BusinessMagazin

Category: Cover story

  • Povestea fraţilor care au început o afacere cu o maşinărie improvizată în curtea casei din Petreşti (Alba), iar acum au un business de 40 de milioane de euro

    Brandul a fost inspirat din numele fondatorului companiei, Elisiu Goţa, care a pus bazele firmei în urmă cu trei decenii, după ce a adus din Germania două bucăţi de pavele, un produs nepopularizat la acea vreme în România.

    Cu o maşinărie improvizată în curtea casei din Petreşti (Alba), a început să producă – în serii extrem de mici la început – aceleaşi pavele şi în România, până când, astăzi, Elis Pavaje a ajuns să numere patru fabrici.

    Când tatăl său făcea primii paşi în producţia de pavele, Emil Goţa avea 16 ani şi, fără să ştie, se pregătea pentru poziţia de director general al afacerii, pe care o deţine acum alături de fratele său. Astăzi, Vasile, 38 de ani, şi Emil Goţa, 44 de ani, conduc o companie cu afaceri de 179 milioane de lei anual. 

  • Cum se face trecerea de la avocatură, la businessul cu frumuseţe

    „Sunt unicul fondator al clinicii, iar decizia de a pune în aplicare acest plan m-a surprins şi pe mine, în contextul în care am studiat dreptul, urmând o tradiţie de familie. Mă pasionează în continuare tot ce ţine de lege, însă se pare că marea pasiune a fost domeniul esteticii”, descrie Valentin Burada decizia pe care a luat-o în urmă cu cinci ani.

    A fondat atunci, printr-o investiţie iniţială de 50.000 de euro ceea ce a devenit astăzi Swiss Clinics, o  companie românească, cu o echipă multidisciplinară, formată din 80 de experţi, din care 20 de medici specialişti în dermatologie şi chirurgie plastică şi estetică. În cei cinci ani de activitate, Swiss a ajuns la 30.000 de paciente, devenind una dintre cele mai importante clinici de profil din România, ce acoperă întreaga paletă de specialităţi necesare esteticii: chirurgie plastică, dermatologie, chirurgie buco-maxilofacială, stomatologie şi estetică dentară. În rândul celor mai recente realizări se numără finalizarea unor investiţii în valoare de 2 milioane de euro, din care 1,2 milioane de euro au fost direcţionaţi într-o nouă clinică, high-tech, iar restul, într-un bloc operator inaugurat în luna octombrie. Blocul operator este completat de saloane pentru spitalizare, cu un design modern, iar primele intervenţii chirurgicale au fost deja efectuate începând cu data de 15 octombrie 2020.

    Cum ajunge însă un avocat antreprenor în industria frumuseţii?

    „Contextul a făcut ca prieteni de-ai mei, studenţi la medicină, să îmi povestească despre această ramură şi de aici am început să mă documentez, să înţeleg ce înseamnă şi ce viitor ar putea avea. Participarea la un congres internaţional de estetică de la Monaco, a fost momentul  în care am luat decizia de a investi. Şi de acolo, nu m-am mai oprit, am ajuns unde sunt azi”, povesteşte Valentin Burada. El adaugă că s-a implicat de timpuriu în afaceri de real estate, alimentaţie publică, evenimente, turism, divertisment: „Însă Swiss este businessul meu de suflet, pe care l-am construit de la zero şi pe care îmi doresc să îl cresc în continuare, din punct de vedere calitate, extindere de servicii şi locaţii”.

    Chiar dacă pregătirea sa este una atipică pentru acest domeniu, şi-a propus să aducă şi ceva nou acestuia – a lansat spre exemplu conceptul de „lunch break therapy” sau filmările live ale procedurilor realizate în clinică pentru a veni în întâmpinarea pacienţilor uşor reticenţi. „Transparenţa şi comunicarea cu pacienţii ajută la crearea unei relaţii de durată şi de aici gradul mare de recurenţă”, crede antreprenorul.  

    Planurile sale nu se limitează însă la piaţa locală şi, în baza unor parteneriate realizate în plan extern, spune că anul viitor vor lansa prima clinica Swiss in Londra. De asemenea, în ciuda contextului atipic pe care îl traversăm, vor lansa şi un brand privat de lifestyle. Sub denumirea „Beauty Essentials”, vor să comercializeze produse de tip supliment alimentar, destinate consumatorului modern, care aspiră înspre o viaţă echilibrată şi sănătoasă.

    Un alt proiect al clinicii este Academia Swiss, care este prima platformă integrată de învăţare din România în acest domeniu; prin aceasta îşi propun să formeze noi generaţii de medici esteticieni, alături de medici Swiss cu experienţă. „Tocmai pentru că pandemia pare că se va prelungi chiar şi anul viitor, unul din planurile noastre este să aducem aceste cursuri într-o platformă de e-learning.”

    2 mil. euro a investit compania în cel de-al cincilea an de activitate, fonduri direcţionate într-o clinică high-tech şi într-un bloc operator

    În căutarea tinereţii veşnice – o piaţă în creştere

    „Chirurgia plastică este una dintre cele mai înfloritoare industrii din România în ultimii ani. Dacă în străinătate se practică de zeci de ani, la noi a început să se dezvolte mai mult în ultimii zece”, observă Valentin Burada. Potrivit lui, industria chirurgiei estetice a ajuns anul trecut la 130 de milioane de euro, iar numărul medicilor chirurgi plasticieni şi dermatologi prezenţi pe această nişă, la 450. Antreprenorul citează şi un studiu efectuat la nivel global, din care reiese că numărul procedurilor nonchirurgicale efectuate a crescut din 1997 până în prezent de mai bine de patru ori. Utilizarea Botoxului a crescut chiar de peste şase ori; mai mult, un avans considerabil poate fi observat în accesarea procedurilor de estompare a ridurilor. În mod surprinzător, nu toate aceste cifre fac referire la segmentul feminin: „Circa 10% dintre pacienţi sunt bărbaţi, ceea ce inseamnă o dublare a cererii pentru acest segment”.

    De altfel, antreprenorul a observat că profilul pacienţilor se schimbă pe măsură ce au dezvoltat businessul. Astfel, dacă la început aveau mai mult pacienţi femei, iar procedura cea mai căutată era mărirea de buze, acum procentajul este încă în favoarea femeilor, dar la mică distanţă de bărbaţi. Se fac mezoterapii, tratamentul cearcănelor, foarte multe proceduri de reconturare şi geometrie facială în care se redefinesc pomeţii, linia mandibulară etc.

    „Acum câţiva ani clienţii erau mai reticenţi şi 1 din 10 pacienţi erau de sex masculin. Acum procentul a crescut satisfăcător si văzând acest trend, am creat o divizie dedicată domnilor Men Anti-Ageing”, spune el. Pentru ei, procedurile uzuale nonchirurgicale sunt ştergerea ridurilor, umplerea şi depigmentarea cearcănelor, terapia vampir cu propriul sânge pentru scalp, împotriva căderii părului, eliminarea guşii sau a grăsimii din anumite zone doar prin injectare. „La procedurile chirurgicale bineînţeles că detaşat conduce augmentarea mamară în cazul femeilor şi rinoplastia în cazul bărbaţilor.”

    Cine accesează genul acesta de proceduri? „Oferim foarte multă discreţie, pentru că unii bărbaţi nu doresc să se ştie că fac aceste proceduri. Un segment aparte sunt expaţii şi angajaţii marilor companii care sunt cetăţeni străini consumatori de astfel de proceduri şi în ţara lor”, spune antreprenorul.

     

    Frumuseţea în ecuaţia profesională

    Valentin Burada observă că efervescenţa domeniului se datorează şi  schimbării ideilor preconcepute care existau în privinţa intervenţiilor estetice. „În prezent, acestea reprezintă o realitate cotidiană, cu tot mai mulţi oameni care apelează la aceste servicii, indiferent de educaţie sau de mediul cultural din care provin. Într-o lume în care imaginea contează, chirurgia estetică reprezintă o soluţie pentru aceia care îşi doresc o îmbunătăţire a propriei imagini. Sunt de părere că o persoană cu un self-esteem ridicat este o persoană cu un nivel ridicat al calităţii vieţii”, crede antreprenorul. El observă că există persoane traumatizate de aspectul fizic de ani de zile şi oameni care asociază nereuşitele din viaţa de zi cu zi cu asta – „N-am primit jobul dorit, nu m-am căsătorit, nu am reuşit să-mi fac prieteni”.  „După intervenţie vezi cum oamenii se schimbă, îşi regăsesc încrederea, buna dispoziţie, optimismul, iar asta înseamnă că echipa medicală Swiss a reuşit. Nu e ceva necesar, vital, dar îţi poate îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii”, adaugă el.

    Interesul pentru tratamentele estetice pare să fie unul în creştere chiar şi în contextul pandemiei pe care o traversăm, iar Burada este de părere că această tendinţă vine din nevoia oamenilor de a se simţi bine. „Oamenii investesc în starea lor de bine şi, de multe ori, aceasta vine şi din felul în care arată. «Eşţi bine când te simţi bine în pielea ta» nu este un clişeu. Nu mai avem libertatea de mişcare, de a petrece vacanţe prin ţări exotice, şi astfel alegem să facem schimbări în viaţă noastră, în felul în care arătăm, în amenajarea casei, în cursuri de creştere profesională şi personală. O văd că pe o perioadă propice de a creşte, de a-ţi atinge obiectivele personale, inclusiv pe cele fizice.”

    Totuşi, antreprenorul spune că nu au fost ocoliţi de provocările întregii economii în contextul pandemic. „Primul nostru obiectiv în această situaţie a fost, desigur, siguranţa şi bunăstarea pacienţilor şi angajaţilor noştri. Am reuşit să reacţionăm rapid la situaţia în schimbare şi ne-am adaptat la noile circumstanţe. Pentru siguranţa pacienţilor şi a personalului medical, am implementat un flux medical dedicat şi în concordanţă cu normele în vigoare în această perioadă.”

    Business cu bisturiul

    Iar când vine vorba despre provocările unui business construit „cu bisturiul”, spune că acestea se leagă mai ales de dinamismul domeniului, în special din punct de vedere tehnic: „Să fii la curent cu noutăţile presupune o investiţie mare de timp, însă am învăţat că merită”.

    Apoi, crede că cea mai mare provocare este găsirea unui echilibru între viziunea pacientului asupra a ceea ce înseamnă frumos şi viziunea medicului care efectuează procedura estetică, indiferent că vorbim despre proceduri minimum invazive (injectabile) sau de intervenţii chirurgicale. „Acest echilibru este tangibil atunci când, prin aceste proceduri estetice, tindem să obţinem rezultate cât mai aproape de natural, fireşti, fără exagerări. Rezultatele «naturale» sunt mai uşor acceptate de psihicul nostru, astfel făcându-ne să ne simţim mai bine în pielea noastră, până la urmă acesta fiind scopul intervenţiilor estetice. Frumuseţea este o operaţie matematică.”

    El adaugă că transformarea personală poate avea loc numai cu echipamentele  potrivite, iar astăzi, a fi la curent cu ultimele soluţii şi tratamente este condiţia esenţială ca să obţii rezultatele dorite: „Deşi totul pare uşor şi natural, normal şi subînţeles, eforturile noastre de a ne menţine în avangarda soluţiilor şi tratamentelor inovatoare ne diferenţiază de ceilalţi concurenţi. Ne oferă perspectiva unor tratamente şi intervenţii unice, ne diversifică semnificativ oferta şi ne garantează rezultate autentice”.

    Uitându-se în urmă, spune că businessul în industria frumuseţii este unul ca oricare altul, care necesită investiţii de orice natură pentru a excela. „Nu este un business uşor, asta pot spune sigur după cinci ani în care am trecut prin multe etape, unele cu adevărat dificile. Dar, ca în orice domeniu, dacă vrei să excelezi trebuie să investeşti, timp, energie şi bani”, descrie Burada perspectiva sa antreprenorială. El le transmite celor care doresc să lanseze un business de profil să îşi ia timp să analizeze, să facă planuri pe termen scurt şi pe termen lung, cu scenarii multiple pentru ceea ce este posibil să îţi aducă evenimentele sociale şi economice, să cunoască în profunzime acest domeniu, chiar şi detalii medicale.

    Mai mult decât atât, este nevoie „Să îşi pună toată energia în formarea unei echipe pe care să poată conta în orice situaţie, de la medici, la personalul de client service şi oamenii din spatele sistemului”. Iar lor trebuie să le asigure cele mai bune resurse cu care să lucreze: „Să investească capital în tehnologie de ultima generaţie pentru că orice progres tehnic va aduce siguranţă şi eficientă în plus, să pună la dispoziţia medicilor cele mai noi materiale medicale cu rezultate optime pentru pacienţi”.

    „O clinică de estetică, la fel ca orice altă clinică, nu îşi permite să facă rabat de la calitate. Iar calitatea vine din implicare şi din dorinţa de progres”, conchide antreprenorul.

  • Pentru reţeaua de sănătate Regina Maria au trecut 25 de ani. Cum vede viitorul în industria sănătăţii Fady Chreih, CEO-ul reţelei?

     

    Exerciţiu de imaginaţie: Sistemul medical local, fără jucători privaţi

    „În ultimii 10 ani, medicina din România a ajuns să fie mai competitivă mai ales datorită mediului privat. Deşi performanţa se face atât la stat, cât şi la privat, investiţiile în infrastructură şi competenţele echipelor medicale s-au realizat aproape exclusiv de către furnizorii privaţi şi aici mă refer la primii 10 jucători de pe piaţă”, descrie Fady Chreih, CEO-ul reţelei de sănătate Regina Maria, piaţa pe care activează.  

    În tot acest timp, adaugă executivul, a asistat la o consolidare a sistemului privat de sănătate, prin investiţii într-o infrastructură modernă, spitale ca afară, unde siguranţa pacientului, calitatea actului medical şi echipamentele de ultimă generaţie sunt acum la ordinea zilei. „Aş îndrăzni să lansez o provocare: aceea de a ne imagina cum ar arăta sistemul medical din România fără furnizorii privaţi. Cred că experienţa a ceea ce însemna o vizită la medic în urmă cu 10 sau chiar cu 25 de ani, şi ce reprezintă acum o astfel de vizită, a evoluat exponenţial, prin investiţii, inovaţii şi prin anticiparea nevoilor pacienţilor.”

    Potrivit lui, cheia evoluţiei către accesul pacienţilor la servicii moderne de prevenţie şi medicină primară a fost introducerea abonamentului medical, care, în câteva cuvinte, înseamnă: prevenţie, investiţie, sustenabilitate şi accesabilitate şi garantează un sistem medical funcţional şi sustenabil, menţinând standardul de calitate la un nivel înalt. „Ne-am bucura să lucrăm alături de sistemul public pentru implementarea unor programe naţionale de prevenţie, relevante şi sustenabile la nivel naţional, care să răspundă nevoii de educaţie şi profilaxie a românilor din principalele zone ale ţării. Este o direcţie care merită dezvoltată şi pe care ne dorim să o susţinem în anii următori.”

    Citând o serie de date ale INS, reprezentanţii Regina Maria spun că la nivelul anului 2018 sistemul local privat de sănătate număra 147 de spitale, 147 de policlinici, 2.139 de laboratoare medicale, 11.268 de paturi şi trata 6 milioane de pacienţi cu ajutorul a circa 25.000 de medici.

    Regina Maria a fost unul dintre primii jucători de pe această piaţă, cu o poveste care a început în urmă cu două decenii şi jumătate, cu un mic cabinet deschis în zona Unirii din Capitală, şi care a evoluat într-un business cu venituri de 892 de milioane de lei, cifră de afaceri înregistrată anul trecut. În cei 25 de ani de activitate, peste 4,2 milioane de pacienţi au apelat la serviciile companiei, operate de o echipă de peste 6.500 de angajaţi şi colaboratori, dintre care aproape 3.000 sunt medici. Pentru a ajunge la aceste rezultate, reprezentanţii reţelei spun că s-au concentrat de-a lungul anilor pe patru piloni importanţi: investiţii în infrastructură, performanţă medicală, educaţie şi digital leadership.  

    Astfel, de la deschidere până în prezent, compania a investit peste 130 de milioane de euro în dezvoltarea sistemului medical, prin modernizarea sau deschiderea de noi locaţii, achiziţia de aparatură performantă şi pregătirea echipelor medicale. „Rezolvăm 90% din problemele medicale pe care o familie le poate avea. La nivelul întregii reţele de sănătate furnizăm servicii integrate de medicină, acoperind aproape toate specialităţile medicale. Sunt extrem de puţine servicii pe care nu le efectuăm în locaţiile proprii, ci prin clinicile partenere. Îmi este mai simplu să spun ce nu facem: radioterapie, stomatologie, nefrologie, chirurgie cardiacă, şi câteva intervenţii sau proceduri de nişă care sunt de competenţa altor jucători de pe piaţă”, spune Fady Chreih.

     

    Parteneriate sănătoase

    Una dintre primele inovaţii implementate de companie în piaţa locală a fost lansarea abonamentelor de sănătate, inclusiv pentru IMM, retail şi start-up-uri. „Am introdus acest concept în România în urmă cu aproape 25 de ani – în 1996, la un an după lansarea companiei, iar beneficiarii abonamentelor medicale erau exclusiv expaţii şi angajaţii din top managementul companiilor mari, cu precădere din Bucureşti. Un abonament costa atunci aproximativ 50 de dolari pe lună”, povesteşte executivul. Potrivit lui, realitatea zilei de azi e complet diferită: pachetele medicale au un nivel de penetrare tot mai mare la nivel naţional, înregistrând cifre semnificative în oraşele mari (Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa), fiind totodată în creştere constantă şi în oraşele medii. „S-a generalizat ideea de a avea un abonament de sănătate inclus în pachetul extrasalarial, iar cazul cel mai des întâlnit este cel în care angajaţii au extins acoperirea la nivelul întregii familii. Ca tendinţă, am observat o creştere a preferinţei companiilor pentru abonamentele cu mai multe servicii incluse, care asigură acces la o gamă completă de specialităţi medicale, sute de analize de laborator, imagistică şi altele.” Preţul plătit în medie de o companie pentru abonamentul unui angajat este de 12 euro/lună, variind de la 3 la 50 de euro/lună, în funcţie de o serie de şase criterii de care reţeaua de sănătate ţine cont.

    Gama destinată IMM-urilor şi profesiilor liberale cuprinde trei pachete distincte, toate având la bază serviciile de prevenţie, care pot fi însă personalizate prin diverse extraopţiuni, ce oferă acces la o gamă extinsă de servicii, în funcţie de dorinţele şi nevoile angajaţilor – de exemplu, acces la analize de laborator, ecografii sau consultaţii.

    „Totul depinde de cerinţele specifice ale companiei respective. Gama pentru IMM-uri se adresează în primul rând companiilor care au sub 50 de angajaţi, din toate domeniile de activitate, dar sunt vizate în primul rând firmele de IT şi profesiile liberale – birourile de arhitectură şi avocatură.” În topul industriilor cu care compania colaborează se află sectoarele IT& Telecom (14%), Finanţe şi Asigurări, Servicii (7%) şi domeniile creative (5,3%), unele colaborări fiind încheiate
    în urmă cu peste 20 de ani. În acest moment, în reţea sunt active peste 620.000 de abonamente medicale, pentru persoane fizice şi clienţi corporate şi peste 1,5 milioane de oameni au, prin intermediul acestora, acces la servicii medicale moderne şi sigure. 71% dintre deţinătorii de abonamente ajung la medic cel puţin o dată pe an, faţă de 54%, în cazul persoanelor fără abonament.

    Performanţă locală, recunoscută internaţional

    CEO-ul companiei punctează că printre cele mai importante realizări din istoria acesteia se numără şi obţinerea a 12 acreditări internaţionale acordate pentru trei dintre spitalele reţelei (Ponderas, Euroclinic şi Maternitatea Băneasa), o policlinică (Gastromond) şi un centru specializat (EndoInstitute), Regina Maria fiind în prezent singura reţea de servicii medicale din România care a primit aceste recunoaşteri. Ponderas Academic Hospital este chiar singurul spital din lume cu şapte acreditări internaţionale din partea SRC (SUA), IFSO (EU) şi JCI (SUA). Unitatea funcţionează cu cinci echipe calificate să opereze cu robotul DaVinci, cu ajutorul căruia s-au realizat peste 1.200 de operaţii în prezent, fiind dotată recent şi cu Mako, singurul robot de chirurgie ortopedică pentru proteze personalizate de şold şi genunchi din Europa Centrală şi de Est, ambele fiind rezultatele unei investiţii de 60 milioane de euro. Spitalul Euroclinic este singurul Centru de Excelenţă din România în Chirurgia Ginecologică Minim Invazivă şi Centru de Excelenţă în Patologia Sânului, ambele acreditate de către SRC (Surgical Review Corporation). Aici s-a realizat, în 2007, primul tratament conservator al cancerului de col uterin, de către prof. univ. dr. Petre Bratilă. Din cele 1.600 de asemenea intervenţii realizate până acum în lume, 75 au fost realizate în Spitalul Euroclinic.

    Despre Maternitatea Băneasa reprezentanţii Regina Maria spun că este primul spital din România acreditat pentru calitatea îngrijirii şi siguranţa pacientului, certificat acordat de Joint Commission International (JCI). EndoInstitute, aflat la rândul său pe lista celor cinci unităţi din reţea acreditate internaţional, este singurul centru de excelenţă în tratamentul endometriozei din România acreditat de către Liga Europeană de Endometrioză şi al treilea Centru de Excelenţa de nivel 3 în endometrioză din Europa în afara ţărilor vorbitoare de limba germană.

    La fel de important, Laboratorul Central Regina Maria este centru de referinţă Roche Diagnostics pentru biochimie şi imunologie şi centru de referinţă Leica Biosystems pentru anatomie patologică, fiind echipat cu cea mai nouă tehnologie disponibilă în Europa. Reţeaua are o capacitate totală de 50 milioane de teste de laborator. Cele şase laboratoare de biologie moleculară au o capacitate de testare RT PCR de peste 3.400 de teste pe zi, peste 260.000 de teste fiind prelucrate de la începutul pandemiei, adică 10% din totalul testelor procesate până acum în România.

    Pe viitor, reprezentanţii Regina Maria şi-au propus să obţină acreditarea internaţională şi pentru spitalul din Cluj, precum şi acreditarea mai multor medici drept Chirurgi de Excelenţă.

     

    Educaţia, cheia spre o medicină performantă

    „Un alt pilon important, pe care am început deja să-l construim, este educaţia”, spune Fady Chreih. Fără educaţie şi fără investiţii în formarea profesioniştilor de mâine, adaugă el, nu putem avea o medicină performantă. „Am pregătit deja peste 2.500 de specialişti în Surgical Training Institute (STI), singurul centru privat de training în chirurgia minim-invazivă şi tehnici endoscopice. Am lansat, în premieră în România, o Academie pentru Asistenţi Medicali: primul program cu diplomă oferită de o facultate internaţională. Vom continua deci să investim în educaţie şi să oferim şi mai mult înapoi comunităţii din care facem parte.” Fondată în colaborare cu Coventry University din Marea Britanie, cu o investiţie de peste 2 milioane de euro, academia oferă un program de licenţă de 3 ani, în limba engleză, similar celui urmat de asistenţii medicali din Marea Britanie.

    Surgical Training Institute, aflat în cadrul Ponderas Academic Hospital, este dedicat instruirii în chirurgia minim invazivă şi intervenţiilor asistate robotic sau endoscopic. Echipa de experţi din România şi de peste hotare, coordonată de Prof. Dr. Cătălin Copăescu, are o experienţă de peste 20 ani în organizarea de cursuri şi a instruit, după cum spune şi executivul Regina Maria, peste 2.500 de participanţi până acum, beneficiarii cursurilor fiind 2.000 medici şi 500 de studenţi la Medicină, din România şi străinătate.

    În paralel cu acestea, compania susţine şi Clubul Regal al Medicilor pentru formare continuă a medicilor şi a personalului medical, în cadrul a numeroase ateliere, simpozioane, conferinţe, workshop-uri, cursuri hands-on sau Congrese de educare şi formare medicală. Până în prezent, peste 10.000 de profesionişti din România şi din afara graniţelor au participat la evenimentele Clubului, care are 1.500 de membri activi (medici din sistemul de stat şi privat), şi prin intermediul căruia 400 de tineri medici sunt susţinuţi pentru a urma cursuri de specializare. Reprezentanţii companiei menţionează de asemenea şi Bursele Regina Maria pentru studenţii la medicină din anii V şi VI, din Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Craiova şi Constanţa.

    Paşi spre medicina digitală

    De-a lungul anilor, compania a investit peste 10 milioane de euro în digitalizarea sănătăţii, oferindu-le pacienţilor toate soluţiile de care au nevoie pentru a scurta timpii de aşteptare când vine vorba de programări. Aşa a apărut şi aplicaţia „Contul meu”, folosită în prezent de peste 500.000 pacienţi, prin care li se dă acces la istoricul medical din ultimii peste 10 ani, la posibilitatea de a face singuri programări online, la medicul şi în locaţia dorită, precum şi la multe alte facilităţi, printre care: programări şi plata facturilor direct în aplicaţie; facial recognition pentru autentificare şi validarea contului personal (pe modelul Revolut); posibilitatea de asociere a contului copiilor la cel al părinţilor şi chatbot in app.

    Un alt proiect important din segmentul „digitalizare” este Clinica Virtuală. Înainte de pandemie, reţeaua plănuia implementarea unui platforme complexe de consultaţii virtuale care să integreze toate sistemele companiei. Odată cu apariţia noii crize sanitare, echipa Regina Maria s-a mobilizat pentru a o dezvolta în numai zece zile. „În prezent, peste 440 de medici din 40 de specialităţi medicale sunt la dispoziţia pacienţilor de oriunde, oricând, iar programările record înregistrate – peste 120.000 în 7 luni, reprezintă o confirmare a succesului pe care l-a avut acest nou tip de medicină la distanţă”, spune Fady Chreih.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, „Clinica Virtuală” este singura platformă medicală complet integrată şi cea mai complexă de pe piaţă, consultaţiile şi analizele fiind salvate în dosarul medical electronic, alături de recomandări şi un raport medical complet. Aceasta poate  fi accesată de oriunde din ţară sau din străinătate, pentru controale, interpretare analize, second opinion, adeverinţe, reţete sau trimiteri, monitorizarea unor afecţiuni cronice sau autoimune, nivelul de satisfacţie al pacienţilor fiind de 80%.Compania îşi propune să crească generaţii de pacienţi încrezători, pentru care sănătatea înseamnă o responsabilitate şi o prioritate. „Digitalizarea vine şi în sprijinul companiilor abonate corporate, care acum pot derula medicina muncii online şi beneficiază de o serie de facilităţi medicale pentru angajaţi. În plus, digitalizarea serviciilor şi a modalităţii de comunicare a permis îmbinarea pilonului de educaţie cu responsabilizarea pacienţilor cu privire la propria lor sănătate”, explică reprezentanţii businessului. Astfel, s-au realizat o serie de webinarii şi cursuri online, programe de educaţie pentru sănătate, iar companiile au primit acces prin portalul de HR la monitorizarea statusului angajaţilor abonaţi din punctul de vedere al efectuării controalelor de medicina muncii, de pildă. La rândul său, website-ul companiei, o platformă de educaţie medicală, care oferă răspuns la majoritatea întrebărilor medicale şi unul dintre cele mai mari site-uri corporate din ţară, fiind  totodată, potrivit reprezentanţilor businessului, şi site-ul de asistenţă medicală numărul 3 din România, cu 2,5 milioane de vizitatori unici pe lună. „În urma celor peste 250.000 de recenzii oferite de pacienţi în urma consultaţiilor, 1.600 de medici au primit o notă medie de 9,5, notele fiind afişate transparent pe site”, spun reprezentanţii Regina Maria.

     

    O călătorie în viitor

    Executivul spune că, în ciuda contextului actual, reţeaua Regina Maria a privit acest an cu foarte multă deschidere, adaptându-se la ceea ce se poate numi noul normal, ţinând însă cont de aceeaşi strategie de dezvoltare. „Cred că pandemia ne-a reprioritizat proiectele, însă, cu siguranţă, nu ne-a schimbat viziunea şi strategia. Nu am redus investiţiile, dar pe o parte dintre ele le-am reprioritizat sau redirecţionat, atingând obiectivele propuse până acum, printre care: deschiderea clinicii Primăverii, relocarea şi extinderea policlinicii din Bacău, extinderea spitalului din Braşov.”

    În opinia sa, peste 25 de ani impactul generat în România de reţeaua de sănătate Regina Maria va fi de cel puţin patru ori mai mare decât este acum, pe fondul investiţiilor realizate până în prezent şi a celor ce le urmează. „Scopul nostru a fost şi va rămâne întotdeauna să fim cei mai buni. Asta am reuşit să facem în ultimii 25 de ani: să livrăm servicii medicale la standard de excelenţă internaţională şi să formăm cele mai bune echipe. Iar pentru următorii 25 de ani ne propunem să continuăm să facem aceleaşi lucruri, pentru că la asta ne pricepem cel mai bine.”

    Din punctul său de vedere, în România se dezvoltă una dintre cele mai dinamice pieţe de servicii medicale din Europa de Sud-Est, cu o creştere de aproximativ 10% în fiecare an. „Este o piaţă aflată sub semnul consolidării, dar şi al dezvoltării zonelor de nişă, cu un puternic accent pe abonamentele de sănătate corporate – segment care va atinge, după previziunile noastre, pragul de 2 milioane de unităţi în următorii ani.” El vede piaţa serviciilor medicale private de peste 25 ani drept o piaţă matură, în care vor fi cu 50% mai puţini jucători decât sunt acum, dar mult mai mari, maturi şi responsabili faţă de comunităţile din care fac parte. „Sunt multe exemple în România, din alte sectoare, şi multe exemple din alte ţări, din domeniul medical, în care ne putem imagina o piaţă matură de servicii medicale. Este în continuare suficient loc de consolidare, mai ales că şi standardele pacienţilor au început să se schimbe. Vorbim tot mai mult despre pacienţi educaţi, atenţi la sănătatea lor, care cer mai mult de la furnizorul lor medical şi vor să primească servicii înalte calitativ, la standarde de secol XXI.”

    În acelaşi timp, notează Fady Chreih, digitalizarea trebuie să fie o prioritate a sistemului medical românesc, cu atât mai mult cu cât suntem o ţară cu internet ieftin şi reţea mobilă extinsă, dar şi cu regiuni importante în care există deficit de medici şi unde populaţia nu are uşor acces la servicii medicale. „În acest context, telemedicina este cea mai bună şi eficientă soluţie.”

  • Valoarea finanţărilor în start-up-uri IT din România se îndreaptă spre 100 de milioane euro. Cât de mult mai poate urca această valoare?

    Investiţiile în start-up-uri locale de tehnologie au început să ia avânt cu precădere după anul 2017, când în România au fost lansate mai multe fonduri de investiţii axate pe finanţare de proiecte tech. În 2018 a fost lansat fondul de investiţii GapMinder, în 2019 au apărut pe piaţă şi fondurile Early Game Ventures şi ROCA X şi au fost puse şi bazele Simple Capital – fond lansat de Andrei Pitiş; în primele luni ale acestui an s-a lansat şi platforma de equity crowdfunding SeedBlink, precum şi fondul de investiţii Cleverage VC axat pe domeniul medtech. Acestora li se adaugă şi comunitatea TechAngels – proiect iniţiat în 2013 care a ajuns în prezent la 70 de membri – antreprenori sau specialişti din companii multinaţionale, cu experienţă în planificarea de business, dezvoltarea de produse, abordarea pieţelor, vânzări, marketing şi nu numai.

    Unul dintre pionerii investiţiilor în start-up-uri locale de tehnologie a fost 3TS Catalyst România, fond administrat de 3TS Capital Partners, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de investiţii din Europa Centrală şi de Est axat pe finanţarea proiectelor din domeniul hi-tech. În decurs de circa patru ani, 3TS Catalyst România a alocat aproximativ 10 milioane euro pentru zece start-up-uri româneşti de tehnologie – SmartDreamers, Elefant.ro, Vola.ro, Simartis Telecom, Green Horse Games, avocat.net, Vector Watch, 123contactform, SmartBill şi Marketizator.

    În urmă cu 5-7 ani, anunţurile investiţiilor în proiecte de tehnologie erau oarecum rare pe plan local, însă în ultimii doi ani frecvenţa acestora a crescut enorm – acum nu există lună fără câteva runde de investiţii, declanşarea pandemiei iar declanşarea pandemiei nu a afectat deocamdată acest sector. Necesitatea tehnologiei din ziua de azi în fiecare sector face ca domeniile de interes ale fondurilor de investiţii să fie foarte variate – de la „deep tech” AI (inteligenţă artificială), RPA (Robotic Process Automation) şi securitate cibernetică la fintech, proptech, medtech şi agritech.

    După reuşita UiPath de a deveni primul unicorn românesc, lista de candidaţi la titlul de unicorn numără mai multe start-up-uri, printre care Druid, FintechOS, Modex, Ringhel, Prime Dash, Elrond sau TypingDNA.

    Deşi multe dintre investiţiile de pe plan local sunt de ordinul a câteva sute de mii de euro, fiind realizate în runde de finanţare de tip „pre-seed” sau „seed”, de anul acesta fondurile de investiţii din România au început să facă şi investiţii de tip „follow-up” în care sumele totale alocate pot creşte până la câteva milioane de euro. Astfel, s-a ajuns la un pariu pe piaţa start-up-urilor tech care se îndreaptă spre o valoare totală pe care o putem estima la 100 de milioane de euro, dacă luăm în calcul tranzacţii realizate de cei mai mari jucători de pe piaţa de profil printre care se numără GapMinder, Early Game Ventures, ROCA X sau Simple Capital, dar şi investiţiile făcute de membrii comunităţii TechAngels în grup sau individual.

    2021 va fi totodată şi anul în care listarea UiPath la bursă va crea 100 de milionari în România, care vor investi la rândul lor pe piaţa locală.

    I-am întrebat pe reprezentanţii fondurilor locale de investiţii cum văd ei ecosistemul de start-up-uri tech în noul context de piaţă dictat de pandemia de COVID-19

    1. Cum a fost până acum anul acesta piaţa de investiţii în start-up-uri tech din România? Ce impact a avut declanşarea pandemiei pentru acest sector?

    2. V-aţi schimbat ceva în strategia de investiţii ca urmare a contextului în care ne aflăm acum? Căutaţi un anumit tip de start-up-uri?

    3. Care este strategia fondului de valorificare a participaţiilor la diferitele companii pe care le aveţi în portofoliu – listare la bursă, vânzare către alte companii etc.?

    4. Care sunt perspectivele pentru piaţa locală de investiţii în start-up-uri tech – cum va evolua în următorul an având în vedere noul context de piaţă, pe ce se va axa?

     

    Gapminder

     

    1. În zona în care activăm noi nu au fost schimbări majore. Poate un număr mai mic de proiecte pe segmentul consumer (B2C), dar pentru noi nu a presupus niciun impediment. Noi, GapMinder suntem investitor instituţional, aşa că încă din 2017, înainte să operăm acest fond, aveam deja trasată strategia, o imagine clară asupra companiilor pe care le vizam. Gândim pe termen mediu şi lung şi, chiar dacă nimeni nu ar fi putut anticipa gravitatea acestei crize de sănătate cu efecte semnificative şi în zona economică, alegerile noastre se îndreaptă oricum către companii robuste, care pot trece mai uşor peste obstacole.  O corelare cu sfârşitul de ciclu macro-economic era oricum construită în strategiile de micşorare  a riscului la nivel de portofoliu.

     

    2. Nu, nu am schimbat nimic în strategia de investiţii ca urmare a contextului actual. Cel puţin, nu semnificativ. Ne-am urmărit teza de investiţii în tot acest timp şi am lucrat în parametrii specifici din lumea fondurilor de investiţii.  Pentru GapMinder sunt interesante start-up-uri din zone precum FinTech, securitate cibernetică şi autentificare, Machine Learning enabled predictive, servicii orizontale / backbone pentru retail online şi zona MedTech.

     

    3. Creştere accelerată la nivel internaţional. Toate opţiunile menţionate sunt la câţiva ani distanţă. Vom vedea ce  opţiune se potriveşte fiecărei companii, împreună cu fondatorii şi fondurile partenere.

     

    4. În ciuda incertitudinilor la nivel macro, ne aşteptăm ca zona HighTech să se recupereze mult mai repede. Nevoia de transformare digitală accelerată a companiilor care, vrând-nevrând, trebuie să îşi canalizeze eforturile spre a găsi soluţii şi tehnologii care să susţină această nouă paradigmă de business, le va face mai atente şi deschise la soluţiile oferite de start-up-urile tech.  La nivel local, ne aşteptăm să vedem o creştere constantă a unor nume precum TypingDNA, FintechOS, SmartDreamers, DeepStash, Innoship, Frisbo, Machinations şi a multor altora care au devenit vizibile în ultima perioadă. Astfel, şi decizia noastră de a investi în ele va da roade.

    Dan Mihăescu, partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners: „Estimăm că vom mai anunţa cel puţin o serie A în portfoliul existent şi 2-3 investiţii noi.”

     

     

    Early Game Ventures

     

    1. 2020 este un an care a venit după 10 ani de creştere economică, după un 2019 plin de creştere şi de investiţii anunţate peste tot în presă, iar la început de an în februarie a lovit pandemia ceea ce a schimbat complet dinamica anului din perspectiva asta. Nu prea este corect să comparăm 2020 cu 2019, poate este mai corect să comparăm cu 2009, să ne întoarcem un pic în timp la ultima criză care a impactat semnificativ economia. Deci din perspectiva asta aş putea spune că 2020 a debutat prost şi a continuat şi mai prost. A debutat prost în sensul că undeva la final de februarie, început de martie, deja pandemia era în floare, imediat după aceea venit perioada de lockdown, iar reacţia normală a investitorilor mai ales a investitorilor de tip fond a fost una de «damage control» ca să spun aşa.

    Primul reflex a fost să ne îndreptăm către companiile din portofoliu, şi am făcut-o foarte rapid pot să spun – am avut discuţii cu toţi antreprenorii să încercăm să găsim împreună soluţii care să protejeze companiile de impactul negativ al pandemiei, al lockdown-ului şi al crizei economice pe care o vedeam cu toţii venind peste noi. Deci primul nostru efort în sensul acesta l-am făcut. Evident a urmat o abordare mult mai precaută a tot ceea ce înseamnă investiţii în noi – încerci să stai pe bani cum se spune în momentul în care contextul este extrem de nesigur, şi undeva în vară am văzut inclusiv o cădere destul de importantă a numărului de start-up-uri care încercau să ridice finanţare. De asemenea nici calitatea lor nu era extraordinară. Deci până acum la început de toamnă cam tot ce s-a întâmplat în zona de investiţii a fost cumva cu semnul minus în faţă.

    2. Sunt foarte optimist însă pentru ce se întâmplă în perioada următoare fiindcă noi în Early Game spre exemplu o să avem o recoltă foarte bogată de toamnă. Ne uităm deja foarte activ –  suntem angajaţi în şase sau şapte deal-uri în momentul de faţă şi de asemenea mai suntem în tatonări cu încă vreo 3-4 alte start-up-uri, alte investiţii pe care le putem face. Deci cu alte cuvinte nu doar că recuperăm toate lunile mai puţin productive de anul acesta, dar chiar o să depăşim cumva să spun o normă pe care noi o aveam, un plan de investiţii pe care ni-l propusesem încă de la început, dar una peste alta anul a fost extrem de atipic. Din fericire noi am fost pregătiţi cumva, nu pentru o criză medicală, ci pentru una economică. Menţionam eu încă de anul trecut din primăvară că nu mai facem investiţii în start-up-uri care sunt sensibile la o criză economică. Atenţie! Discut despre primăvara anului 2019, deci deja încă din momentul acela vedeam o supraîncălzire a pieţei şi ne aşteptam să se spargă acea bulă târzie în care ne aflam.

    În prezent avem în lucru discuţii de investiţii în zona de AI, mobile apps, agricultură, computer vision. Acestea sunt industriile în care suntem implicaţi acum cu tranzacţii, încercăm să fim diversificaţi.

    O parte dintre tranzacţiile pe care le pregătim acum reprezintă serii A –  investiţii de tip follow-up în companii în care am investit deja. Fondul nostru investeşte de doi ani, deci este cumva de abia la începutul perioadei de investiţii. Investiţiile noastre sunt recente şi iată că am ajuns totuşi cu fondul în acea perioadă de viaţă a lui în care pentru prima dată ne uităm la companii din portofoliul nostru care au crescut în ultimii doi ani şi care acum ridică o nouă rundă. Este fabulous, este absolut excelent pentru noi să vedem confirmări.

    4. Cred că 2021 va marca începutul revenirii, iar în 2022 toată lumea va trebui să tragă tare pentru a ne putea reveni. Criza are un efect pozitiv asupra start-up-urilor de tehnologie, dar dacă clienţii nu mai au bani atunci efectele negative vor veni şi în acest plan. Poate va fi mai uşor pentru start-up-uri şi companii de tehnologie decât pentru alte companii din alte domenii. Eu sunt foarte încrezător totuşi. Cel puţin pentru fondul nostru, după un prim an cu 15 investiţii – dacă anul acesta vom face 10 sunt foarte bucuros cu rezultatul, iar anul viitor se vor mai întâmpla câteva lucruri. Unul dintre acestea spre exemplu, care va avea un impact în mediul de investiţii din România, va fi listarea la bursă a UiPath. Când s-a listat Facebook la bursă în Silicon Valley în ziua aceea au apărut 10.000 de milionari. Oamenii care aveau opţiuni pentru acţiuni care erau prezenţi într-un fel sau altul. Nu 10.000, dar dacă măcar 100 de milionari vor apărea în România în ziua în care UiPath se va lista la bursă, oamenii aceştia care au fost printre primii angajaţi ai UiPath vor avea o confirmare în contul bancar că este bine să lucrezi într-un start-up şi că este bine să fi investit într-un start-up. Şi eu mă aştept ca o mare parte din aceşti 100 de milionari români în tehnologie, născuţi de UiPath să devină angel investors, să devină oameni care investesc în start-up-uri. Şi, de asemenea, fiindcă sunt oameni foarte deştepţi, mă aşteept să nu investească singuri, ca berbecii, mă aştept să vină şi să discute cu fonduri, mă aştept să aducă un fond de investiţii alături de ei, mă aştept să gândească şi din perspectiva construirii unui portofoliu de start-up-uri în care îşi plasează banii munciţi cu greu, nu doar aşa unul – două pariuri. Cifrele o demonstrează sunt multe materiale pe tema asta: ca angel investor dacă faci puţine investiţii şansele ca toate să-ţi moară sunt foarte mari. Dacă vrei cu adevărat ca activitatea să fie una profitabilă trebuie să investeşti într-un număr mare de start-up-uri chiar dacă faci plasamente mici. Mă aştept ca aceşti oameni care sunt super smart, care vor avea dintr-o dată capital disponibil făcut din tehnologie, să investească în tehnologie. Din perspectiva aceasta pentru mine anul următor şi anii următori vor fi foarte interesanţi pentru că vom avea mai mulţi angeli în România ceea ce este absolut extraordinar, noi întotdeauna lăsăm locuri alături de noi pentru angel investors.

    Cristian Munteanu, managing partner Early Game Ventures: „Noi în Early Game spre exemplu o să avem o recoltă foarte bogată de toamnă. Ne uităm deja foarte activ –  suntem angajaţi în şase sau şapte deal-uri în prezent şi mai suntem în tatonări cu 3-4 alte start-up-uri.”

     

     

    Roca X

     

    1. În primele luni ale pandemiei, ca primă reacţie am văzut că mulţi investitori au preferat să observe şi să înţeleagă scenariile de dezvoltare, în timp ce în rândul fondatorilor au fost momente de panică pe care le-am pus în principal pe seama incertitudinii şi lipsei de informaţii de încredere, o provocare mult mai mare în special în cadrul startupurilor tinere unde nu exista practic aparatul necesar de informare şi validare care să le permită să gestioneze schimbările numeroase şi bruşte. Lockdown-ul a testat atât capacitatea de management de criză atât a antreprenorilor, cât şi a investitorilor. Odată depăşită prima reacţie, start-up-urile care prin însăşi natura lor aduc modele disruptive, innovative şi nasc provocări prin eficienţa multe status quo-uri, mulţi fondatori au tratat criza ca pe o oportunitate de creştere şi răsturnare a ierarhiilor – cu un feeling preponderent pozitiv în cadrul ecosistemului.

    În ceea ce priveşte deciziile de investiţii din perioada aceasta, percepţia mea este că deşi sunt jucători care au fost prudenţi şi rezervaţi, zona de start-up-uri a devenit probabil mai atractivă din punct de vedere investiţii prin contrast cu volatilitatea anumitor pieţe. Creşterile puternice în domenii precum e-commerce, EduTech şi MedTech, cât şi în verticale precum analiza de date digitale şi machine learning / AI sunt evidente şi acestea aduc oportunităţi interesante.

    Pandemia ne obligă pe toţi, indiferent de industrie şi poziţie, să adoptăm soluţii digitale la o rată accelerată. Aproape peste noapte am realizat că trebuie să ne adaptăm la o realitate în care echipele lucrează descentralizat şi în care toate resursele trebuie să fie disponibile oriunde. Acest fapt ne-a făcut să realizăm că multe procese tradiţionale pot fi digitalizate şi automatizate, iar asta a crescut apetitul pentru tehnologie şi inovaţie.

    În opinia mea, acest context este foarte favorabil pentru întreaga industrie de tech, iar pentru start-up-uri şi investitori, este un moment crucial, în care trebuie să acţionăm, să luăm decizii mari de scalare sau pivotare, de implicare pe toate palierele.

    2. Strategia noastră de susţinere a start-up-urilor este agnostică de industrie şi contextul actual nu a schimbat faptul că noi căutăm start-up-uri inovatoare, agile, cu modele de business flexible. Evident că în ecuaţia alegerii start-up-urilor viabile intră şi efectele evenimentelor actuale şi evoluţia pieţelor pe care acestea activează, dar paleta de modele de business şi creativitatea antreprenorilor cu care suntem în contact ne permit să identificăm oportunităţi în toate domeniile majore – eHealth, green energy, PropTech, FinTech, cybersecurity, ş.a.m.d., pe care ne axam deja. Un lucru important de menţionat este că trebuie să rezistăm tentaţiei unei redirecţionări către domenii care strict din punct de vedere contextual par o bună oportunitate, din perspectiva evenimentelor din aceste vremuri. Spre exemplu, deşi ar fi tentant să ne axăm pe food delivery mai degrabă cred că trebuie să încercăm să navigăm această incertitudine şi să ne concentrăm capacitatea de previzionare către ideile şi companiile care vor fi în focus după ce această furtună va trece.

    Credem că în criză nu e bine să paralizăm, ci să acţionăm. Investiţiile nu trebuie să se oprească.

     

    4. Având în vedere statutul actual al pieţei locale considerăm că evoluţia în următorul an îşi va menţine trendul pozitiv. Observăm o creştere în educaţia fondatorilor şi a investitorilor locali, ecosistemul devenind astfel mai interesant pentru investitorii externi şi oferind astfel companiilor de succes, acces la „later stage funding rounds”. Contextul actual va da naştere unei noi generaţii de investitori şi antreprenori capabile de a gestiona atât crizele de creştere cât şi ciclurile economice. Credem că urmează o perioadă de creştere puternică pentru zona de B2B/ enterprise software, deoarece noua realitate forţează atât companiile tradiţionale să se digitalizeze, cât şi pe cele noi să inoveze. Presiunea pentru digitalizare vine şi din partea consumatorilor – aceştia caută să se asocieze cu branduri care sunt percepute ca fiind inovative şi să evite cat mai mult interacţiunea directă.

    Alexandru Bogdan, CEO Roca X: „Credem că în criză nu e bine să paralizăm ci să acŢionăm. InvestiŢiile nu trebuie să se oprească. În acest moment suntem in discuŢii CU şase noi companii româneşti şi nu numai, din domenii precum: FinTech, AdTech, MedTech ş.a.”

     

     

    Simple Capital

     

    1. Dacă ne uităm acum în urmă, impactul în zona de investiţii tech nu a fost nici pe departe aşa de mare sau de negativ cum ne-am fi aşteptat la începutul pandemiei. Sigur, a fost o perioadă de evaluare a situaţiei şi a comportamentului celorlalţi actori şi parteneri din piaţă. Însă după această fază iniţială, primul semestru s-a încheiat cu mai multe anunţuri de investiţii interesante, iar tendinţa continuă spre ceea ce poate fi un an investiţional foarte bun.

    Dacă ne uitam dintr-o perspectivă mai largă, este probabil ca investiţiile în tehnologie să se accelereze chiar – pandemia ne-a arătat că tehnologia este din ce în ce mai mult „must-have”  şi nu „nice-to-have”. Atât în zona de business privat, cât şi în zona de administraţie, multe procese, operaţiuni şi interacţiuni care nu erau planificate să se deruleze cu sprijinul tehnologiei – sau cel puţin nu deocamdată – au virat rapid către această zonă, sub presiunea pandemiei. Pentru unele dintre acestea deja nu mai este cale de întoarcere – utilizatorii şi clienţii cer activ beneficiile, până acum opţionale, generate de folosirea tehnologiei.

     

    2. Pentru Simple Capital, 2020 este un an de consolidare, după cele peste 10 investiţii de anul trecut. Ne-am concentrat pe investiţiile din portofoliu, să urmărim împreună cu start-up-urile evoluţia produselor şi proiectelor şi să ne asigurăm că menţinem direcţia de creştere – sau după caz să gestionăm împreună provocările generate de pandemie.

    Strategia noastră de investiţii nu s-a schimbat prea mult de la momentul lansării – suntem interesaţi de firme profitabile aflate în faza de scalare a creşterii şi care ţintesc piaţa internaţională, dar şi de start-ups de tehnologie pre-revenue, cu produse care să rezolve probleme concrete ale utilizatorilor, cu potenţial de succes global.

    3. Strategia de exit depinde de specificul fiecărei companii; de exemplu, pentru start-up-urile scale-up obiectivul este accesarea unei noi runde de investiţii, în timp ce pentru alte companii mature listarea la bursă poate fi modalitatea optimă de finanţare a creşterii. Nu excludem din principiu nicio variantă de creştere sau de exit.

     

    4. Văd în piaţă din ce în ce mai multe start-ups atât pre-revenue cât şi post-revenue, cu perspective de succes bazate pe inovaţie, proprietate intelectuală şi clienţi existenţi, care vin către noi ca să îi ajutăm să crească internaţional, aşa cum facem deja cu firmele în care am investit.

    Eu sunt încrezător în succesul start-up-urilor româneşti pe piaţa internaţională, aşa că voi continua să investesc bani, timp şi know-how în lansarea şi creşterea pe piaţa globală a companiilor româneşti de tehnologie.

     

    Andrei Pitiş,  fondator Simple Capital: „Avem câteva discuŢii deschise, în diferite stadii – una dintre investiŢii a fost anunŢată chiar foarte recent – este vorba despre YummDiet, o platformă de diete şi well being. Am investit de asemenea anul acesta în Galileo XP – un start-up centrat pe educaŢie înregistrat în Marea Britanie, fondat de antreprenorul Vlad Stan.”

     

     

    Seedblink

     

    1. În general sectorul tech a fost „avantajat” de situaţia actuală din punctul de vedere al businessului pentru că a fost accelerată digitalizarea şi apetitul pentru soluţii tehnologice inovative, atât din partea consumatorilor individuali, cât şi a celor instituţionali.

     

    2. Din punctul de vedere al finanţării, interesul investitorilor s-a manifestat în continuare în mod concret, cu mai multă prudenţă la începutul crizei sanitare. Există şi acum câteva excepţii din categoria ”wait and see”. Zona de deep tech, cybersecurity, health-tech, edu-tech, conectivitate şi digitalizare instituţională au o tracţiune dovedită, se prefigurează de asemenea interes pentru platformele tehnologice din zona de sustenabilitate/eco.

     

    4. Noi vedem că interes şi bani există pentru acest sector, succesele din punctul de vedere al atragerii de fonduri vor depinde de gradul de inovare, dar în egală măsură de pregătirea start-up-urilor din punct de vedere  experienţă de business, validare de către piaţă şi nu în ultimul rând comunicare eficientă şi activă. Evident că piaţa va fi într-o permanentă volatilitate, inclusiv din perspectiva cererii aşa că adaptarea şi pivotarea vor fi atribute critice al start-up-urilor.

     

    Andrei Dudoiu,  cofondator şi CEO SeedBlink: „Acum am ajuns în faza de creştere accelerată ŞI, PENTRU CĂ AM REUŞIT SĂ CREŞTEM ECHIPA, să stabilizăm platforma şi mecanismele interne, vom tura motoarele la un ritm de o listare nouă pe săptămână. Sperăm că vom depăşi 4 milioane euro strânse în regim de equity crowdfunding până la finalul anului.”

     

     

     

    Cum văd companiile IT listate la bursă ecosistemul local de start-up-uri şi cum a fost experienţa lor de finanţare?

     

    După discuţia cu fondurile, Business MAGAZIN a adresat un set de întrebări şi unora dintre companiile din IT de pe piaţa locală care s-au listat la Bursă pentru a se finaţa:

     

    1. Cum vedeţi în prezent ecosistemul local de start-up-uri tech? Cum a evoluat în ultimii ani? V-aţi schimbat ceva în strategia de investiţii ca urmare a contextului în care ne aflăm acum? Căutaţi un anumit tip de start-up-uri?

    2. Cum a fost experienţa voastră de finanţare prin bursă? De ce aţi ales să vă finanţaţi prin bursă?

    3. Care sunt avantajele finanţării prin bursă faţă de finanţarea de la un fond privat sau prin equity crowdfunding? Dar dezavantajele?

    4. Ce sfat aţi da acum unui start-up tech care are nevoie de finanţare? Ce metodă de finanţare să aleagă?

     

     

    Bittnet

     

    1. Ca orice ecosistem, el devine din ce în ce mai valoros pe măsură ce există mai mulţi membri în componenţă, bucurându-se de „network effects”. Cu alte cuvinte, cred că în fiecare nou an, evoluţia faţă de anii anteriori este „mai puternică”. Există acum numeroase acceleratoare, platforme de crowdfunding, cercuri de investitori, platforme de investiţii, pentru toate etapele de dezvoltare a unui business, inclusiv pentru faza de start-up. Menţionez trei platforme care cred că au un impact deosebit: Commons, Seedblink şi Roca X, parte a grupului Impetum.

     

    2. Pentru Bittnet, primii cinci ani ai călătoriei în calitate de companie listată au fost chiar mai reuşiţi decât puteam spera. Am atras aproape 60 milioane lei finanţări, atât ca „equity” cât şi ca „debt”, ceea ce ne-a permis să ne păstrăm un ritm accelerat de creştere de aproximativ 70% atât în cazul veniturilor, capitalurilor proprii, activelor, dar şi, ca urmare a tuturor acestora – al capitalizării bursiere.

    Am început călătoria în aprilie 2015, după ani de creştere accelerată, premiată de Deloitte sau FT, cu pariul că „drumul dinainte este mai lung decât drumul din urmă”. Eram atunci o companie cu afaceri de aproximativ
    8 milioane lei şi 15 membri în echipă. Cinci ani mai târziu, folosind finanţarea atrasă prin mecanismele bursiere, suntem un grup de companii cu afaceri de 100 milioane lei, peste 100 membri în echipă, şi o capitalizare de 150 milioane lei (versus 7,5 la începutul tranzacţionării). Cu alte cuvinte, acţiunile BNET au fost cea mai bună investiţie a ultimilor cinci ani pe Bursa de la Bucureşti.

    Am ales să ne finanţăm prin mecanismele pieţei de capital deoarece am crezut mereu că a deveni companie publică este un pas natural în evoluţia oricărei companii, şi trebuie doar ales cu grijă momentul.

    3. Din punctul de vedere al companiei şi al antreprenorilor, piaţa de capital este un mediu organizat, reglementat, cu reguli simple şi echitabile, păstrând un echilibru între investitori, fondatori şi management. Piaţa de capital îţi oferă acces continuu la capital răbdător, dar rezolvă şi prin însăşi definiţia ei, problema de lichiditate (exit) a investitorilor – deci elimină toate problemele din discuţiile cu fondurile de tip PE. Pentru dimensiunea noastră curentă (şi numărul de investitori pe care îi ţintim), crowdfundingul nu poate reprezenta o alternativă. Asta nu înseamnă că nu este o sursă bună de finanţare pentru companii de o dimensiune mai mică decât suntem noi azi. Sigur ne-ar fi prins bine în 2012 sau 2014 să fi fost atât de dezvoltat acest segment.

     

    4. Ca întotdeauna: cashflow-ul pozitiv generat de atenţia acordată subiectului. Clienţii sunt cea mai bună sursă de finanţare. Ca şi surse de finanţare în sensul întrebării, cred că platforme precum TechAngels sau Roca X, fonduri precum Simple Capital caută mereu noi plasamente şi sunt nişte investitori serioşi, care aduc şi experienţă de management şi contacte, nu doar bani. De asemenea cred că Seedblink este o platformă unde companiile de tehnologie ar trebui să caute finanţare.

    Cristian Logofătu, cofondator şi director financiar Bittnet: „Am început călătoria în aprilie 2015, după ani de creştere accelerată. Eram atunci o companie cu afaceri de aproximativ 8 milioane lei şi 15 membri în echipă. Cinci ani mai târziu, folosind finanţarea atrasă prin mecanismele bursiere, suntem un grup de companii cu afaceri de 100 milioane lei, peste 100 membri în echipă, şi o capitalizare de 150 milioane lei (versus 7,5 la începutul tranzacţionării).”

     

     

    Ascendia

     

    1. Ecosistemul local de start-up-uri tech s-a maturizat mult faţă de ce era acum 13 ani, când am început noi Ascendia. Există acum acceleratoare locale, comunităţi mature de business, există şi ceva mai mulţi angel investors, chiar şi crowdfunding. Este o evoluţie frumoasă pe toate planurile. În continuare este dificil să îţi dai seama ce start-up-uri vor reuşi, oricâtă analiză ai face înainte, dar se finanţează mult mai multe acum şi şansele industriei din care fac parte cresc în acest fel. Chiar şi atunci când dai greş, cineva poate învaţă din experienţa ta.

     

    2. Am listat Ascendia pe AeRO BVB în 2016, cu succes. Un proces care ni s-a părut complicat atunci – privind retrospectiv nu a fost însă dificil. A fost un foarte bun moment de vizibilitate, nu atât de important din punctul de vedere al atragerii de fonduri. Apoi, în 2019,  am făcut prima noastră emisiune de obligaţiuni, beneficiind de mecanismele şi mai ales de validarea bursei. Această finanţare a fost mai importantă pentru noi. Dacă eşti listat pe bursă şi ai rezultate, este destul de uşor să te finanţezi mai departe, tot prin mecanismele ei. Deci imediat ce reuşeşti prima atragere de capital, următoarele runde sunt un pas natural pentru finanţarea afacerii. Aş spune totuşi că pentru companiile din IT ecosistemul bursier oferă alte oportunităţi decât cele ale ecosistemului existent în jurul companiilor tech (mult mai dezvoltat, mai ales afară).

     

    3. Ca la multe alegeri ce trebuie făcute în viaţa unei companii, vei avea şi plusuri, dar şi minusuri atunci când alegi un instrument financiar. Atunci când decizi finanţarea prin bursă vei avea avantajele clasice de: atragere de resurse financiare ceva mai uşor faţă de a le atrage din piaţa bancară, vei beneficia de mai multă vizibilitate şi prestanţă. Mulţi ar trece pe listă şi evaluarea companiei la un preţ corect – aici aş spune că lucrurile nu sunt aşa sigure pentru că profilul investitorului la bursă este diferit de cel de tip venture capital – spre exemplu şi evaluările diferă mult întrucât nu modul de calcul diferă, ci ceea ce contează în acest calcul diferă de la un tip de investitor la altul (adică pe lângă cifre, contează istoricul şi notorietatea companiei, experienţa echipei manageriale, maturitatea echipei existente, a produselor existente şi a celor în lucru, perspective ale produselor etc). Practica bate teoria, deci. Dacă eşti o companie ceva mai mică, pot spune că lichiditatea scăzută şi numărul relativ mic al investitorilor de la BVB vor genera o evaluare discutabilă a companiei. Este bine să diversifici instrumentele şi să accesezi bani atunci când ai nevoie şi poţi să îi iei, din surse multiple. Când vorbim de fonduri private şi de equity crowdfunding, lucrurile devin mai palpitante. Pentru noi, faptul că avem vechime în piaţa de e-learning ne ajută la atragerea fondurile private. Multe companii nu ar avea nicio şansă dacă nu ar exista o recomandare serioasă sau vechime. Finanţarea prin fonduri private este ceva ce se face de foarte mult timp şi din această cauză vine cu multe reguli ataşate. Un mare plus la fondurile private, ceea ce dorim şi noi acum pentru Ascendia, este că de obicei fondul ce intră în acţionariat este smart money, adică se va implica activ în dezvoltarea companiei.

    Equity Crowdfundingul este „the new kid on the block” şi vine cu multe avantaje pe partea de uşurinţă de accesare, evaluare a companiei, condiţii şi mai ales publicitate. Este o variantă foarte bună pentru companiile aflate la început de drum. Acum, care este răspunsul corect? Ce mod de finanţare ar trebui accesat? Cu siguranţă toate, dar în momente diferite, în funcţie de nevoile companiei şi gradul său de maturitate.

     

    4. Oportunităţi de finanţare sunt destule, capcane de 10 ori mai multe. O să pornesc totuşi de la ceva ce nouă ne-a luat foarte mult timp să înţelegem. Este foarte important să alocaţi din puţinul avut iniţial şi în marketing şi în vânzări, nu doar în partea tehnică a produsului. Acest aspect va conta foarte mult atunci când veţi dori să atrageţi investitori.

    În Romania zona de equity crowdfounding este mai sigură decât zona de angel investors, dar pierde la implicare. La angel investors, cu ceva mai mult studiu poţi să atragi oameni foarte interesaţi să se implice activ în companie, oameni care şi-au dezvoltat sisteme reale pentru a ajuta start-up-urile. Aici un angel investor bun va ştii să nu ia un pachet prea mare de equity pentru a stimula fondatorii să continue activ munca. Aş recomanda ca la o primă tură de finanţare să nu ofere mai mult de 15-20% din acţiunile companiei – va avea nevoie de aceste părţi sociale pentru finanţări viitoare şi cu cât “consumă” mai mult la început, cu atât îi va fi mai greu ulterior.

    Cosmin Mălureanu, cofondator şi CEO al Ascendia: „În acest moment am ajuns la o capitalizare de circa 2 milioane de euro. Spunem noi că este un preţ subevaluat prin comparaţie cu alte companii finanţate prin alte instrumente decât prin bursă. Totuşi, sperăm să vedem o evaluare (mai) corectă curând, chiar dacă contextul este unul problematic la nivel global.”

     

     

     

    Life is Hard

     

    1. Ecosistemul de start-up-uri este încă la inceput, dar începe să se cristalizeze şi să se contureze. Putem vorbi despre o uşoară cristalizare în 2-3 direcţii: healthtech, fintech şi proptech. Foarte mult au ajutat la dezvoltarea ecosistemului acceleratoarele şi VC-urile locale precum ROCA X, Gapminder sau platforma de crowdfunding locală Seedblink, care până în acest moment a derulat peste 15 campanii de crowdfunding. Este important pentru start-up-urile în early stage să aibă la dispoziţie mecanisme de accelerare şi preaccelerare.

     

    2. Am ales să ne listăm pe bursă pentru a creşte gradul de încredere al partenerilor si clienţilor noştri în companie şi pentru a avea o valoare real time a businessului nostru. Până în 2020 am urmărit o dezvoltare organică, iar în acest moment strategia noastră vizează o creştere accelerată prin achiziţii de noi companii. În acest demers ne vom folosi în mare parte de emisiuni de obligaţiuni pentru a putea finanţa viitoarele achiziţii.

     

    3. Bursa oferă mecanisme relativ uşoare de finanţare: emisiuni de obligaţiuni, emisiuni de acţiuni, la costuri accesibile pentru companii. Observăm că în ultimii doi ani tot mai multe companii, chiar si cele nelistate, au ales bursa ca mecanism de finanţare pentru afacerile lor,  prin emisiunea de obligaţiuni.  Nu trebuie sa fii companie listată pentru a emite obligaţiuni pe bursă.

    4. Depinde foarte mult de nivelul de maturitate la care se află start-up-ul. Dacă vorbim despre start-up-uri în fază incipientă, recomand finanţarea din fonduri proprii sau prin crowdfunding. Dacă vorbim despre start-up-uri care deja au tracţiune în piaţă, o bază de clienţi şi revenue stream recurente, investiţiile succesive din partea VC-urilor sunt o variantă bună de finanţare pentru a asigura creşterea rapidă a start-up-ului. Să nu uităm de smartmoney, adică acei investitori care, pe lângă bani, vin şi cu know-how-ul şi conexiunile de networking şi pot aduce un aport semnificativ businessului, de foarte multe ori acest aport fiind mult mai important decât aportul în bani.

    Bursa nu o văd ca pe o alternativă viabilă pentru startup-uri. Bursa devine interesantă doar în momentul în care vorbim deja despre companii mature, consacrate.

    Finanţările prin fonduri europene pot fi o alternativă pentru finanţarea unor proiecte, dar tot aşa: start-up-ul trebuie să dovedească un minim de bonitate economică, să aibă un istoric financiar pozitiv şi capacitate de cofinanţare a proiectului – lucru destul de greu de îndeplinit pentru majoritatea start-up-urilor.

    Erik Barna, fondator şi CEO Life is Hard: „Am ales să ne listăm pe bursă pentru a creşte gradul de încredere al partenerilor si clienţilor noştri în companie şi pentru a avea o valoare real time a businessului nostru. Până în 2020 am urmărit o dezvoltare organică, iar în acest moment strategia noastră vizează o creştere accelerată prin achiziţii de noi companii. ”

  • Pariu făcut cu viitorul: asigurările de sănătate, o piaţă în creştere

    “Potenţialul pieţei de asigurări de sănătate din România este ridicat, piaţa având premisele unor creşteri  anuale de 2 cifre în anii următori. Nevoia există şi, de cele mai multe ori, necesitatea stă la baza inovaţiei produselor şi serviciilor. Iar modul în care se resimt tendinţele socio-demografice în România, pentru că acestea sunt primele la care ne uităm când vine vorba de asigurări de sănătate, conturează noi categorii de nevoi pentru viitor”, descrie Vlad Deliu, corporate & health director în cadrul NN Asigurări de Viaţă, perspectivele de dezvoltare a pieţei asigurărilor de sănătate.

    În ultimul deceniu, asigurătorul, care este cea mai mare companie de asigurări de viaţă din România, a înregistrat cote de piaţă de peste 30%, conducând în fiecare an topul asigurărilor de viaţă, iar în ultimii trei ani, s-a plasat în jurul cotei de 36%, ceea ce arată o consolidare a poziţiei în piaţă.

    Compania a încheiat prima jumătate a anului 2020 cu un volum al primelor brute subscrise pe segmentul asigurărilor de viaţă în valoare de 421 de milioane de lei şi o cotă de piaţă de 39%, conform celor mai recente date ale ASF.

    Pe segmentul asigurărilor de sănătate, unde a intrat în 2016, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat subscrieri de circa 21,36 milioane de lei în primele şase luni din 2020, ajungând la o cotă de piaţă de 21,3% din segmentul asigurărilor de sănătate  asimilate asigurărilor de viaţă, fiind unul dintre cei mai mari jucători pe acest segment.  

    Compania a lansat asigurarea de sănătate într-o perioadă în care asigurătorii abia începeau să îşi dea seama de potenţialul acestui segment. Volumul primelor subscrise pe segmentul asigurărilor de sănătate a crescut de-a lungul ultimilor 5 ani, ajungând la o valoare dublă faţă de nivelul înregistrat în 2016: de la 172,8 milioane de lei, piaţa a ajuns la 372,2 milioane de lei anul trecut. Tendinţa de creştere pare să accelereze în contextul actual, cu o creştere de 30% a subscrierilor în primele şase luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor ASF.

    Piaţa locală este în continuare dominată de linia asigurărilor generale, cu o pondere din totalul subscrierilor la nivelul pieţei asigurărilor de 80%, comparativ cu segmentul asigurărilor de viaţă, reprezentând circa 20% din totalul pieţei. Asigurările de sănătate au ajuns la o pondere de aproape 5% din volumul total al primelor brute subscrise în piaţă.

    „De la declanşarea pandemiei, observăm o deschidere mai mare pentru asigurările de sănătate şi mai multă proactivitate într-un aspect al vieţii noastre care era alteori lăsat la urmă. Numai în prima jumătate din acest an, românii au ales să încheie aproape 340.000 de asigurări noi de sănătate, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cu 12% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului precedent”, observă Vlad Deliu.

    O istorie româno-olandeză de 23 de ani

    NN Asigurări de Viaţă, fosta ING Asigurări de Viaţă, deţine peste o treime din piaţa locală de asigurări de viaţă. Grupul olandez ING, care a primit ajutor de la stat în 2008, a fost forţat să-şi separe divizia de asigurări de activitatea bancară. Businessul de asigurări a fost listat pe bursă sub denumirea NN Group, care a devenit astfel o companie independentă de grup, cu activităţi de asigurări, pensii private şi managementul activelor în 18 ţări. Schimbarea a fost anunţată în 2014 şi a devenit operaţională din 2015, la nivelul întregului grup olandez, până atunci ING Asigurări de Viaţă fiind parte din grupul ING. ING
    Asigurări era prezentă pe piaţa românească din 1997. În ultimul deceniu, asigurătorul a inregistrat o cotă de piaţă de peste 30%, conducând în fiecare an topul asigurărilor de viaţă.

    Compania trece în prezent printr-o schimbare de management, după ce Anna Grzelonska va prelua rolul de Chief Executive Officer al NN în Turcia începând cu data de 1 decembrie 2020, mandatul său urmând să fie aprobat de autoritatea de  reglementare din Turcia. Ca urmare a acestei numiri, Gerke Witteveen, în prezent Chief Financial Officer al NN Asigurări de Viaţă, a preluat mandatul de CEO interimar al companiei în România, începând cu 1 octombrie 2020.

    El a explicat în continuare că dacă ne raportăm la cifrele din piaţă, numărul celor care consideră utilă o asigurare de sănătate creşte. Unii sunt prevăzători, iar alţii au devenit mai preocupaţi după ce au văzut în ultimele luni ce înseamnă să ai o problemă medicală şi cât de dificil poate fi să o depăşeşti fără să dezechilibrezi bugetul familiei.

    „Cert este că oamenii devin tot mai conştienţi şi mai interesaţi de asigurări, din dorinţa de a avea o alternativă prin care să facă faţă fără presiuni financiare situaţiilor de care se tem, în eventualitatea în care s-ar întâmpla. Şi cum sănătatea este pe primul plan, devine prioritar măcar să se intereseze de o asigurare de sănătate şi, în multe cazuri, să acţioneze”, crede corporate & health directorul NN Asigurări de Viaţă.

    Ţinând cont de aceste aspecte, reprezentanţii NN şi-au propus să accelereze dezvoltarea şi pe segmentul asigurărilor de sănătate.

    „Sănătatea este un pilon important din strategia companiei NN Asigurări de Viaţă. Ne-am dorit să capitalizăm experienţa şi expertiza din zona asigurărilor de viaţă, unde NN este lider de piaţă, şi să o transpunem şi în zona sănătăţii. Asta a însemnat să oferim o alternativă pentru o nevoie întâlnită la tot pasul, anume accesul echitabil, simplu şi rapid la servicii medicale de calitate, fără destabilizarea bugetului familiei. Iar această misiune este astăzi mai relevantă ca oricând”, spune Vlad Deliu.

    Din perspectiva reprezentantului asigurătorului, asigurarea individuală de sănătate NN este o soluţie completă care oferă clienţilor protecţie pentru sănătatea lor şi a celor apropiaţi, iar în acelaşi timp asigură un sprijin financiar în cazul unor probleme medicale neprevăzute care presupun spitalizare sau intervenţii chirurgicale.

    „O asigurare relevantă de sănătate este alternativa prin care beneficiem de sprijin financiar pentru cheltuielile de spitalizare şi intervenţie chirurgicală atunci când apar probleme neaşteptate de sănătate. Aceste cheltuieli pot fi de multe ori ridicate şi greu de acoperit imediat, dar cu o astfel de asigurare pentru care plătim lunar o sumă potrivită bugetului personal ştim că ne putem trata fără grija banilor, în spitalele în care ne dorim. Costurile de tratament pentru problemele de sănătate acoperite de asigurare sunt plătite direct de asigurator, în limita sumei asigurate, aşa încât noi să ne concentrăm pe ce contează cu adevărat”, a mai spus Vlad Deliu.

    Asigurarea de sănătate NN este flexibilă şi personalizabilă, fiind un produs facultativ, adică vine în completarea serviciilor din sistemul public de sănătate şi a abonamentelor medicale oferite de angajatori ca beneficiu extra salarial.

    Astfel, clienţii au posibilitatea de a alege ce li se potriveşte pentru a proteja ce contează cel mai mult pentru ei, şi au inclusiv o componentă opţională de prevenţie prin care, în funcţie de nivelul de prevenţie ales, beneficiază de un număr de analize şi consultaţii acoperite de asigurare. În total, fiecare persoană asigurată poate beneficia de până la 100.000 de lei pe an pentru situaţiile medicale acoperite.

    „Clienţii au acces rapid în unele dintre cele mai bune spitale private din ţară, dar şi de peste graniţe. În total, este vorba de peste 250 centre medicale private dintre care peste 40 spitale private de chirurgie avansată, centre de referinţă şi clinici cu spitalizare de zi din România şi Ungaria unde clienţii pot accesa servicii medicale de care au nevoie, în funcţie de tipul de asigurare”, descrie Deliu particularităţile acestui produs.

    În cazul unei probleme de sănătate care presupune spitalizare sau intervenţie chirurgicală, clienţii pot alege spitalul sau clinica unde vor să se trateze, în sistemul public sau privat din ţară sau din străinătate. În reţeaua de centre medicale NN, cheltuielile sunt plătite direct de NN, iar pentru spitale sau clinici din afara reţelei NN se plăteşte clientului o parte din costurile de tratament.  

    Alături de asigurarea individuală de sănătate, NN a lansat anul acesta şi o asigurare de sănătate de grup pentru companii mici şi mijlocii, prin intermediul căreia angajaţii asiguraţi beneficiază de acoperirea costurilor cu spitalizarea şi intervenţiile chirurgicale de care au nevoie, în spitale din reţeaua medicală NN, iar angajatorul poate opta şi pentru componente suplimentare pentru prevenţie sau pentru diverse situaţii medicale care doreşte să fie acoperite pentru cei din echipă.  

    „NN a intrat anul acesta şi în segmentul corporate cu asigurarea de grup pentru companii mici şi mijlocii care, alături de asigurarea de sănătate individuală, oferă clienţilor protecţie completă. Acest nou produs este o alternativă prin care companiile mici şi mijlocii îşi pot motiva şi fideliza angajaţii printr-un beneficiu extrasalarial axat pe sănătate, flexibil şi personalizabil în funcţie de nevoile din această perioadă şi din viitor. Soluţia a fost concepută în completarea abonamentelor la clinici medicale existente pe piaţă şi oferite în general de angajatori ca beneficiu extrasalarial, fiind menită să acopere situaţii care necesită spitalizare şi intervenţii chirurgicale şi care implică de regulă costuri mai ridicate”, susţine Vlad Deliu.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor, Vlad Deliu spune că NN Asigurări de Viaţă se adresează unui segment de vârstă de până la 60 de ani, inclusiv copii după primele 3 luni de la naştere.

    Deşi la o vârstă fragedă atenţia faţă de sănătate este ignorată, iar majoritatea tinerilor cred că sunt indestructibili, riscul de îmbolnăvire nu este inexistent.

    „Riscul să avem un accident există la orice vârstă. La 30-40 de ani, începem să fim mai atenţi la sănătate şi să facem investigaţii mai des. Practic, e un moment în care, deşi n-am avut probleme de sănătate majore, începem să ne punem problema prevenţiei, pentru că nu se ştie niciodată ce putem păţi. La 50 de ani şi mai departe, spre vârsta de pensionare, la fel, pot să apară probleme neprevăzute de sănătate şi afecţiuni specifice înaintării în vârstă. Oricât de mult ne dorim să nu se întâmple, o problemă de sănătate neprevăzută poate apărea oricând”, crede Deliu.

    În general, este vorba de importanţa accesului la servicii medicale, iar printr-o sumă mică în fiecare lună, eventualul dezechilibru financiar, în cazul în care este nevoie de spitalizare sau intervenţie chirurgicală, poate fi evitat.

    „Nu există vârstă de ieşire din asigurare. Pentru părinţii tineri, spre exemplu, asigurarea le oferă liniştea că atunci când cei mici au nevoie de medic, pentru o simplă răceală, un virus sau o boală a copilăriei, pot avea grijă de ei fără să se preocupe de bani şi se pot interna alături de ei în spital. Pentru cei care preferă serviciile medicale private sau cei preocupaţi în general de situaţia şi viitorul lor financiar, asigurarea de sănătate este, din nou, o metodă prin care să lase grijile deoparte. Iar pentru expaţi sau liber profesionişti precum IT-şti, avocaţi, notari, arhitecţi, contabili, jurnalişti sau artişti, e o variantă la îndemână prin care au acces la servicii medicale de calitate în spitale private”, detaliază Deliu.

    Vlad Deliu, corporate & health director  NN Asigurări de Viaţă: „Potenţialul pieţei de asigurări de sănătate din România este ridicat, piaţa având premisele unor creşteri anuale de 2 cifre în anii următori. Nevoia există şi, de cele mai multe ori, necesitatea stă la baza inovaţiei produselor şi serviciilor. Iar modul în care se resimt tendinţele socio-demografice în România, pentru că acestea sunt primele la care ne uităm când vine vorba de asigurări de sănătate, conturează noi categorii de nevoi pentru viitor.”

    Când vine vorba despre procesul de vânzare, şi acesta este adaptat contextului actual şi asistat de instrumente digitale, care vin în sprijinul celor peste 1.500 de consultanţi financiari din toată ţara ai companiei. Odată încheiată o asigurare de sănătate, aceasta se reînnoieşte automat, an de an, prin plata primei, fără o creştere a valorii acesteia atunci când clienţii beneficiază de sprijin financiar pentru evenimentele acoperite.

    În perioada următoare, clienţii se vor uita la o experienţă digitalizată, adaptată ritmului şi stilului lor de viaţă, context în care un rol cheie îl are inovaţia. „Pentru NN, inovaţia reprezintă un punct central al strategiei de creştere în viitor şi înseamnă deja digitalizarea experienţei pe care o oferim clienţilor, care duce implicit la  mai multă transparenţă, la procese operaţionale mai simple şi produse mai relevante, pliate pe nevoile acestora. Modul în care noile tehnologii evoluează şi aşteptările diferite ale clienţilor ne provoacă să găsim soluţiile inovatoare prin care să fim relevanţi în viaţa clienţilor şi credem că vor transforma radical industria din care facem parte în viitor”, a descris Vlad Deliu una dintre priorităţile companiei în perioada următoare.

    Iar în contextul actual al pandemiei de COVID-19, NN a venit în întâmpinarea clienţilor cu asigurări de viaţă şi sănătate prin acoperirea îmbolnăvirii cu noul coronavirus ceea ce a dus la despăgubiri în valoare de peste 2,27 milioane de lei. Până la momentul izbucnirii pandemiei, toate asigurările de sănătate şi de viaţă la nivel naţional excludeau acoperirile în cazuri de epidemie sau pandemie. Astfel, această decizie a dus la o creştere a interesului pe care românii îl acordă asigurărilor de viaţă şi sănătate. NN a evaluat fiecare solicitare de plată a indemnizaţiei de spitalizare cauzată de COVID-19 şi a acomodat excepţii unde situaţia a permis.

    „Grija pentru sănătate este astăzi mai mare ca niciodată. În plină epidemie de Covid-19, am devenit cu toţii mai atenţi la sănătatea noastră şi a celor din jur şi, în acelaşi timp, mai conştienţi de cât de mult contează nu doar să tratăm, ci mai ales să prevenim. Iar atunci când apar situaţii medicale neprevăzute, să avem un aliat care să ne ajute să avem grijă de ceea ce contează cu adevărat pentru noi”, mai spune Vlad Deliu.

    În acelaşi timp, comportamentul oamenilor se orientează mai mult la atenţia asupra sănătăţii fizice, dar şi a sănătăţii psihice. „În această perioadă neobişnuită pe care o traversăm, grija lor nu mai este doar să prevină o eventuală îmbolnăvire, ci şi să-şi îmbunătăţească starea de bine, iar ce e îmbucurător este că iau măsuri în acest sens. Se pune accent pe sport şi pe timpul petrecut în aer liber, dar şi pe alimentaţie, pe energia pozitivă şi pe calitatea vieţii în ansamblu. Şi vedem mai multă deschidere la alternative relevante pentru sănătate”, a mai adăugat reprezentantul NN.

    Piaţa asigurărilor de sănătate abia începe să demareze, aspect demonstrat şi de faptul că, în România, circa 78% din cheltuielile cu sănătatea sunt acoperite din surse publice, iar cheltuielile pe care trebuie să le susţină un român când vine vorba de sănătate, în special pentru tratamente pe care statul nu le poate acoperi sau deconta, depăşesc media europeană, potrivit raportului OECD „Health at a Glance: Europe 2018 – State of Health in the EU Cycle”, citat de Vlad Deliu.

    Prin urmare, corporate & health directorul NN Asigurări de Viaţă este de părere că a începe să ne gândim şi să acţionăm pentru asigurarea unor surse alternative de finanţare este vital pentru un sistem public de sănătate sustenabil, iar asigurările private de sănătate pot fi una dintre soluţii.

    „Există mai multe modele de coexistenţă a sistemelor publice cu cele private de sănătate în Europa de care România ar putea beneficia, prin creşterea accesului românilor la tratamentele de care au nevoie concomitent cu reducerea presiunii asupra sistemului public de sănătate”, crede Deliu.

    Tendinţa, în acest moment, este de conştientizare a acestor nevoi şi de informare în legătură cu soluţiile care îi pot ajuta să aibă grijă de ce contează cel mai mult pentru ei, fie că e vorba despre o asigurare privată de sănătate sau o asigurare de viaţă care protejează şi sănătatea.

    „Ambele opţiuni sunt la fel de importante şi funcţionează împreună, acoperind nevoi diferite. Clienţii încă optează, în cea mai mare parte, pentru una dintre ele, care răspunde mai bine nevoilor lor, dar pe măsură ce vom vedea o cultură mai dezvoltată a asigurărilor şi în România, va creşte şi numărul celor care vor opta pentru mai multe tipuri de asigurare în paralel”, crede Deliu.

    Iar când vine vorba despre piaţa asigurărilor din România, per ansamblu, aceasta a ajuns la o penetrare de 1,1% din produsul intern brut al ţării, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară, un nivel care ne plasează în coada clasamentului când vine vorba despre asigurările la nivel european. Explicaţia este corelată, observă reprezentantul NN, pe de-o parte, cu gradul redus de conştientizare a importanţei pe care o au anumite tipuri de asigurări pentru echilibrul financiar al familiei atunci când apar situaţii pe care nu le putem preveni, iar pe de altă parte, de concepţia că «nu mi se poate întâmpla mie», atât de des întâlnită la români. „Cultura asigurărilor încă este subdezvoltată în România, dar vedem tot mai mulţi clienţi care întreabă despre astfel de asigurări şi credem că o comunicare susţinută a beneficiilor asigurărilor, împreună cu digitalizarea accesului la astfel de produse, într-o experienţă facilă pentru clienţi, pot contribui la creşterea penetrării asigurărilor”, concluzionează specialistul NN. 

  • Unde−s doi puterea creşte: Cum ajută asocierea creşterea afacerilor româneşti?

    După modelul din vest, şi pe piaţa locală au început să apară asocieri, iniţial între jucători străini, iar mai nou între firme autohtone şi internaţionale sau chiar între afaceri antreprenoriale româneşti. Primele încercări au luat naştere acum câţiva ani, dar pandemia de Covid-19 pare că accelerează trendul.

    la un târg de vinuri din Hong Kong, au fost prezenţi undeva la 30 de producători portughezi şi doi din România, pe lângă alte companii din fel şi fel de ţări unde se realizează licoarea lui Bacchus. Fiecare dintre cele două crame locale ocupa – fără exagerare – un spaţiu de dimensiunea unei camere, un stand bine delimitat, cu masă de prezentare, masă de discuţii (diferite cele două), scaune, multe pliante şi panouri. Fiecare producător portughez împărţea aceeaşi masă cu un competitor de-al său, toţi fiind prezenţi într-un open space.

    Cei doi jucători români, deşi aveau spaţiile învecinate, nu îşi vorbeau şi nu se recomandau reciproc. Portughezii te îndemnau să încerci cât mai multe vinuri din ţara lor fără a se gândi să moară capra vecinului pentru a se îngrăşa a lui. E nevoie de multă încredere în propriile produse pentru a face asta.

    Această poveste, adevărată, a fost doar un exemplu – dintre mult mai multe – despre cum diferă mentalităţile în business şi cum istoria poate sculpta comportamente în afaceri.

    În România, ideea de asociere a fost respinsă multă vreme de antreprenorii locali care, având încă proaspătă în minte perioada comunismului, doreau să reuşească pe cont propriu, să simtă pe propria piele ce înseamnă capitalismul. După mulţi ani în care iniţiativa privată a fost interzisă, doar şi ideea unei cooperative sau asociaţii era privită cu sprâncene ridicate, mult scepticism şi era respinsă rapid.

    În ultimii ani însă, după ce amintirile altor epoci au început să se estompeze, iar avantajele parteneriatelor în business au devenit tot mai elocvente, oamenii de afaceri locali s-au arătat a fi mai deschişi la a se asocia în business. E vorba de asocierile între două branduri sau companii din domenii conexe sau complementare care au drept scop maximizarea vânzărilor şi creşterea vizibilităţii fiecăruia în parte.

    Better 2gether

    În incinta hipermarketului Kaufland din Colentina, primul deschis de grupul german pe piaţa din România acum 15 ani, a fost inaugurată o cafenea 5 to Go. Acesta estet însă doar un prim pas într-un proces mult mai amplu dat fiind că lanţul 5 to Go, ce are pe plan local peste 150 de unităţi, a semnat un parteneriat cu Kaufland, liderul comerţului local, prin care se va extinde cu cafenele şi în alte magazine din cadrul reţelei.

    „Am deschis o primă unitate în hipermarketul din Colentina, de unde ne vom extinde şi în alte magazine din cadrul reţelei, vom merge ca şi până acum pe modelul de francize”, spune Radu Savopol, cofondatorul 5 to Go.

    Pentru reţea acesta este al doilea parteneriat de amploare, după ce la jumătatea anului trecut 5 to Go a anunţat primul acord de acest gen, cu lanţul de magazine de bricolaj Brico Depot. „Better 2gether“ este sloganul pe care 5 to Go îl foloseşte în parteneriate pentru că, spunea Radu Savopol anterior, împreună, dacă se susţin, businessurile pot creşte.

    „În doar un an am reuşit să acoperim circa jumătate din reţeaua Brico Depot cu cafenele şi mergem înainte”, a explicat acum antreprenorul.

    Şi pentru Kaufland acesta este al doilea parteneriat de acest gen după ce recent a anunţat că a ajuns la un acord cu retailerul electroIT Flanco, un business deţinut de omul de afaceri Iulian Stanciu.

    În ce constă asocierea celor doi jucători? Flanco a deschis un magazin de tipul shop-in-shop în cadrul hipermarketului Kaufland din Târgu Jiu. Acesta este primul astfel de spaţiu, dar face parte dintr-un proiect ce urmează a fi dezvoltat şi în alte magazine Kaufland din România. Conceptul presupune îmbinarea a două concepte în acelaşi spaţiu comercial, fiecare funcţionând separat, ca magazine independente.

    „Lansăm concepte noi, mizând foarte mult pe adaptabilitate şi formate noi. După primul
    magazin Kaufland deschis într-un mall, magazine pop-up amenajate în cort în staţiuni turistice, serviciul naţional de livrări la domiciliu, iată că extindem lista parteneriatelor”, declara recent Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs Kaufland România.

    5 To Go a luat naştere în anul 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică. Circa cinci ani mai târziu, 5 To Go depăşeşte 150 de unităţi deschise în mai multe oraşe din ţară.

     


    Asociere între giganţi

    Primele parteneriate în businessul local au fost semnate de giganţi străini între ei. În 2017, grupul OMV Petrom şi lanţul francez de magazine Auchan anunţau un proiect pilot prin care urmau să fie deschise magazine de proximitate MyAuchan în 15 staţii Petrom, atât în zone urbane, cât şi în zone rurale din ţară, urmărindu-se testarea modelului de afaceri şi evaluarea de către parteneri a potenţialului de business.

    La începutul lui 2019, cele două părţi – OMV Petrom şi Auchan – anunţau că vor să extindă parteneriatul prin care retailerul francez deschide magazine de proximitate în benzinăriile deţinute de unicul producător de petrol şi gaze din România. Iar anul acesta, giganţii au anunţat oficial că toate cele 400 de benzinării Petrom vor găzdui un magazin Auchan până în 2025.

    „Cu o singură oprire, clienţii noştri vor avea posibilitatea de a-şi face cumpărăturile, odată cu alimentarea cu carburanţi, economisind timp”, a spus Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Oil.

    Zona de magazin existentă în cadrul staţiei de distribuţie carburanţi va fi reamenajată şi va propune clienţilor comerţul de proximitate MyAuchan.

    În funcţie de suprafaţa staţiei, pe rafturi se vor găsi până la 2.500 de produse dintr-o gamă variată: de la bunuri alimentare, inclusiv produse proaspete, fructe şi legume, până la articole nonalimentare, precum cosmetice, detergenţi, produse pentru bebeluşi şi accesorii auto.

    „După toate testele făcute în cei trei ani de la demararea proiectului pilot, am reuşit să configurăm un model de magazin MyAuchan care să răspundă nevoilor clienţilor în mişcare şi celor care locuiesc în imediata vecinătate pentru că venim cu un concept de magazin de proximitate”, a spus şi Ionuţ Ardeleanu, director general Auchan Retail România.

     

     

    Ai carte, ai parte

    Retailerul de carte Cărtureşti a semnat în perioada stării de urgenţă un parteneriat cu lanţul de supermarketuri Mega Image astfel încât circa 300 de opere să fie vândute în magazinul fanion al olandezo-belgienilor din zona Băneasa. Apoi, parteneriatul a fost extins pentru a cuprinde şi alte supermarketuri.

    Reţeaua Cărtureşti, controlată de Nicoleta Iordan şi Şerban Radu, a închis la jumătatea lunii martie, timp de circa trei luni, toate cele 40 de librării din Bucureşti şi din ţară pe fondul scăderii drastice a vânzărilor în contextul Covid-19 şi al închiderii de malluri unde acestea erau amplasate. Compania a rămas doar cu operaţiunile online.

    Pe de altă parte, toate cele aproape 800 de magazine de tip supermarket şi proximitate modernă ale Mega Image au fost deschise în permanenţă.

    Şerban Radu, cofondatorul reţelei de librării Cărtureşti, spunea că a semnat în pandemie contract de parteneriat nu doar cu supermarketurile Mega Image, ci şi cu retailerul online de decoraţiuni şi mobilier Vivre pentru a putea vinde cărţi sau alte obiecte din portofoliu. La fel ca în cazul Mega Image, operaţiunile Vivre nu au fost blocate de pandemie.

    „La fel ca toată lumea, la început am fost afectaţi de panica generală. Apoi oamenii s-au mai liniştit. Noi am încercat să ne concentrăm pe ce ţine de noi şi să lucrăm la proiectele proprii“,
    a spus antreprenorul Şerban Radu.

    Acestea sunt proiecte la care oricum, compania ar fi trebuit, să lucreze, dar poate oficialii nu aveau timp înainte.

    Parteneriatele au rămas în picioare însă şi după redeschiderea librăriilor.

    „Pe platforma noastră marketplace avem parteneri din domeniul vinului sau al cărţilor. Am lansat parteneriate chiar în pandemie şi le vedem pe termen mediu şi lung. Adăugarea de parteneri pe platformă şi orice alte proiecte de gen au logică doar dacă le foloseşti pe o perioadă îndelungată”, spunea acum câteva luni şi Monica Cadogan, CEO şi fondator al Vivre.

     

     

    Sănătate curată?

    „Cumpără fructe şi legume de la Mega Image şi vino cu bonul la Regina Maria, în perioada 15 iulie – 30 septembrie 2020, pentru consultaţii, ecografii şi analize cu 20% reducere.”

    Aşa sună mesajul pe care l-au publicat pe site-urile proprii cele două companii – lanţul de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image, ce deţine peste 800 de unităţi pe plan local, şi reţeaua de sănătate privată Regina Maria.

    În contextul în care o consultaţie la privat costă în medie 200 de lei, reducerea este una semnificativă. Pacienţii cu bilet de trimitere nu pot beneficia însă de această reducere, care nu se aplică nici în cazul investigaţiilor de imagistică (CT, RMN), al căror preţ trece de 500 de lei.

    Parteneriatul vine într-o perioadă în care grija pentru sănătate este tot mai mare în contextul pandemiei de Covid-19. Totodată, pacienţii pot merge acum la clinicile private după ce în perioada stării de urgenţă erau admise doar cazurile urgente, restul consultaţiilor fiind de cele mai multe ori mutate în mediul virtual.

    De altfel, în primele luni de pandemie Regina Maria, al doilea cel mai mare operator de medicină privată din România, a pariat puternic pe clinica virtuală unde se ţineau consultanţii pentru cele mai multe specialităţi. Oficialii companiei au declarat că telemedicina va deveni o soluţie permanentă în viitor, urmând a merge în paralel cu consultaţiile clasice.

     

     

    Toate drumurile duc la…

    Într-o vreme în care nimeni nu îşi imagina că 2020 ar putea veni la pachet cu o pandemie, în vara anului trecut, când toate drumurile păreau că duc la Roma, Paris, Londra ori alte destinaţii mai mult sau mai puţin exotice, Telekom România se alia cu Blue Air, cea mai mare companie aeriană cu acţionariat privat românesc.

    Ca rezultat, clienţii Telekom care achiziţionau telefoane mobile Samsung primeau un voucher în valoare de 100 de euro la Blue Air, pe care îl puteau folosi la programarea unei călătorii. Aceasta era o încercare a celor două companii de a atrage mai mulţi clienţi.

    „Am făcut o analiză printre clienţii noştri şi am aflat că 50% dintre aceştia nu au fost niciodată într-o vacanţă în străinătate, însă 60% dintre ei şi-ar dori să poată pleca“,
    spunea la momentul acela Andreas Elsner, director executiv comercial pe sectorul rezidenţial în cadrul Telekom România.

    Mai mult de jumătate dintre români nu îşi permit o săptămână de concediu pe an, arată datele Biroului European de Statistică Eurostat. Cifrele sunt în scădere, de la 66,5% în 2014, la 54% anul trecut, dar România rămâne fruntaşă sau codaşă (depinde din ce unghi privim lucrurile) în UE.

    Totuşi, în ultimii ani numărul românilor care au prins gustul călătoriilor a crescut, iar biletele de avion ieftine i-au ajutat pe mulţi să iasă din ţară şi să descopere destinaţii la care înainte doar visau. Între timp însă a venit pandemia şi industria turismului a fost paralizată, estimările fiind că abia în 2023 ar putea reveni la nivelul de anul trecut.

     

     

    Timpul înseamnă… sport

    Tazz by eMAG a încheiat un parteneriat cu gigantul francez Decathlon, astfel că peste 1.000 de produse din portofoliul retailerului de echipamente sportive sunt disponibile la comandă pe platforma de livrări.

    Produsele sunt disponibile iniţial în cinci oraşe, Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov şi Iaşi, dar oferta va fi extinsă.

    „Ne dorim să putem oferi utilizatorilor platformei Tazz by eMAG tot ce au nevoie, în maximum o oră, de la mâncare gătită, alimente sau orice produs necesar pentru casă, iar parteneriatul cu Decathlon ne permite să le aducem, în premieră pe piaţă, articole sportive, completându-ne astfel oferta existentă”, a spus Alin Şerban, CEO Tazz by eMAG.

    În aceste moment, Tazz by eMAG are parteneriate cu peste o mie de restaurante, printre care McDonald’s sau Hard Rock Café, dar şi cu Mega Image, Sensiblu şi Dr.Max, dm (drogerie markt) şi mai nou cu Decathlon.

    „Prin parteneriatul nostru cu Tazz by eMAG, venim în întâmpinarea celor care practică sau încep să practice sportul şi care caută să-şi eficientizeze timpul de care dispun. Suntem conştienţi că trăim vremuri în care totul se mişcă rapid în jurul nostru şi timpul este o resursă extrem de preţioasă”, a spus Jean Francois Mace, CEO Decathlon România, liderul pieţei locale de echipamente sportive. Compania are şi aproape 30 de magazine fizice şi unul online propriu.

     

     

    Primii parteneri

    Primele parteneriate pe plan local, ce datează de acum mai bine de cinci ani, au fost iniţiate de grupul austriac OMV. De partea cealaltă s-au aflat o companie românească – Fan Courier – şi una americană – Subway.

    Spre exemplu, în 2014, OMV a semnat un parteneriat cu lanţul de restaurante Subway pentru deschiderea de unităţi în cadrul benzinăriilor companiei. Acesta a fost un prim pas pentru diversificarea gamei de produse şi servicii disponibile în staţiile de carburanţi.

    La scurtă vreme după, FAN Courier, liderul pieţei de curierat, s-a asociat cu compania de petrol şi gaze OMV Petrom în cadrul unui proiect prin care curierii pot prelua coletele clienţilor din staţiile OMV.

    Grupul OMV a continuat apoi să îşi dezvolte lista de parteneri. Cea mai recentă asociere datează chiar din acest an. Platforma de livrări Foodpanda şi gigantul austriac au încheiat un acord prin care produsele Viva din staţiile OMV pot fi comandate prin serviciul de livrări.

    2014 este anul în care OMV a anunţat parteneriatul cu lanţul de restaurante Subway

  • Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

    Energia, determinarea şi pasiunea nu mai erau de ajuns pentru micii antreprenori în contextul pandemiei de Covid-19. Mulţi nu le mai dădeau nicio şansă, erau primii care urmau să fie măturaţi de puternicul val al crizei. Primii care ar fi depus armele, ar fi abandonat proiectele şi s-ar fi retras în linişte pentru a o lua din nou de la capăt când pandemia se va fi încheiat. În fond ce aveau de pierdut? Unu, două locuri de muncă, vânzări de câteva zeci, poate sute de mii de lei, investiţii susţinute în mare parte din economiile proprii sau din mici credite, chiar de nevoi personale. Abandonau acum şi o luau iar de la capăt. Unii mai făcuseră asta deja. Dar nu. Mulţi dintre ei s-au ambiţionat, au căutat soluţii, au strâns din dinţi şi au reuşit.
    „Ne-am agăţat de orice ni se oferea: păsuiri de la furnizori, sprijin şi înţelegere de la proprietarii spaţiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înţelegerea părinţilor, sprijinul lor şi păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituţiilor de finanţare care ne-au întins o mână. Am căutat competiţii şi granturi la care să participăm. Am crezut că putem câştiga o competiţie cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minţilor Creative susţinut de Unicredit şi am ţintit din prima premiul cel mare”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei din Bucureşti, care a adunat peste 4.500 de participanţi în cinci ani.
    Grant de la UniCredit, o finanţare de la Raiffeisen obţinută în plină pandemie, susţinere din partea Fundaţiei Erste şi a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania şi ING – aşa a reuşit Eematico, un mic business din educaţie să stea în picioare şi să aibă pe lista de finanţatori poate mai multe bănci decât reuşeşte să atragă cu business mare.
    Eematico este doar unul dintre multele proiecte pornite de la zero în ultimii ani în România care s-a repoziţionat în contextul crizei economice provocate de criza sanitară. De ce este importantă rezistenţa lor? A micilor afaceri? Care e rolul lor în economia mare?
    Afacerile mici din România, microîntreprinderile, firme cu cel mult 9 angajaţi şi maximum 2 mil. euro vânzări, reprezintă 12% din cifra de afaceri totală a companiilor din România, dar 30% din profitul net raportat de firmele de pe piaţa locală.
    Cu afaceri de
    203,6 miliarde de lei (43 miliarde de euro) în 2019, ultimul an pentru care există date publice consolidate la Registrul Comerţului, microîntreprinderile au cel mai redus impact la nivel de cifră de afaceri în economie, dar profitul net de peste 43 miliarde de lei (9 miliarde de euro) generat de aceste firme le situează pe locul doi în economie după firmele mari. Spre comparaţie, firmele mijlocii au afaceri cu 65% mai mari decât microîntreprinderile, dar un profit net total la jumătate faţă de cel al micilor antreprenori, arată o analiză pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
    Cifra de afaceri a microîntreprinderilor s-a majorat cu 9% în 2019 faţă de 2018, iar în ultimul deceniu acelaşi indicator a crescut cu 60%. Profitul net al acestor firme a avansat cu 16% în ultimul an şi cu peste 200% în ultimul deceniu, avans care a determinat ca micile afaceri să contribuie cu aproape o treime la profitul net total raportat de firmele din România.
    În statistici ele sunt microîntreprinderi, cea mai numeroasă „clasă” din businessul românesc –  90% din total. Noi le spunem Afaceri de la zero. În mai 2019, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania au pornit un proiect dedicat micilor antreprenori, celor care au pornit de la zero, celor care şi-au riscat economiile pentru a investi în afaceri mici, celor care au renunţat la joburi în multinaţionale pentru a deveni antreprenori, celor care nu au fost niciodată angajaţi, dar au ştiut de la început că au o idee, un produs sau un serviciu cu care vor să ajungă la consumatori.
    Prin numărul de locuri de muncă create, prin modelele de business pe care le aduc în economie, prin nişele pe care reuşesc să le acopere, cele mai mici firme din România sunt un nucleu vital pentru business. Şi ele reuşesc să rămână în picioare.
    „Viaţa unui start-up era oricum complicată şi înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm şi să găsim moduri noi de a face business şi de a deservi nişa de piaţă pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuş pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parţial biodegradabile, din bambus.

     

    Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei, care a adunat peste 4.500 de participanţi în cinci ani

    8.000  de euro, valoarea unui grant de la UniCredit Bank câştigat de Eematico pentru dezvoltarea unei platforme online de învăţare

    “Să nu ne dăm în spate de la greu şi să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susţinut”

    „Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul atunci când totul s-a închis sau am trecut prin situaţii limită. Să rămânem atenţi şi să înţelegem bine ce ni se întâmplă şi care erau acele lucruri de care ne puteam agăţa. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa de colaboratori, să găsim soluţii împreună. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi – în acest mod am reuşit să venim cu o soluţie online inovativă într-un timp care ni s-ar fi părut oricând altcândva imposibil. Să fim optimişti. Să avem încredere în continuare în ideile noastre noi. Să fim îndrăzneţi. Să credem. Să ştim la ce să renunţăm: am vândut tot ce am putut vinde, am renunţat la spaţiile în care am ţinut cursuri
    5 ani de zile, am redus echipa, nu înainte de a fi făcut tot ce ne-a stat în putinţă să îi ţinem cât mai mult, în speranţa că poate lucrurile se vor aşeza din nou. Să fim recunoscatori”, spune Ion Neculai, cofondator al Eematico, un proiect în domeniul educaţiei, care a pornit de la ideea de a organiza cursuri de bricolaj pentru copii, prin joacă, un proiect care a adunat în cinci ani peste 4.500 de participanţi. 
    Pentru Eematico 2020 „este de departe cea mai dificilă perioadă prin care am trecut”. În martie 2020, în numai o zi, proiectul de educaţie construit de Ion Neculai împreună cu alţi parteneri s-a trezit fără nicio activitate în desfăşurare în condiţiile în care avea 35 de grupe în şcoli şi grădiniţe şi încă nouă la centru. Şi totuşi proiectul a mers înainte, ghidat de ambiţia fondatorilor, de copii şi părinţi care nu au renunţat la cursuri şi tabere, dar şi de partenerii din mediul de business.
    „Ne-am agăţat de orice ni se oferă: păsuiri de la furnizori, sprijin şi înţelegere de la proprietarii spaţiului pe care îl închiriem, sprijinul de la stat, înţelegerea părinţilor, sprijinul lor şi păsuirea atunci când a fost cazul, sprijinul instituţiilor de finanţare care ne-au întins o mână (Fundatia Erste – n. red). Am căutat competiţii şi granturi la care să participăm. Am crezut că putem câştiga o competiţie cu 144 de start-up-uri pentru un grant de digitalizare la Academia Minţilor Creative susţinut de Unicredit şi am ţintit din prima premiul cel mare.”
    Grant de la UniCredit, o finanţare de la Raiffeisen obţinută în plină pandemie, susţinere din partea Fundaţiei Erste şi a BCR, la care se adaugă colaborări mai vechi cu Banca Transilvania şi ING – aşa a reuşit Eematico, un mic business din educaţie să stea în picioare şi să aibă pe lista de finanţatori poate mai multe bănci decât reuşeşte să atragă cu business mare.În plină pandemie, Ion Neculai şi Eematico au făcut pentru Fundaţia UiPath 160 de kituri de materiale de arhitectură şi apoi  16 ateliere online cu 160 de copii din comunităţile sprijinite de ei. „Să nu ne dam în spate de la greu şi să fim recunoscători tuturor celor care ne-au susţinut” – asta a învăţat echipa Eematico în cel mai greu an de la înfiinţare.

    Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, de scutece din bambus pentru copii

    Avem norocul să fim într-o nişă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piaţă premium, am încercat să înţeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce aşteaptă ei de la un business mic, aşa ca al meu.
    „Viaţa unui start-up era oricum complicată şi înaintea pandemiei. Acum e un moment în care să pivotăm şi să găsim moduri noi de a face business şi de a deservi nişa de piaţă pe care o acoperim”, spune Ana Voicu, antreprenoarea care a creat brandul Zuluff, un nume jucăuş pentru o afacere la fel, în domeniul scutecelor pentru copii, parţial biodegradabile, din bambus.
    Ea a lucrat şase ani pentru Procter & Gamble, gigantul american din segmentul bunurilor de larg consum nealimentare, iar timp de doi ani a avut în portofoliu brandul Pampers. Atunci şi-a dezvoltat cunoştinţele cu privire la domeniul scutecelor, ceea ce a impulsionat-o să creeze chiar ea un brand.
    „Avem norocul să fim într-o nişă în care consumul nu a scăzut, dar fiind într-o piaţă premium, am încercat să înţeleg ce se va întâmpla cu consumatorii, ce aşteaptă ei de la un business mic, aşa ca al meu. Mi-am dat seama că e mai important decât oricând suportul pe care îl acorzi clienţilor – livrare rapidă, plăţi sigure, proceduri de retur uşoare şi asistenţă oricând e nevoie.”
    Aşa că, pentru a supravieţui, s-a concentrat pe client şi pe experienţa lui. A adus produse noi în portofoliu, a reuşit să reducă timpul de livrare la 24 de ore pentru 90% din comenzi şi a continuat să livreze produse calitative.
    „De asemenea, impactul pandemiei este considerabil atât în timpii de transport internaţional, cât şi în costurile aferente. Aşa că am învăţat să planific totul mult mai din timp şi să las loc pentru neprevăzut. Sunt însă optimistă pentru viitor, voi continua lansările de produse noi şi comunicarea deschisă cu consumatorii Zuluff”, spune Ana Voicu.
    În timpul stării de urgenţă generate de pandemie, antreprenoarea a ales să aducă o gamă mai mare de produse pe site-ul ei, astfel că a devenit şi distribuitor al unor jucării de dentiţie din lemn de tei fabricate în România, dar şi al unor haine moi, din materiale naturale, tot pentru copii.

    Ioana Coca
    cofondator al brandului de bere artizanală Oriel, cu venituri de 200.000 de lei în 2019, duble faţă de 2018
    59
    de microberării erau în România în 2019, un segment care a crescut de la zero în numai un deceniu. În 2020, în perioada ianuarie-august, au fost eliberate autorizaţii pentru alte 17 microberării, arată datele Asociaţiei Berarii României
    „Pentru o microberărie artizanală nu a fost cea mai fericită perioadă mai ales cu partea de HoReCa suspendată, dar am reuşit să mergem înainte. Ne-a ajutat foarte mult magazinul online, în lockdown a fost singura sursă de venit şi în martie chiar am avut cea mai bună lună în vânzările online”, spune Ioana Coca, cea care dezvoltă alături de Laurenţiu Mândrilă brandul de bere artizanală Oriel.
    Povestea microberăriei Oriel Beer din Bucureşti a început în urmă cu zece ani, când Ioana Coca şi asociatul său Laurenţiu Mândrilă au descoperit berea artizanală şi au încercat să creeze anumite reţete acasă şi „dintr-o joacă“ au făcut 20 de litri de bere artizanală pentru ei şi prieteni. Brandul Oriel a apărut pe piaţă şapte ani mai târziu, în decembrie 2017,
    iar acum este prezent în
    37 de localuri din ţară şi anul trecut veniturile s-au ridicat la 200.000 de lei, duble faţă de 2018.
    Cum au supravieţuit ei? Muncind zi de zi pentru a onora comenzile plasate în magazinul online şi pentru a livra berea acasă la consumatori.
    „Lumea chiar stătea în casă şi bea multă bere craft, în timp ce eu şi Laurenţiu ne ocupam de zor de pregătirea coletelor. Era un întreg proces pentru că aveam grijă la igienă, stăteam cu măsti, mănuşi, dezinfectant etc. Noi nu am întrerupt deloc activitatea şi am continuat producţia în tot acest timp. Ţin minte că stăteam cu declaraţiile pe propria răspundere completate zilnic şi chiar ne gândeam cum să explicăm poliţiei când ne oprea noaptea, pe stradă, că noi îmbuteliem manual
    1.000 de sticle de bere şi durează până după miezul nopţii acest proces. Dar lockdown-ul s-a terminat destul de repede, acum lumea comandă mai puţin acasă, dar am avut noroc cu vremea bună şi cu terasele care au comandat pe timpul verii”, completează Ioana Coca.

    Marius Strãtilã, fondator al Massif Experience, care organizează de câţiva ani tururi ghidate în zonele montane din România

    Cu 20% au fost reduse preţurile activităţilor Massif Experience
    „Am crezut că nu o să meargă când am văzut situaţia, mai ales că eu lucrez cu turişti străini. Teama mea principală a fost că n-o să mai lucrez deloc. Au venit însă turiştii români, cu care a fost mai greu, pentru că nu au cultură sportivă, dar cu ajutorul lor am reuşit să supravieţuiesc”, povesteşte Marius Strătilă.
    Ca să ajungă mai repede şi mai clar la noul său public, a tradus întregul site în limba română şi a ales să scadă preţurile tuturor activităţilor cu 20%. Nu a renunţat însă la filosofia lui, de a oferi „experienţe faine” în grupuri mici.
    „În septembrie îmi fac din nou puţin griji. S-au anunţat noi ajutoare de la guvern, aşa că o să aplic pentru ele, să obţin maximum 200.000 de euro nerambursabili. Cu aceşti bani vreau să construiesc ceva adiacent proiectului meu. Asta înseamnă că, pe lângă echipamentele pe care vreau să le cumpăr, intenţionez să fac şi un spaţiu într-o casă, cu o zonă de închiriat în regim Airbnb, iar jos să am biroul. E un model pe care l-am văzut afară şi merge bine. Turiştii poate au nevoie şi de cazare şi îşi pot alege echipamentele de la parterul locului în care se cazează”, spune Marius Strătilă.
    Tururile pe care le organizează el sunt în munţii din jurul Braşovului – Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Postăvaru, Tâmpa, Ciucaş şi Piatra Mare.

    Andreea Madlen Mãrgescu, fondator al brandului de cămăşi pictate manual Made with joy in Transilvania

    Situaţia actuală ne dă o lecţie, care aparent nu ne este pe plac, dar totuşi putem învăţa multe.
    „Cum spun unii oameni, foarte haioşi de altfel, că anul 2020 nu se ia in calcul, că nu trecem acest an în palmaresul de victorii, dar mai ales provocări, eu aş spune că pentru antreprenori gluma asta e mai puţin simpatică. În special pentru antreprenorii proaspeţi, dar mai ales pentru aceia ale căror businessuri au fost serios afectate de pandemie. Situaţia actuală ne dă o lecţie, care aparent nu ne este pe plac, dar totuşi putem învăţa multe. Putem chiar să ne gândim la diversificarea obiectului de activitate, de ce nu, la mutarea afacerii mai mult in online, acolo unde este posibil”, spune Andreea Madlen Mărgescu, fondator al brandului de cămăşi pictate manual Made with joy in Transilvania.
    În oraşul Făgăraş, Andreea Mărgescu, de profesie economist, pictează zi de zi desene şi mesaje pe cămăşi, iar într-un an şi jumătate a realizat peste 300 de modele care au ajuns la cliente din toată ţara. Am trecut prin mai multe provocări, dar şi schimbări. Iniţial, cu materialele pe care le aveam pe stoc am făcut măşti, apoi după ce s-a ridicat starea de urgenţă, lucrurile au revenit încet încet aproape la normal şi continuă să existe, suprinzător, o creştere a vânzărilor pe partea de articole vestimentare pictate. Consider că lumea se va îndrepta din ce în ce mai mult către lucruri unicat, făcute cu drag şi dedicare”, spune ea.
    Tânăra antreprenoare se pregăteşte de lansarea propriului magazin online, madlen.ro, unde vor fi disponibile o parte dintre produsele create.

    Andreea Filip, a creat businessul Studium, un concept de abonament care presupune livrări periodice de flori la uşa clientului

    „Primele trei săptămâni de izolare au fost cele mai grele – importurile de specialităţi au fost aproape oprite şi mai totul a îngheţat sub umbrela anxietăţii generale. Însă, din momentul în care ne-a fost clar că vom petrece mult timp acasă şi că avem nevoie să facem din casă un acasă, criza s-a transformat într-o oportunitate incredibilă pentru noi. Florile au devenit doza de normalitate”, spune Andreea Filip.

    S-a aprovizionat, în proporţie de 80%, din producţia locală de flori. Tatăl ei, care de obicei o ajută cu livrarea, a rămas acasă, pentru a se proteja. Astfel, preluând responsabilitatea livrărilor directe, Andreea s-a încărcat prin zâmbetele clienţilor ei.
    „Se vedeau prin mască, da. Am dăruit multe buchete bunicilor, ca urmare a unui mesaj postat în social media, în care ne deschideam pro bono spre a duce flori celor rămaşi singuri, pentru protecţia lor.”
    Ce îşi doreşte Andreea Filip acum este să ducă povestea Studium către managerii care se gândesc la o redefinire a spaţiilor de birouri, a relaţiei angajaţilor cu revenirea treptată la birouri, cu multe reguli, distanţare şi, poate, anxietate.

    Lidia Nicolae, creator al brandului Ceramical, un atelier din Siliştea Snagovului unde produce căni, boluri, obiecte de decor


    “Suntem foarte atenţi la schimbările pe care le percepem din partea publicului, conştientizând că deciziile de achiziţie se iau mai greu şi timpii de conversie sunt şi vor deveni din ce în ce mai lungi”

    „Spre norocul nostru, în februarie-martie, când a început pandemia, dirijasem deja businessul spre zona de online şi, ca urmare, imediat ce toată lumea a rămas acasă, am concentrat o mare parte din eforturi spre marketing”, îşi aminteşte Lidia Nicolae, antreprenoarea din spatele Ceramical.
    S-a pomenit, practic, cu o nouă realitate, mai exact cu o supraaglomerare de afaceri care încearcă să acapareze publicul în acelaşi timp şi acelaşi spaţiu – virtual. „Dacă la începutul pandemiei ne-am îndreptat atenţia spre faptul că oamenii au început să-şi îmbunătăţească sau să schimbe felul de a trăi, ulterior am înţeles că elementul de încredere în cine suntem şi ce facem este determinant pentru a putea supravieţui acestor vremuri.”
    Aşa că a înţeles că acum trebuie ca ea, împreună cu soţul ei, de asemenea implicat în afacere, să fie dispuşi la sacrificii mai mari decât în vremurile obişnuite. Înainte de Ceramical, ea a lucrat ca graphic designer la o companie de marketing research. Este absolventă a Universităţii de Artă, pe care a absolvit-o în 2010, a făcut şi un master în Grafică, apoi şi-a continuat şi cariera artistică în paralel cu jobul. După ce vremurile se vor linişti, spune Lidia Nicolae, se gândeşte să deschidă şi un punct fizic de vânzare pentru produsele Ceramical.

    Adina Humă & Linda Vasilescu, fondatoare ale R-Create, o soluţie pentru comercianţii online prin care să poată utiliza o pungă refolosibilă atunci când îşi livrează produsele
    „Toată perioada pandemiei ne-a surprins în ajunul lansării unui produs pe piaţă,  deci cu o miză concretă, şi a fost un prilej de accelerare a unor procese. În primul rând, ne-am sudat noi ca echipă şi am testat, fără niciun training, un mod de lucru foarte agil, înţelegând chiar din prima săptămână că orice am face, nu trebuie să aşteptăm să treacă, pentru că va dura. Principalul mod de supravieţuire a fost să ne găsim sursele de informare corecte şi să separăm, pe cât posibil, manipularea şi confuzia de informaţia corectă”, spune Adina Humă.
    Concret, ideea lor funcţionează astfel: atunci când comanzi de la magazinele partenere R-Create, poţi bifa opţiunea de ambalaj returnabil. Magazinul va împacheta produsele în geanta R-Create, în locul variantei clasice, de unică folosinţă. La livrare, desigilezi geanta, preiei produsele comandate, iar ambalajul rămâne la curier. Parteneriatele lor de până acum au fost cu FAN Courier şi Cărtureşti.
    „Ce am învăţat în acea perioadă ne ghidează şi acum: să găsim soluţii concrete, ţinând cont de restricţiile exterioare şi să integrăm în mod foarte agil feedback-urile clienţilor, pentru a deveni în mod accelerat competitivi pe o piaţă în schimbare. Cred că în ADN-ul unui antreprenor este să transforme problema în oportunitate şi e un moment de aliniere cu parteneri cu care avem valori comune, pentru a naviga aceste timpuri împreună”, mai spune Adina Humă, una dintre fondatoarele R-Create.
    Ea şi Linda vor să introducă opţiunea de ambalaj returnabil în cât mai multe magazine online, pentru a observa rata de adopţie la nivelul consumatorilor. Mai mult, cele două antreprenoare lucrează la un parteneriat astfel încât genţile cu grad prea mare de uzură să fie reciclate la finalul celor 20 de cicluri de folosire.

    Aaron Balazs, fondator al Bikkla, un centru de închiriere cu biciclete electrice în zona Lacul Roşu

    „Practic odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţei a pornit sezonul turistic şi am putut să începem şi noi activitatea de închirieri de biciclete electrice.”

    „Nu a fost nevoie de mare supravieţuire. Practic odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţei a pornit sezonul turistic şi am putut să începem şi noi activitatea de închirieri de biciclete electrice. Deşi turiştii străini aproape că au lipsit, turismul local a înflorit. Am reuşit să deschidem un al doilea centru de închirieri în Borsec. Am făcut şi unele investiţii pe termen lung, suntem în plină restructurare privind prezenţa online şi din octombrie începem recrutarea francizaţilor pentru sezoanele următoare. Per total suntem sănătoşi atât personal cât şi privind businessul şi ne uităm cu planuri concrete spre viitor”, spune Aaron Balazs, fondator al Bikkla.
    Aaron Balazs este absolvent de Arte la Cluj, fost director de creaţie în Bucureşti, antreprenor 100% în Gheorgheni (judeţul Harghita), oraşul său natal. Pe pagina sa de Linkedin, Aaron scrie „fondator, CEO şi menajeră la Bikkla“ – un proiect născut în 2018 în zona Lacului Roşu, din apropiere de Gheorgheni, un proiect care creşte şi se dezvoltă în prezent împreună cu un alt antreprenor (Szakacs Botond – Eco Tiny House) franciza Bikkla – căsuţa pe roţi echipată cu 6, 12 sau 24 de biciclete electrice, gata de închiriat în zone turistice.

    Roxana Gordan, produce lumânări sculptate într-un atelier improvizat în curtea casei părinţilor ei, din Urlaţi, judeţul Prahova

    „Pe viitor, voi lărgi şi mai mult această paletă de produse, rămânând totuşi la produse care sunt lucrate manual şi pe care le consider speciale.”

    „Când a început nebunia, manufacturam în special lumânări sculptate manual, care se pretau pentru evenimente mari, de genul nunţilor şi al botezurilor, precum lumânări de biserică sau mărturii. Aşa că, atunci când au început să se anuleze aceste evenimente, am înţeles imediat că firma noastră va avea de suferit. Tocmai de aceea, am adus noi produse în portofoliu: aranjamente din flori de săpun, brăţări cu flori naturale uscate prinse în răşină, lumânări din ceară de albine, lumânări de aromaterapie cu fitil de lemn şi uleiuri esenţiale şi nişte minunate lustre retro cu sfoară mărinărească şi unele colivii de metal”, spune Roxana Gordan.
    Aceasta a fost strategia care a făcut ca Sorrisi să nu se ducă în jos din cauza pandemiei, ba chiar dimpotrivă, vânzările au crescut. „Încă suntem pe val, chiar dacă am fi avut toate şansele să fim pe fundul mării. Pe viitor, voi lărgi şi mai mult această paletă de produse, rămânând totuşi la produse care sunt lucrate manual şi pe care le consider speciale. Am încheiat deja colaborări cu alţi artizani, pentru nişte coliere şi brăţări din mărgele.”
    Roxana se gândeşte chiar să deschidă un punct de vânzare, când lucrurile se vor stabiliza. „Din păcate, magazinele din Italia şi din Franţa care cumpărau de la noi sunt închise acum, aşa că s-a pierdut puţin acolo. Oricum, atâta timp cât vindem online, cred că vom rămâne în picioare.”

    Silvia Buzori, fondatoare a brandului Săpun Natural

    “Prezenţa Săpun Natural este 100% online, exclusiv pe site-ul propriu şi pe pagina de Facebook, de aceea mi-a fost uşor să-mi păstrez clienţii şi în perioada de pandemie, când toată lumea s-a mutat online.”

    „Chiar dacă spălatul pe mâini trebuia să fie un obicei normal, realitatea este că în ultimele şase luni am vândut mai multe săpunuri solide şi lichide decât am făcut-o în perioade similare din ultimii trei ani. Pun această creştere pe seama conştientizării că, dacă acum trebuie să ne spălăm mai des decât înainte, este indicat să o facem cu produse naturale”, spune Silvia Buzori.
    Temerile în privinţa viitorului au determinat-o să fie mai atentă la investiţiile programate şi astfel a ales să lanseze mai puţine produse noi. Rata de retur a crescut şi ea, mai ales în lunile de vară, dar s-a păstrat la un nivel mic.
    „Prima jumătate a lunii septembrie a fost una slabă din punct de vedere vânzări, dovadă că oamenii s-au concentrat mai mult decât în alţi ani pe începerea şcolii şi pe cheltuielile aferente. Sper ca finalul de an să fie unul bun, pentru că dacă nouă ne merge bine şi clienţilor noştri le va merge la fel, ceea ce va însemna că această nouă criză s-a terminat.”
    Producţia pe care o face Silvia Buzori are loc într-un atelier de lângă Bucureşti, iar gama de produse include, pe lângă săpun, şi creme, săpun lichid, şampon, gel de duş, uleiuri de corp, unturi pentru corp, ape florale.
    În total, sunt peste 50 de produse sub brandul Săpun Natural.

    Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experienţă în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate şi nuci, fără zahăr, în diferite combinaţii
    „Supravieţuire – asta simţim că se întâmplă în ultimele luni, e greu să ne focusăm pe o creştere, când vedem şi simţim ce se întâmplă în piaţă”, spune Vlad Farcău, un antreprenor din Cluj, care, după 12 ani de experienţă în domeniul IT, a fondat Tata Vlad, un brand de batoane pe bază de fructe uscate şi nuci, fără zahăr, în diferite combinaţii.
    „Ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult în acea perioadă, şi ne ajută în continuare de fapt, este faptul că ne-am focusat pe dezvoltarea de parteneriate cu diverşi colaboratori din ţară. În continuare simţim că asta e cheia succesului pentru noi şi în direcţia asta vom continua în viitorul apropiat.”
    Incertitudinea care a venit odată cu starea de urgenţă l-a afectat pe Vlad Farcău, însă încet-încet, chiar şi în timpul pandemiei, oamenii au început să se relaxeze şi acum poate deja să observe un tipar de creştere pe care vrea să-l menţină.
    „Focusul nostru pentru perioada următoare este găsirea de unu-doi parteneri mai mari, care să ne ofere o siguranţă prin constanţa comenzilor. Predictibilitatea este unul din cele mai importante elemente în această perioadă.”
    Un lucru foarte important este de asemenea lărgirea portofoliului de produse, pentru a putea acoperi o piaţă cât mai largă de clienţi.
    „Ce este oarecum dezamăgitor pentru mine este faptul că ajutoarele oferite de stat în contextul repornirii economiei pare că nu au fost gândite deloc pentru firme mici, ca noi. În cel mai bun caz, vom putea aplica pentru acele microgranturi de 2.000 de euro”, mai spune Vlad Farcău.

    Marieta Kojanov Si Dan Govella, fondatori ai Ralitza, un atelier în care croiesc şepci de diverse tipuri, bretele, cravate, papioane, eşarfe şi alte accesorii

    „Ne-am dat seama de gravitatea situaţiei şi am încercat să ne ţinem clienţii cât mai conectaţi la activitatea noastră, prin modele noi, pe care de mult timp îmi doream să le am în colecţie, dar nu reuşeam”

    „Prin colecţia de măşti asortate cu şapca, ce ne-a adus o frumoasă colaborare cu Londra; am implementat serviciul de restilizare a hainelor; am oferit clienţilor calitatea de «membru Ralitza» şi reduceri de 10% pe viaţă pentru vânzări mai mari de 750 de lei”, spune Marieta Kojanov.
    Au început să posteze testimoniale live ale clienţilor brandului pe reţelele de socializare şi, în general, au ales să fie mult mai activi în Social Media.
    Marieta Kojanov a lucrat vreme de 24 de ani în domeniul textilelor, pentru branduri precum Bigotti sau Massini, ca şef de secţie în departamentul de confecţii, specializându-se în cămăşi pentru bărbaţi. Odată cu Ralitza, a decis să-şi pună experienţa la bătaie. De la papioane, portofoliul s-a diversificat şi cu alte accesorii, precum eşarfe, bretele, batiste. De-a lungul anilor, cei doi antreprenori au investit peste 80.000 de euro.

    Alina Mitrică, promovează covoarele româneşti tradiţionale, pe platformele online de socializare, sub umbrela „Made with love”
    „Fiind în online şi în zona de amenajări de casă, lucrurile au fost ok. Noi suntem orientaţi către piaţa externă, iar principala problemă este întârzierea livrărilor, în rest lucrurile merg bine”, spune Alina Mitrică.
    De anul trecut, când a creat Made with love, până acum, Alina Mitrică a vândut câteva zeci de covoare, cele mai multe plecând în afara ţării. Printre cumpărători se numără atât români stabiliţi în străinătate, cât şi străini cu afinitate pentru astfel de produse artizanale. Cele mai multe covoare vândute de ea se află acum în case din Franţa, însă a livrat şi în Australia, Statele Unite ale Americii sau Canada.
    Pentru a duce tradiţia mai departe, ea vrea să pună bazele unui atelier, în localitatea din care provin bunicii ei, Amărăştii de Jos, judeţul Dolj.

    Andra Berilă & Bogdan Crivoi, fondatori ai studioului de animaţie 2D Skeptic Dog
    „Primul nostru gând în luna martie a fost: Sper să primim toţi banii pentru ultimele facturi! Apoi am înţeles mai bine ce se întâmplă, a trecut panica de moment şi am început să ne gândim la soluţii. Primul lucru a fost să începem să lucrăm toţi de acasă şi să renunţăm la chiria pe care o aveam pentru sediul studioului. Partea bună e că toate cheltuielile erau oricum în funcţie de activitate, adică nu aveam prea multe costuri fixe”, spune Andra Berilă.
    Au continuat să aibă clienţi şi să lucreze de acasă, bilanţul contorizând doar câteva proiecte amânate, dar nimic anulat. Din iunie, ritmul de lucru a început treptat să-şi revină.
    „Iar acum, din septembrie, pare că sunt mai multe proiecte pe animaţie.”
    Totuşi, munca din birou era mai relaxantă şi mai eficientă, iar atmosfera era în mod cert alta decât cea de lucru din casa fiecăruia. Dar Andra şi Bogdan au învăţat lecţia adaptării şi a răbdării, aşa că acum se bucură că piaţa de animaţie creşte şi că au de lucru. „Probabil suntem o afacere mică foarte norocoasă”, spune Andra Berilă.

    Luiza Apostu, a fondat Rubik School, o şcoală cu un model de învăţare autodirijată cu instrumente agile

    “Pandemia pentru noi a venit la pachet cu o curbă mare de învăţare în mediul online şi întrebarea dacă vom supravieţui. Ştiam că nu avem de ales decât să ne adaptăm şi, fiind o organizaţie mică, ne-a fost mai uşor să fim agili şi să pivotăm un produs nou.”

    „În prima zi în care s-a instaurat starea de urgenţă noi eram deja în online cu copiii, pe o platformă de învăţare adaptată nevoilor noastre, cu evenimente de comunitate şi cursuri care să aducă cât mai mult din spiritul şi cultura spaţiului fizic şi în online”, îşi aminteşte Luiza Apostu.
    Jumătate dintre copiii care veneau în offline nu au mai venit şi în online, iar la grădiniţă au fost nevoiţi să renunţe pentru moment. Pentru a fi sustenabili, au creat un produs nou – Rubik Online, o comunitate de învăţare agilă în online pentru copiii cu vârste între
    6 şi 13 ani.
    „După şapte luni de Rubik Online, am ajuns la 150 de copii care au trecut prin program, astăzi avem 70 de copii care vin în comunitate zi de zi, 20 de mentori şi suntem în creştere. Plănuim să lansăm noi proiecte precum o caravană de tabere urbane în ţară, să ne redeschidem spaţiul fizic la început de 2021 în funcţie de cum va arăta contextul pandemic şi să păstrăm acest produs online şi pentru viitor.”
    Dintre materiile care se predau la Rubik School, fac parte: matematică distractivă, science, citizenship, arte, muzică, dezvoltare socio-emoţională, germană, engleză, modelare 3D, paşaport global – adică geografie. Vârsta minimă a copiilor este de trei ani, existând cursuri adaptate şi pentru copii mai mari. Calendarul de cursuri este format tot împreună cu copiii la început de an. Peste 100 de copii au trecut prin Rubik School în primele zece luni de activitate.

    Beatrice Pătrascu, fondator al clinicii stomatologice The Gentle Dentist

    >650.000 de euro a investit în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist.

    „O afacere mică este o afacere în care antreprenorul munceşte zi şi noapte, drept urmare am muncit şi mai mult, nu atât fizic, dar am petrecut foarte mult timp să înteleg cum am putea să supravieţuim”  – aşa sintetizează Beatrice Pătraşcu timpul care s-a scurs din martie încoace.
    Absolventă a Facultăţii de Stomatologie din Bucureşti, ea a investit peste 650.000 de euro în două clinici stomatologice în Capitală, sub numele The Gentle Dentist. Una dintre clinicile The Gentle Dentist a fost printre puţinele care au funcţionat în perioada de izolare, cu acordul Ministerului Sănătăţii, în condiţiile în care ordonanţele militare elaborate în acele săptămâni au prevăzut închiderea cabinetelor stomatologice.
    „Vestea că trebuie să ne sistăm activitatea în vremea pandemiei nu a fost nici cea mai fericită, dar nici cea mai uşoară de implementat la nivel de business. Am autorizat clinica în starea de urgenţă, într-o etapă în care nu exista nicio procedură în acest sens, iar asta a fost una dintre cele mai mari provocări. Am căutat să găsim soluţii în privinţa angajaţilor, să nu fim nevoiţi să facem concedieri, ci să reducem timpul de lucru, astfel încât să ne putem păstra echipele cât mai intacte. Am apelat şi la şomajul tehnic”, spune Beatrice Pătraşcu.
    Acum, planul ei este să se concentreze pe menţinerea programelor de prevenţie şi a abonamentelor stomatologice.
    Supravieţuirea noastră s-a datorat şi unui plan de criză pe care îl aveam la dispoziţie, gândit fără să ne aşteptăm că vom şi avea nevoie de el. Nu putem face proiecţii pe termen lung, nu ştim ce se va întâmpla, dar este în puterea noastră să muncim şi să credem în ceea ce facem”, adaugă ea.

     

  • Cum se vede criza din noul reper hip al Capitalei

    Dacă până nu demult, o plimbare pe Calea Victoriei nu era completă fără o incursiune printre vitrinele Gucci, Hugo Boss sau ale altor magazine de lux, acum, o coadă de oameni aliniaţi în afara unui spaţiu atipic, unde sunt servite îngheţată, cafea şi prosecco,  deschis chiar în pandemie, îţi dezvăluie o repoziţionare a arterei comerciale principale a Capitalei. Vitrinele goale sunt din ce în ce mai multe, iar locul brandurilor strălucitoare este luat de cel al barurilor şi cafenelelor cochete, care se adresează clientelei diverse aflate acolo în orice seară a săptămânii.

    „Mă plimb aici săptămânal, cu bicicleta sau pe jos, mai ales în weekenduri”, spune Alexandra, o tânără de 32 de ani care lucrează în domeniul organizării de evenimente şi care ştie tot ce este nou în materie de locuri „hip”. Din rutina ei de weekend face acum parte închirierea unei biciclete de la rastelul IVelo, de lângă Ted’s Coffee, dar şi oprirea de la Velocità, de unde îşi ia două cupe de îngheţată, pe care le savurează pe terasă – dacă găseşte loc la cele câteva mese de acolo – sau chiar pe bordura din faţa spaţiului.

    „Ce-i drept, înainte de pandemie ajungeam aici mult mai rar – erau mult mai multe activităţi pe care le puteam face, pe care le-am înlocuit cu plimbările de acest tip. Calea Victoriei s-a aglomerat de când cu pandemia – e multă lume aici – de la familii, până la foarte mulţi tineri, copii.  Văd mulţi corporatişti pe Lime-uri – sau cel puţin cred că sunt corporatişti”.  De când cu pandemia, mărturiseşte ea, mai în glumă, mai în serios, a dat „unfollow”, cluburilor din oraş şi renunţat şi la ideea călătoriilor peste hotare.

    „Se spune de fapt Velocità” – mă corectează Alexandra – punând accentul italian pe numele unuia dintre cele mai nou deschise astfel de locuri. Cel mai nou centru al distracţiei Capitalei a devenit acest loc de inspiraţie italienească – unde, într-o seară de sâmbătă, coada se întinde de-a lungul Căii Victoriei până pe trotuarul aflat vizavi faţă de acest spaţiu. Din maşină, locul seamănă cu un magazin de bijuterii din epoca de glorie a acestora.

    Tot din maşină, ai tendinţa să remarci mai ales spaţiile goale ale magazinelor închise (spre exemplu cel al Gucci, aflat într-un spaţiu impozant, negru, pe care s-a aşezat deja praful şi pare că nici nu a mai existat) şi alte vitrine prăfuite, care par să indice că epoca retailului fizic a apus. Odată ieşit din maşină, zumzetul bicicletelor şi trotinetelor conduse de tineri îmbrăcaţi frumos fac să pălească toate acestea şi te duc cu gândul la perspectivele de dezvoltare a zonei, care încă o dată pare că este punctul de a-şi atinge potenţialul de arteră principală a Capitalei, un fel de Champs-Élysées autohton.

    Un business gândit în vremuri de normalitate, crescut în pandemie
    Fiindcă cine se aseamănă, se adună, „oamenii frumoşi” de pe Calea Victoriei nu sunt doar clienţii, ci şi antreprenorii care au decis să „înfigă” recent steagul brandului propriu în acest nou pol al Capitalei, conturând o nouă comunitate de business în ultimii trei ani şi chiar şi recent – în lunile de pandemie.

    George Pop şi Adnana Popa au dat naştere businessului Velocità, care a devenit unul dintre cele mai iubite locuri „pentru toată lumea”, după cum îmi descrie George Pop la telefon clienţii cărora se adresează. „Este un proiect la care lucrăm de mai bine de un an, dar ne-am adaptat situaţiei şi cred că în cazul nostru, faptul că oamenii vin aici reprezintă şi un semnal psihologic de normalitate – aceasta este teoria mea”, îmi spune el.

    Totuşi, consideră că a fost nevoie de un cumul de factori care au adus succesul locului încă din prima zi: „Am ajuns din prima şi a doua lună la încasările pe care ni le-am fi dorit în şase luni, dar cifrele acestea existau în planul nostru. Cred că este cea mai hot zonă în prezent – se face o schimbare de la fashion către food. Aici se află multe hoteluri importante din Bucureşti, avem zona de promenadă care aduce multă viaţă”, mai spune el. Este de părere însă că zona ar fi şi mai efervescentă dacă artera Calea Victoriei s-ar transforma într-una în totalitate pietonală

    . „Cred că dacă s-ar lua o decizie mai radicală şi într-adevăr s-ar reduce la o singură bandă partea dedicată maşinilor, ar ajuta mult oraşul şi comerţul – cred că noi avem alte bulevarde mari pe care se poate merge cu maşina dacă s-ar lua o astfel de măsură.” 

    El enumeră factorii care au condus la rezultatele lor: „Sunt zeci de lucruri care trebuie aliniate ca să vorbim despre o experienţă completă – trebuie să se întâmple foarte multe lucruri ca să ai succes – în cazul nostru vorbim despre  renovarea unui spaţiu a unei clădiri art deco din 1936, ceva extraordinar din punctul de vedere al patrimoniului arhitectural, identitate grafică, brandul 100% românesc, o calitate bună a ingredientelor”, descrie el elementele care alcătuiesc esenţa unui astfel de loc.

    Valoarea investiţiei în Velocità se ridică la jumătate de milion de euro, bani despre care antreprenorul spune că „Se mai găsesc în ziua de azi dacă ştii ce să faci cu ei – trebuie să ai un plan bun, fiindcă există bani pe piaţă care stau degeaba”.
    „Iniţial, am pornit de la un concept de cafenea cu tiramisu şi îngheţată. Este un concept italienesc, iar toate produsele pe care le folosim ne-am dorit să creeze acest concept pe care oamenii să îl identifice cu Italia“, descrie businessul managing directorul Velocità şi în cadrul emisiunii online de business ZF Live. Dorinţa antreprenorilor a fost aceea de a se reveni la arhitectura specifică clădirilor de pe Calea Victoriei şi de a avea un magazin bine structurat şi coerent, care să atragă publicul atât prin aspect, cât şi prin calitatea produselor.

    „Atunci când viziunea companiei e clară, când ştim ce vrem să co­mu­nicăm, oa­menii care trec pe Calea Vic­toriei şi văd un ma­gazin aliniat coe­­rent aleg să intre şi îl apreciază“, ada­ugă fondatorul.

    El mai spune că a optat pentru această lo­caţie, chiar în centrul oraşului, şi nu pentru un mall sau alte centre comerciale, pentru că i se pare un loc foarte bun pentru un brand care vrea să se afirme şi să se evidenţieze prin calitatea produselor proprii, fiind, totodată, şi un loc reprezentativ din Bucureşti pentru un prim pas într-o astfel de afacere. „Experienţa este pe gustul foarte multor oameni, pentru că noi am creat un produs care nu se nişează“, spune acesta.

    Preţurile pentru produsele Velocità sunt accesibile, deşi cali­tatea şi experienţa oferită clienţilor este premium. Ideea pe care o ur­mează antreprenorul este aceea că atunci când vinde o cafea de 10 lei, o jumătate din preţ este pentru produsul în sine, iar cealaltă jumătate, pentru modul în care este vândut şi pentru experienţa oferită de respectivul produs.
    Pandemia a lucrat în favoarea acestui business, spune fondatorul, pentru că oamenii au redescoperit dorinţa de a ieşi şi de a se bucura de oraşul în care trăiesc. Noile măsuri impuse de autorităţi nu au afectat clienţii cafenelei, deoarece ei erau obişnuiţi şi înainte de pandemie cu regimul take away.

    În prezent, Velocità funcţionează cu aproximativ 15 angajaţi, iar în ceea ce priveşte viitorul businessului, fondatorul este optimist şi spune că are potenţialul de a genera venituri de 1 milion de euro.

    El este de părere că această arteră principală a Bucureştiului, Calea Victoriei, care a fost readusă la viaţă de cafenelele, cofetăriile şi terasele foarte populate chiar şi în plină pandemie, ar putea fi valorificată în adevăratul sens al cuvântului dacă ar deveni pietonală permanent, nu doar ocazional.

    Fericirea „s-a deschis” pe Calea Victoriei

    Andreea Moldovan, proprietarul atelierului de deserturi Livrez Fericire, face şi ea parte din noua comunitate de business de pe Calea Victoriei. Unul dintre motivele pentru care a deschis  Love You Choux aici, în luna mai, este fiindcă una dintre convingerile ei este că „omul sfinţeşte locul” şi îşi caută fericirea – şi în materie de astfel de produse – oriunde s-ar afla acestea. Povesteşte că şi-a propus mereu să facă ceva diferit, nu a urmat niciodată un plan de business şi a aşteptat să fie ghidată de inspiraţie.

    Chiar dacă ea a deschis spaţiul de desfacere în luna mai a acestui an, începuse să caute un spaţiu în centru la finalul anului 2018. L-a găsit un an mai târziu, în vară, l-a închiriat atunci, toamna a început amenajarea şi, deşi îşi doreau să îl deschidă în decembrie, din cauza unor întârzieri care au inclus şi perioada stării de urgenţă, au lansat businessul în primăvară şi spune că au avut parte de un boom în materie de vânzări încă de la început.

    În ceea ce priveşte produsul vândut acolo, povesteşte: „Produsul Love You Choux exista pe piaţă de mai bine de doi ani şi era disponibil prin comandă de la atelier. Am lansat produsul din dorinţa de a acoperi cererea din luna februarie, cu Valentine’s şi Dragobetele, fiindcă voiam să fac ceva diferit faţă de inimioarele, fluturaşii şi fundiţele clasice de pe diverse prăjituri”. După luna februarie, oamenii au solicitat în continuare acest produs, Love You Choux, pe care îl voiau şi pe 1 şi pe 8 martie, iar treptat s-a născut o isterie a acestui produs tradiţional uitat despre care spune că l-a pus în scenă complet diferit şi care a fost ulterior şi copiat de către alţi jucători de pe piaţă. „Evident că era nevoie să ies cu aceste produse în faţă şi să continui povestea”, spune ea. A investit  în spaţiul de pe Calea Victoriei aproximativ 50.000 de euro, iar investiţia pe care a făcut-o în business de-a lungul timpului, de la lansarea acestuia, în 2016, ajunge la aproximativ 200.000 de euro.
    Spune că atunci când a ales spaţiul de pe Calea Victoriei, a luat în calcul mai multe variante şi nu toate se aflau pe această arteră, „care  a fost timp de mai mulţi ani fantoma magazinelor”, spune ea. Totuşi, „Am crezut foarte mult în Calea Victoriei fiindcă omului în general, ce oportunităţi îi dai, profită de ele, dacă am blamat iniţial această pistă de biciclete în calitate de şofer, ulterior m-am bucurat de experienţa adusă de aceasta. În momentul în care am ales locul m-am gândit şi la acei turişti care s-ar putea afla în hotelurile acelea de lux de pe Calea Victoriei, iar acum în mod evident zona de promenadă a crescut mult”, povesteşte ea. 
    A urmat şi modelul celor pe care îi admiră în industrie de la nivel internaţional, care nu au magazine în mall. „Eu nu cred în acest tip de business, la fel cum nu mi se potriveşte o zonă precum Dorobanţi, nu simţeam ca produsul meu să fie asociat cu aceasta. Am vrut să mă poziţionez şi cu un produs concept,
    şi cu un magazin asemenea”, mai spune ea. 
    „Sunt numai oameni faini în jur – cred foarte mult în Calea Victoriei şi cred mult în vibe-ul acela de vacanţă. Când s-a deschis Centrul Vechi, mă simţeam ca în vacanţă, Ibiza Town, era exact nebunia aceea – între timp s-a stricat Centrul Vechi.
    Calea Victoriei am comparat-o încă de la început cu o arteră dintr-un oraş cosmopolit, la fel cum mi-ar plăcea să fie şi Bucureştiul acesta în curând.”


    Cum se naşte o zonă trendy

    De aceeaşi părere este sociologul Romulus Oprica, fondatorul firmei de consultanţă şi cercetare de piaţă BrandBerry, care spune că „cel mai trendy loc al Capitalei în contextul pandemiei” urmează de fapt un stil occidental, întâlnit de el deseori în capitalele europene pe care a avut ocazia să le viziteze.
    „Este stilul tipic occidental de socializare şi anume – îţi iei o bere două, cinci, zece, un prosecco şi stai pe trotuar şi discuţi – în interior este aglomerat, oricum nu ai voie prea mult în interioare în perioada aceasta, iar zona deja devenise trendy, deja apăruseră o serie de terase, de mici bistrouri, mici cârciumioare nu neapărat cochete, ci foarte trendy, aici”, descrie sociologul dezvoltarea din ultimii ani a zonei.
    Oprica punctează şi cum Centrul Vechi rămâne zona turiştilor, iar generaţia mai tânără va căuta mereu zone noi, care să îi poziţioneze ca fiind altfel: „Corporatiştii sunt altfel – tinerii sunt altfel, astfel că acesta este un statement, eu nu mă duc în Centrul Vechi, merg într-o zonă cool – iar cea mai cool şi recentă zonă unde mă pot afla acum este Calea Victoriei”.  
    Este de părere de altfel că acestei noi zone i-a luat în jur de trei ani ca să se poziţioneze în acest fel.
    Sociologul aminteşte şi că zona este frecventată de  un anumit tip de consumator, până în 40 de ani – „Consumatori tineri, corporatişti, cu profil socio-demografic destul de bine definit, iar această nouă zonă trendy, poate să devină o zonă recunoscută peste ani sau poate avea o evoluţie meteorică, la fel cum au avut şi alte zone trendy de-a lungul timpului”.
    Romulus Oprica este de părere că acest context pandemic pe care îl traversăm a contribuit la dezvoltarea acestei zone, oamenii fiind tentaţi să caute locuri care nu sunt foarte aglomerate, faţă de cele clasice, ajută şi vremea, dat fiind faptul că ne aflăm în perioada verii. Ajută, de asemenea, şi faptul că din martie până în luna mai am fost într-un blocaj care ne-a făcut să dorim şi mai mult să ieşim – cu prietenii, cu oamenii pe care îi ştim în zonele noi, astfel încât riscul de îmbolnăvire să fie mai mic. „Fiecare zonă nou deschisă şi care are elemente de calitate – reprezintă o zonă foarte atractivă în această perioadă pentru că îţi oferă posibilitatea să faci lucruri normale, să ieşi cu prietenii”, descrie el comportamentul efervescent de pe Calea Victoriei în pandemie.  
    Cum ar trebui să fie văzut acest comportament în contextul în care se vorbeşte despre o criză economică? „A scăzut consumul de haine, a scăzut consumul de maşini, de orice alte lucruri, dar niciodată într-o criză nu o să scadă consumul de alcool sau o să se renunţe la ieşirile cu prietenii – oamenii au nevoie să evadeze din starea de stres în care se află, iar fiecare ieşire în oraş este o evadare din stres – până la urmă un pahar de prosecco nu este atât de scump. Ai renunţat poate la ratele la maşină, renunţi pentru o perioadă la a-ţi achiziţiona un apartament, nu îţi mai cumperi ultima geantă din colecţia Chanel, dar nu renunţi la o ieşire cu prietenii. De ce? Pentru că suntem animale sociale, iar ieşirile în oraş reprezintă o modalitate de deconectare, de ieşire din stresul economic”, concluzionează el.
    În ceea ce priveşte spaţiile de retail rămase în paragină – Romulus Oprica spune că a avut mai multe discuţii cu oameni din zona de IT, de dezvoltare de aplicaţii, spune că sunt şi businessuri care vindeau online şi care au crescut în perioada aceasta de pandemie la nivelul la care se aşteptau să ajungă peste 2-3 ani. Astfel, impactul asupra comerţului în România, care era mult sub nivelul ţărilor occidentale a fost foarte mare şi se reflectă şi în zona fashion, pentru care Calea Victoriei era renumită anterior. „Vedem că sunt o serie de companii care au declarat public că îşi restrâng activitatea nu doar în România, ci din toată lumea – de ce, pentru că se schimbă comportamentul oamenilor – poţi să cumperi o geantă sau o bluză şi online, din punctul de vedere al companiilor, acest lucru înseamnă optimizare de costuri. Va fi interesant să vedem ce se va întâmpla cu aceste spaţii – dacă se va păstra un nivel relativ redus de îmbolnăviri este foarte posibil ca aceste spaţii să devină zone de socializare, mai ales dacă se deschid restaurantele. Dacă magazinele se închid sau părăsesc România şi rămân aceste spaţii fizice disponibile, este foarte posibil ca acestea să se transforme în spaţii de socializare – cu cât vom lucra mai mult de acasă, cu atât vom căuta mai mult socializarea cu prietenii în zone sigure – până la urmă, dispare o ocazie, dar apar alte oportunităţi”. 


    Retail, office şi, mai nou, HoReCa

    Din perspectiva imobiliarelor, dacă anul trecut se vorbea despre transformarea centrului Capitalei, inclusiv a zonei Căii Victoriei, într-o zonă cu potenţial de dezvoltare pe segmentul office (cu o valoare a investiţiilor pe acest segment de aproximativ 300 de milioane de euro doar în zona centrală potrivit unui material anterior publicat de Business MAGAZIN), specialiştii din domeniu văd o reorientare spre segmentul HoReCa, în detrimentul birourilor şi spaţiilor de retail.
    „Într-adevăr, datorită nevoii de distanţare fizică, oamenii au căutat locuri mai puţin aglomerate în detrimentul zonelor tradiţionale (zona Unirii/ Lipscani), unde clădirile sunt foarte apropiate, iar străzile şi terasele foarte înguste. Mai mult decât atât, plimbările cu bicicleta au fost una dintre activităţile preferate de agrement în această perioadă ca urmare a nevoii de distanţare socială, iar infrastructura de ciclism existentă pe Calea Victoriei şi oprirea circulaţiei auto în zilele de weekend pe aceste artere a încurajat, cu siguranţă, deschiderea locaţiilor HoReCa în această zonă”, observă Liana Dumitru, associate director Retail Agency în cadrul Colliers International.
    Ea spune că, având în vedere că aceasta nu este o arteră pietonală şi românii sunt obişnuiţi să meargă cu maşina la cumpărături, lipsa spaţiilor de parcare în această zonă a fost şi rămâne o problemă pentru magazinele deschise aici. „Majoritatea celor prezente acum sunt branduri premium şi concepte „destinaţie” care, pentru a fi accesate uşor, au nevoie de spaţii de parcare în apropiere. Este posibil ca o parte dintre magazinele existente să se relocheze şi să fie înlocuite, în timp, de concepte HoReCa, dat fiind că ne aşteptăm ca nevoia de distanţare fizică să continue şi spaţiile în aer liber să fie şi de acum înainte preferate de consumatori”, crede specialistul în imobiliare.
    Ea observă că momentan, există o ofertă destul de mare de spaţii comerciale în această zonă comparativ cu cererea actuală, astfel încât nu estimează o creştere a chiriilor în perioada următoare. „Pe termen lung, însă, dacă decizia autorităţilor va fi să închidă complet accesul maşinilor în această zonă şi să o transforme în arteră pietonală, este posibil să vedem şi aici o transformare asemănătoare marilor zone centrale pietonale din oraşele europene şi, odată cu ea, să vedem o creştere a cererii şi implicit a chiriilor. Vorbim însă de o perioadă de minim 3-5 ani, dacă şi pe măsură ce astfel de măsuri vor fi implementate”, punctează Liana Dumitru.     
    Poate fi pandemia pretextul pentru transformarea acestei artere într-una similară celor principale din cele mai importante orase europene, asa cum se discuta de mult timp? „Prin politici publice, dacă se va dori acest lucru, se poate muta lupa mai mult pe zone precum Calea Victoriei, prin stimulente fiscale, de exemplu, care să reintroducă în circuitul economic anumite clădiri neutilizate”, crede şi Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International. Dacă anul trecut,  cel mai activ segment imobiliar chiar si aici era cel al birourilor – el consideră acum că dezvoltatorii de birouri se vor orienta mai mult înspre zonele mai puţin centrale, care pot oferi suprafeţe mai generoase. „Lipsa terenurilor în anumite zone centrale (inclusiv de-a lungul Căii Victoriei) sugerează că acestea nu pot fi subpieţe semnificative pentru dezvoltatorii de birouri, ca să nu mai vorbim despre faptul că abundenţa de clădiri istorice duce, desigur, la restricţii de înălţime într-o zonă în care terenurile şi aşa sunt scumpe (adică ar fi presiuni pe chiriile cerute)”.
    Astfel, el consideră că pe segmentul birourilor, pe viitor, Calea Victoriei poate mai degrabă să aibă clădiri de birouri boutique, cu suprafeţe închiriabile ceva mai mici, care de multe ori să fie renovări de clădiri istorice sau care să încorporeze clădiri istorice într-un proiect: „Posibil să apară cândva un interes mai mare pentru acest tip de proiecte în zone ultracentrale, dar în prezent există o abundenţă de proiecte de o calitate bună în zone unde există suprafeţe mari, care pot genera o chirie mai competitivă”. 

  • De la 1 iulie piaţa gazelor s-a liberalizat. Ce înseamnă acest lucru pentru principalii jucători şi pentru consumatori?

    „Avem oferte mult mai bune decât au fost la 1 iulie, nişte preţuri cu 30-40% mai mici faţă de ce era la 1 iulie. Chiar dacă aceste oferte sunt foarte avantajoase, vedem foarte puţini consumatori care au încheiat un contract cu furnizorii”, explică pentru Business MAGAZIN Dumitru Chisăliţă, analist din zona de energie şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
    Aproximativ 95% din totalul de consumatori casnici, adică 3,3 mil. de consumatori casnici dintre cei 3,5 milioane în total în România, nu au încheiat încă un contract cu un alt furnizor, potrivit estimărilor lui Dumitru Chisăliţă. Acest fenomen se petrece în condiţiile în care ofertele furnizorilor pentru preţul „mărfii gaz” variază între 50 şi 80 de lei pentru consumatorul final.
    „Pe o piaţă funcţională nu este o asemenea diferenţă. Există o slabă informare la nivelul consumatorului. Aceste 50 de zile care au trecut nu au venit cu nicio campanie de informare şi atunci ca atare lumea este dezorientată, cum era şi la 1 iulie”, mai spune Dumitru Chisăliţă.


    Începând cu data de 1 iulie 2020 preţul la gaze pentru populaţie a fost liberalizat. Această liberalizare înseamnă că de la 1 iulie preţul amestecului de gaze naturale ( aşa zisa „marfă gaz”) este lăsat liber, în baza mecanismului cerere-ofertă. În acest condiţii, consumatorii pot opta pentru ofertele concurenţiale ale furnizorilor de gaze din România. Restul tarifelor rămân reglementate de autorităţi – tariful de transport, tariful de distribuţie şi TVA-ul.
    Practic, începând cu data de 1 iulie fiecare consumator casnic are posibilitatea de a încheia un nou contract cu furnizorul de gaze. Dacă clientul nu semnează contractul, furnizarea de gaze nu se sistează, ci va fi realizată de actualul furnizor. Consumatorul poate oricând în această perioadă să îşi modifice furnizorul. Estimările lui Dumitru Chisăliţă arată că 95% din consumatorii casnici au ales această variantă.
    Avocaţii sfătuiesc consumatorii să verifice atunci când semnează contractul, în primul rând, oferta de preţ.
    „În primul rând, consumatorul trebuie să fie atent la preţ. Deşi pare simplu, în realitate pentru consumatorul obişnuit compararea ofertelor este destul de anevoioasa mai ales atunci când sunt şi alte servicii incluse (spre ex. diferite tipuri de servicii tehnice periodice pentru verificarea/revizia tehnică a instalaţiilor, ori un preţ pentru un abonament zilnic, la care se adaugă şi consumul efectiv), fiind astfel dificilă identificarea preţului per MWh. În plus, consumatorii trebuie să aibă în vedere şi faptul că în factură furnizorul va mai adăuga şi tarifele reglementate de transport şi distribuţie prevăzute de legislaţia în vigoare”, spune Ruxandra Bologa, avocat al casei de avocatură NNDKP şi unul dintre coordonatorii practicii de Energie şi Resurse Naturale din cadrul NNDKP.
    Cei mai mari jucători din piaţa de gaze naturale din România sunt Engie şi E.ON, care deţin, cumulat, 90% din piaţă. Odată cu liberalizarea preţului gazelor, două companii mari din piaţa de furnizare energie electrică – CEZ şi Enel – au venit cu oferte pentru furnizarea de gaze către consumatorii casnici. În noile condiţii concurenţiale, furnizorii vin şi cu pachete de gaz-energie electrică sau servicii.
    „Nu se sesizează mişcări importante în piaţa de gaze pentru populaţie deocamdată. Este vară şi consumul este foarte scăzut. Sper că liberalizarea să aducă o mai bună calitate a serviciilor oferite şi preţuri competitive pentru consumatori. Sper ca, peste un an, să arate ca o piaţă matură cu un model de piaţă bine conturat, o piaţă cu reguli clare pentru toate părţile participante”, spune Răzvan Nicolescu, partener Deloitte şi liderul industriei de energie şi resurse naturale.


    Dumitru Chisăliţă este de părere că piaţa va arăta la fel peste un an, dacă autorităţile statului nu se vor implica în informarea consumatorilor casnici şi în asigurarea respectării regulilor pieţei de către companii.
    „Dacă nu se va întâmpla nimic, adică ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie – n. red.) va sta la fel de liniştit, protecţia consumatorului va dormi pe o ureche, Consiliul Concurenţei pe alta, guvernul nu se va implica, părerea mea este că piaţa gazelor pentru consumatorii casnici va fi la fel ca acum”, spune Dumitru Chisăliţă.

    Ce spun jucătorii pieţei, la două luni de la liberalizare?
    La solicitarea Business MAGAZIN, 5 dintre companiile prezente pe piaţa gazelor au răspuns următoarelor întrebări:
    1. Cum arată piaţa gazelor după liberalizare?
    2. Cum se traduce această măsură în efectele pe care le vor resimţi consumatorii şi cum se va calcula preţul corect în această piaţă liberă?
    3. Care sunt provocările pe care le va aduce această măsură pentru jucătorii pieţei?
    4. Va fi influenţată în vreun fel liberalizarea pieţei gazelor de contextul crizei generate de COVID-19?
    5. Cum apreciaţi că va arăta piaţa gazelor după un an de la implementarea acestei măsuri?
    6. Cum arată piaţa locală a gazelor comparativ cu pieţele vestice?

    Claudia Griech, director general adjunct, E.On Energie România

    4 miliarde de lei a fost cifra de afaceri a E.ON Energie în 2019

    1. Vedem deja primele efecte, respectiv o intensificare a competiţiei între furnizorii prezenţi pe piaţă, dar şi intrarea unor noi jucători. Totodată, avem pe piaţă oferte mai atractive comparativ cu condiţiile prevăzute în contractele reglementate. Credem că pe viitor vor avea câştig de cauză serviciile şi soluţiile de calitate care aduc plusvaloare, care sunt gândite să satisfacă nevoile specifice ale clienţilor, iar acestea devin tot mai complexe. Preţul gazului natural este important, desigur, dar calitatea şi sustenabilitatea serviciilor şi soluţiilor va prima. Pe primele şase luni ale anului curent am avut o creştere cu peste 30% a numărului clienţilor casnici eligibili faţă de finele anului trecut, iar comparativ cu sfârşitul anului 2018, creşterea este de aproape 100%. Şi în ultima lună, după liberalizare, portofoliul nostru a continuat să crească.
    2. Preţul final al gazelor naturale pentru clienţii casnici cuprinde atât costul de achiziţie al gazului de pe piaţa internă cât şi următoarele costuri suplimentare pentru noi: costul gazului din import pentru acoperirea vârfurilor de consum din perioada rece, precum şi costul serviciilor de înmagazinare, al serviciilor de transport, al serviciilor de distribuţie şi al serviciilor de furnizare. Tarifele aferente serviciilor reglementate de transport, distribuţie şi înmagazinare subterană a gazelor naturale reprezintă costuri externe care nu pot fi negociate de compania noastră, fiind stabilite de către ANRE. Preţul final al gazelor naturale este influenţat în cea mai mare măsură de evoluţia costurilor de achiziţie a gazelor naturale din surse interne şi import, mai ales în sezonul rece, când consumul nu poate fi asigurat
    în totalitate din surse interne,
    apelându-se şi la importuri, aşa cum o arată experienţa anilor anteriori. Preţurile vor fi influenţate cu siguranţă de preţul gazelor la hub-urile europene şi de acoperirea atât din surse locale, cât şi din surse europene.
    3. Provocarea noastră, în contextul liberalizării dar şi al transformărilor prin care trece domeniul energiei, este de a face trecerea de la statutul de furnizor tradiţional de energie şi gaze naturale, la calitatea de partener care oferă soluţii şi servicii moderne, inovatoare, pliate pe specificul şi nevoile clienţilor din toate categoriile. Strategia E.ON este de a oferi clienţilor un portofoliu cât mai variat de produse, care să asigure nu doar un preţ competitiv, ci şi economii prin reducerea consumului, împreună cu servicii de utilizare în siguranţă a instalaţiilor de gaze naturale. Scopul nostru este să îmbunătăţim viaţa oamenilor pentru un viitor mai sustenabil iar produsele şi soluţiile E.ON sunt menite să reducă emisiile de carbon. Creşterea numărului de clienţi care optează pentru soluţiile noastre ne fac încrezători în ceea ce priveşte rezultatele de business pe termen mediu şi lung.
    4. Pandemia de COVID-19 are impact asupra pieţei de energiei în ansamblul ei, aceasta fiind afectată în principal de scăderea cererii, dar nu afectează liberalizarea în sine. Pandemia a influenţat şi comportamentul clienţilor, în sensul că aceştia se îndreaptă tot mai mult spre servicii şi soluţii digitale. Devenim tot mai digitali şi noi şi clienţii noştri şi aceasta într-un ritm accelerat. În luna iunie s-a înregistrat, o creştere cu aproximativ 230% faţă de luna iunie a anului trecut a conturilor online noi E.ON Myline. Tot în luna iunie, aplicaţia Myline pentru telefonul mobil a fost descărcată de un numar de clienţi  de cinci ori mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Şi plata online a facturilor a devenit tot mai uzuală, în luna iunie fiind făcute cu 145% mai multe plăţi digitale comparativ cu iunie 2019. În primele şase luni ale acestui an, numărul plăţilor efectuate prin Myline a depăşit 2,5 milioane.
    5. Ne aşteptăm în continuare la un grad ridicat de volatilitate a pieţei, nu ştim, de exemplu, cum va evolua pandemia şi ce noi măsuri vor institui autorităţile.  Însă, doar o piaţă liberalizată poate aduce cele mai bune oferte pentru clienţii noştri şi poate stimula investitorii, cu condiţia să fie complet funcţională. Aceasta înseamnă o piaţă lichidă şi competitivă, cu preţuri transparente şi acces egal pentru toţi jucătorii importanţi, spre beneficiul clienţilor. Totodată, este nevoie de dezvoltarea unui mecanism robust şi corect de suport pentru a-i proteja pe consumatorii vulnerabili.

    Michele Abbate, director general Enel Energie si Enel Energie Muntenia: Obiectivul nostru este să devenim lideri şi pe piaţa liberă a gazului

    5,5 mld. lei este cifra de afaceri cumulată a Enel Energie şi Enel Energie Muntenia

    1. Enel a introdus primele sale oferte de gaze pentru consumatorii casnici pe piaţa liberă în 2017. Liberalizarea pieţei începând cu 1 iulie 2020 a readus acest subiect pe agenda consumatorilor şi furnizorilor. La Enel am observat o sporire substanţială a contractelor semnate în prima jumătate a anului, în special online, unde am înregistrat o creştere de 500% a contractelor de gaze semnate în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. Competitivitatea pe piaţă se va traduce în beneficii pentru consumatori şi îi va provoca pe furnizori să ofere diverse astfel de avantaje.
    2. Preţul este unul dintre elementele cheie în alegerea furnizorului, iar acesta este stabilit pe baza evoluţiei preţului de achiziţie a gazelor naturale, care depinde de cerere şi ofertă. De asemenea, consumatorii se uită şi la alte beneficii incluse în oferta de gaz de pe piaţa liberă, cum ar fi validitatea preţului sau reducerile oferite, tipul de produs bazat pe comportamentul de consum (de exemplu, o casă de vacanţă sau o casă permanentă) sau chiar experienţa clienţilor în timpul semnării contractului dar şi pe durata acestuia.
    3. Competitivitatea permite unei pieţe să se dezvolte cu adevărat. Pentru Enel, liberalizarea pieţei gazelor este o oportunitate de a ne demonstra din nou poziţia de lider, aşa cum s-a întâmplat pe piaţa liberă a energiei electrice, şi de a dezvolta noi servicii şi produse pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor.
    4. Efectele pandemiei de COVID-19 se resimt la nivel global, în toate domeniile. În ceea ce priveşte serviciile, există dovezi ale unei creşteri substanţiale în ceea ce priveşte serviciile digitale. Fie că vorbim despre semnarea unui contract 100% digital, o opţiune disponibilă pentru clienţii Enel încă din 2017, sau despre noi modalităţi de interacţiune online cu clienţii, mediul online câştigă teren şi ne aşteptăm ca acest comportament de consum să continue.
    5. Peste un an ne aşteptăm ca piaţa să fie din ce în ce mai competitivă, deoarece clienţii vor fi cei care vor avea puterea de a alege. Evoluţia va fi corelata cu intervenţiile pe care regulatorul le va avea în următoarea perioadă. În ceea ce ne priveşte, ne străduim în continuare să facem procesul de schimbare a furnizorului cât mai accesibil pentru clienţi. Producţia de gaze în România se află pe un trend descendent, cu o scădere de circa 2% de la un an la altul, conform datelor operatorului de transport de gaze pentru 2017-2019, cel mai probabil din cauza declinului natural al câmpurilor de producţie. Nu vedem niciun impact potenţial al liberalizării pieţei gazelor asupra producţiei de gaze.
    În ceea ce priveşte generarea de energie electrică, producţia de electricitate a scăzut semnificativ în 2019, iar România a devenit importator net. Tendinţa continuă în 2020, în special din cauza vechimii centralelor existente (în mare parte pe cărbune), precum şi pierderilor economice generate de costurile certificatelor de emisii de carbon (EUA).

    Mircea Bica, CEO Nova Power & Gas

    200 milioane de lei a fost cifra de afaceri a Nova Power & Gas în 2019

    1. Odată cu competiţia reală a venit scăderea preţurilor pentru consumatorii finali. La mai puţin de 2 luni de la momentul liberalizării nu se vad efecte semnificative, dar multe companii au intrat agresiv pe segmentul de consumatori casnici. Pe termen scurt, consumatorii vor continua să analizeze ofertele din piaţă, iar odată cu apropierea sezonului rece credem că dinamica preţurilor va creşte semnificativ. Pe termen mediu şi lung, furnizorii cu ofertele financiare mai bune şi fără costuri ascunse vor câştiga piaţa.
    2. Concurenţa va aduce beneficiile pe care le aduce concurenţa în orice domeniu, de la scăderea preţurilor până la creşterea calităţii. Cred însă că preţul corect trebuie să pornească de la preţul din piaţa angro, cu oferte dinamice care să ofere consumatorilor şansa de a profita de perioadele în care preţurile sunt mai mici.
    3. Provocările sunt foarte mari, de la schimbări de organizare şi strategie, până la optimizări permanente ale ofertelor şi investiţii mari în dezvoltarea de platforme şi în comunicare. La Nova, ne-am propus sa oferim cele mai bune oferte din piaţă cu preţ fix garantat şi contractare online, cu documentaţie simplificată, în doar câteva minute, şi am reuşit. Încă de la 1 iulie suntem pe prima poziţie în comparatorul de preţuri ANRE şi majoritatea contractelor sunt semnate online.
    4. Efectele crizei sunt mai vizibile în piaţa consumatorilor industriali, non-casnici. Poate doar în comportamentul consumatorilor casnici cărora le-au fost afectate veniturile şi caută mai activ să îşi reducă costurile lunare.
    5. Depinde foarte mult de cât de activ vor intra în cursă furnizorii din piaţa liberă, dar cred ca vom asista la o schimbare a comportamentului de selecţie a furnizorului. Dacă până acum opţiunile erau clare pentru fiecare zonă geografică în parte, de acum publicul va începe să compare ofertele, aşa cum face cu selecţia altor produse sau servicii. Nu ne e teamă că nu va şti să aleagă. 
    6. Cererea pentru gaze naturale în UE în 2020 rămâne stabilă în comparaţie cu 2018 şi 2019 la un nivel de aproximativ 3.907 TWh / an. Rusia (39%) şi Norvegia (27%) rămân principala sursă de import de gaze naturale pentru UE, producţia internă a UE scăzând odată cu reducerea producţiei în Marea Britanie şi Olanda.
    În Europa, un impact major asupra preţului gazului natural în iarna următoare îl vor avea NordStream 2 şi GNL. Direcţia şi magnitudinea vor fi determinate de disponibilitatea şi capacitatea lor. România va prelua trendurile în industria energiei electrice şi a gazului natural din ţările vestice precum Germania, Austria, Franţa. La fel se va întampla şi cu piaţa Futures sau Spot.

    Harald Rainer Kraft, reprezentant AIK Energy în România
    1,2 miliarde de lei a fost cifra de afaceri a AIK Energy în 2019

    1. Suntem încă la începutul acestei lungi tranziţii spre o piaţă complet liberalizată, iar majoritatea furnizorilor s-au adaptat la noile condiţii. Observăm o concurenţă puternică între furnizorii nou apăruţi pe piaţă, dar cu flexibilitate mai mare, care acum prezintă oferte foarte avantajoase faţă de cei doi jucători tradiţionali. Evoluţia pieţei în timp va fi principalul indicator pentru a observa dacă această abordare este sau nu una câştigătoare, dar semnalele pe care le-am primit până acum ne arată că suntem pe drumul cel bun. AIK Energy este unul dintre furnizorii implicaţi activ în eforturile de echilibrare a pieţei de gaze naturale în România şi ne ambiţionăm să fim alături de clienţii noştri cu oferte competitive.
    2. Predicţiile curente de preţ – atât de pe piaţa internă, cât şi de pe cele externe – indică o stagnare a trendului descendent din ultimele luni, pe măsură ce ne apropiem de sezonul rece. În acest context, considerăm că şi preţurile către clienţii finali (casnici şi non-casnici) se vor stabiliza, existând chiar posibilitatea să crească uşor.
    Consumatorii au fost principalii câştigători ai liberalizării pieţei de gaze naturale. Putem spune că au beneficiat din plin şi de un context favorabil de scădere semnifictivă a preţurilor, dar şi fără aceste influenţe ale pandemiei, creşterea competitivităţii în piaţă conduce la oferte mai atractive. Este dificil de estimat preţul corect, sunt foarte multe elemente care conduc la construirea lui (de la sursele de energie, condiţiile de producţie şi de distribuţie, gradul de risc pe care fiecare furnizor şi-l asumă, economia statului etc.), iar toate acestea pot varia de la un an la altul. Dar cu siguranţă, un preţ corect ar trebui să aibă un nivel mai mic faţă de cel existent în piaţă înainte de momentul liberalizării. De aceea, încurajăm consumatorii să se informeze corect şi să aleagă oferta potrivită pentru nevoile lor.
    3. Este încă devreme să evaluăm rezultatele, au trecut mai puţin de două luni de la momentul liberalizării. Strategia actuală a AIK Energy este să vină în sprijinul consumatorilor prin campanii de informare privind dreptul de a alege şi ce presupune de fapt liberalizarea completă a pieţei de furnizare a gazelor naturale, dar şi cu oferte foarte avantajoase, preţ fix garantat pentru 12 luni şi servicii calitative oferite de adevăraţi profesionişti ai energiei. Suntem o companie activă pe piaţa din România, fiind deja cel mai mare importator de gaze naturale, iar acum, ambiţia noastră este să devenim şi principalul furnizor de energie.
    6. Strategiile principalilor producători (atât de gaze naturale, cât şi de energie electrică) sunt corelate cu cererea din piaţă. Întrucât segmentul casnic este unul minoritar în mixul energetic naţional – 28,5% la gaze naturale şi 25% la energie electrică – impactul liberalizării asupra cererii va fi unul minor. În contextul actual de piaţă, influenţele majore asupra cererii au venit mai degrabă din consecinţele pandemiei de COVID-19 asupra economiei. Am putea aduce drept exemplu Germania, unde regulatorul „Bundesnetzagentur” nu intervine pe piaţă, ci doar o supraveghează. În acest context, pentru toti furnizorii este garantat un acces nediscriminatoriu la reţelele de transport. Iar concurenţa sănătoasă între furnizori este menţinută de Consiliul Concurenţei. Acum suntem martorii lansării pieţei libere de gaze, participanţii au şi ei temperament, entuziasm şi energie, şi la propriu şi la figurat. Este inevitabil ca o astfel de piaţă tânără să fie suprareglementată. Înţelegem acest lucru şi ne adaptăm activitatea astfel încât să respectăm cu stricteţe toate normele legislaţiei primare şi, bineînţeles, ale reglementărilor secundare emise de ANRE. Suntem conştienţi, pe baza experienţei din celalate state europene unde suntem prezenţi, că din chiar prima clipă de liberalizare a pieţei a început un proces foarte important care se numeşte „maturizare”.

    Cornelia Szabo, CEO CEZ Vânzare
    1,96 miliarde de lei a fost cifra de afaceri a CEZ vânzare în 2019

    1. După o lună şi jumătate de la liberalizarea pieţei (la momentul redactării articolului n.red.), piaţa angro îşi menţine coordonatele: avem acelaşi număr de producători care pun în vânzare gazele şi cam tot acelaşi număr de furnizori sau traderi care tranzacţionează. În schimb, pe piaţa de retail (vânzarea la cosumatorii finali) sunt furnizori care şi-au intensificat acţiunile de creştere de portofoliu clienţi casnici. Această situaţie, combinată cu scăderea preţurilor în piaţa angro, poate fi benefică pentru clienţi, cu condiţia ca, la semnarea contractelor de furnizare gaze naturale, clienţii să acorde atenţie tuturor prevederilor pentru a fi siguri că oferta pe care o accesează este şi cea mai avantajoasă şi nu vor avea surprize neplăcute în ce priveşte preţul final sau termenii contractuali. Pe termen scurt şi mediu (6 -12 luni) ne aşteptăm ca lichiditatea şi transparenţa în piaţa angro să crească, odată cu obligaţia producătorilor să pună în vânzare etapizat, pe pieţele centralizate o cantitate mai mare de gaze decât în trecut. Având în vedere că preţul de import a devenit egal sau chiar mai mic cu cel din producţia internă, ne aşteptăm ca preţul din producţia internă să îl urmeze pe cel din import (în trecut, o cantitate mare de gaz se îndrepta către segmentul clienţilor casnici reglementaţi). Din experienţa din ultimele 12 luni, se poate vedea că importul este deja o alternativă importantă şi că preţul acestuia este cel în jurul căruia se situează şi preţul de intern. În piaţa de retail ne aşteptăm la o creştere a concurenţei şi o diversificare a ofertelor oferite de furnizorii nou intraţi în piaţă sau care doresc să îşi mărească portofoliul de clienţi casnici. Efectul acestui comportament se va vedea pe termen mediu şi lung (12-24 luni) odată cu creşterea gradului de conştientizare a liberalizării de către consumatorii casnici. Este important să se aibă în vedere şi modalitatea de îndeplinire a celorlalte obligaţii ale furnizorilor, cum ar fi soluţionarea petiţiilor în termenele prevăzute în reglementări, informarea consumatorilor, respectarea cerinţelor referitoare la facturare, etc., astfel încât serviciile oferite clienţilor casnici să rămână la un nivel ridicat de calitate şi după
    1 iulie.  Deşi intense, discuţiile din ultima perioadă pe marginea ofertelor lansate în piaţă de furnizorii de gaze s-au limitat la preţul oferit şi la durata acestuia de valabilitate, şi mult mai puţin pe asigurarea unui serviciu de calitate şi continuitate. În perspectiva noastră, calitatea şi continuitatea în alimentarea cu gaze rămân condiţii esenţiale de care clienţii trebuie să ţină cont.
    2. Liberalizarea în esenţă are efecte benefice pe termen mediu şi lung. Conjunctura actuală a pieţei angro (afectată de consumul foarte mic din iarna 2019-2020 şi efectele pandemiei la nivel european) aduce efecte pozitive pentru consumatorul casnic, în sensul că pe termen scurt preţul poate înregistra o scădere faţă de prima parte a anului 2020. Liberalizarea preţurilor însemnă şi alinierea acestora la tendinţele europene. Astfel, dacă în trecut preţul pentru consumatorii casnici era controlat şi nu putea depăşi un anumit nivel, începând cu 01.07.2020 preţul plătit de un client casnic va fi aliniat, cel puţin, cu evoluţia preţurilor la nivel de România, dar şi la nivelul preţurilor cu care se tranzacţionează gazele în Europa.
    Strategia CEZ Vânzare este în continuare una de expansiune în piaţa de gaze atât în zona de clienţi casnici cât şi de agenţi economici. La baza acestei expansiuni se află mai mult decât oferte competitive din perspectiva preţului, , ci mai ales diferenţierea prin calitatea şi diversitatea serviciilor pe care le oferim clienţilor noştri, prin implicarea noastră, prin proiecte de responsabilitate socială în viaţa comunităţilor locale în care activăm. Este o investiţie pe termen lung, cu angajamente solide şi efort susţinut, însă cu un impact real şi cu beneficii sustenabile.
    4. Din datele analizate de noi, putem spune că liberalizarea nu a fost şi nu credem că va fi afectată de această pandemie. Este clar că pandemia va schimba anumite comportamente de consum, iar pe termen scurt efectele pandemiei sunt de natură financiară. Una dintre tendinţele pe care le anticipăm este aceea ca plăţile facturilor să fie făcute cu întârziere sau chiar mai grav, ca o parte din clienţii agenţi economici să intre în insolvenţă.
    5. În mod normal o piaţă liberalizată ar trebui să aibă o lichiditate mare, să poată avea un preţ al pieţei format pe criterii concurenţiale şi un grad mare de schimbare al furnizorului. Desigur, toate aceste aspecte sunt direct influenţate de legile primare şi secundare aplicabile domeniului, atât în zona de tranzacţii angro cât şi în zona de retail. Estimăm că, la un an de deschidere de piaţă, vom avea mai mulţi jucători care să îşi dorească un număr de clienţi casnici crescut, ne aşteptăm ca lichiditatea în piaţa angro să crească şi ne aşteptăm ca piaţa angro să ofere mai multe tipuri de produse pentru tranzacţii şi o flexibilitate mai mare.
    6. În ţările vestice piaţa a fost liberalizată cu mult timp înaintea pieţei din România. Faţă de ţările vestice, România are un avantaj major: producţia internă de gaz care poate acoperi mai mult de 80% din consumul intern. Astfel, dependenţa de gazul din import este mult mai mică, ceea ce ne face mai puţin expuşi la diverse situaţii ce pot apărea în contextul politic din Europa şi Rusia.

  • 30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

    Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

    Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

    Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
    Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

    Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?
    Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

    În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

    Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    „Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

    Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.
    Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.

    Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

    Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

    La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

    Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.

    În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.  

    Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău
    Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 10.769
    Profit net: 1,2 mld. lei

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

    Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.

    Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
    Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.145
    Profit net: 134  mil. lei

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

    În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

    Dan Ostahie, fondator al Altex
    Cifră de afaceri: 4 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 3.546
    Profit net: 75,4  mil. lei

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.

    Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.

    Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)
    Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
    Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei


    Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

    După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

    Prin ’90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.

    Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex
    Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 2.039
    Pierdere netă: 44 mil. lei

    Ştefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.

    În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

    Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.

    Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA
    Cifră de afaceri: 1 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.956
    Profit net: 14 mil. lei

    Medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.