BusinessMagazin

Category: Cover story

  • Casa buna cu profitul

    Achizitionarea Opera Center de catre fondul de investitii austriac CA Immo, in 2003, pentru  29 de milioane de euro este considerata de analisti drept momentul zero al tranzactiilor de anvergura de pe piata imobiliara locala. Cam in acelasi timp, reprezentantii unui alt fond de investitii inregistrat in Austria, Europolis, negociau cu grupul GTC achizitia Europe House. Cladirea din Piata Victoriei cunoscuta si ca sediul Orange, a fost vanduta pentru 30,8 milioane de dolari.


    Europe House, primul proiect al GTC in Romania, a reprezentat o investitie de aproape 22 de milioane de dolari, utilizate pentru constructia a 13.000 de metri patrati de spatii de birouri, dispusi pe 10 etaje, la care se adauga diverse spatii comerciale la parter si doua nivele de parcari subterane. Un an mai tarziu, in toamna anului trecut, Europolis a anuntat ca a preluat un al doilea proiect pe piata locala, Cefin Logistic Park.


    Primavara lui 2004 a adus atat cea mai mare tranzactie, cat si cel mai activ investitor institutional pe piata imobiliara din Romania de pana acum. Cel mai mare fond de investitii austriac, Immofinanz – prin divizia Immoeast -, a cumparat nu mai putin de patru proiecte imobiliare in Bucuresti – Iride Business Park, Global Business Center, Pipera Center si Bucharest Corporate Center – platind in total peste 130 mil. euro. Incheiata anul trecut dupa negocieri care s-au intins pe parcursul anilor 2003 si 2004, achizitia Iride Business Park pentru 63 de milioane de euro a ramas pana la acest moment cea mai mare tranzactie de pe piata imobiliara.


    Proiectul fusese dezvoltat de italienii de la BPD Property Developement si Finest, fiind unul dintre cele mai ample de pe piata Capitalei. Sfarsitul lui 2004 a adus o alta tranzactie pentru Immofinanz care a cumparat si primul sau imobil de birouri, Global Business Center (cca. 20 de milioane de euro).


    Acesta fusese dezvoltat de compania cu investitori israelieni Delta Intensiv Trade si implicase investitii de aproximativ 15 milioane de dolari. Cladirea, cu o suprafata de 13.500 de metri patrati, gazduieste din primavara anului trecut departamentul de relatii cu clientii ai  Connex. Aceiasi actori – Delta Intensiv Trade ca proprietar, Immofinanz in postura de cumparator si chiriasul Connex – s-au regasit si in cazul proiectului Pipera Center. Valoarea tranzactiei: cca. 25 de milioane de euro.


    Austriecii au mai preluat si Bucharest Corporate Center (BCC) – 26,5 milioane de euro – un imobil de birouri situat in zona Piata Victoriei. Practic, in doar doi ani, cererea ridicata pentru proiecte de birouri, apartamente si depozite a adus beneficii importante dezvoltatorilor imobiliari care aveau deja experienta unor tari precum Polonia, Cehia sau Ungaria.

  • Anul IT&C

    3,5 miliarde de dolari – aceasta este valoarea totala a tranzactiilor facute de la inceputul anului in curs in telefonia mobila, industria de cablu, software si servicii sau distributie IT.  Cap de afis ramane cu siguranta achizitia Connex de catre cel mai mare furnizor de telefonie mobila din lume – Vodafone.

    Gigantul telecom a cumparat Connex la pachet cu un operator de telefonie din Cehia, Oskar Mobil, ambele detinute de compania canadiana TIW, intr-o tranzactie totala de 3,5 miliarde de dolari (2,6 miliarde de euro). De asemenea, operatorul britanic a preluat si datorii TIW de 950 de milioane de dolari (730 mil. euro). Oficialii celor doua companii nu au precizat valoarea separata a celor doi operatori de telefonie mobila.


    Ted Lattimore, presedinte si director general in momentul semnarii tranzactiei (martie 2005), isi aminteste ca „discutiile au durat destul de putin, daca luam in considerare dimensiunile acestui deal“.  Pentru cele 3,5 miliarde de dolari pe care i-a dat Vodafone au fost suficiente trei luni de discutii. Intr-adevar este putin daca de gandim ca pentru semnarea deal-ului UPC – Astral (de noua ori mai mic ca valoare) a fost nevoie de aproape doi ani de discutii.


    Intrand in detaliile afacerii, vom vedea ca Vodafone a platit circa 2,5 miliarde de dolari pentru 79% din actiunile Connex – MobiFon (detinute de TIW). Operatorul britanic detinea inaintea tranzactiei 20,1% din Connex, restul de 0,9% aflandu-se in posesia vicepremierului George Copos, care a avut un pachet de aproape 2% in momentul infiintarii companiei in 1996. Ulterior, George Copos si-a vandut si el actiunile, Vodafone fiind din noiembrie actionar 100%. „Momentul anuntarii finalizarii tranzactiei a fost o surpriza, dar oricand s-ar fi intamplat, tot ar fi fost o surpriza“, spune Ted Lattimore, care dupa finalizarea tranzactiei a fost inlocuit la conducerea Connex-Vodafone cu romanca Liliana Solomon.

    Interesul Vodafone pentru TIW era cunoscut, dar, dupa cum a explicat si CEO-ul Vodafone, Arun Sarin, la prima sa vizita in Romania, in toamna acestui an, „ca sa poti sa cumperi ceva ai nevoie de un vanzator“. Nu a  trecut o luna dupa preluarea Connex si s-a anuntat o alta lovitura pe piata operatorilor de telefonie mobila: France Telecom a confirmat ca este dispusa la un razboi de uzura cu Vodafone si a cumparat 23% din Orange Romania, ajungand sa detina peste 96% din divizia autohtona a operatorului. Valoarea tranzactiei s-a ridicat la 523 de milioane de dolari (435 de milioane de euro).

    Vodafone – Connex este, cu siguranta, un deal spectaculos din perspectiva valorii sale record, insa aceasta afacere nu a adus bani in buzunarul antreprenorilor romani (cu exceptia lui George Copos). Nu acelasi lucru se poate spune despre preluarea Astral Telecom de UPC, a doua mare tranzactie a anului. Dupa ani de discutii, actionarii Astral si americanii de la UPC au ajuns la o intelegere. Pe 22 iulie 2005, la hotelul Hilton din Bucuresti, actionarii fondatori sau reprezentantii lor, oficialii UPC, precum si alti reprezentanti ai ambelor parti au venit pentru a semna actele.

     Marele absent al intalnirii a fost Horia Ciorcila, cel mai important actionar minoritar din companie. Contactat telefonic in acea zi, Ciorcila a declarat ca si-a trimis la semnare un reprezentant. Probabil ca omul de afaceri clujean, care este si presedintele Bancii Transilvania, se gandea deja la afacerile sale viitoare, Astral fiind un capitol inchis. La sfarsitul zilei, Liberty Global (compania-mama a UPC) anunta oficial tranzactia. Atunci a fost comunicata si valoarea exacta a deal-ului – 404,5 milioane de dolari, suma la care se adaugau datorii de 12 milioane de dolari, rezultate din credite pentru dezvoltare angajate la BERD si la institutia de credit olandeza FMO.


    In ziua in care Astral trecea in mana proprietarilor americani, actionariatul sau arata in felul urmator: Cresianco Limited (34,35%), AIG New Europe Fund (25,69%), Bridgecom Holdings Limited (6,16%), Wordfield Limited (7,16%), Dealgate Trading Limited (1,61%), Sorin Ghite (3,95%), Nicolae Pop Baldi (3,95%), Bela Urasi (3,95%), Valentin Nicola (3,95%), Horia Ciorcila (4,29%), Dorel Goia (1,18%), Ioan Goia (2,1%), Mariana Oprea (1,61%), Eugen Meciu  (sub 1%). Mai clar, AIG New Europe Fund detinea 25% din companie, restul actiunilor (75%) aflandu-se in proprietatea fondatorilor. Pentru ca, de fapt, Cresianco Limited, Bridgecom Holdings Limited, Wordfield Limited, Dealgate Trading Limited erau vehicule fiscale detinute tot de fondatori.


    Tot in domeniul comunicatiilor, anul acesta a „marcat“ inca o piatra de hotar: s-a lamurit situatia operatorului de telefonie mobila Cosmorom. Anuntul oficial privind vanzarea operatorului catre divizia de telefonie mobila a grupului elen OTE, CosmOTE, a fost facut pe 26 iunie, iar 11 zile mai tarziu, pe 7 iulie, grecii au anuntat preluarea a 70% dintre actiunile CosmoRom, procent cedat de RomTelecom in schimbul unei sume de aproximativ 120 de milioane de euro. Restul de 30% din actiuni au ramas in posesia RomTelecom – compania care a detinut in totalitate operatorul de telefonie mobila, infiintat in 1999. Managerii CosmOTE promit ca vor investi in urmatorii ani aproximativ 450 de milioane de euro la CosmoRom, una din tintele imediate fiind extinderea ariei de acoperire a retelei. CosmOTE si-a propus sa aduca CosmoRom pe profit pana in 2009. Adevarul e ca operatorul de telefonie are nevoie de investitii ca de aer, pentru ca operatorului nu ii merge bine deloc. In momentul tranzactiei, avea datorii acumulate de 210 milioane de euro si o cota de piata (la finele lui 2004) de sub 2%.


    Pe langa telecom, un alt domeniu vedeta a fost industria de software si servicii.
    Nu mai putin de sase companii au fost cumparate partial sau total de investitori strategici straini, fonduri de investitii sau chiar investitori romani. Siemens Business Services a devenit proprietarul integratorului IT Forte Company, compania schimbandu-si numele in Forte Business Services. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica, insa la nivelul pietei este estimata la aproximativ 10 milioane de dolari.


    Pentru o suma aproximativ egala (9,1 milioane de dolari), producatorul de software Radix a fost achizitionat de americanii de la Ness Technologies.


    Ambele companii au fost interesate pentru investitori datorita contractelor de durata cu institutii de stat sau cu utilitatile publice. Si Siveco are aproximativ acelasi atu. Compania condusa de Irina Socol a fost cumparata in proportie de 32,5% de doua fonduri de investitii: Intel Capital si Enterprise Investors. Valoarea tranzactiei a fost de 12 milioane de dolari.


    Totodata, remarcam listarea la Bursa a celui mai mare distribuitor si retailer IT, compania Flamingo Computers. In urma ofertei publice initiale, compania lui Dragos Cinca a atras 12,5 milioane de euro.


    Premiere, tranzactii record, multi bani pentru antreprenorii romani, globalizare – acestea sunt cuvintele cheie care pot caracteriza piata IT&C din 2005. Greu de crezut ca va mai fi un an cu atat de multe „realizari“.

  • Unde s-au dus 7 mld. euro?

    Numarul si valoarea achizitiilor de companii sunt pentru economie ca termometrul pentru medic, un indicator precis al sanatatii. Romania trece in 2005 prin al doilea mare val de achizitii si privatizari dupa cel din 1997-2000, al carui catalizator este aderarea la Uniunea Europeana.


    Ziarul Financiar a intrebat peste 100 de manageri si oameni de afaceri care au fost tranzactiile cu cel mai mare impact in economie in ultimii cinci ani si a grupat topul rezultat, precum si istoricul celor mai importante tranzactii in anuarul 2005. Investitorii straini au facut cumparaturi in Romania, in ultimii cinci ani, de peste 7 miliarde de euro, adica 99% din valoarea totala a achizitiilor efectuate aici, de 7,1 miliarde de euro.


    Oamenii de afaceri autohtoni, companiile locale si statul roman au vandut. Afacerile dezvoltate de antreprenori locali sau companii construite cu bani din strainatate au inceput sa fie cumparate de multinationale sau de mari fonduri de investitii, care simt ca aici vor fi in urmatorii ani cresteri puternice in business. Numai in acest an, afacerea Connex a fost preluata de Vodafone (Marea Britanie), Astral de UPC (SUA), Banca Ion Tiriac de HVB (Germania), Siveco de catre Intel (SUA) sau Omniasig de Wiener Staedtische (Austria).


    Inmultirea tranzactiilor din ultima perioada a facut necesara o perspectiva: care au fost cele mai importante fuziuni si achizitii din ultimii cinci ani, atat ca valoare, cat si din punctul de vedere al oamenilor de afaceri.
    Sectoarele economice tratate au fost: banci si asigurari, piata de capital, industrie, industrie alimentara, constructii& imobiliare, servicii si turism, IT&C, media & advertising.  


    Operatiunile de cumparare sau fuziune ofera un indiciu de prima mana pentru valoarea unei companii sau a unei industrii. Competitia este cu ochii in patru la fiecare miscare: cine cumpara pe cine, cu cat, pentru a sti cat valoreaza propria afacere. Intreprinzatorii romani au vandut afaceri pe care au incasat 1,04 miliarde de euro. Acestia sunt oamenii care duc Romania mai departe. Oamenii care aduc valoare adaugata, care au creat companii. Ei au fondat o afacere, au vandut-o si au luat-o de la capat.


    Statul roman a incasat din principalele privatizari, in ultimii cinci ani, 1,32 miliarde de euro, nu cu mai mult decat intreprinzatorii. Grosul tranzactiilor, in valoare de 4,83 miliarde de euro, au fost afacerile vandute de investitori institutionali privati altor companii private.   


    Managerii si afaceristii intervievati au fost rugati sa indice cinci tranzactii, ordinea lor neavand importanta, iar mentiunile au fost insumate in clasamentul alaturat.


    Au fost enumerate in total 25 de tranzactii, dintre care s-au detasat, ca numar de voturi, cele doua mari privatizari: Sidex si Petrom, fiecare cu peste 40 de voturi.


    La mare distanta vine apoi cea mai mare tranzactie privata, preluarea Connex de catre Vodafone, care a avut insa si o componenta internationala. Ca urmare, cea mai tare tranzactie privata exclusiv autohtona a fost votata preluarea unui pachet minoritar de actiuni (20%) de la MobilRom, de catre France Telecom, care a precedat transformarea MobilRom in Orange. Urmeaza preluarea operatorului de cablu Astral de catre UPC (SUA), care este astfel cea mai bine cotata tranzactie in cadrul careia a fost vanduta o afacere fondata de intreprinzatori romani. Este adevarat, acestia au beneficiat la un moment dat de o injectie de capital a fondului de investitii american AIG.


    Cei paisprezece ziaristi care au lucrat la anuar au avut si ei preferintele lor in materie de cea mai tare tranzactie a ultimilor cinci ani. Astfel, achizitia Connex a iesit la egalitate ca numar de voturi cu UPC-Astral. Zentiva-Sicomed, unul dintre cele mai mai surprinzatoare deal-uri de anul acesta, se situeaza pe locul trei.

    Importante sunt si previziunile. Ce spun analistii? Ca investitorii straini vor prelua din companiile croite de antreprenorii romani, iar acestea vor fi cele mai importante deal-uri de pe piata romaneasca in urmatorii cinci ani. Cum privatizarile aproape ca s-au terminat, cele mai importante candidate pentru o preluare sunt companiile dezvoltate in ultimii 15 ani de antreprenorii romani, in conditiile in care unele dintre acestea incep sa nu mai aiba acces la suficiente resurse pentru a-si finanta dezvoltarea. Cei mai probabili candidati pentru preluarea acestora sunt investitorii straini, mai ales cei care vor sa intre pe piata, dar nu vor sa inceapa de la zero, preferand sa cumpere companii care si-au dovedit viabilitatea.

    Alti investitori straini, in cautarea unor oportunitati de extindere pe piata, se vor numara, de asemenea, printre cei aflati in cautarea unor eventuale tinte de preluare. Nu in ultimul rand, fondurile de investitii, din ce in ce mai prezente pe piata, cauta asiduu companii pe care sa le cumpere, sa le creasca si sa le vanda ulterior unui investitor strategic.

  • Preluari si fuziuni

    Tranzactii mici, dar tot mai dese au marcat in ultimii ani si piata romaneasca de capital, iar societatile de profil au inceput sa intre in vizorul investitorilor, in special al celor straini. O afacere pornita de la zero de un om de afaceri roman si vanduta pentru cateva sute de mii de euro unui investitor strain, pe o piata lovita in anii ‘90 de mari scandaluri, a dat tonul, la finele lui 2003, in preluarile de pe piata romaneasca de capital. Preluarea Certinvest de catre Fondul Romano-American de Investitii (RAEF) in decembrie 2003 a marcat mai multe premiere pe piata autohtona a fondurilor mutuale. In primul rand, tranzactia a fost prima operatiune de anvergura, Certinvest fiind una din cele mai vechi societati de administrare de pe piata.


    Faptul ca RAEF este primul fond de investitii strain care a hotarat sa investeasca in activitatea de administrare a investitiilor certifica inca odata importanta acestei tranzactii, aratand inainte de orice ca investitorii pot privi din nou piata din Romania cu incredere.


    Intrarea RAEF a prefigurat insa si venirea altor investitori straini pe piata fondurilor, in special banci, majoritatea acestora preferand insa sa isi infiinteze societati noi. In  februarie 2004, RAEF a preluat prin intermediul Certinvest si societatea de brokeraj Intercapital Invest, platind pentru 51% din actiuni o suma cuprinsa intre 100.000 si 200.000 de dolari, conform informatiilor din piata. Pe de alta parte, decizia brokerilor de a fuziona BVB si Bursa Electronica RASDAQ a dat un plus de credibilitate pietei de capital. Fuziunii ar urma sa i se alature si Bursa Monetar Financiara si de Marfuri din Sibiu. Proiectul a inceput inca din 2003, estimandu-se initial ca finalizarea sa va dura mai putin de un an.


    Dar au aparut si problemele: cine sa aiba dreptul sa fie actionari, cine sa coordoneze procesul de fuziune, cum trec brokerii in posesia actiunilor BVB sau dreptul bancilor de a fi direct actionari ai noii piete.


    Odata finalizate insa, aceste fuziuni ar  urma sa dea nastere uneia dintre cele mai puternice piete din regiune.

  • 2005, cel mai prolific

    Acum cinci ani, presa, clientii si agentiile de publicitate inca resimteau efectele crizei economice din ‘98-’99. Incasarile din publicitate erau fluctuante – cresteau sau scadeau cu doua cifre de la un an la altul – iar orice plan de afaceri intins pe o perioada mai mare de un an era vazut drept riscant. Astfel, saracia bugetelor si nebuloasa reglementarilor faceau ca domeniul sa fie neatractiv pentru tranzactii. Cu exceptia outdoor-ului si – izolat – a presei scrise nu s-au inregistrat achizitii notabile la inceputul anilor 2000.


    La polul opus se situeaza 2005, cand apetitul pentru investitii a vizat toate media: audio-vizual, outdoor, publishing. Prima pozitie in top ii revine SBS Broadcasting, al doilea mare operator de televiziune din Europa, care a devenit proprietar absolut la Prima TV, Kiss FM si Star FM in urma unei tranzactii de peste 30 de milioane de euro. Acest lucru se intampla in luna martie a acestui an, cand SBS – care detinea un pachet minoritar de actiuni in Prima TV inca din anul 2000 – si-a marit participatia pana la 86% si, tot atunci, a cumparat integral si cele doua statii de radio (dovedindu-se ca a facut o afacere buna cu Kiss FM). A doua etapa a procesului de preluare a afacerii lui Burci a avut loc la circa trei luni de la acest moment, cand SBS a cumparat si restul de actiuni pana la 100% in postul de televiziune care a apartinut pana nu de mult omului de afaceri roman.


    Pe pozitia a doua se bat cot la cot doua tranzactii in outdoor – una din 2005, cealalta din 2000 – ambele cu o valoare estimata la circa 20 de milioane de euro fiecare. Este vorba de achizitia Euromedia si Beta Cons de catre grupul austriac epa (2005), respectiv de achizitia companiei Exclusiv Media (a omului de afaceri Elan Schwartzenberg) de catre News Outdoor (2000). In cazul achizitiei austriecilor, aceasta a avut loc in doua etape. In februarie, outdoor akzent – companie care face parte din grupul regional de publicitate epa – a obtinut controlul in Euromedia, cea mai mare companie de publicitate stradala. Iar in septembrie si-a adjudecat Beta Cons, companie strategica prin prisma unui contract-cheie cu Primaria Capitalei, valabil pana in 2014 si cu posibilitate de prelungire cu inca sapte ani.

    Valoarea declarata a tranzactiilor epa in Romania (20 milioane euro) este comparabila cu cea a „tranzactiei anului 2000“ in industria publicitatii autohtone: achizitia companiei Exclusiv Media de catre News Outdoor. Valoarea investitiei – considerata uriasa atunci, dar si acum – avea ca explicatie trendul crescator pe care tocmai intrasera bugetele de publicitate. Numai ca realitatea avea sa infirme asteptarile investitorilor: bugetele nete de publicitate aveau sa scada in 2002 cu circa 20% fata de 2000, anul consolidarii News Outdoor. Dar de ce a fost declarata tranzactia „tranzactia anului“?


    Din doua motive. Unu: valoarea mare a acesteia. Doi: in afara de o achizitie in sectorul de publishing – estimata neoficial la 3,5 milioane de euro – nici o alta tranzactie notabila nu a mai avut loc in industrie in anul respectiv.


    Tranzactia de 3,5 milioane de euro se refera la achizitia pachetului majoritar in Romania Libera de catre grupul german de presa WAZ. Si, nu in ultimul rand, trebuie mentionate cele mai importante trei tranzactii din publishing: vanzarea Pro Sport catre Ringier, estimata la circa 6,5 milioane de dolari (2003), achizitia Evenimentului Zilei de catre acelasi grup elvetian – parte din tranzactia internationala cu Gruner und Jahr, toata estimata la 120 de milioane de dolari (2003) – si achizitia grupului Casa Lux de catre concernul german Burda (2005).

  • N-au stat in banca lor

    Desi mai reduse ca numar decat in alte domenii, fuziunile din sistemul bancar au adus, o data cu banii investitorilor straini, si expertiza atat de necesara unei piete in formare.

    Cand e vorba de sistemul bancar, „deal-urile se fac cu o viziune pe viitor“, este de parere Ion Tiriac, omul de afaceri roman implicat anul acesta in prima fuziune adevarata de pe piata bancara romaneasca. Dupa doi ani de tatonari, fostul tenisman a decis ca cea mai buna varianta pentru Banca Tiriac – una dintre putinele banci „petite“ de investitori straini – o reprezinta „maritisul“ cu austriecii de la Bank Austria Creditanstalt (actionarul majoritar al HVB Bank Romania). Valoarea tranzactiei a fost de 248 de milioane de euro, suma in care au fost incluse si o serie de costuri aditionale de achizitie.


    Tranzactia din Romania se va prelungi si cu integrarea, in urma unei miscari internationale, cu italienii de la Unicredito, rezultand astfel o banca gata sa reclame pozitia a treia pe piata din Romania.


    Povestea ultimilor cinci ani pe piata bancara incepe cu privatizarea Bancii Agricole, incheiata in 2001 – o afacere de care competitorii Raiffeisen „au ras pe fata“, isi aminteste acum presedintele bancii, Steven van Groningen. Dar afacerea, evaluata la 52 de milioane de euro, a dat nastere unei banci cu totul noi, care, odata trecuta si peste perceptia negativa a publicului, a ajuns sa ocupe in prezent locul al treilea in clasamentul bancilor autohtone.

    Chiar daca n-a adus tranzactii spectaculoase, intervalul 2000-2005 a insemnat o perioada in care fiecare investitie a contribuit treptat la cresterea si modernizarea pietei. Au intrat intai italienii de la Unicredito in 2001, in urma achizitionarii filialei din Romania a grupului turcesc Demirbank. A urmat, doi ani mai tarziu, preluarea Bancii Romanesti de catre National Bank of Greece in 2003, printr-o tranzactie estimata la 50 de milioane de euro. In 2004, ungurii de la OTP au achizitionat integral pachetul de actiuni al RoBank, platind 47,5 milioane de euro.


    Ce va urma? Finele anului va aduce finalizarea privatizarii Bancii Comerciale Romane (BCR), printr-o tranzactie pe care analistii straini o coteaza cu sanse mari sa intre direct pe prima pozitie in topul celor mai valoroase tranzactii bancare din Europa Centrala si de Est.


    Pe principiul „sa castige cine da mai mult“, statul roman a pastrat in ultima etapa a privatizarii BCR doua banci europene, Erste Bank si Millennium bcp, care au oferit pentru un pachet de 68% peste 3 miliarde de euro.


    Cum s-a ajuns ca o banca romaneasca sa valoreze atat, e o intrebare ce-si gaseste raspuns in conjunctura internationala, dar si in cresterea valorii pietei romanesti. Pentru ca, mai presus de toate, succesul tranzactiilor din ultimii ani au contribuit la crearea unei piete deosebit de interesante pentru investitorii straini.

  • Cat costa o afacere

    GLOBAL FINANCE – TOTALSOFT: in aprilie 2005, fondul de investitii Global Finance a achizitionat 80% din TotalSoft pentru opt milioane de euro. Restul actiunilor au ramas in proprietatea lui Liviu Dragan, unul din fondatorii companiei


    TECHTEAM – AKELA: la inceputul lui octombrie 2005, compania americana TechTeam a cumparat 100% din Akela – firma controlata de antreprenorul de 27 de ani Lucian Butnaru. Valoarea totala a tranzactiei (care se va realiza in mai multe etape) poate ajunge la trei milioane de euro


    RTC – BEST COMPUTERS, SISTEC: grupul RTC a facut o serie de achizitii anul acesta, printre acestea numarandu-se retailerul IT Best Computers, distribuitorul de jocuri Best Distribution, integratorul de servicii din Cluj Sistec sau distribuitorul de telefonie mobila Simtech Datacom.


    MICROSOFT – GECAD: in 2003, compania detinuta de Radu Georgescu a vandut catre Microsoft tehnologia antivirus RAV pentru o suma cuprinsa intre 10 si 20 de milioane de dolari


    OTE – ROMTELECOM: o alta tranzactie importanta a avut loc in 2003, cand OTE si-a consolidat pozitia in RomTelecom, cumparand de la statul roman inca 3,12% din companie pentru 273 mil. dolari. OTE detine acum 54,01% din RomTelecom.

  • Tranzactii de top

    Cele mai mari tranzactii de media in ultimii cinci ani au vizat achizitii in audio-vizual si outdoor.


    AUDIOVIZUAL: SBS a cumparat de la Cristian Burci Prima TV, Kiss FM si Star FM pentru circa 30 mil. euro* (2005).


    OUTDOOR:

    • 1. Grupul austriac outdoor akzent a cumparat Euromedia si Beta Cons (2005) pentru o suma declarata de peste 20 de milioane de euro.
    • 2. O suma similara a platit-o News Outdoor in 2000 pentru compania lui Elan Schwartzenberg, Exclusiv Media.
    • 3. O alta tranzactie notabila in outdoor a avut loc in 2003: Efect Media a cumparat Churchill Media. Valoarea tranzactiei a fost intotdeauna invaluita in mister, dar din estimarile BUSINESS Magazin, ea a fost de o cifra.


    PRESA SCRISA:

    • 1. Grupul german Burda a platit intre 6-8 mil. euro* pentru Casa Lux (2005).
    • 2. Trustul elvetian Ringier a cumparat Pro Sport in 2003 pentru 6,5 mil. dolari*.
    • 3. Tot in acelasi an, Ringier a cumparat si Evenimentul Zilei de la Gruner und Jahr, in cadrul unei tranzactii internationale (GJ si-a vandut diviziile de ziare din Cehia, Slovacia, Serbia si Romania, orientandu-se spre reviste. Tranzactia ar fi valorat circa 120 de milioane de dolari*).
    • 4. Grupul german de presa WAZ a cumparat pachetul majoritar in Romania Libera pentru 3,5 mil. euro* (2000).


    *SUMELE EXPRIMATE SUNT ESTIMARI NEOFICIALE

  • Fonduri in expansiune

    Explozia de tranzactii in care au fost implicate fondurile de investitii se poate vedea cu ochiul liber in varii domenii, de la retail, firme de securitate, piata de lacuri si vopsele pana la consumer finance si retail de electronice. Liderul clasamentului este preluarea afacerii Credisson de catre BNP Paribas, una din cele mai spectaculoase tranzactii din 2005 (cca. 47 mil. euro). Tranzactia este impresionanta prin lectia data de cuplul fond de investitii – antreprenor, care au reusit in numai trei ani sa creeze prima afacere de tip consumer finance si sa obtina de cel putin 13-14 ori banii investiti in afacere. Vanzatorii afacerii au fost Florin Andronescu (20%) si fondul de investitii Oresa Ventures, care detinea 80% din Credisson.


    Daca Oresa a optat, in 2005, pentru un exit in cazul Credisson, acelasi fond s-a situat in pozitia de cumparator in toamna anului 2004. Tranzactia, care a vizat lantul de retail de electrocasnice Flanco, a avut o valoare de 13 milioane de euro.


    Anul 2005 a fost spectaculos si in privinta implicarii fondurilor de investitii in retail, fiind vorba despre doua preluari de retele de supermarketuri: Artima si La Fourmi. Enterprise Investors, compania care administreaza fondul de investitii polonez Polish European Fund V, a cumparat reteaua Artima, o afacere dezvoltata de omul de afaceri Florentin Banu si fondul de investitii SEAF Trans-Balkan Romania Fund. Valoarea tranzactiei a fost de 17 milioane de euro. In cazul supermarketurilor La Fourmi, acestea au fost preluate de fondul de investitii elen Global Finance, care a cumparat in 2005 de la fondatorii libanezi 80% din actiunile retailerului pentru o valoare estimata la 3-4 mil. euro.


    Tot 2005 a mai adus o premiera: implicarea fondurilor de investitii in afaceri de paza si protectie. GED Eastern Fund II, administrat de grupul spaniol GED impreuna cu liderul pietei spaniole a serviciilor de paza si securitate Prosegur, a preluat anul acesta compania romaneasca de paza si servicii de securitate Dragon Star, printr-o tranzactie cu o valoare de circa 7 milioane de euro.


    O alta tranzactie pe piata serviciilor de securitate a mai avut loc in 2002, fara a fi insa implicat nici un fond de investitii. O companie daneza, Group 4 Falck, a cumparat, integral, agentia particulara de securitate Valahia, valoarea tranzactiei fiind de 2 mil. dolari.


    Insa atentia fondurilor de investitii s-a indreptat in 2005 si asupra pietei de lacuri si vopsele: Advent International a semnat un acord pentru preluarea a 100% din actiunile Dufa Romania, in cadrul unei tranzactii de 18 milioane de euro.

  • Austriecii dau tonul

    De zece ori mai mic decat sistemul bancar, sectorul asigurarilor a adus in ultimii cinci ani de trei ori mai multe fuziuni si achizitii. Explicatia? Potentialul de crestere al pietei atrage ca un magnet investitorii straini.


    Din cele 17 achizitii semnificative din ultimii cinci ani, cele mai multe au fost in 2005: nu mai putin de cinci. „Campioana absoluta“ a fost achizitia Omniasig, in mai 2005, de catre austriecii de la WienerStaedische pentru suma de 64 de milioane de euro. Prin aceasta „mutare“, austriecii au incheiat un sir mai lung de preluari, incepute acum cativa ani, asigurandu-si astfel un confortabil loc intai pe piata romaneasca.


    Mai intai au preluat Unita (in 2000) de la omul de afaceri Josef Goschy, cu trei milioane de euro, iar doi ani mai tarziu au cumparat si Agras. Dar chiar si asa, pe o piata in crestere, austriecii aveau doar o bucatica, asa ca in toamna anului trecut au pornit din nou „la vanatoare“, preluand ulterior si Omniasig de la TBI Holding.


    Afacerea WienerStaedische – Omniasig nu este insa decat varful unui iceberg. Ultimii cinci ani au adus o avalansa de miscari similare, chiar daca de dimensiuni ceva mai mici. In asigurari, tonul deal-urilor a fost dat de preluarea de catre germanii de la Allianz a 51% din actiunile Asigurari Ion Tiriac in 2000. A fost, de fapt, si a doua tranzactie ca marime de pe piata, cu o valoare de peste 13 milioane de euro. Intr-un top valoric prezentat pe larg de Ziarul Financiar urmeaza deal-ul incheiat in iunie 2005 de austriecii de la Uniqua pentru 27% din actiunile Astra Asigurari. Austriecii, concurenti pe piata natala a celor de la WienerStaedische, au platit pentru acest prim pas pe piata romaneasca 10 milioane de euro.


    Astra Asigurari, fosta companie de stat privatizata in 2001, a fost anul trecut a cincea companie de pe piata asigurarilor, cu o cota de 5,67%. Licitatia pentru vanzarea Astra a fost organizata in 2000 si s-a incheiat anul urmator, dupa ce Nova Trade a castigat in instanta dreptul de a achizitiona compania. Nova Trade, detinuta de omul de afaceri Dan Adamescu, a fost pe locul trei in urma licitatiei de privatizare, dupa Ceptura SRL (detinut de un om de afaceri italian) si Administrator Int. (care apartinea omului de afaceri Dinu Patriciu). Ceptura a fost descalificata insa ulterior, pentru ca si-a asumat investitii pe o perioada prea lunga de timp, iar Dinu Patriciu s-a retras.