al pieţei auto locale.

    Vânzările de autovehicule au crescut anul trecut cu 20% faţă de 2014, la 120.591 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), din care aproape 80% au reprezentat persoanele juridice, iar restul clienţii persoane fizice. Vânzările de camioane (vehicule comerciale de peste 3,5 tone) au crescut peste media pieţei, după un avans de 38% la aproape 7.400 de unităţi. Camioanele reprezintă unul dintre principalele „indicatoare“ care arată mersul economiei, în condiţiile în care cererea de vehicule de transport este susţinută exclusiv de creşterea economică a unei ţări.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2 % faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom S.A. a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa 339.000 de unităţi.
    Porsche România, cel mai mare importator auto de pe piaţa locală, a avut anul trecut afaceri de 453 de milioane de euro (2 miliarde de lei), în creştere cu 14% faţă de 2014, arată datele companiei, care a depăşit pentru prima dată după criză pragul de 450 mil. euro.

    Rezultatul raportat de Porsche România este cel mai bun din ultimii şapte ani. Importatorul auto a înregistrat un profit net de 81,7 mil. lei în 2015, nivel apropiat de cel din anul precedent, iar Porsche România a anunţat că va distribui dividende în valoare de 82 mil. lei către acţionari.
    Creşterea cifrei de afaceri vine în contextul în care şi vânzările au crescut cu 12% în volum faţă de anul anterior pentru mărcile Audi, Seat, Skoda şi Volkswagen.

    „Pentru anul 2016 estimăm o dezvoltare a volumelor mărcilor din portofoliul nostru în acord cu evoluţia pieţei auto şi o uşoară creştere a cotelor de piaţă. Ne propunem să ne consolidăm poziţia în piaţă locală şi să atingem o cotă de peste 25% pentru autoturisme şi 10% pentru auto-vehicule comerciale“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România, pentru anuarul ZF Piaţa auto 2016.

    În prezent, mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda sunt reprezentate la nivel naţional prin 101 distribuitori. Pe fiecare marcă, brandul VW auto-turisme are 22 de distribuitori, Audi are o reţea de 13 distribuitori, reţeaua de distri-buitori Skoda cuprinde 32 de centre, cea de SEAT 12, iar Volkswagen Autovehicule Comerciale cumulează 22.

    Miza pentru Porsche România în acest an este aceea de a susţine investiţiile pentru a inaugura noi staţii pentru maşini electrice, fiind printre cei mai activi importatori pe acest segment, alături de BMW România şi Grupul Renault.
    Cu toate că piaţa a înregistrat o creştere puternică în 2014 şi 2015, Brent Valmar spune că acest avans trebuie amendat cu o serie de efecte speciale care au influenţat volumul total din 2015 cum ar fi volume semnificative achiziţionate de autorităţi şi livrările intracomunitare.

  • Dacia, în era automatizării

    “Automat“ devine încet-încet cuvântul de ordine în România în ceea ce priveşte industria auto. La Sebeş, Daimler produce cele mai moderne cutii automate din lume, iar acum şi Dacia a ajuns să proiecteze şi să producă transmisii fără ambreiaj. Tot vorbind de Dacia, şi la Mioveni creşte treptat gradul de automatizare de la circa 10% în prezent la 20% în patru ani. Spre comparaţie, atunci când Dacia a început producţia modelului Logan, în uzina de la Mioveni era un singur robot, iar acum deja sunt sute, iar în viitor, mii.

    Relansată în urmă cu 12 ani, Dacia a fost percepută la început, cu modelul Logan, drept „maşina de 5.000 de euro“, cu toate că nicio versiune a sa nu costa atât de puţin. Ulterior, în anii ce au urmat, gama s-a diversificat, iar odată cu lansarea SUV-ului Duster deja preţul unui astfel de model Dacia a urcat rapid spre 20.000 de euro.

    După ce ani la rândul Dacia a urmat modelul trasat de Apple în tehnologie şi şi-a învăţat clienţii că „mai puţin înseamnă mai bine“, acum constructorul autohton extinde tot mai mult gama de echipamente disponibile. Întâi au fost scaunele electrice, după care sistemul tempomat, cel de navigaţie, climatizarea automată, iar în listă şi-a făcut apariţia acum cutia pilotată, adică o cutie automată „low-cost“.

    Cutia automată este tot mai promovată în România, cu atât mai mult cu cât Daimler produce la Sebeş transmisia automată cu nouă trepte ce echipează cele mai performante modele ale sale. Acum România produce un tip de cutie automată şi la Mioveni, în contextul în care transmisia pilotată cu şase trepte este produsă tot în România, iar proiectarea sa a fost realizată de către Renault Technologie Roumanie, în România, la Bucureşti şi la Titu, de către ingineri români.

    „Este pentru prima dată când Dacia vine cu o soluţie precum o maşină fără ambreiaj. Doream să venim cu o soluţie inovatoare, care să păstreze spiritul Dacia. Piaţa cere tot mai mult astfel de sisteme şi cota lor creşte, pe măsură ce şi cererea este tot mai mare. Vrem să oferim un astfel de produs, dar la un preţ pentru Dacia. O cutie automată normală costă 2.000 de euro, iar noi venim cu una care costă 500“, a spus Jan Ptacek, director general al Renault Commercial Roumanie, compania care comercializează modelele Dacia, Renault şi Nissan pe piaţa locală. România este piaţa unde noua transmisie vine la cel mai mic preţ, de 500 de euro, în timp ce în Franţa costul suplimentar este de 600 de euro.

    În Franţa, aproximativ 6% din vânzările Dacia sunt reprezentate de modele echipate cu noua cutie robotizată.
    „În Franţa 6% din vânzările Dacia sunt reprezentate de modelele cu noua cutie pilotată, motiv pentru care şi în România putem atinge un procent similar. La fiecare conferinţă Dacia de până acum întotdeauna eram întrebaţi despre o cutie automată, când o lansăm. Dar nu am vrut o soluţie pe care nimeni nu ar fi cumpărat-o“, a spus Jan Ptacek. Spre comparaţie, în Europa 13% din piaţă este reprezentată de maşini echipate cu transmisii automate.

    De unde vine creşterea? Din faptul că oraşele devin tot mai aglomerate, iar eliminarea ambreiajului reprezintă reducerea stresului perceput de cel de la volan. 

    „Desigur, nu vom atinge cu Dacia aceleaşi procente precum brandurile premium, dar încă răspundem cererii din piaţă. Oraşele României sunt tot mai aglomerate şi au probleme cu traficul. Bucureştiul este printre cele mai aglomerate oraşe din lume“, a spus Ptacek.

    A doua miză a Dacia este lansarea noii versiuni Prestige pentru Logan MCV şi Sandero, alături de Logan Prestige, care este vândut încă din noiembrie anul trecut, iar din 2014 este vândut drept Logan 10 ani. Dacă acesta din urmă este un Renault Symbol comercializat sub brandul Dacia, Sandero şi Logan MCV Prestige sunt modele complet noi.

    „Avem o parte bună din clienţi care vor maşini mai bine echipate. Din acest motiv Logan 10 ani s-a vândut foarte bine, la fel şi Logan Prestige, oamenii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru o maşină mai bine echipată. Versiunea Prestige la Logan reprezintă acum un sfert din vânzările modelului în România, pentru persoane fizice“, a subliniat Jan Ptacek.

    Acum toate trei modele pot dispune de sistem de climatizare automată, planşă de bord specifică sau comanda geamurilor electrice integrată în portiere, la fel precum la Duster facelift. Lista este completată de proiectoarele dublu optice, jantele din aliaj de 15 inchi, de culoare „Dark Metal“, şi semnalizatoarele integrate în oglinzile retrovizoare exterioare.

    La mai bine de jumătate de an de când Dacia a prezentat-o în cadrul Salonului Auto de la Frankfurt, Renault Commercial Roumanie a prezentat şi pe piaţa locală noua gamă de modele cu transmisie robotizată (cutie manuală care dispune de un modul de automatizare), cu preţuri care pornesc de la 10.350 de euro pentru un Logan Laureate 0,9 TCe 90 CP Easy-R.
    Este pentru prima dată când gama de modele de sub Duster vine cu o serie de modele cu preţuri de peste 10.000 de euro. De asemenea, Logan MCV Prestige 1,5dCi 90 CP Easy-R pleacă de la 13.600 de euro, în timp ce Sandero Prestige, echipat cu motorul TCe 90 CP şi cutie Easy-R, pleacă de la 13.600 de euro.

    Modelele Renault proiectate pe baza celor din gama Dacia, precum Renault Duster sau Renault Logan dispun de transmisii automate, dar pe pieţe precum Rusia, unde aproape toate maşinile vândute au cutie automată şi motor pe benzină.

    Cifra de afaceri a Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după business, a urcat în 2015 cu două procente faţă de anul anterior la peste 4,3 miliarde de euro. Acesta este cel mai înalt nivel atins vreodată de către producătorul de maşini şi este al treilea an consecutiv de creştere al cifrei de afaceri, în contextul în care producţia a urcat cu numai 0,2% în 2015, la 339.204 de unităţi.
     

  • Ţara care vrea să interzică maşinile pe benzină sau diesel. Elon Musk a reacţionat: “Ce ţară extraordinară!”

    Norvegia va interzice vânzarea maşinilor care folosesc benzină sau diesel drept combustibil, potrivit celor de la The Independent.

    Astfel, până în anul 2025, singurele maşini care vor putea circula în Norvegia vor fi cele electrice. Propunerea se află însă în dezbatere, pentru că o mare parte din fondurile Norvegiei se bazează pe industria prelucătoare de petrol.

    Elon Musk, CEO-ul companiei Tesla, a felicitat guvernul norvegian printr-o postare pe Twitter: “Am aflat că Norvegia vrea să interzică maşinile pe combustibil fosil. Ce ţară extraordinară!”, a scris omul de afaceri. Tesla Motors este unul dintre cei mai mari producători de maşini electrice din lume.

    În aprilie, parlamentul olandez a făcut primul pas în interzicerea la vânzare a vehiculelor pe benzină sau diesel din 2025, potrivit The Globe and Mail

    Amendamentul a fost adoptat săptămâna trecută de Camera inferioară a parlamentului olandez la propunerea partidului PvdA. Măsura a întâmpinat o opoziţie puternică din partea dreptei, însă acum Guvernul trebuie să adopte un plan de măsuri pentru implementarea deciziei.

    Asta înseamnă interzicerea vehiculelor pe benzină sau diesel, dar şi pe cele hibride, în schmib vor fi permise automobilele alimentate cu hidrogen.

    Vânzările de automobile eclectrice în Olanda au însemnat 1.4 din totalul vânzărilor de automobile în Ţara Lalelelor în anul 2013. Pe cap de locuitor, Olandare are cele mai multe maşini electrice după Norvegia.

  • Plamen Penev a fost numit director naţional al Kuehne + Nagel Romania

    Anterior acestei funcţii, Plamen Penev a fost director national al Kuehne + Nagel Bulgaria din 2009. El şi-a început cariera în transport la Varna, Bulgaria, în

    2003 şi a avut diferite poziţii în companii de transport şi forwarding , axandu-se în principal pe transportul maritim (full container load) şi pe vânzări.

    În 2009, s-a alăturat Kuehne + Nagel Bulgaria ca manager national, unde a fost responsabil de dezvoltarea organizaţiei la nivel local şi pentru activităţile de forwarding timp de şase ani – Kuehne + Nagel.

    “România este o ţară importantă din punct de vedere strategic în cadrul Kuehne + Nagel din Europa de Est”, spune Erwin Wittemaier, preşedintele Regiunii Europei de Est în cadrul operatorului logistic Kuehne + Nagel.

  • 10 milioane de maşini autonome se vor afla pe şosele până în 2020

    Maşinile “fără şofer” nu mai sunt un concept futurisc, ci sunt pe cale să devină realitate. Mai multe companii precum, Tesla, BMW sau Mercedes, au lansat sau se pregătesc să lanseze maşini autonome. Chiar şi companiile de tehnologie, precum Google sau Apple (deşi nu se ştie nimic oficial încă) lucrează la astfel de automobile.

    Potrivit unei analize Business Insider, 10 milioane de automobile autonome se vor afla pe şosele în mai puţin de 4 ani. Totuşi, de menţionat este faptul că vehiculele autonome complet (care nu necesită deloc input-ul uman) vor apărea pentru prima dată în 2019.

    Unul dintre beneficiile apariţiei unor astfel de maşini este faptul că drumurile vor fi mai sigure, se vor înregistra mai puţine accidente. Conform unei estimări KPMG UK, numărul de accidente rutiere va scădea şi se vor înregistra cu 2500 mai puţine decese (2014-2030).

  • Mobilitate cu chirie

    În primele trei luni ale acestui an, din cele peste 23.000 de autoturisme şi utilitare uşoare vândute, peste 2.600 au mers către flotele închiriate ulterior de companiile de leasing operaţional, cu aproximativ 500 de unităţi mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

    „Piaţa de leasing operaţional la sfârşitul primului trimestru al anului a consemnat o creştere de 13% faţă de primul trimestru al anului trecut, ceea ce confirmă trendul pozitiv pe care îl estimam la începutul anului. Datele macroeconomice foarte încurajatoare şi în special creşterea consistentă a consumului ne pot da motive să credem că volumul total de maşini în leasing operaţional poate creşte chiar şi peste nivelul de 60.000 de unităţi“, a spus Dan Boiangiu, general manager al Arval România, una dintre cele mai mari firme de leasing operaţional de pe piaţa locală.

    Flota Arval la sfârşitul anului 2015 a ajuns la 7.658 de autovehicule în administrare, ceea ce înseamnă 15% mai mult faţă de perioada similară de la finalul anului 2014. „Creşterea flotei este cel mai important criteriu de performanţă pentru noi, criteriu pe care îl urmărim cu precădere, atât la nivelul companiei, cât şi la nivelul asociaţiei profesionale (Asociaţia Societăţilor de Leasing Operaţional, ASLO – n.red.). Ca urmare, la nivelul flotei totale în administrare, creşterea de 15% din anul 2015 ne-a adus un avans cu 1,2 puncte procentuale în termeni de cotă de piaţă, până la 14%“, explică Dan Boiangiu.

    În primul trimestru al acestui an, flota Arval a înregistrat o creştere de 13% faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce o situează, potrivit oficialilor companiei, pe locul secund în topul celor mai mari jucători din domeniu, după Leaseplan. „La nivelul cifrelor centralizate de ALSO, în segmentul de leasing operaţional full service, Arval deţine o cotă de piaţă de 18%“, a spus Dan Boiangiu. Cei mai mari trei clienţi ai Arval provin din zona de telecomunicaţii, energie şi agricultură.

    Numărul total de vehicule cumpărate şi înmatriculate de Arval pe parcursul anului 2015 a fost de aproape 2.000 de vehicule, echivalentul a 15% din totalul vehiculelor înmatriculate la nivelul pieţei de leasing operaţional. Acest procent a crescut la peste 20% in primul trimestru al anului 2016.

    Dincolo de achiziţii şi închirieri, compania şi vinde mai departe maşinile ale căror contracte s-au încheiat. Anul trecut Arval a vândut 1.200 de astfel de maşini prin intermediul platformei  sale online, în care sunt înregistraţi peste 500 de dealeri auto, atât din afară cât şi din afară.

    „Proporţia vehiculelor uzate exportate a fost foarte mică, piaţa locală arătând un apetit crescut pentru maşini second-hand bine întreţinute şi cu un istoric transparent al reparaţiilor. Pentru anul 2016 aşteptăm un volum cu 25% mai mare al vehiculelor uzate care vor fi tranzacţionate prin platforma noastră de remarketing“, a spus Dan Boiangiu.
    Valoarea medie a vehiculelor active în parcul Arval este de aproximativ 13.500 euro fără TVA. „În flota Arval există vehicule de toate categoriile, începând cu vehicule mai ieftine din clasa mică sau chiar mini, până la vehicule utilitare sau vehicule premium, mult mai scumpe.“

    Vehiculele din portofoliul constructorilor premium au o cotă  de sub zece procente din totalul flotei operate de Arval, însă directorul companiei spune că tendinţa este ca acest procent să crească, având în vedere că Arval promovează selecţia vehiculelor pe criteriul TCO (Total Cost of Ownership) şi nu pe criteriul preţului. „În acest fel, putem constata că de multe ori un vehicul din gama premium, chiar dacă are un preţ mai mare de achiziţie, poate genera un TCO mai mic pe anumite cicluri de utilizare.“

    În opinia lui, principala provocare din acest an va rămâne extinderea flotei totale, care să depăşească pragul 8.400 de maşini.

  • Land Rover ameninţă supremaţia companiilor germane

    Migrarea dinspre limuzine către SUV-uri este mai mare decât cea dinspre SUV-uri către limuzine, pe măsură ce starea drumurilor, alături de noile generaţii de maşini tot-teren lansate de constructorii premium, conving clienţii de faptul că un automobil care poate rula şi offroad poate fi o alegere mai bună.

    „Accelerează migrarea de la limuzine la SUV. Numărul producătorilor din gama premium care lansează SUV este în creştere. Inclusiv Jaguar a lansat un SUV acum, F-Pace, prezent şi în România începând cu luna mai a acestui an“, a spus Mihai Ivănescu, în cadrul evenimentului „Industria auto: motorul economiei româneşti“ organizat de ZF în parteneriat cu New Kopel Group şi Hertz Lease. Mihai Ivănescu deţine funcţia de manager coordonator al diviziei de importuri auto din cadrul Ţiriac Holdings, care include Hyundai Auto România, importatorul mărcii coreene pe piaţa locală, M Car Trading, distribuitorul Mitsubishi, şi Premium Auto, reprezentantul Jaguar şi Land Rover pe piaţa locală, şi este şi membru în consiliul director al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Spre exemplu, în mai puţin de o lună Premium Auto a vândut 16 maşini Jaguar F-Pace.

    În primele patru luni avem peste 20% creştere pe segmentul maşinilor premium, iar estimarea pentru întreg anul este 21%, potrivit datelor Ţiriac Holding. Pe segmentul SUV-urilor premium creşterea de anul trecut a fost de 32%. „Este un obicei al românilor de a merge spre maşini reprezentative, susţinut şi de creşterea economică. La limuzine avem 6% plus anul trecut. România este de doi ani in topul intern al distribuitorilor europeni de Land Rover“, a spus Mihai Ivănescu.

    În primele patru luni ale acestui an, vânzările Land Rover pe piaţa locală au urcat cu 18% faţă de perioada similară a anului recut, la 373 unităţi, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Cel mai bine vândut model este Evoque, cu 58 de unităţi livrate în primele patru luni, în creştere cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut, urmat de Range Rover Sport cu 103 unităţi.

    „Ediţiile speciale ale modelelor deja existente, susţinute de departamente dedicate susţin vânzările, iar aceste departamente tind să devină fabrici de dimensiuni mai mici“,  a subliniat Ivănescu.

    Spre deosebire de anii trecuţi, acum clienţii care optează pentru un automobil premium, de peste 50 sau chiar 100.000 de euro, doresc să-l personalizeze, nu să-l cumpere „de pe stoc“, investind astfel nu doar bani, ci şi timp în maşina respectivă.

    „Clienţii premium sunt, paradoxal, cei mai răbdători în cazul personalizării maşinilor premium şi unt dispuşi să aştepte cu aproximativ două luni mai mult decât ceilalţi“, a spus Mihai Ivănescu.

    În cazul Land Rover vânzările au crescut de aproape patru ori în ultimii cinci ani, de la 282 de maşini în 2010, la aproape 1.100 anul trecut.

    „Reţelele de distribuţie auto sunt în continuare tributare contextului economic, nivelului de fiscalitate, sistemelor de finanţare, bonităţii dealerilor sau concurenţei neloiale datorate unor legi neclare sau insuficient de ferm aplicate“, a subliniat Mihai Ivănescu.

    Dar nu numai Jaguar şi-a anunţat prezenţa pe acest segment, ci şi Mitsubishi cu Outlander PHEV – un hibrid ce poate fi alimentat şi de la priză – dar şi cu Hyundai, care pregăteşte noua gamă Genesis pentru a ataca acest segment.

    „Piaţa generală ar urma să ajungă cel puţin pentru automobile la 170.000 de unităţi în 2020. Cred că România poate reveni la nivelurile din 2007. Privind la ce se întâmplă din 2013, când piaţa creşte, vedem creşteri de două cifre, din care prima este 1, se apropie de 2, dar ca să revenim la nivelul de dinainte de criză ar fi nevoie de creşteri de două cifre care încep cu 3“, a subliniat Ivănescu. La nivel de piaţă locală, maşinile premium au 8,5% cotă de piaţă. „Din păcate la nivel european acelaşi companii, cu aceleaşi mărci, au 20%. Sunt zone în Bucureşti care exced la maşinile premium, dar totuşi trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ.“

  • FM Logistic a înregistrat o cifră de afaceri de 24 milioane euro în anul fiscal încheiat în martie 2016

    Depozitul a fost extins anul trecut cu 10.000 mp; construcţia a demarat la 1 aprilie 2015 şi a primit primii paleţi în vara anului treut. Extinderea depozitului a presupus o investiţie din partea FM Logistic de circa la 5 milioane euro.

    Platforma FM Logistic de lângă autostrada A1 Bucureşti – Piteşti, inaugurată în 2011, are în prezent patru celule de 30.000 mp şi poate fi extinsă până la capacitatea maximă de 125.000 mp, conform solicitărilor venite din partea clienţilor şi planului de dezvoltare FM Logistic. Operatorul logistic deserveşte în cadrul acestui depozit companii din sectoarele retail şi FMCG.

    În prezent FM Logistic oferă clienţilor săi din România soluţii logistice personalizate pentru optimizarea operaţiunilor din cadrul lanţului de aprovizionare, precum depozitare, servicii de transport, camioane complete sau parţiale, cu temperatură ambientală şi controlată şi servicii cu valoare adaugată (co-packing).

    FM Logistic a înregistrat o cifră de afaceri de 24 milioane euro în ultimul an fiscal (aprilie 2015-martie 2016), are 450 de angajaţi şi  operează trei platforme logistice în România- în zona Timiş, Bucureşti şi Dâmboviţa cu 65.000 m² suprafaţă de stocare şi două terminale logistice de cross-docking situate în Cluj şi Bacău.

  • Secretul este în baterie

    Porsche România a deschis anul trecut primul Supercharger din România, adică prima prima staţie rapidă de încărcare, ce poate alimenta un automobil electric în 20 de minute, faţă de cel puţin opt ore cât ar dura la o priză normală. Tot anul trecut, Porsche România a demarat procesul de extindere a gamei de electrice şi hibride, pe măsură ce şi Volkswagen venea cu noile maşini pe piaţa europeană. Miza? Anul trecut s-au vândut aproape 500 de maşini hibride şi electrice, dublu faţă de anul anterior. Piaţa continuă să se dubleze, iar volumele aparent mici acum, vor creşte.

    „Porsche România îşi propune continuarea investiţiilor în infrastructura pentru maşini electrice, atât  la distribuitorii din Bucureşti, cât şi la cei din ţară, pentru a veni în întâmpinarea clienţilor. Având în vedere  creşterea interesului clienţilor pentru electromobilitate, ne aşteptăm că în cursul acestui an să vindem 200 de autovehicule electrice şi plug-in hybrid“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România şi vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). În prezent, Volkswagen are în ofertă două automobile electrice, e-up! şi e-Golf, şi două hibride ce pot fi alimentate de la priză – Golf GTE şi Passat GTE.

    Miza pentru Porsche România, în acest an, este aceea de a susţine investiţiile pentru a inaugura noi staţii pentru maşini electrice, fiind printre cei mai activi importatori pe acest segment, alături de BMW România şi Grupul Renault.
    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) propune pentru 2016 şi un program Rabla Plus destinat achiziei de maşini electrice şi hibride, pentru care a alocat 75 de milioane de lei. Astfel, per total bugetul rămâne neschimbat faţă de anul trecut, doar că acum sunt susţinute direct maşinile cu emisii zero sau cu emisii reduse. Programul a fost anunţat încă de anul trecut, însă în 2015 nu a primit fonduri.

    Directorul Porsche România spune că „măsurile de stimulare a maşinilor hibride şi electrice ar trebui să fie dublate de o înăsprire a legislaţiei fiscale, astfel încât să fie descurajate importurile de maşini vechi din spaţiul UE. Din acest punct de vedere, în Europa viitorului se vor înregistra două viteze: una în vestul Europei, în ţările care vor implementa hotărât măsuri legislative în sensul încurajării înlocuirii autovehiculelor poluante, unde trecerea va fi foarte rapidă, de exemplu Norvegia, Germania, Austria, şi a doua în ţări precum România, în care, conform statisticilor din ultimii cinci ani, implementarea va fi mai ezitantă şi lungă, astfel existând riscul de a ne transforma într-o destinaţie pentru maşini vechi, cu tehnologii depăşite, ce vor fi fost înlocuite în vest şi trimise către estul Europei“..

    Una din cinci maşini livrate pe piaţa locală este vândută de Porsche România, reprezentantul mărcilor Volkswagen, Audi, Skoda şi Seat şi cel mai mare importator de pe piaţa locală. Compania controlată de grupul austriac Porsche Holding a fost primul şi singurul importator de pe piaţa locală care la nivelul anului 2007 a depăşit pragul de un miliard de euro în ceea ce priveşte cifra de afaceri. Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală, a rulat anul trecut afaceri de aproape 420 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF, depăşind pentru prima dată după criză pragul de 400 de milioane de euro. Creşterea vine în contextul în care şi vânzările au crescut cu 12% faţă de anul anterior pentru mărcile Audi, Seat, Skoda şi Volkswagen.

    „Pentru anul 2016 estimăm o dezvoltare a volumelor mărcilor din portofoliul nostru în acord cu evoluţia pieţei auto şi o uşoară creştere a cotelor de piaţă. Ne propunem să ne consolidăm poziţia în piaţă locală şi să atingem o cotă de peste 25% pentru autoturisme şi 10% pentru autovehicule comerciale“, a spus Brent Valmar.

    În prezent, mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda sunt reprezentate la nivel naţional prin 101 locaţii de distribuitori. Pe fiecare marcă, brandul VW autoturisme are 22 de distribuitori, Audi are o reţea de 13 distribuitori, reţeaua de distribuitori Skoda cuprinde 32 de centre, cea de SEAT 12, iar Volkswagen Autovehicule Comerciale cumulează 22.