BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Allianz-Ţiriac: Din zece camioane de transport aflate în circulaţie, patru provoacă daune

    Companiile deţinătoare de autoutilitare de peste 18 tone asigurate RCA la Allianz-Tiriac au plătit în prima jumătate a anului, în medie, o primă anualizată de 7.500 de lei.

    Din acestă categorie, cele care au activităţi de transport au avut prima medie de aproximativ 9.300 de lei, în timp ce pentru cele cu activităţi de construcţie, producţie sau pentru alte regii autonome prima medie a fost în jur de 5.500 de lei, potrivit unui raport al companiei cu privire la activitatea Allianz-Tiriac pe clasa de asigurari RCA.

    “(…), la nivelul portofoliului Allianz-Tiriac pentru camioane de mare tonaj, prima medie anualizată aferenta perioadei ianuarie-iunie a.c. a fost de 7.500 de lei, în condiţiile în care acestea înregistrează cea mai mare frecvenţă şi cea mai ridicată severitate a daunelor”, a spus Remi Vrignaud, directorul general al Allianz-Tiriac.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legătura dintre forfota de pe şantiere şi vânzările dealerilor auto

    Vânzările de camioane grele, de peste 16 tone, au „explodat” în prima jumătate a acestui an, înregistrând un avans de peste 43 de procente faţă de perioada similară a anului trecut. Astfel, vânzările de camioane au ajuns în prima parte din 2016 la aproape 6.900 de unităţi, în condiţiile în care piaţa vehiculelor comerciale a urcat cu 26% în acelaşi interval.

    Aproape unu din zece camioane vândute, adică aproape 700, este vehicul specializat, cele mai multe destinate pentru cărăuşie în domeniul construcţiilor. „Piaţa de camioane specializate pentru construcţii reprezintă aproximativ de 10,6 % din totalul pieţei vehiculelor cu masă maximă admisă de peste 16 tone, adică vehicule de construcţii, de distribuţie şi vehicule municipale. Volumul camioanelor specializate a crescut în 2016 cu 54,5% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, lucru care demonstrează că sunt realizate investiţii în proiectele de infrastructură din România”, spune Miloš Vujanović, vicepreşedinte al Automobile Bavaria Group şi şeful MHS Truck & Bus, companii controlate de omul de afaceri Michael Schmidt.

    Tot Miloš Vujanović declară că în cazul brandului MAN, cota vehiculelor specializate din totalul celor cu masă maximă admisă de peste 16 tone este de aproximativ 23,9%. „Faţă de anul trecut, s-a înregistrat o creştere considerabilă pe acest segment”, afirmă vicepreşedintele companiei.

    De partea cealaltă, piaţa utilajelor de construcţii, adică cea de buldozere excavatoare şi utilaje specializate, s-a prăbuşit în primul trimestru din acest an, după ce în 2015 a bifat un veritabil galop, iar vânzările au ajuns la 130 de milioane de euro, după cum apreciază reprezentanţii Bergerat Monnoyeur, grup care în România are în portofoliu mărci precum Caterpillar, dar şi John Deere şi utilaje Khun. Vânzările de utilajele de construcţii a crescut anul trecut cu aproximativ 40% faţă de 2014, iar Caterpillar deţine poziţia fruntaşă, cu o cotă de circa 25% dintr-o piaţă estimată la 1.600 de utilaje, potrivit lui Liviu Neagu, general manager al Bergerat Monnoyeur pentru România şi Moldova. Pe de altă parte, oficialii companiei spun că anul se aşteaptă la un declin de 25%.

    În cazul camioanelor specializate, care sunt prezente inclusiv pe şantierele mallurilor şi ale clădirilor de birouri din Capitală, potenţialul este în continuare de creştere. „Va avea loc cu siguranţă o creştere şi anul viitor în segmentul vehiculelor de construcţii, în condiţiile în care mai există proiecte importante de infrastructură, care ar trebui să demareze. De asemenea aşteptăm şi o creştere a cererii pentru vehicule municipale, ca urmare a contractelor ce sperăm să fie semnate de prestatorii de servicii cu noile administraţii locale”, afirmă Miloš Vujanović. Cele mai solicitate camioane specializate din gama producătorului german au fost basculantele MAN 8×4, însă s-a înregistrat o cerere mai mare decât anul trecut şi pe segmentul 6×4. Au fost de asemenea livrate şi betoniere, cel mai cerut model fiind cel de 9 metri cubi. 

    „O prioritate pentru managerii de flote este asigurarea unei funcţionări optime a întregului parc auto, fiind preocupaţi şi de cel mai bun cost total de operare. De aceea au nevoie de camioane fiabile, cu un consum redus de carburant şi o valoare ridicată de revânzare. MAN este un brand de camioane premium cu un preţ foarte competitiv pe piaţa românească”, susţine vicepreşedintele companiei.

    MAN a încheiat câteva contracte importante pentru achiziţii de flote pe piaţa românească; unele dintre acestea vizează şi peste 100 de unităţi, potrivit oficialilor companiei, care însă nu au dat alte detalii. „Deoarece statisticile referitoare la vehiculele înmatriculate conţin şi camioane care au fost vândute către companii internaţionale de transport şi apoi doar înregistrare în România, cifrele reale ale pieţei de profil sunt distorsionate. MAN se situează foarte bine în ceea ce priveşte cifrele reale de vânzare către clienţii din România, care operează atât intern cât şi international”, ţine să sublinieze Miloš Vujanović.

    Peste 80% din totatul vânzărilor de camioane se datorează firmelor de transport internaţional. În opinia vicepreşedintelui Automobile Bavaria Group, acest lucru indică faptul că economiile ţărilor din Europa de Vest cresc şi că transportatorii români muşcă o felie tot mai importantă, fiind competitivi la nivel european.

    „Odată ce vor demara proiecte importante de construcţii, acest lucru se va reflecta într-o creştere continuaăa volumelor în segmentul camioanelor specializate. Atunci vom putea afirma că acesta este un semn al creşterii economiei româneşti“, conchide Miloš Vujanović.
     

  • Un brand românesc a fost sărbătorit cu mare fast în Franţa

    Miza pe farmecul castelelor franţuzeşti a fost alegerea producătorului de autoturisme Renault pentru desfăşurarea ediţiei din acest an, a opta, a Marelui Picnic. Domeniul castelului Courson, aflat în Normandia, la 35 km distanţă de Paris, a fost pentru o zi gazda a circa 11.000 de participanţi la Grand Piquenique Dacia (Marele Picnic Dacia). Castelul datează din secolul XVI, iar de-a lungul timpului personalităţi istorice diverse şi-au pus amprenta pe dezvoltarea şi modelarea construcţiei şi a domeniului. De pildă împărăteasa Josephine, soţia lui Napoleon, a angajat peisagişti celebri ai epocii pentru a amenaja parcul care înconjoară castelul aflat în Normandia.

    Pentru brandul românesc, Franţa este principala piaţă, peste 100.000 de maşini fiind cumpărate de francezi în fiecare an; 85% din vânzări sunt adjudecate de clienţi persoane fizice. În plus, Dacia este a patra marcă de pe piaţa franceză în vânzările de autovehicule noi către clienţi persoane fizice, în contextul în care primele trei mărci denotă clar naţionalismul francez: Renault, Peugeot şi Citroën. Ca model, Sandero este cel mai vândut model către clienţi persoane fizice din Franţa, depăşind Renault Clio şi Peugeot 208, două vedete istorice ale pieţei franţuzeşti.

    Cei mai mândri posesori francezi de Dacii s-au strâns în ultima zi de duminică de vară să schimbe impresii, să testeze modele noi româneşti şi să consolideze astfel comunitatea Dacia din Hexagon. E o tradiţie pentru francezii care apreciază marca românească să se întâlnească an de an într-un soi de sărbătoare câmpenească modernă; anul acesta, grupul Renault a avut un motiv în plus de sărbătoare: a ajuns la pragul de 4 milioane de unităţi Dacia vândute la nivel mondial. Compania oferă şi detalii despre cumpărătorul maşinii cu numărul 4.000.000: Denys Charrasse a cumpărat Dusterul de la agentul Dacia din oraşul în care locuieşte, Saint-Quentin-en-Yvelines, intrând astfel, fără să se fi gândit vreodată, în istoria mărcii.

    „Venim la eveniment în fiecare an pentru că ne place Dacia. E o maşină bună, e accesibilă. Ştim că e din România, e un produs de calitate“, spune unul dintre participanţii la Marele Picnic.

    De fapt, majoritatea străinilor care conduc Dacii ştiu că România este ţara de provenienţă şi respectă tradiţia realizării unui autovehicul care păstrează caracteristicile maşinilor clasice, fără a fi excesiv tehnologizat. „Oamenii care cumpără Dacia vor maşini care să rămână foarte simple, robuste şi solide, nu vor gadgeturi electronice. Noi adăugăm echipamente în funcţie de cât de mari sunt cererea şi nevoia. Vrem să păstrăm preţuri accesibile, nu vrem o maşină scumpă, ci una aproape de oameni şi accesibilă. Adăugăm doar echipamentele absolut necesare, atâta timp cât sunt cerute de clienţi. Maşinile moderne devin din ce în ce mai complicate şi mai echipate, iar unii oameni vor în continuare maşini simple“, a spus François Mariotte, directorul comercial al mărcii Dacia la nivel mondial.

    La evenimentul de pe domeniul Courson, producătorul de autoturisme a organizat standuri pentru prezentarea gamei de modele Dacia şi a programelor lansate pentru clienţii francezi, dar şi zone pentru activităţi sportive (volei, fotbal, jocuri nautice), animări fotografice, ateliere pentru copii şi un concert al artistului local Christophe Willem. Toţi participanţii care au dorit s-au putut semna pe maşina Duster special pregătită cu această ocazie; automobilul a fost complet colantat, astfel încât oricine să se poată semna nestingherit.

    Dacia este prezentă astăzi pe 44 de pieţe din întreaga lume, în principal în Europa, dar şi în Africa. De altfel, alături de fabrica din Piteşti, compania mai are o unitate de producţie în oraşul marocan Tanger, unde se lucrează în trei schimburi, zi şi noapte. „Nu avem ca obiectiv să creştem numărul de ţări pe care suntem prezenţi, vrem să rămânem la aproximativ 44, dar ne dorim să creştem performanţa în aceste ţări, pentru că există un potenţial enorm. Dacia este o maşină mare, robustă, clienţii care au nevoie să-şi optimizeze bugetul pot cumpăra o maşină nouă la preţul unei maşini second-hand, iar asta contribuie la succesul mărcii“, a explicat directorul comercial al Dacia.

    Preţul mediu al unei Dacii este de 12.000 de euro, raportat la toate pieţele, iar pentru un Logan, spre exemplu, diferenţa dintre preţul din urmă cu zece ani şi cel de astăzi este de mai puţin de 500 de euro, pentru că producătorul are o abordare axată pe preţuri scăzute. O explicaţie este tocmai faptul că Dacia nu mizează pe tehnologizarea excesivă a automobilelor sale, preferând să păstreze conceptul de maşină simplă, care are doar dotările absolut necesare.

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 miliarde de euro anul trecut.

    În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi, număr care a înregistrat creşteri însemnate de-a lungul anilor, din prisma apetitului pe care pieţele externe îl au pentru maşinile produse la Mioveni.

  • Brandul românesc sărbătorit în Franţa

    Miza pe farmecul castelelor franţuzeşti a fost alegerea producătorului de autoturisme Renault pentru desfăşurarea ediţiei din acest an, a opta, a Marelui Picnic. Domeniul castelului Courson, aflat în Normandia, la 35 km distanţă de Paris, a fost pentru o zi gazda a circa 11.000 de participanţi la Grand Piquenique Dacia (Marele Picnic Dacia). Castelul datează din secolul XVI, iar de-a lungul timpului personalităţi istorice diverse şi-au pus amprenta pe dezvoltarea şi modelarea construcţiei şi a domeniului. De pildă împărăteasa Josephine, soţia lui Napoleon, a angajat peisagişti celebri ai epocii pentru a amenaja parcul care înconjoară castelul aflat în Normandia.

    Pentru brandul românesc, Franţa este principala piaţă, peste 100.000 de maşini fiind cumpărate de francezi în fiecare an; 85% din vânzări sunt adjudecate de clienţi persoane fizice. În plus, Dacia este a patra marcă de pe piaţa franceză în vânzările de autovehicule noi către clienţi persoane fizice, în contextul în care primele trei mărci denotă clar naţionalismul francez: Renault, Peugeot şi Citroën. Ca model, Sandero este cel mai vândut model către clienţi persoane fizice din Franţa, depăşind Renault Clio şi Peugeot 208, două vedete istorice ale pieţei franţuzeşti.

    Cei mai mândri posesori francezi de Dacii s-au strâns în ultima zi de duminică de vară să schimbe impresii, să testeze modele noi româneşti şi să consolideze astfel comunitatea Dacia din Hexagon. E o tradiţie pentru francezii care apreciază marca românească să se întâlnească an de an într-un soi de sărbătoare câmpenească modernă; anul acesta, grupul Renault a avut un motiv în plus de sărbătoare: a ajuns la pragul de 4 milioane de unităţi Dacia vândute la nivel mondial. Compania oferă şi detalii despre cumpărătorul maşinii cu numărul 4.000.000: Denys Charrasse a cumpărat Dusterul de la agentul Dacia din oraşul în care locuieşte, Saint-Quentin-en-Yvelines, intrând astfel, fără să se fi gândit vreodată, în istoria mărcii.

    „Venim la eveniment în fiecare an pentru că ne place Dacia. E o maşină bună, e accesibilă. Ştim că e din România, e un produs de calitate“, spune unul dintre participanţii la Marele Picnic.

    De fapt, majoritatea străinilor care conduc Dacii ştiu că România este ţara de provenienţă şi respectă tradiţia realizării unui autovehicul care păstrează caracteristicile maşinilor clasice, fără a fi excesiv tehnologizat. „Oamenii care cumpără Dacia vor maşini care să rămână foarte simple, robuste şi solide, nu vor gadgeturi electronice. Noi adăugăm echipamente în funcţie de cât de mari sunt cererea şi nevoia. Vrem să păstrăm preţuri accesibile, nu vrem o maşină scumpă, ci una aproape de oameni şi accesibilă. Adăugăm doar echipamentele absolut necesare, atâta timp cât sunt cerute de clienţi. Maşinile moderne devin din ce în ce mai complicate şi mai echipate, iar unii oameni vor în continuare maşini simple“, a spus François Mariotte, directorul comercial al mărcii Dacia la nivel mondial.

    La evenimentul de pe domeniul Courson, producătorul de autoturisme a organizat standuri pentru prezentarea gamei de modele Dacia şi a programelor lansate pentru clienţii francezi, dar şi zone pentru activităţi sportive (volei, fotbal, jocuri nautice), animări fotografice, ateliere pentru copii şi un concert al artistului local Christophe Willem. Toţi participanţii care au dorit s-au putut semna pe maşina Duster special pregătită cu această ocazie; automobilul a fost complet colantat, astfel încât oricine să se poată semna nestingherit.

    Dacia este prezentă astăzi pe 44 de pieţe din întreaga lume, în principal în Europa, dar şi în Africa. De altfel, alături de fabrica din Piteşti, compania mai are o unitate de producţie în oraşul marocan Tanger, unde se lucrează în trei schimburi, zi şi noapte. „Nu avem ca obiectiv să creştem numărul de ţări pe care suntem prezenţi, vrem să rămânem la aproximativ 44, dar ne dorim să creştem performanţa în aceste ţări, pentru că există un potenţial enorm. Dacia este o maşină mare, robustă, clienţii care au nevoie să-şi optimizeze bugetul pot cumpăra o maşină nouă la preţul unei maşini second-hand, iar asta contribuie la succesul mărcii“, a explicat directorul comercial al Dacia.

    Preţul mediu al unei Dacii este de 12.000 de euro, raportat la toate pieţele, iar pentru un Logan, spre exemplu, diferenţa dintre preţul din urmă cu zece ani şi cel de astăzi este de mai puţin de 500 de euro, pentru că producătorul are o abordare axată pe preţuri scăzute. O explicaţie este tocmai faptul că Dacia nu mizează pe tehnologizarea excesivă a automobilelor sale, preferând să păstreze conceptul de maşină simplă, care are doar dotările absolut necesare.

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 miliarde de euro anul trecut.

    În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi, număr care a înregistrat creşteri însemnate de-a lungul anilor, din prisma apetitului pe care pieţele externe îl au pentru maşinile produse la Mioveni.

  • Surpiză pe piaţa operatorilor aerieni: o nouă companie se lansează în România

    În contextul dezvoltării aviaţiei din România şi ţinând cont de cererea din ce în ce mai mare pentru zboruri venită din partea turiştilor români şi a touroperatorilor, recent, pe piaţa românească s-a lansat o nouă companie aeriană specializată pe curse charter: Aviro Air.

    Compania a fost înfiinţată în 2014 însă din acest an şi-a început activitatea operaţională. Aviro Air este formată din oameni cu experienţă, în mare parte din fostul personal al companiei aeriene prezidenţiale a României. Compania aeriană deţine, în prezent, două aeronave British Aerospace (BAe) 146-300, cu 112 de locuri şi distanţă de „32 pitch” (81 cm.) între scaunele confortabile, din piele. Modelul de avion British Aerospace este bine cunoscut în lume, având un avantaj mare de stabilitate în timpul zborului şi un mare avantaj al decolării şi aterizării pe piste scurte.

    Aviro Air are certificat pentru operaţiuni de transport aerian public emis de Autoritatea Aeronautică Civilă din România şi o echipă de mentenanţă cu experienţă mare, care păstrează aeronavele la un standard ridicat de întreţinere, gata de a decola în orice moment. La ora actuală, Aviro Air operează curse aeriene pe destinaţii europene şi către Orientul Mijlociu.

     „Până anul viitor, flota Aviro Air se va mări şi îşi va diversifica mult reţeaua de destinaţii. Ţinta companiei noastre este de a oferi clienţilor noştri servicii de bună calitate şi performanţă înaltă. Intenţia noastră este de a opera atât curse charter externe din Bucureşti şi din România, cât şi de a sprijini incoming-ul românesc, aducând turişti străini de pe diverse pieţe ţintă. La ora actuală, am semnat contracte cu mai mulţi touroperatori, atât din România, cât şi din străinătate, şi suntem în negocieri avansate cu alţi touroperatori importanţi”, a declarat Aurel Biţianu, CEO al Aviro Air.

  • Ministrul Transporturilor: Circulaţia pe lotul 3 al Autostrăzii Sibiu–Orăştie, reluată în septembrie

    Circulaţia pe lotul 3 al autostrăzii Orăştie – Sibiu, închis din septembrie 2015 şi parţial demolat din cauza problemelor apărute la fundaţie, provocate de infiltraţii, va fi reluată în septembrie, susţine ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, citat de corespondentul MEDIAFAX.

    Sorin Buşe a efectuat, joi, o vizită pe lotul 3 al Autostrăzii Sibiu – Orăştie, închis traficului din septembrie 2015, şi a declarat că circulaţia va fi reluată în termen, respectiv în septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aviaţia europeană, la viteză de croazieră

    Cei 28 de directori executivi din cadrul alianţei aviatice Star Alliance au sosit la începutul lunii iunie din Dublin în Zürich într-un prim zbor de pasageri al unei aeronave Bombardier CS100, zbor descris de ei drept unul „istoric”. Aeronava, aflată în categoria celor de mărime medie, este printre cele mai noi destinate zborurilor comerciale de pe piaţă (alături de CS300, ce face parte din aceeaşi familie a Bombardier). Delegaţia oficială soseşte de la întâlnirea anuală a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA), organizată în Irlanda, pentru a participa la o nouă întâlnire, cea denumită Chief Executive Board Meeting, la care participă executivii din cadrul Star Alliance, alături de specialişti ai aviaţiei. Întâlnirile de acest tip se organizează de două ori pe an, vara şi aproape de finalul anului, fiind găzduite de o linie aeriană membră sau într-un loc strategic pentru companie; subiectul este legat de planurile de dezvoltare a alianţei şi companiilor membre. Aeronava în care a sosit delegaţia executivilor a suscitat interesul jucătorilor din aviaţie datorită unor caracteristici precum un culoar mai larg, cabine mai mari, scaune mai confortabile şi este considerată drept „game changer”, expresie reprezentativă pentru 2016 în aviaţia globală. Vândută la un preţ de listă de circa 71 de milioane de dolari, aeronava va fi operată de Swiss Airlines începând cu luna iulie a acestui an, alte livrări urmând a fi făcute pentru companii din cadrul alianţei.

    Dacă în cadrul întâlnirii din Dublin discursul a fost unul mai degrabă pozitiv, din discuţiile cu jurnaliştii prezenţi la evenimentul din Zürich reiese că operatorii europeni se arată mai degrabă precauţi faţă de previziunile făcute de IATA. Potrivit asociaţiei, 2016 va fi al cincilea an de creştere pentru industria aeriană, cu un profit global total de aproape 40 de miliarde de dolari. Previziunile se referă la o creştere cu circa 12% a profiturilor comparativ cu valoarea de 35,3 miliarde de dolari de anul trecut. Tarifele de zbor vor scădea cu circa 7% anul acesta, ca urmare a deciziei anunţate de Ryanair în mai de a-şi reduce preţurile pentru a-şi umple avioanele, în condiţiile de incertitudine economică, atacurile teroriste şi un preţ scăzut al combustibilului. Potrivit IATA, tarifele din şi spre destinaţiile europene au scăzut deja cu 11,4% în primele trei luni ale anului. „Preţul mai scăzute ale combustibilului ajută cu siguranţă – deşi este temperat de hedging şi de cursul valutar. Ne apropiem probabil de vârful stimulului pozitiv al preţurilor scăzute. Performanţa este, totuşi, întărită de munca operatorilor aerieni. Factorii de încărcare sunt la niveluri record. Joint venture-urile şi alte forme de cooperare cresc eficienţa şi alegerile consumatorilor, ca efect al competiţiei robuste. Rezultatul: consumatorii obţin tarife bune, iar investitorii încep să fie într-un final recompensaţi”, spuneau reprezentanţii IATA într-un comunicat de presă.

    Pentru al doilea an la rând şi doar a doua oară în industria aeriană, profitul capitalului investit (9,8%) va depăşi costul capitalului (estimat la 6,8%). Previziunile se bazează pe un preţ mediu al petrolului de 45 de dolari/baril (petrol Brent) pe parcursul anului, valoare semnificativ mai scăzută decât în 2015. Per ansamblu, combustibilul va reprezenta circa 19,7% din cheltuielile industriei, în scădere de la un vârf de 33,1% în intervalul 2012-2013.

    Totuşi, mai mult de jumătate din totalul profitului global al operatorilor din toată lumea va fi adus de operatorii aerieni din America de Nord, în timp ce câştigurile companiilor aeriene din Europa vor stagna la circa 7,5 miliarde de dolari (anul trecut, această valoare s-a plasat la 7,4 miliarde de dolari). Rezultatele din America de Nord sunt rezultatele unei economii puternice, ale aprecierii dolarului, ale preţurilor scăzute la petrol, dar şi ale unei industrii restructurate, potrivit IATA. În acelaşi timp, starea operatorilor aerieni europeni este greu de descris ca fiind uniformă: grupurile majore au înregistrat îmbunătăţiri bazate pe dezvoltarea pieţelor de lung curier, în timp ce mulţi operatori medii şi mici continuă să se lupte. De asemenea, competiţia este mai intensă pe rutele intraeuropene, povara taxelor este mare, infrastructura ineficientă (mai ales în managementul traficului aerian); la care se adaugă diferenţele mari între aşteptările între angajaţi şi management. Totodată, performanţa operatorilor europeni este afectată de competiţia intensă, aflată în creştere, ce vine mai ales din partea operatorilor low-cost şi a celor din Golf, cât şi a atacurilor teroriste, ce scad apetitul turiştilor pentru călătoriile în anumite regiuni din Europa.

  • În vizită, acasă la Rolls-Royce

    Totul începe de la culoare, iar un Rolls-Royce poate fi vopsit în orice culoare doreşte clientul. Mai exact în orice culoare sau combinaţie din cele 40.000 de nuanţe, astfel încât şi cea mai excentrică cerinţă a unui client poate fi rezolvată.

    Din 2003, de când brandul Rolls-Royce a fost relansat de BMW Group, după ce nemţii au preluat numele, sigla, grila radiatorului şi celebra statuetă, englezii au utilizat 500 de culori pentru aproximativ 20.000 de automobile. Cu ce se deosebeşte vopseaua Rolls-Royce de restul? Aceasta include tratamente suplimentare faţă de cele utilizate la un autoturism obişnuit, astfel încât luciul să fie impecabil.

    Tot la nivelul caroseriei se remarcă o linie simplă, pe lateral – celebra Coach Line, distinctivă, trasată în zona mediană, pe toată lungimea vehicului. Coach Line este realizată manual, cu pensula, de un aşa-numit master coachliner. Este singura lui ocupaţie în fabrică. Iar el este singurul care poate trasa celebra linie; acum are un ucenic, o fată, acceptată de către Rolls-Royce.

    Trei ore durează trasarea fiecărei linii, pentru precizie, iar Phantom are de obicei două linii. Unii clienţi preferă ca o linie să se termine cu un simbol pictat sau blazonul casei lor. Nu toate modelele sunt împodobite cu Coach Line şi au fost situaţii când cei de la uzină l-au trimis pe master couchliner cu pensula la client acasă, după ce acesta s-a decis că doreşte liniile speciale după cumpărarea maşinii. Uzina Rolls-Royce este singura fabrică din Goodwood şi a fost construită de BMW deoarece Volkswagen Group a cumpărat uzina din Crewe, unde Rolls-Royce era produs alături de Bentley. Numele şi emblemele RR însă au fost cumpărate de BMW direct de la Rolls-Royce, producătorul de motoare de avion, cu care bavarezii colaborau încă din anii ’70. Reprezentanţii celor două mărci au bătut palma, iar Rolls-Royce a ajuns pe mâna celor de la BMW pentru numai 40 milioane de lire sterline. Cei de la BMW au câştigat astfel dreptul de a folosi marca, statueta şi grila – căreia i se spune Pantheon, precum coloanele unui templu. Grila este considerat distinctivă, definitorie pentru marca britanică.

    Volkswagen a primit Bentley şi vechea uzină pe care a modernizat-o, însă şi acum, în Crewe, englezii plâng după Rolls-Royce.

    Între cele două companii a existat şi un proces, iar părţile au ajuns la un acord: Volkswagen a produs Rolls-Royce până în 2002, când în producţie era celebrul Silver Seraph, iar de la 1 ianuarie 2003 a început producţia celor de la BMW pentru Rolls-Royce la Goodwood. În orăşelul englez Goodwood, aflat la 100 de kilometri de Londra, nu existase o fabrică, iar bavarezii au ridicat-o din temelii. Ce s-a schimbat? Vechile modele Rolls-Royce practic împărţeau platforma cu Bentley, motiv pentru care modelele dinainte de Phantom merg acum în atelierele celor din Crewe.

    Locul pe care au construit fabrica nu este unul ales la întâmplare, fiind amplasat pe domeniul lordului March, cel care organizează o cursă faimoasă de cai şi competiţii auto, inclusiv celebrul festival al vitezei de la Goodwood. Dar a existat o condiţie: lordul a dorit ca în momentul în care iese pe balcon dimineaţa să nu vadă nicio construcţie. Pentru a-i respecta dorinţa, germanii au clădit fabrica în spatele unui deal; ca să-l mulţumească şi mai tare, pe acoperişul fabricii au fost plantaţi copaci şi gazon, pentru a se integra şi mai bine în peisaj.

    În plus, procesul de producţie este special – o limuzină Phantom este asamblată şi pregătită de livrare în cinci zile şi jumătate, în timp ce la un Ghost, Wraith sau noul cabriolet Dawn se lucrează o zi şi jumătate. Dar un Rolls-Royce este un Rolls-Royce datorită procesului de personalizare. Spre exemplu, până la sfârşitul Celui de-al doilea Război Mondial, Rolls oferea doar şasiul automobilului, iar clienţii mergeau la un carosier pentru o comandă cât de poate de personalizată, aşa cum sunt făcute costumele su misura la croitor. Istoria continuă: chiar dacă acum caroseria este aceeaşi, materialele sunt personalizate. De pildă la interior tapiţeria poate fi din mătase, din piele de struţ, aligator sau chiar din blană de iepure, nu numai deja clasica piele naturală. În plus, pielea este prelucrată atât manual, când vine vorba de broderie, dar şi cu laserul, atunci când este necesară precizie extremă.

    Alte materiale speciale, rar întâlnite în interioarele maşinilor, sunt marmura sau piatra, în timp ce iluminatul este asigurat de nu mai puţin de 1.340 de cabluri de fibră optică. Acestea pot fi aranjate astfel încât pot fi recreate constelaţii, un logo sau un blazon. Echiparea se numeşte Starlight Headliner şi pentru realizarea ei sunt necesare 14 ore, fiecare cablu fiind amplasat manual.

    Furnirul ales pentru planşa de bord poate fi dintr-un lemn cu pori deschişi; pentru că nu este lucios, întreg procesul este realizat manual, fiind necesare chiar şi şase săptămâni din momentul în care sosesc plăcile până ajung la formele finale. Toate aceste detalii – şi altele – sunt importante pentru clienţi, în contextul în care aproape toate modelele livrate sunt alese cu mare luare-aminte de aceştia. Pentru a da un alt exemplu în ce priveşte atenţia la detalii, britanicii s-au gândit inclusiv la un spaţiu destinat umbrelei, în portieră, spaţiu cu ventilaţie specială, pentru a elimina riscul menţinerii umezelii.

    Rezultatul? Anul trecut a fost al doilea cel mai bun din istoria mărcii britanice, cu aproape 3.800 de maşini livrate la nivel mondial, Rolls-Royce fiind cel mai bine vândut brand cu preţuri de peste 200.000 de euro. Cel mai bun dealer rămâne cel din Abu Dhabi, iar Statele Unite îşi menţin poziţia de cea mai mare piaţă. În România, un Rolls-Royce poate fi achiziţionat prin intermediul Automobile Bavaria Group, care la Bucureşti deţine un service oficial, dar şi un dealer la München.
     

  • Povestea românului care a “creat” una dintre cele mai populare maşini din Europa

    A început să deseneze maşini de pe băncile şcolii, iar la Universitatea de Arhitectură din Cluj le explica profesorilor cum îşi dorea să devină designer auto, meserie aproape necunoscută din românia. Victor Sfiazof a luat prin surprindere anul acesta industria auto, după ce şi-a pus semnătura pe Renault Kadjar, crossoverul pe care pariază constructorul francez pentru revenirea în segment.

    Are 32 de ani şi desenează maşini aproape de „kilometrul zero“ al Capitalei, în Centrul de Design al Renault de la Bucureşti, într-o clădire cochetă, construită înainte de cel de-al doilea război mondial şi unde anterior îşi avea sediul Ambasada Elveţiei la Bucureşti.

    Victor Sfiazof a devenit anul acesta primul român care şi-a pus semnătura pe un automobil de serie din gama Renault şi, cu toate că la prima vedere nu pare un lucru extraordinar, acesta este visul oricărui designer.

    „Pot spune doar că proiectând modele de producţie de serie şi nu concepte, aduc renume designerului şi îl fac cunoscut în industrie, mai mult nu pot comenta“, explică Victor Sfiazof după ce a fost întrebat dacă a primit oferte de angajare după ce a semnat schiţa pentru Renault Kadjar.

    Victor Sfiazof deţine funcţia de senior exterior designer în cadrul centrului de design al Renault de la Bucureşti din ianuarie 2008. El este din Satu Mare şi a urmat cursurile Universităţii de Artă şi Design I.Andreescu din Cluj-Napoca.
    Centrul de design de la Bucureşti a avut o contribuţie importantă în proiectarea noului Renault Kadjar, prin intermediul designerului român, însă proiectul se atribuie întregii echipe care a lucrat la el, nu unui singur om, spunea Laurens van den Acker, designerul-şef al Grupului Renault, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. Kadjar este un proiect global, motiv pentru care în designul acestuia au fost implicate toate cele cinci centre de design ale grupului de la nivel  mondial, pornind cu Paris, Mumbai, San Paulo, Seul şi Bucureşti.

    Dintre  acestea, s-au ales trei, două de la Paris şi unul de la Bucureşti, iar proiectul lui Victor Sfiazof a fost cel câştigător. Proiectul a fost transferat la Paris, iar echipa de acolo l-a definitivat. În ceea ce priveşte rezultatele, designerul-şef al Renault afirma că, „dacă Victor Sfiazof contină în acest ritm,  s-ar putea să fiu nevoit să-mi caut un alt job“.

    Ce nu se ştia până acum este că Victor Sfiazof a semnat designul şi pentru un model Dacia – primul Duster Concept, prezentat în cadrul Salonului Auto de la Geneva în 2009, cu un an înainte ca SUV-ul autohton să fie lansat oficial, dar într-un design cu totul diferit.
    Dar totul a început din copilărie, când, ca orice pasionat de maşini, desena siluete ale acestora pe orice bucată de hârtie pe care o prindea.

    „Întotdeauna mi-am dorit să proiectez maşini. Am început să desenez automobile de când eram copil la şcoală. Am văzut la TV un documentar despre proiectarea maşinilor şi de atunci ştiam că asta doresc să fac. Dar în facultăţile din România nu sunt cursuri pentru desenat automobile şi era greu inclusiv greu de convins profesorii că tu îţi doreşti aşa ceva deoarece nici măcar ei nu cunoşteau domeniul“, îşi aminteşte designerul român. El s-a născut la Satu Mare, iar după finalizarea liceului în oraşul natal a plecat la Universitatea de Arhitectură din Cluj, unde însă nu a putut urma cursuri de design auto.

    Tocmai din acest motiv oficialii centrelor de cercetare şi dezvoltare din cadrul Grupului Renault se implică direct în dezvoltarea de noi programe pentru studenţi şi în special de actualizarea ariei curiculare la nevoile pieţei din prezent.
    „Am discutat cu universităţile de arhitectură pentru a avea cursuri speciale pentru design auto. Am venit aici în septembrie anul trecut şi am vizitat universităţile din Cluj, Bucureşti şi va urma Braşov. Vedem un potenţial uriaş. Vrem să extindem centrul de design de la Bucureşti în următorii trei ani. Nu avem un target de designeri, dar vrem să dezvoltăm studenţii pentru a avea posibilitatea de a angaja în viitor. Dacă avem deja o legătură bună cu şcoala şi oameni talentaţi, este mai uşor şi să-i angajăm“, a spus Jean Philippe Salar, directorul de design al centrului de la Bucureşti.

     

  • Industria auto românească a crescut de cinci ori în zece ani

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 mld. euro anul trecut. În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi.

    Grupul german Continental, cu afaceri de 2,3 mld. euro pe piaţa românească, este cel mai mare jucător din industria componentelor auto cu 16.500 de salariaţi.

    Cifra de afaceri a celor doi producători auto din România, Automobile Dacia (Mioveni) şi Ford (Craiova) a urcat de la 2,6 mld. euro în 2009, la 5,1 mld. euro anul trecut, creşterea fiind susţinută puternic în ultimii ani de uzina Dacia, dar şi de intrarea în producţie a B-Max la Craiova. Dacia şi Ford ocupă ocupă locul unu şi locul patru între cei mai mari exportatori din România.

    Cea mai mare investiţie în industria auto realizată anul trecut a fost demarată de Grupul Daimler, la Sebeş, unde germanii au pornit un proiect de 300 mil. euro, într-o nouă fabrică de cutii de viteze. Fabrica a fost inaugurată în primăvara acestui an, iar compania se îndreaptă rapid spre top zece cele mai mari companii din industria componentelor auto de pe piaţa locală.

    Top zece cele mai mari companii producătoare de maşini componente auto au rulat anul trecut afaceri de aproape 45,6 mld. lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, potrivit datelor centralizate de ZF.

    Constatin Stroe, fostul director al Dacia, actual membru în consiliul de administraţie al constructorului deţinut de Renault, spune în continuare că România are un potenţial enorm de a atrage noi investitori în industria auto, însă infrastructura rămâne o mare problemă.

    „Nu sunt avocatul Renault, însă modul în care se construiesc drumuri în România reprezintă o problemă fundamentală. Personal nu cred că autostrada Piteşti Sibiu va fi realizată până în 2021. Eu sper să facă ceva parţial măcar până atunci“, a subliniat Constantin Stroe.

    Grupul Continental rămâne numărul unu pe segmentul componentelor auto şi singurul cu afaceri de peste 2 miliarde de euro. Cifra de afaceri cumulată a celor şapte companii ce alcătuiesc grupul Continental în România a urcat anul trecut 14% faţă de anul anterior la
    2,3 miliarde de euro sau peste
    10,2 miliarde de lei. Dacă toate cele şapte divizii ar fi concentrate într-o singură companie, Continental ar fi pe locul trei în topul celor mai mari companii din România, după Automobile Dacia şi OMV Petrom. Ca grup însă, Continental rămâne în continuare depăşit de companii precum OMV Petrom, Grupul Renault, dar şi Rompetrol.

    Raportat la nivel mondial, activitatea din România a nemţilor a reprezentat anul trecut 5,9% din cifra de afaceri totală a concernului german, de 39,2 miliarde de euro în 2015. Mai mult, cu 16.500 de salariaţi cât avea la finalul anului trecut, activitatea din România a nemţilor reprezintă aproape 8%.

    „Toate diviziile Continental din România au în plan în 2016 creşterea numărului de angajaţi. Per total, divizia Anvelope, divizia ContiTech şi cele trei divizii estimează o creştere de peste 1.000 de angajaţi“, a spus Christian von Albrichsfeld, directorul general al Grupului Continental în România.

    Grupul german a realizat anul trecut investiţii de 130 mil. euro pe piaţa locală, pentru a dezvolta sisteme pentru maşinile autonome ale viitorului. În plus, anul acesta compania va suplimenta cu încă 1.000 de salariaţi numărul total al angajaţilor, ajungând la un total de 17.500  de oameni, foarte aproape de Grupul Renault care are un total de 18.000 de salariaţi. În cadrul companiei aproape 5.000 de ingineri dezvoltă produse şi software pentru mobilitatea viitorului. Continental are centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Braşov şi unităţi de producţie în Braşov, Sibiu, Timişoara, Nădab şi Carei.

    „Continental România are în plan investiţii de peste 160 de milioane de euro în 2016. Dintre acestea, cele mai mari sunt plănuite în Timişoara, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Printre proiectele noi derulate de Continental în România anul acesta se numără extinderea fabricii de componente electronice din Timişoara“, a spus Christian von Albrichsfeld.

    În total, în perioada 1999-2015, Continental a investit 1,1 miliarde de euro în activităţile din România. Toate cele cinci divizii Continental sunt reprezentate local, iar compania deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de cercetare şi de dezvoltare. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi are un centru de distribuţie a anvelopelor în Bucureşti. Continental avea la finalul anului 2015 aproximativ 16.500 de angajaţi şi îşi va mări echipa în 2016 cu peste 1.000 noi angajaţi în România, după ce anul trecut concernul a recrutat 1.500.

    Alături de diviziile actuale, săptămâna aceasta Continental a anunţat că va dechide la Timişoara şi un birou pentru Elektrobit, producătorul de soluţii tehnologice care dezvoltă inclusiv soluţii pentru realitatea augmentată, prin care sunt proiectate pe parbriz mai multe informaţii ajutătoare.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2% faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom SA a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa  339.000 de unităţi.